2, Controlul calitatii materialului saditor viticol.pdf

 3.1. Plantaţia mamă furnizoare de coarde
portaltoi
 3.1.1. Portaltoiul –factor de optimizare a
cantitatii si calitatii recoltei de struguri
 3.2. Plantaţia mamă furnizoare de coarde
altoi
 3.2.1. Soiuri de vita-de-vie admise la
inmultire in Romania
 3.3. Şcoala de viţe

Pepiniera viticolă reprezintă o unitate specializată în
producerea materialului săditor viticol
Obiective:
 producerea materialului săditor viticol cu valoare biologică ridicată, în
cantitatea necesară realizării noilor plantaţii;
 completării golurilor din viile tinere şi cele aflate în producţie,
 producerea de viţe altoite în conformitate cu cerinţele actuale, ca structură de
soiuri, un sortiment alcătuit din soiurile recomandate pentru fiecare
podgorie.
 producerea de viţe altoite sub un control biologic şi sanitar riguros

 Unitati de cercetare-dezvoltare vitivinicolă
 I.C.D.V.V. Valea Călugărească
 I.C.D.V.V. Blaj
 S.C.D.V.V. Ştefăneşti - Argeş
 S.C.H. Cluj Napoca
 S.C.D.V.V. Iaşi
 S.C.D.V.V. Odobeşti
 S.C.D.V.V. Miniş
 S.C.D.V.V. Murfatlar
 S.C.D.V.V. Bujoru
 S.C.D.V.V. Drăgăşani
 S.C.D.V.V. Bucureşti-Pietroasa

1.Plantatia de portaltoi – de 1,5 – 2 ori mai mare decat scoala de vite
(70.000-120.000 butasi p.a/ha)
2.Plantatia furnizoare de coarde altoi – 2,5 – 3 ori mai mare decat
scoala de vite (aprox. 64.000 ochi/ha)
3.Complexul de altoire si fortare – marimea depinde de:
-nr. total de vite altoite
-% vitelor altoite bune de plantat
-cantitatea de material ce intra in procesul de altoire
-durata altoirii
-plantarea in timp optim in scoala de vite a butasilor altoiti
4.Scoala de vite – marimea se stabileste cu ajutorul unei formule

Nt
S = --------- în care:
Ba x R
Scoala de vite – suprafata se stabileste, astfel:
S = suprafata scolii de vite, in ha
Nt = nr. total de vite ce se doreste a fi obtinut
Ba = nr. total de butasi ce se planteaza la ha
R = randamentul de vite altoite (% planificat de vite calitatea I –bune de plantat)

1
2
.
În procesul de producere a materialului săditor viticol se întâlnesc mai mulţi termeni:
M.S.V. are 2 destinaţii:
I. înființarea de plantații viticole pentru producție - vițele altoite sau
înrădăcinate din soiuri roditoare sau portaltoi;
II. înmulțire - (plantații mamă, pepiniere viticole/școli de vițe).

1. Materialul săditor viticol (de plantare) este constituit din:
a) viţe altoite
obţinute prin altoire, are lungimea minimă de 30 cm, având cel puţin 3
rădăcini principale şi cordiţa maturată pe o lungime minimă de 10 cm,
destinate înfiinţării de plantaţii sau plantării în goluri;
b) viţe nealtoite din soiuri roditoare
obţinute prin înrădăcinarea butaşilor de viţă-de-vie roditoare, de diferite
lungimi, având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe
minimum 10 cm, destinate plantării pe terenuri nisipoase, (în care nu există pericolul
atacului de filoxeră radicicolă sau pe orice tip de sol, în cazul soiurilor rezistente la filoxeră, forma radicicolă);
c) viţe portaltoi
obţinute prin înrădăcinarea butaşilor portaltoi, cu lungimea de minimum 30
cm, având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe o lungime
minimă de 10 cm, destinate înfiinţării de plantaţii de portaltoi sau plantării
în goluri.

2. Materialul de înmulţire vegetativă al viţei-de-vie este constituit din:
a) coarde altoi - bine maturate, lungimea de cel puţin 8 ochi viabili şi
diametrul minim de 7 mm, (7-12 mm) obţinute din plantaţii recunoscute de viţe
nobile, destinate obţinerii de altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare;
b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare - porţiuni provenite din
coarde altoi, cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul de cel puţin 7 mm, având 1
- 2 ochi viabili în partea lor superioară;
c) coarde portaltoi - cu lungimea de 40 - 80 - 120 cm (de 1 - 2 - 3 lungimi),
obţinute în plantaţiile recunoscute de portaltoi, destinate obţinerii de butaşi portaltoi cu
lungimea de minimum 30 cm şi diametrul de minimum 7 mm;
d) butaşi de portaltoi pentru altoire - porţiuni provenite din coarde portaltoi
cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 7 mm, măsurat
la mijlocul butaşului;
e) butaşi portaltoi pentru înrădăcinare - porţiuni din coarde portaltoi, cu
lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 6 mm, măsurat la
mijlocul butaşului, având în partea lor superioară 1 - 2 ochi viabili.

