SlideShare a Scribd company logo
1 of 13
Studiu de caz: Râul Topolog
Drd. Bouroș George
 Trei MHC-uri și trei captări au fost propuse pentru
sectorul superior al râului Topolog și afluentul acestuia
Topologel;
 Amenajarea hidroenergetică este propusă în SCI-ul
Natura 2000, Munții Făgăraș.
 Vidra Euroasiatică (Lutra lutra) este una dintre speciile
de mamifere pentru care a fost desemnat acest SCI.
 Fiind un prădător de top al ecosistemelor acvatice este
direct influențat de distrugerea și degradarea habitatului
riparian;
 Carpații Meridionali, Sudul
Masivului Făgăraș;
 Sectorul superior al râurilor
Topolog și Topologel;
 La nord de comuna
Sălătrucu, jud. Argeș;
 Sud-vestul ROSCI0122
Munții Făgăraș;
 Fondul de vânătoare Negoiu;
© Bouroş George
 Prezentă în Lista Roșie IUCN, considerată specie
vulnerabilă până în anul 2000, în anul 2004 ea este
considerată Potențial Amenințată (NT), datorită
recuperării populației din partea de vest a Europei;
 Cartea Roșie a Vertebratelor din România (Botnariuc et
al. 2005) o consideră specie Vulnerabilă.
 Listată în Anexa a II-a a Convenției de la Berna (Anexa II:
specii de animale strict protejate) la care Romania a
aderat, prin legea nr. 13 din martie 1993, Convenția
privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor
naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie
1979.
 Încadrată în Directiva Consiliului European nr. 92/43EEC
din 1992 privind conservarea habitatelor naturale, faunei
și florei sălbatice, specii pentru care se consideră că sunt
necesare zone speciale de conservare (Anexa II) și specii
animale și vegetale de importanță comunitară care
necesită protecție strictă (Anexa IV).
© Nicole Duplaix
Indicator al calității habitatului!
 Cauze
 4000 m³ beton și 300 tone fier
beton;
 3 prize de captare (≈200 m²)
 3 MHC (≈ 450 m²);
 Aducțiunea: lungime - 8187
m, lățime: 0,6 -1,3 m
 Suprafața temporar afectată este
mult mai mare;
 Crește accesibilitatea și prezența
umană în zonă;
 Deplasări zilnice ale muncitorilor
și ale utilajelor de construcție;
 Schimbări ale cursului, debitului
și turbidității râului;
 Amenajarea hidrotehnică și
canalizarea râului.
 Efecte
 Distrugerea vegetației ripariene
de pe maluri – locul preferat de
vidre pentru alegerea vizuinelor;
 Diminuarea resursei trofice și
creșterea consumului de timp și
energie pentru captură;
 Perturbarea activităților zilnice
(hrănire, creșterea
puilor, reproducere, marcarea
teritoriului, etc.);
 Modificări ale structurii
populației de vidră;
 Retragerea spre zone mai liniștite
(Escape areas) pe durata
lucrărilor;
 Concurență cu exemplarele și
speciile ce ocupă deja acel
teritoriu;
Râul Topolog – amonte de captare
23.06.2013
Râul Topolog – aval de captare
23.06.2013
© Bouroş George© Bouroş George
© www.hidroelectrica.ro
© Bouroş George
 Diminuarea majoră a debitelor râurilor Topolog (2 m³/s) și Topologel (0,4
m³/s);
 Debitul rămas va fi insuficient pentru menținerea unor comunități acvatice
sănătoase, ce reprezintă resursa trofică pentru vidră;
 Cu cât debitul va fi mai apropiat de valorile normale, cu atât mai puține
specii vor fi afectate;
 Vidra este cunoscut ca un mamifer piscivor, în cazul în care debitul se va
reduce resursa de pește va dispărea, astfel va fi nevoită să se orienteze spre
alte surse de hrană (amfibieni, reptile, păsări, etc.) sau spre noi teritorii.
 Forțate să ocupe noi teritorii (zone de refugiu), vidrele vor fi nevoite să intre
în competiție cu alte exemplare sau alte specii pentru: resurse de
hrană, vizuine, locuri de odihnă sau alte resurse ecologice.
 În final exemplarele forțate să-și părăsească teritoriul nu vor supraviețui
sau nu vor reuși să își găsească un nou teritoriu, rămân hoinare.
 Cu toate că râurile Topolog și Topologel se află într-un SCI, NATURA
2000, până acum acest fapt nu a împiedicat demararea procesului de
autorizare a unui proiect hidroenergetic, care dacă ar fi aprobat, ar distruge
habitatul unor specii, pentru care a fost declarat acest sit.
 Aflându-se în vârful piramidei trofice, vidra este un bun indicator al calității
ecosistemului acvatic, absența ei, poate fi cauzată de lipsa unui potențial
trofic satisfăcător, bioacumulare, parametri fizico – chimici
nefavorabili, perturbare antropogenă, specii invazive, etc.
 În timpul etapei de construcție vegetația ripariană va fi degradată și distrusă
într-o mare măsură, aceasta reprezentând locul perfect pentru alegerea unei
vizuine de către vidră.
 Diminuarea drastică a debitelor râurilor va avea ca rezultat un debit
insuficient pentru menținerea unor comunități acvatice sănătoase, ce
reprezintă principala resursă trofică pentru vidră;
 Ariile naturale protejate, incluzand și siturile NATURA2000 desemnate
pentru protectia unor specii si habitate de râu, se recomandă a fi excluse din
planurile de dezvoltare hidroenergetică. În ceea ce priveste râurile aflate în
afara ariilor protejate, în vederea construcției unei noi amenajări
hidrotehnice, trebuie avut în vedere impactul cumulat pe care îl are o astfel
de investiție asupra ecosistemelor.
