1. R O Ş I A M O N T A N Ă p e M a p a m o n d AVANSARE manuală !
2. În anul 1997 compania canadiană Gabriel Resources a cumpărat de la guvernanţii României dreptul de a exploata subteranul de la Roşia Montană.
3. Trei ani, mai târziu, sondarea geologică a găsit că se poate extrage 300 tone de aur şi 1600 tone de argint, şi cantităţi nespecificate de telur, silvanit, săcărambit, uraniu, stronţiu, cycloniu, rosianidiu, titan, vanadiu, wolfram, molibden, etc ce se preconizează a fi recoltate cu ajutorul explozibililor şi a cianurii.
4. Cum va arăta Roşia Montană după ce exploatarea cu cianuri va fi demarată ? Oponenţii spun că va fi o zonă devastată, distrusă şi poluată pentru perioade îndelungate de timp. Compania canadiană spune că va asigura o bază pentru o purnică şi diversicată economie, aici la ceea ce va deveni cea mai mare exploatare de carieră deschisă din Europa. Televiziunile abundă de astfel de clipuri publicitare. Prezentul material nu va intra în detaliile acestei afaceri de pe pământ românesc ci se mulţumeşte a prezenta, succint, ce s-a petrecut la alte exploatări similare ale companiei Gabriel Resources de pe alte meridiane ale globului. personal din cadrul companiei miniere Ro ş ia Montan ă Gold Corporation .
5. Mineritul cu cianuri nu este periculos numai datorită potenţialelor accidente tehnologice. La exploatarea Zortman din Montana (SUA), unde au fost folosite acestea, apa nu mai este potabilă iar pământul a plătit un preţ prea mare, actualmente fiind arid impropiu vieţii. Sănătatea comunităţii continuă să fie periclitată prin ingestia sau absorbţia apei lăsată de minerit. Lacul cu cianură a poluat aerul ce a devenit toxic. Statul Montana (SUA) nu numai că a închis mina dar a şi interzis mineritul cu cianură .
6. Mine asemănătoare sunt în Guatemala şi Honduras, ambele operate de Gold Corp Canada. În 2008-2009 Rights Action a documentat problemele sătenilor. Concluzia a fost că peste 60% din familii s-au îmbolnăvit din cauza acestui minerit. Problemele de sănătate includ: pierderea părului, grave erupţii pe piele, etc.
17. Ca şi în situaţiile anterioare Gold Comp prezintă, pentru Roşia Montană, proiectul de exploatare cu cianură ca un proiect de dezvoltare a zonei.
18. Institutul GDAE: “Mina Marlin contribuie foarte puţin la dezvoltarea durabilă în Guatemala”.
19.
20.
21. “ ... Acesta nu este un proiect de dezvoltare, este un proiect al morţii. Este o monstruozitate...”. Apa este contaminată. În anul 2010 comitetul ILO al Naţiunilor Unite a cerut suspendarea minei Marlin. De asemenea Comisia Inter-Americană a drepturilor Omului a cerut închiderea minei.
22. Mineritul cu cianură şi mina deschisă are foarte adesea un imens impact asupra mediului. Procesul constă în fărămiţarea prin explozie, a stâncilor, în bucăţi mici şi întinderea acestei pulberi peste filtre. Stânca făcută pulbere este îmbibată cu soluţie de cianură, prin stropire. Cianura extrage metalele. Aurul şi celelalte metale se extrag apoi în soluţia cianurizată. Acestă soluţie cu metalele extrase se colectează în iazuri mari de decantare. Aici aurul se extage din soluţie apoi se mai adaugă cianură şi se repetă procesul. Este o metodă de minerit ce foloseşte zeci de mii de litrii de apă pe oră. Canadienii de la Gold Corp ce sânt la Roşia Montană, şi au operat în Guatemala, au experienţa unei exploatări similare la Siria Valey din Hondurasul învecinat.
23. Tegucigalpa, Honduras 2007 (la mina deschisă în 2000) pasaj din memoriu: “ Domnule preşedinte, Siria Valey moare încetul cu încetul. Este cronica unei morţi anunţate dinainte, aşa cum a spus Gabriel Garcia Marquez.”
24. Honduras, Siria Valey. În urmă cu şapte ani pe acestă albie apa curgea din abundenţă. Una dintre schimbările de mediu raportate de localnici, de când cu exploatarea minieră, este lipsa apei.
25. Cea mai mare problemă pentru oamenii unde se instalează minele ce folosec cianuri este competiţia pentru apă. Dacă există o concurenţă pentru apă este o mare problemă. Patronatele celor mai multe mine deschise în ţările în curs de dezvoltare mereu spun că nu va fi nici un impact negativ asupra mediului. Siria Valey - Honduras.
26. Mai târziu, aproape mereu se găseşte că au fost impacturi distructive. Localnicii susţin că râurile care nu au secat au devenit poluate. Ela Medina, locuitore din zonă, spune “ Noi împărtăşim cu voi experienţele pe care le trăim aici ca să nu permiteţi să se întâmple aşa ceva acolo unde voi trăiţi. Altfel o să trăiţi şi voi ca noi şi va fi lamentabil. Nu le permiteţi activitatea minieră. Spune NU mineritului, spune DA vieţii”. Siria Valey – Honduras alimentarea populaţiei cu apă potabilă.
27. Localnicii spun despre companie că a folosit diferite strategii ca să se instaleze în zonă. Au dat bani celor din consiliul local ca să lucreze în favoarea lor. “Din acel moment aceştia au lucrat împotriva noastră ca să ne convingă să acceptăm proiectul minier”.