3. Categoriile biologice de material săditor viticol
Categoria PREBAZĂ (INIȚIAL)
Categoria BAZĂ
Categoria CERTIFICAT
Categoria STANDARD

Categoriile biologice de material săditor viticol admise în România sunt următoarele:
a) materialul amelioratorului;
b) materialul iniţial;
c) materialul bază;
d) materialul certificat;
e) materialul standard.
Materialul amelioratorului este materialul săditor viticol care:
A fost produs de ameliorator sau sub directa sa responsabilitate;
- este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică prebază,
pornind de la o plantaţie cu material iniţial.
Prin ameliorator se înţelege instituţia sau persoana care a creat sau a identificat prin
metode ştiinţifice un soi sau o clonă.
Amelioratorii pot fi:
 institute şi staţiuni de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă,
instituţii de învăţământ superior de profil agricol,
întreprinderi particulare specializate,
 asociaţii între instituţii de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă,
 întreprinderi particulare şi firme străine,
persoane fizice.

Categoriile biologice de material săditor viticol admise în România sunt următoarele:
Materialul amelioratorului poate fi pastrat sau mentinut in piata de el sau de un mentinator.
Prin menţinător se înţelege instituţia sau persoana indicată în Registrul de stat, având
responsabilitatea de a menţine un soi cu caracteristicile avute la data înscrierii.
Menţinătorul poate fi:
amelioratorul soiului
o persoană juridică ori fizică autorizată, căreia amelioratorul i-a transferat acest
drept printr-o tranzacţie legală;

3. Categoriile biologice de material săditor viticol admise în România sunt
următoarele:
 produs de menţinător;
 constituit din clone libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările
în vigoare, plantate pe familii sanitare;
 provine din plantaţii cu materialul iniţial, în care există o garanţie totală
că solul nu este infestat cu organisme dăunătoare sau cu vectori ai acestora, în
special cu nematozi - vectori ai virusurilor;
 destinat producerii de material de înmulţire vegetativă din categoria
biologică bază//certificat.
Plantaţiile cu material iniţial se înfiinţează în unităţile titulare de brevet al
soiului nou, respectiv al clonei, cu material provenit din plantaţia de conservare, în
prealabil testat la bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare, în
condiţiile în care solul nu este infestat cu nematozi - vectori;

următoarele:
 produs de menţinător sau sub directa sa responsabilitate;
 provine din plantaţii înfiinţate cu material săditor din categoria biologică iniţial,
pe soluri pentru care există o garanţie maximă că sunt libere de organisme
dăunătoare sau de vectori ai acestora;
 liber de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare;
 destinat producerii de material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie din categoria
biologică material certificat;

următoarele:
d) materialul certificat este materialul de înmulţire vegetativă al viţei-de-vie:
 produs de operatorii economici autorizaţi;
 care provine din plantaţii-mamă (iniţial/bază), furnizoare de coarde şi de butaşi
portaltoi, libere de bolile virotice, prevăzute prin reglementările în vigoare;
 destinat obţinerii viţelor altoite certificate;
viţe altoite certificate:
 produse de operatorii economici autorizaţi;
 provin din plantaţia de material certificat;
 destinate înfiinţării plantaţiilor de producţie (comerciale);
 nu pot fi utilizate pentru multiplicarea altei categorii biologice;

următoarele:
 produs de operatorii economici autorizaţi;
 provine din plantaţii rezultate din viţe altoite certificate;
 destinat înfiinţării de plantaţii de producţie (comerciale).
Calitatea materialului biologic folosit la altoire trebuie analizată prin
următoarele aspecte: valoarea biologică, starea de sănătate, maturarea
lemnului, compatibilitatea morfologică şi fiziologică.

