1. Drd. Bouroș George
bourosg@yahoo.com
0721229188
www.romanialutra.wordpress.com

2. 



© Nicole Duplaix
Prezentă în Lista Roșie IUCN, considerată specie
vulnerabilă până în anul 2000, în anul 2004 ea este
considerată
Potențial
Amenințată
(NT),
datorită
recuperării populației din partea de vest a Europei;
Cartea Roșie a Vertebratelor din România (Botnariuc et
al. 2005) o consideră specie Vulnerabilă.
Listată în Anexa a II-a a Convenției de la Berna (Anexa II:
specii de animale strict protejate) la care Romania a
aderat, prin legea nr. 13 din martie 1993, Convenția
privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor
naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie
1979.
Încadrată în Directiva Consiliului European nr. 92/43EEC
din 1992 privind conservarea habitatelor naturale, faunei
și florei sălbatice, specii pentru care se consideră că sunt
necesare zone speciale de conservare (Anexa II) și specii
animale și vegetale de importanță comunitară care
necesită protecție strictă (Anexa IV).
Indicator al calității habitatului!

3. 




Populația de vidră a înregistrat un declin continuu în secolul XX, prezența speciei fiind limitată
la areale mici în Europa de vest și centrală iar în estul Europei există puține informații istorice
referitoare la distribuția și abundența acestei specii. (Chanin 2003)
Printre cauzele acestui declin populațional se numără: distrugerea și înlocuirea habitatului
riparian, reducerea cantităților de hrană prin poluarea râurilor cu diverși compuși chimici,
vânătoarea și persecutarea de către oameni, ce o consideră un dăunător din pricina prădării
resurselor piscicole (Prigoni, 2005).
Populația de vidră a înregistrat un declin continuu în secolul XX, prezența speciei fiind limitată
la areale mici în Europa de vest și centrală iar în estul Europei există puține informații
științifice și istorice referitoare la distribuția și abundența acestei specii (Chanin 2003).
Începând cu anii 1990 numeroase surse de poluare au dispărut datorită adoptării unor
tehnologii prietenoase cu mediul sau datorită opririi procesului de producție, ceea ce a dus la
refacerea naturală a habitatelor și biocenozelor afectate. Repopularea naturală cu pește,
crustacee și amfibieni a determinat creșterea numerică și extinderea treptată a populației de
vidră din Romania.
Pe plan național sunt 99 de situri de interes comunitar SCI NATURA 2000, desemnate pentru
specia vidră, acestea având o distribuție variată la nivelul Romaniei, ocupând diferite tipuri de
unități de relief și tipuri de habitate.

5. Arii Protejate:
 ROSCI0076 Dealul Mare - Hârlău
 ROSCI0135 Bârnova - Repedea
 ROSCI0208 Putna – Vrancea
 ROSCI0018 Căldările Zăbalei
 ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior
 ROSCI0122 Munții Făgăraș (Topolog și Topologel)
 ROSCI0103 Lunca Buzăului
 Rezervația Naturală Balta Cilieni - Băilești
 Rezervația Naturală Lunca Siretului (Pădurea Neagră și
Pădurea Dumbrăvița)
 Rezervația Naturală Balta Potcoava
 Rezervația Naturală Balta Tălăbasca
 Rezervația Naturală Dunele de Nisip de la Hanul Conachi
 Rezervația Naturală Pădurea Merișor.

7. 
Metoda Standard (IUCN – OSG)
Râurile vor fi împărțite în
segmente de 5 km reprezentând,
situri de observare. Primii 600 m
din fiecare sit de observare vor fi
investigați în căutarea semnelor
de prezență, în cazul în care sunt
identificate semne de prezență a
vidrei, situl este declarat pozitiv
iar în caz contrar va fi negativ.
(Reuther et al. 2000).

8. Aspect din transectul: cod 33 – Canion Tișița Mică

10. 
Metoda Snow Tracking
O bună metodă de
cartare a teritoriului
speciei (home-range
mapping method –
HMM), efectuanduse transecte, iar în
cazul identificării
unei urme proaspete
se va urmării cât va
fi posibil.
Copcă în gheață
Pârtie lăsată de vidră
Urme de vidră pe zăpadă

11. 
Metoda siturilor fixe de monitorizare (Spot check)
Utilizând metoda punctelor fixe de monitorizare, se va reduce mult timpul necesar
unui studiu privind distribuția speciei de vidră.
Aceste situri, sunt locații fixe, frecvent utilizate de vidră pentru defecare și pentru
marcare a teritoriului, cele mai utilizate puncte sunt podurile peste râuri care au un loc
ce permite defecarea (un obiect proeminent, bolovan, stâncă, o margine înaltă de
beton etc.). În cazul în care nu există un loc pentru excremente se poate realiza
artificial unul. Podurile cele mai potrivite sunt acelea ce au o poliță de beton, uscată
deasupra apei.
Astfel se vor face observații sub poduri și la 50 m în amonte și 50 m în aval de poduri,
acestea fiind la rândul lor declarate, situri pozitive sau negative. (Chanin, 2003).

13. 
Metoda photo trapping;
Utilizând această metodă non-invazivă,
se poate identifica abundența,
distribuția, etologia, utilizarea habiatului
și multe alte caracteristici ecologice ale
speciei vidră (Lutra lutra).

14. 
Metoda identificării trofobiologiei.
Colectarea excrementelor
0% 0%
% Clase specii pradă (Total)
3% 3%
22%
15%
Amphibia
Pisces
Mammalia
Insecta
Gastropoda
Reptilia
57%
Analiza excrementelor
Plantae
Dieta vidrei în PNPV

15. http://romanialutra.wordpress.com/

17. Voluntariat

18. © Nicole Duplaix