© Nicole Duplaix

Prezentare workshop wwf

  • 1. Studiu de caz: Râul Topolog Drd. Bouroș George
  • 2.  Trei MHC-uri și trei captări au fost propuse pentru sectorul superior al râului Topolog și afluentul acestuia Topologel;  Amenajarea hidroenergetică este propusă în SCI-ul Natura 2000, Munții Făgăraș.  Vidra Euroasiatică (Lutra lutra) este una dintre speciile de mamifere pentru care a fost desemnat acest SCI.  Fiind un prădător de top al ecosistemelor acvatice este direct influențat de distrugerea și degradarea habitatului riparian;
  • 3.  Carpații Meridionali, Sudul Masivului Făgăraș;  Sectorul superior al râurilor Topolog și Topologel;  La nord de comuna Sălătrucu, jud. Argeș;  Sud-vestul ROSCI0122 Munții Făgăraș;  Fondul de vânătoare Negoiu;
  • 5.  Prezentă în Lista Roșie IUCN, considerată specie vulnerabilă până în anul 2000, în anul 2004 ea este considerată Potențial Amenințată (NT), datorită recuperării populației din partea de vest a Europei;  Cartea Roșie a Vertebratelor din România (Botnariuc et al. 2005) o consideră specie Vulnerabilă.  Listată în Anexa a II-a a Convenției de la Berna (Anexa II: specii de animale strict protejate) la care Romania a aderat, prin legea nr. 13 din martie 1993, Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979.  Încadrată în Directiva Consiliului European nr. 92/43EEC din 1992 privind conservarea habitatelor naturale, faunei și florei sălbatice, specii pentru care se consideră că sunt necesare zone speciale de conservare (Anexa II) și specii animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă (Anexa IV). © Nicole Duplaix Indicator al calității habitatului!
  • 6.  Cauze  4000 m³ beton și 300 tone fier beton;  3 prize de captare (≈200 m²)  3 MHC (≈ 450 m²);  Aducțiunea: lungime - 8187 m, lățime: 0,6 -1,3 m  Suprafața temporar afectată este mult mai mare;  Crește accesibilitatea și prezența umană în zonă;  Deplasări zilnice ale muncitorilor și ale utilajelor de construcție;  Schimbări ale cursului, debitului și turbidității râului;  Amenajarea hidrotehnică și canalizarea râului.  Efecte  Distrugerea vegetației ripariene de pe maluri – locul preferat de vidre pentru alegerea vizuinelor;  Diminuarea resursei trofice și creșterea consumului de timp și energie pentru captură;  Perturbarea activităților zilnice (hrănire, creșterea puilor, reproducere, marcarea teritoriului, etc.);  Modificări ale structurii populației de vidră;  Retragerea spre zone mai liniștite (Escape areas) pe durata lucrărilor;  Concurență cu exemplarele și speciile ce ocupă deja acel teritoriu;
  • 7. Râul Topolog – amonte de captare 23.06.2013 Râul Topolog – aval de captare 23.06.2013 © Bouroş George© Bouroş George
  • 9.  Diminuarea majoră a debitelor râurilor Topolog (2 m³/s) și Topologel (0,4 m³/s);  Debitul rămas va fi insuficient pentru menținerea unor comunități acvatice sănătoase, ce reprezintă resursa trofică pentru vidră;  Cu cât debitul va fi mai apropiat de valorile normale, cu atât mai puține specii vor fi afectate;  Vidra este cunoscut ca un mamifer piscivor, în cazul în care debitul se va reduce resursa de pește va dispărea, astfel va fi nevoită să se orienteze spre alte surse de hrană (amfibieni, reptile, păsări, etc.) sau spre noi teritorii.  Forțate să ocupe noi teritorii (zone de refugiu), vidrele vor fi nevoite să intre în competiție cu alte exemplare sau alte specii pentru: resurse de hrană, vizuine, locuri de odihnă sau alte resurse ecologice.  În final exemplarele forțate să-și părăsească teritoriul nu vor supraviețui sau nu vor reuși să își găsească un nou teritoriu, rămân hoinare.
  • 10.
  • 11.
  • 12.  Cu toate că râurile Topolog și Topologel se află într-un SCI, NATURA 2000, până acum acest fapt nu a împiedicat demararea procesului de autorizare a unui proiect hidroenergetic, care dacă ar fi aprobat, ar distruge habitatul unor specii, pentru care a fost declarat acest sit.  Aflându-se în vârful piramidei trofice, vidra este un bun indicator al calității ecosistemului acvatic, absența ei, poate fi cauzată de lipsa unui potențial trofic satisfăcător, bioacumulare, parametri fizico – chimici nefavorabili, perturbare antropogenă, specii invazive, etc.  În timpul etapei de construcție vegetația ripariană va fi degradată și distrusă într-o mare măsură, aceasta reprezentând locul perfect pentru alegerea unei vizuine de către vidră.  Diminuarea drastică a debitelor râurilor va avea ca rezultat un debit insuficient pentru menținerea unor comunități acvatice sănătoase, ce reprezintă principala resursă trofică pentru vidră;  Ariile naturale protejate, incluzand și siturile NATURA2000 desemnate pentru protectia unor specii si habitate de râu, se recomandă a fi excluse din planurile de dezvoltare hidroenergetică. În ceea ce priveste râurile aflate în afara ariilor protejate, în vederea construcției unei noi amenajări hidrotehnice, trebuie avut în vedere impactul cumulat pe care îl are o astfel de investiție asupra ecosistemelor.