material standard
se obţine din toate combinaţiile de altoire în care unul dintre partenerii altoi sau
portaltoi este din categoria biologică standard.
-
material certificat
se obţine prin folosirea de altoi din plantaţii bază şi portaltoi din plantaţii bază sau din
altoi material iniţial şi plantaţii portaltoi material certificat pentru obţinerea plantaţiilor
certificat.
Din plantaţiile certificat se poate obţine material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie
din categoria certificat;
material bază
se obţine prin folosirea de altoi din plantaţii de material iniţial şi portaltoi din plantaţii
de material iniţial pentru obţinerea plantaţiilor bază;
material iniţial
se obţine prin folosirea la altoire a materialului amelioratorului atât pentru viţele altoi, cât
şi portaltoi pentru înfiinţarea plantaţiilor iniţial;
În producerea materialului de înmulţire - categoria biologică se stabileşte în funcţie de
categoria materialului de înmulţire folosit la altoire, după cum urmează:

CONCLUZIE
Categoria biologică se stabileşte în funcţie de categoria materialului de
înmulţire folosit la altoire, astfel:
vițele altoite constituite din combinatii de material de inmultire din
aceeasi categorie se clasifica la acea categorie
dacă sunt provenite din combinatie de materiale de
categorii diferite se clasifica la categoria cea mai scazută a
elementelor componente.

Descendența categoriilor
biologice de material săditor

Catalogul ISTIS, 2015, PAG. 75
In acelasi catalog,
Lista soiurilor şi populaţiilor locale ameninţate de
eroziune genetică, adaptate la condiţiile locale şi
regionale de mediu, menţinute în Catalogul oficial
pentru anul 2015, în conformitate cu art. 32 din Legea nr.
266/2002, republicată,
PAG. 96 VITE RODITOARE
PAG. 97 VIŢE PORTALTOI
MENTINATORII, PAG. 186-193
Soiuri de vita-de-vie admise la inmultire in Romania

Institutul de Stat pentru Testarea şi Inregistrarea Soiurilor CONFORM Legii nr.
266/2002 examinează tehnic soiurile romaneşti şi străine pentru care se
solicită inscrierea in Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din Romania,
in vederea comercializării pe teritoriul Romaniei şi al statelor membre UE.
Inregistrarea soiurilor se face pe baza testului de distinctivitate, uniformitate şi
stabilitate (DUS) şi a testului de valoare agronomică şi de utilizare (VAU).
Un soi este acceptat pentru inregistrare numai dacă este distinct, stabil şi
suficient de uniform şi are valoare agronomică şi de utilizare
satisfăcătoare.
Valoarea agronomică şi de utilizare a unui soi trebuie considerată satisfăcătoare
dacă, comparată cu alte soiuri inscrise in Catalogul oficial, calităţile lui, luate ca un
intreg, oferă, cel puţin in privinţa producţiei, in orice zona luata in considerare, o
imbunătăţire clară, fie pentru cultivare, fie pentru modul de folosinţă a recoltei sau a
produselor derivate din ea.
Examinarea soiurilor se organizează in cadrul Centrelor de Testare a Soiurilor
(CTS), care sunt amplasate in diferite condiţii ecologice ale ţării şi care
formează reţeaua oficială a testării soiurilor.

Pentru efectuarea testului DUS la viţa de vie, sunt utilizate
protocoalele UPOVTG/50/9 şi CPVO TP 050/1.
Distinctivitatea se face pe parcursul a minimum două cicluri
de vegetaţie independente, în condiţii normale de creştere.
Distinctivitatea se stabileşte prin măsurători şi observaţii
vizuale ale caracteristicilor din protocol, prin care un soi candidat
tebuie să difere de celelalte soiuri din grupul respectiv prin cel
puţin o caracteristică.

Uniformitatea - considerată când măsurătorile şi
numărătorile au fost făcute la un număr de 10 viţe, 10 părţi de
plantă (câte una pentru fiecare butuc) şi 10 struguri (câte un
strugure tipic de la fiecare din cei 10 butuci; 100 boabe, câte 10
din treimea mijlocie a fiecărui strugure).
Stabilitatea soiului candidat este considerată ca
suficientă, atunci când nu există nici o dovadă care să indice că
este lipsit de uniformitate.
Caracteristicile morfologice examinate în protocolul UPOV-
TG/50/8 sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Perioada de dezmugurire (50% din muguri la 50% din butuci) –
soiuri roditoare / portaltoi
Lăstarul tânăr : aspectul vârfului
Lăstar tânăr - 5 descriptori - 001 – 005
Lăstar adult - 13 descriptori - 006 – 017
Frunză tânără - 5 descriptori - 051 – 056
Frunză adultă - 30 descriptori 065 – 094
Strugurele - 7 descriptori - 202 – 209
Bobul - 16 descriptori 220 – 240
Sămânţa - 4 descriptori 241- 244
Coardă - 6 descriptori 101-106

 4.1. Producerea materialului saditor
viticol certificat
 4.2. Trasabilitatea obţinerii unui
material săditor viticol de calitate

Categoriile biologice de material săditor viticol
Standardele de calitate ale materialului săditor viticol
admise în România
sunt reglementate și legiferate prin Ordinul nr. 1267 din 2006 emis de Ministerul
Agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, pentru aprobarea Regulilor si
normelor tehnice privind producerea in vederea comercializarii, controlul,
certificarea calitatii si comercializarea materialului de inmultire vegetativa a
vitei de vie.
LEGE nr. 164 din 24 iunie 2015 a viei şi vinului în sistemul
organizării comune a pieţei vitivinicole;
CADRUL LEGISLATIV - Producerea materialului saditor viticol certificat

Capitolul III
Structura pietei vitivinicole
Sectiunea 1 - Infiintarea, intretinerea si defrisarea plantatiilor viticole. Materialul saditor viticol
Art. 7. - Vita-de-vie se inmulteste, in principal, pe cale vegetativa, din portiuni de planta sau tesuturi, prin:
a)altoire;
b)butasire;
c)culturi „in vitro“.
Art. 8. - (1) Producerea materialului de inmultire se face potrivit prevederilor schemei de selectie
clonala stabilita prin ordin al Autoritatii.
(2) Producerea materialului saditor viticol, potrivit prevederilor art. 7, se realizeaza in urmatoarele tipuri de
unitati autorizate de Autoritate:
a)unitati de selectie;
b)unitati de conservare si de preinmultire;
c)unitati de inmultire;
d)unitati de productie pentru vite altoite si nealtoite.
(3) Unitatile autorizate produc material biologic din categoriile:
a)material initial;
b)material baza;
c)material certificat;
d)material standard.
Art. 9. - Producerea, controlul calitatii si comercializarea materialului saditor viticol se fac cu respectarea
prevederilor legale in vigoare.

Tipurile de plantaţii viticole care produc material de înmulţire al viţei-de-vie
1. butuci individuali - unitatea de bază a iniţierii schemei de selecţie clonală, care exprimă
capacitatea maximă a caracterelor ampelografice şi agronomice ale soiului de viţă-de-vie,
grupaţi pe următoarele clase de vârste: - de 35 de ani; între 36 - 50 ani; între 51 - 70 ani; 71 –
90 ani; peste 91 de ani;
2. colecţia naţională de clone - înfiinţate de amelioratori, de menţinători ori cu consimţământul
acestora, cu viţe provenite din materialul iniţial, testate individual ca libere de bolile virotice
prevăzute prin reglementările în vigoare, care furnizează materialul iniţial;
3. plantaţii de preînmulţire - înfiinţate cu viţe din materialul iniţial, libere de bolile virotice
prevăzute prin reglementările în vigoare şi care furnizează materialul din categoria biologică
bază;
4. plantaţii-mamă înfiinţate cu viţe-de-vie din material bază, din care rezultă coarde altoi sau
butaşi portaltoi certificaţi;
5. plantaţii autorizate pentru producerea de coarde altoi sau de butaşi portaltoi - plantaţii de
producţie destinate obţinerii de material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie din categoria
standard;
6. şcoli de viţe (pepiniere) destinate obţinerii de viţe altoite ori nealtoite înrădăcinate din
soiuri roditoare utilizate pentru producţia de vin.

a) unitati de selectie;
b) unitati de conservare si de preinmultire;
c) unitati de inmultire;
d) unitati de productie pentru vite altoite si nealtoite.
a) unităţi de selecţie clonală - unităţi ale menţinătorului care preiau capul de
clonă/clone, indiferent de origine, le devirozează, le cultivă în condiţii controlate,
le studiază din punct de vedere genetic, sanitar şi al aptitudinilor culturale şi
tehnologice, asigurând conservarea acestora pe întreaga durată de
premultiplicare.
Activitatea acestora se desfăşoară potrivit schemelor şi normelor stabilite de Oficiul
Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, la propunerea Institutului de Cercetare şi Dezvoltare
pentru Viticultură şi Vinificaţie, sub controlul Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor.
Tipuri de unităţi autorizate

b) unitati de conservare si de preinmultire
unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică bază utilizând
numai material din categoria biologică iniţial furnizat de unităţile de selecţie.
materialul produs din categoria biologică bază este destinat înfiinţării
plantaţiilor-mamă certificate de multiplicare, care trebuie realizate pe clone, cu
posibilitatea de identificare a fiecărei clone;

c) unitati de inmultire
unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică
certificat, destinat obţinerii materialului de plantare - viţe-de-vie altoite
şi nealtoite;
d) unitati de productie pentru vite altoite si nealtoite
unităţi care produc material de plantare necesar în vederea
înfiinţării plantaţiilor comerciale de struguri pentru vin sau completări
de goluri;

1. unităţi de selecţie
clonală - care preiau
capul de clonă/clone,
indiferent de origine, le
devirozează, le cultivă în
condiţii controlate, le
studiază din punct de
vedere genetic, sanitar şi
al aptitudinilor culturale
şi tehnologice,
asigurând conservarea
acestora pe întreaga
durată de
premultiplicare.
2. unitati de
conservare si de
preinmultire unităţi
care produc şi
distribuie material
din categoria
biologică bază
utilizând numai
material din
categoria biologică
iniţial furnizat de
unităţile de selecţie
3. unitati de
inmultire
unităţi care
produc şi
distribuie
material din
categoria
biologică
certificat,
destinat
obţinerii
materialului
de plantare -
viţe-de-vie
altoite şi
nealtoite;
4.unitati de
productie
pentru vite
altoite si
nealtoite
unităţi care
produc
material de
plantare
necesar în
vederea
înfiinţării
plantaţiilor
comerciale
de struguri
pentru vin
sau
completări
de goluri
Unităţile de selecţie autorizate (1, 2) sunt
singurele unităţi abilitate să producă material
iniţial/bază, destinat unităţilor de multiplicare
(3, 4);
4.2. Trasabilitatea obţinerii unui material săditor viticol de calitate

1. INDENTIFICAREA BUTUCILOR INDIVIDUALI PROPUŞI PENTRU
RECOLTARE CAP DE CLONĂ
Butuci indiviuali Plante mamă pentru recoltare cap clonă
Selecţie agronomică 3 ani
Cap de omologare
Selecţie fitosanitară Selecţie varietală
Clona selecţionată
Clonă omologată
PREZENTAREA CAPULUI DE
CLONĂ ÎN VEDEREA
PREMULTIPLICĂRII ŞI
MULTIPLICĂRII
Examinarea vizuală şi teste virologice
în vederea verificării stării
sanitare a capului de clonă;
Prelevarea capului de clonă din
plantaţiile autorizate;
Interzicerea recoltării capului de clonă
din alte plantaţii sau butuci
neautorizaţi;
1. unităţi de selecţie
clonală - care preiau
capul de
clonă/clone, le
studiază din punct de
vedere genetic,
sanitar şi al
aptitudinilor culturale
şi tehnologice,
asigurând
conservarea acestora
pe întreaga durată
de premultiplicare.

Selecţia agronomică
Termen: 3 ani
Obiective:
- descrierea ampelografică;
- descrierea condiţiilor eco-pedologice;
- pondere de ocupare în areal;
- zonare;
- coeficient de fertilitate;
- indici de productivitate;
- rezistenţă la boli şi dăunători;
- microvinificare (zahăr, aciditate totală, tărie alcoolică,
extract total, componenţi aromatici, polifenoli, stabilitate,
culoare, antociani, activitate oxidativă);
- analize organoleptice şi fizico-chimice;
- clasa de calitate a vinului;
- preţ pe litru de vin;
2.Aprobarea documentaţiei privind aptitudini culturale
şi tehnologice în vederea selecţiei fitosanitare şi varietale;
3. Lista clonelor agreate;

CONDIŢII DE STABILIRE A CAPULUI DE CLONĂ
1. Identitate şi puritate varietală;
2. Starea culturală a plantaţiei de vie;
3. Garanţii privind controlul organismelor dăunătoare şi a vectorilor
acestora în sol;
4. Excluderea plantelor atacate de boli şi dăunători (în special viroze);
5. Proceduri de inspecţie anuală a plantaţiilor;
6. Metode de selectare şi examinare a capului de clonă;

2. ) unitati de conservare si de preinmultire
unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică
bază utilizând numai material din categoria biologică iniţial furnizat
de unităţile de selecţie.

Autorizaţia pentru desfăşurarea activităţilor de înmulţire şi producere a
materialului de plantare necesar în vederea înfiinţării plantaţiilor comerciale se
acordă la cerere, însă doar acelora care dovedesc că dispun de:
Baza materială adecvată
Personal cu pregătire corespunzătoare, conform normelor tehnice elaborate de
M.A.D.R.
Activitatea unităţilor producătoare de material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie
se desfăşoară sub controlul MADR si INCS în baza:
schemei de selecţie clonală
schemei de comercializare.

Unităţile ţin evidenţa activităţilor şi a rezultatelor obţinute în registre, pentru fiecare
categorie biologică în parte, însoţite de schiţe ale plantaţiilor (prezentate la control).
Registrele de evidenţă stau la baza verificării, îndrumării, certificării şi comercializării
materialului de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie.

Documente insotitoare
I. Stabilirea provenientei si categoriei materialului de inmultire
II. Controlul aplicarii lucrarilor specifice in culturile de producere a materialului de
inmultire
III. Determinarea autenticitatii, puritatii varietale si categoriei materialului de
inmultire
IV. Conditii generale de declasare sau de respingere in camp
V. Reinspectia

Agentii economici care intentioneaza sa desfasoare o activitate profesionala in
domeniu se inregistreaza la autoritatea oficiala pentru fiecare activitate din
domeniul producerii, prelucrarii si comercializarii materialului de inmultire, in
conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si
padurilor nr.253/2002, precum si a prevederilor prezentului ordin.
1. Producatorii, persoane juridice sau fizice, se definesc si se inregistreaza in
functie de tipul de activitate si specialitate pe care pot sa o exercite, ca activitati
complet separate, astfel:
a) unitati de selectie;
b) unitati de conservare si de preinmultire;
c) unitati de inmultire;
d)unitati de productie pentru vite altoite si nealtoite.
Producerea materialului săditor viticol - unităţi autorizate

 Important:
 În functie de obiectul de activitate al unitatii sau subunitatii respective, autoritatea
oficiala atribuie unul sau mai multe coduri de inregistrare, specifice producerii
materialului de inmultire vegetativa a vitei de vie, suplimentare codului prevazut in
Ordinul ministrului nr.253/2002, care se completeaza pe autorizatia eliberata
agentului economic care indeplineste conditiile generale de inregistrare si conditiile
tehnice prevazute de prezentele reguli si norme, astfel:
 AA - amelioratorul unui soi sau unei clone inregistrate oficial, producator de material de
inmultire Initial;
 AB - mentinatorul, altul decat amelioratorul, unui soi sau unei clone inregistrate oficial
producator de material de inmultire Initial; sau un prestator de servicii care produce material de
inmultire Initial in conditiile prevazute de prezentele reguli si norme;
 AC - producator de material de preinmultire din categoria Baza;
 AD – producator de coarde altoi;
 AE – producator de butasi portaltoi;
 AF – pepinierist, producator de plante tinere inradacinate, altoite sau nealtoite.
 ♣ conditii particulare specifice fiecarui tip de activitate pot fi stabilite de ITCSMS sau LCCSMS in
completarea prezentelor reguli si norme.”

 2. Dupa inregistrare producatorii si comerciantii de material de inmultire trebuie
sa respecte obligatiile care le revin in conformitate cu prevederile art.5 din Legea
nr.266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii,
comercializarea semintelor si a materialului saditor, precum si inregistrarea
soiurilor de plante.
 3. Producatorii de material de inmultire trebuie sa dispuna de personal calificat, de
instalatii, echipamente si terenurile necesare realizarii activitatii de profil in
conditiile impuse de reglementarile in vigoare si in limitele atributiilor acordate
prin inregistrare.
 4. Activitatea producatorilor de material de inmultire se desfasoara sub controlul
autoritatii oficiale si cu acordul amelioratorului titular de brevet al soiului sau
clonei, ori a reprezentantului legal al acestuia, conform prevederilor din contractul de
multiplicare incheiat intre cele doua parti.
Inregistrarea si obligatiile producatorilor si comerciantilor
de material de inmultire a vitei de vie

 5. Producatorii de material de inmultire vor tine evidenta activitatilor de productie,
prelucrare si comercializare, cu provenienta, lucrarile si observatiile efectuate,
schitele plantatiilor, dotarea tehnica, productia obtinuta si destinatia acesteia in:
 Registrul plantatiei mama si/sau a Registrului de pepiniera,
◦ conform modelelor unice prevazute, disponibile pentru controlul inspectorilor
autoritatii oficiale.
◦ ♣Informatiile prevazute in aceste registre pot fi modificate si completate la
cererea inspectorilor oficiali in functie de cazurile particulare sau generale intalnite.
Inregistrarea si obligatiile producatorilor si comerciantilor
de material de inmultire a vitei de vie

 6. Producatorul sau comerciantul trebuie sa puna la dispozitia inspectorului
autoritatii oficiale toate datele, documentele si informatiile referitoare la
materialul de inmultire de care dispune sau sa permita acestuia sa faca
investigatiile pe care le considera necesare.
 7. Daca in urma verificarilor sau a altor informatii de care dispun, furnizorii
descopera prezenta unuia sau a mai multor organisme de carantina daunatoare
plantelor sau produselor vegetale in Romania, (aprobate prin Hotararea Guvernului
nr. 1030/2001 cu modificarile ulterioare) sau intr-o masura care sa afecteze calitatea
materialului, au obligaţia sa informeze autoritatea fitosanitara si ITCSMS sau
LCCSMS si sa adopte orice masura necesara eliminarii riscului raspandirii
organismelor daunatoare mentionate.
 8. Producatorii trebuie sa faca o identificare foarte clara in camp, in timpul
vegetatiei sau la recoltare si in timpul sortarii, ambalarii si al pastrarii, a materialului
de inmultire.
 Acesta va elimina toate plantele netipice sau neconforme din punct de vedere al
autenticitatii si calitatii materialului de inmultire.

 9. Producatorii de material de inmultire, vor infiinta parcele de control pentru
verificarea autenticitatii si identitatii soiurilor si clonelor.
 10. Producatorul trebuie sa mentina culturile intr-o stare de intretinere
corespunzatoare si in special suficient de libere de buruieni.
 11. Comerciantii trebuie sa comercializeze materialul pe loturi, ambalat si
marcat corespunzator, in respectul si protectia beneficiarului.
 12. Producatorii si comerciantii vor lua toate masurile necesare pentru
respectarea prevederilor prezentelor reguli si norme in toate etapele
producerii, prelucrarii si comercializarii materialului de inmultire

 Traseul obţinerii unui material saditor viticol de
calitate

Traseul obţinerii unui material saditor viticol de calitate
Amelioratorul sau menţinătorul unui soi uniform si stabil sau clonă efectuează
selecţia materialului descris şi înregistrat în Catalogul oficial pentru a
corespunde:
 autenticităţii,
 calităţii ampelografice,
 cel puţin vizual liber de simptome ale organismelor dăunătoare
pentru a respecta trasabilitatea în procesul de înmulţire (etape):
Particularităţi privind culturile de producere a materialului de inmultire
initial, Baza si Certificat

Etape ale inmultirii:
1. planta selectionata sau parti din planta recoltate din aceasta se testeaza privind prezenta
organismelor daunatoare (in special a virusurilor) G0- material initial destinat inceperii
procesului de inmultire;
2. se realizează stocul nucleu de plante care este constituit din plante inmultite pe cale vegetativa,
din plante selecţionate de ameliorator, generaţia G1, introduse in sera nucleu izolator si unde
sunt luate masurile de prevenire a infectiilor cu organisme daunatoare si se verifica in
fiecare an pentru eliminarea plantelor cu simptome ale organismelor daunatoare, dublata de
retestare daca este cazul;
3. plantele care sunt gasite infectate cu organisme daunatoare la testare sunt supuse devirozarii
prin termoterapie sau multiplicate ”in vitro", urmate de retestare si de verificarea
autenticitatii;
4. materialul de inmultire produs din stocul nucleu de plante prin metode clasice sau prin alte
metode tehnice, (inrădăcinare, altoire), in conditii de izolare si prevenire totala a infestarii cu
organisme daunatoare, constituie materialul iniţial, generaţia G2 care este destinat infiintarii
plantatiilor mama baza sau direct a materialului certificat.

Clonă omologată
Plantaţie material iniţial
Plantaţie material bază
Plantaţie material
certificat
Viţe certificate
Plantaţii comerciale
30 butuci
200 butuci
min. 0,5 ha
Nucleu de
premultiplicare
Multiplicare
Premultiplicarea – finanţare 100% buget naţional
Multiplicarea – sector privat (pepinierişti)

Plantaţia mamǎ Bazǎ pentru producerea de butaşi portaltoi şi coarde
altoi destinaţi înrǎdǎcinǎrii sau altoirii trebuie sǎ îndeplineascǎ urmǎtoarele
condiţii:
 terenul pe care se înfiinţeazǎ plantaţia mamǎ Bazǎ nu trebuie sǎ fi fost cultivat cu
viţa de vie în ultimii 12 ani, sau 6 ani daca este supus dezinfecţiei, iar solul trebuie
sǎ fie testat şi gǎsit liber de nematozi vectori ai virusurilor;
 parcela trebuie sa fie amplasatǎ la minimum 5 m faţǎ de orice alte plante de viţǎ
de vie sau pomi fructiferi;
 plantele mamǎ Bazǎ se verificǎ vizual în fiecare an şi nu trebuie sǎ prezinte
simptome ale organismelor dǎunǎtoare.Plantele mamǎ se supun inspecţiei oficiale
şi testǎrii în fiecare an;
Materialul de înmulţire recoltat direct de la plantele mamǎ Bazǎ constituie material
de înmulţire Bazǎ care, în urma înrǎdǎcinǎrii sau altoirii, este destinat înfiintǎrii, de
regula, a plantaţiilor mamǎ Certificat de cǎtre producǎtorii, înregistraţi, de material
de înmulţire .

Plantaţiile mamǎ Certificat trebuie sǎ îndeplineascǎ
urmǎtoarele condiţii:
 terenul pe care se înfiinţeazǎ plantaţiile mamǎ Certificat nu trebuie sǎ fi fost
cultivat cu viţa de vie în ultimii 12 ani, sau 6 ani daca este supus dezinfecţiei, iar
solul trebuie sǎ fie testat şi gǎsit liber de nematozi vectori ai virusurilor;
 parcela trebuie sǎ fie amplasatǎ la o distanţǎ de minimum 5 m de alte plantaţii de
viţǎ de vie sau pomi fructiferi;
 plantele mamǎ Certificat se verificǎ vizual în fiecare an şi nu trebuie sǎ prezinte
simptome ale organismelor dǎunǎtoare.
Materialul de înmulţire obţinut din plantele mamǎ Certificat constituie material de
înmulţire Certificat din care se obţin plante înrǎdǎcinate altoite sau nealtoite de viţǎ
de vie din categoria Certificat destinate înfiinţǎrii plantaţiilor de producţie de
struguri.

Producătorul, trebuie să cunoască:
Conditiile privind prevenirea si testarea infectiilor cu virusuri
1. Respectarea perioadei de repaus al terenului un numar de ani potrivit normelor
pentru fiecare categorie biologica sau tip de plantatie este obligatorie.
In aceasta perioada, se urmaresc:
a) lipsa pe teren a plantelor de vita de vie;
b) cultivarea terenului cu plante premergatoare care nu favorizeaza
dezvoltarea vectorilor din sol ai virusurilor;
c) dezinfectarea terenului inaintea infiintarii plantatiei producatoare de material
de inmultire, in cazul identificarii vectorilor de virusuri;
d) respectarea distantelor de izolare a culturilor invecinate;
e) controlul periodic, eliminarea plantelor cu simptome ale organismelor
daunatoare si curatirea atenta a zonelor respective;
f) combaterea tuturor insectelor care ar putea favoriza infectia cu virusuri
daunatoare.

 2. Materialul initial de inmultire destinat producerii materialului Baza si Certificat
trebuie sa fie liber de simptomele virusurilor si a celorlalte organisme daunatoare
prevazute in Anexa nr. 5.
 3. Testarea privind existenta virusurilor se face:
 individual in cazul materialului de inmultire Initial (plante mama);
 pe probe medii in cazul materialului Baza, Certificat conform prevederilor din Anexa
nr.1 si, daca e cazul, a materialului Standard.
 4. Probele prevazute la punctul 3. trimise la un laborator al autoritatii oficiale sau un
laborator recunoscut oficial vor fi supuse testarii pentru virusuri indiferent de
aspectul simptomatic al plantelor de la care au fost recoltate probele.
 5. In cazul obtinerii unui rezultat pozitiv la o anumita proba medie, se poate proceda la
recoltarea de probe medii la un numar mai redus de plante sau probe individuale de
la indivizii de la care a fost constituita proba.
 Aceste probe sunt analizate in vederea depistarii si eradicarii plantelor virozate.

 6. In cazul in care la recunoasterea simptomatica au fost depistate si marcate plante
cu simptome specifice virusurilor, acestea se elimina si daca se considera necesar se
pot recolta probe individuale reprezentative pentru starea vegetativa a plantei in scopul
determinarii virusului specific.
 7. Recoltarea probelor se realizeaza de inspectorul autoritatii oficiale, de regula, in
perioada optima din timpul vegetatiei, excluzand perioadele foarte calduroase (iulie,
august).
 8. La livrarea din depozite a materialului de inmultire, daca exista suspiciuni ca
materialul ar fi infectat, se pot ridica de catre inspectorul autoritatii oficiale probe de
sondaj care sunt supuse testarii virusologice. Rezultatul pozitiv al testarii determina
interzicerea difuzarii si plantarii materialului.
 9. Laboratoarele oficial recunoscute pentru testarea virusurilor prin indexare si/sau
metode serologice: Laboratorul Central pentru Carantina Fitosanitara si laboratorul
Institutului National Cercetare Dezvoltare Biotehnologie in Horticultura Stefanesti
 Sunt recunoscute si alte laboratoare, independente sau ale producatorilor, dar numai
pentru propriul material de inmultire, acreditat (interes concurential).

2, Controlul calitatii materialului saditor viticol.pdf

Recommended

Recommended

More Related Content

Featured

Featured (20)

2, Controlul calitatii materialului saditor viticol.pdf