28. Gleys Lainez: < Corporaţia le spune celor săraci: “Dacă nu vinzi pământul guvernul ti-l va lua oricum.” Aşa îi păcălesc. “Dacă nu, guvernul vă va expropia fiindcă sunteţi doar fermieri”. Aşa iau ei avantaj de pe urma lor, dacă îi văd umili. > Şi oamenii din Roşia Montană trec prin aceste presiuni. Aici consilierii locali au declarat zona mono-industrială, adică numai minieră. Le spun localnicilor: O să plecaţi oricum. Dacă nu plecaţi acum când puteţi primi bani o să plecaţi fără bani. 300 de săteni au hotărât să nu plece şi să lupte pentru viaţă curată.
29. Ca şi cele din Honduras, oficialităţile române, pregătesc o lege a minelor care să permită expropierea.
30. Efectele mineritului cu mină deschisă (crater) Cea mai mare problemă este scurgerea de acid de mină (acid de drenaj rocă) Aceasta apare de fiecare dată când o piatră este adusă la suprafaţă, din subteran şi intră în contact cu aerul, cu apa de ploaie. Când vine în contact cu aerul apare oxigenarea. Când aceasta vine mai târziu în contact cu apa de ploaie această oxigenare duce la un drenaj, o oxidare şi crează un acid. Acest acid va ajunge în apa râurilor şi se numeşte acid de drenaj minier. În S.U.A. este considerată principala cauză a difuzării poluării. Este o cauză mai importantă de poluare decât deşeul nuclear. În S.U.A. se apreciază că afectează 17000 km de râuri şi 22 de state. Este o problemă uriaşă fiindcă nu este reversibilă. Mediul este saturat cu metale grele acumulate de-a lungul anilor. Aceasta crează, şi va crea, grave probleme de sănătate. Mai multe studii au analizat apa izvoarelor din regiunile afectate şi cianura şi metalele grele au fost găsite peste normele admise. S-au făcut analize de sânge rezidenţilor din zonele miniere O valoare de 35 este considerată limita de periculozitate (O.M.S.), 70 este o valoare foarte periculoasă şi deosebit de vătămătoare. Toate valorile găsite au fost de peste 70.
31. Compania minieră nu recunoaşte analizele efectuate de laboratoare autorizate. Totuşi refacerea analizelor de către laboratoarele statale găsesc aceleaşi valori; niveluri vătămătoare de plumb, mercur şi arsenic. Problemele grave de sănătate au început să se multiplice după începerea exploatărilor miniere deschise.
32.
33.
34. “ Este trist să vezi cum autorităţile, guvernul, deputaţii şi senatorii sunt vânduţi companiei miniere, cu adevărat revoltător”.
35. Potrivit medicilor, unii localnici pot avea simptome de arsenicosis, otrăvire cronică cu arsenic datorată consumului de apă cu conţinut mare de arsenic, o perioadă mai lungă de timp. Apare când arsenicul contaminează apa din pământ. Efectele pe termen lung includ cancerul, boli de ficat şi posibil cangrenă. Evident compania neagă legătura dintre activitatea sa şi aceste boili ce decimează populaţia dând vina pe lipsa de igienă a localnicilor.
36. “ Când companiile miniere sosesc ele promit soarele şi luna de pe cer. Promit atât de multe locuri de muncă. Însă singurul lucru pe care l-au lăsat aici este distrugere, boli şi uscăciune pentru că nu mai rodeşte nimic. Locurile de muncă este una dintre marile lor minciuni. Înainte de deschiderea minei au spus că valea va fi prosperă că vor fi locuri de muncă dar aici nu sânt decât câteva servicii. Ei sunt genul de oameni care promit dar nu se ţin de cuvânt”.
37. << O altă minciună la radio în anunţurile lor. “Atâtea milioane pentru Siria Valey.. Atât de multe milioane..” Asta este o minciună. Au fost aici multe marşuri şi blocaje de drumuri. A fost greu după ce s-au instalat. Oamenii trebuie să se opună înainte ca mineritul să înceapă. Din momentul în care ei s-au instalat nimeni nu-i mai poate opri. >>
38. “ Ţara noastră este prea săracă. Când oamenii se îmbolnăvesc trebuie să aibe bani pentru antibitiotice şi tretament. Nu este corect să fim vătămaţi şi pentru asta tot noi să plătim medicaţia. Există mineri îngrijoraţi că deja se simt rău. Sunt probleme şi cu minerii pe care ei îi disponibilizează. Au probleme cu plămânii. Noi am trăit asta. Cred că oamenii trebuiesc educaţi arătândule efectele mineritului cu cianură. Aici în Siria Valey totul a fost distrus. Avem o mare responsabilitate: copii.”
39. “ Deja nu mai luptăm numai pentru Honduras, luptăm pentru întreaga Americă Centrală şi chiar pentru dincolo de ea.”
40. Încă nu a început exploatarea cu cianuri la Roşia Montană. Corporaţia încearcă să convingă pe toată lumea că nu există riscuri asupra sănătăţii. Ca şi alte multe corporaţii şi ei promit investiţii enorme pentru comunitatea locală.
42. Corporaţia şi câţiva reprezentanţi politici din România, presează cu aprobarea în regim de urgenţă a acestui minerit. Acest proiect nu ar fi aprobat în Uniunea Europeană, S.U.A. sau Canada de către ministere. Cea ce se dezvăluie din impactul asupra mediului şi consultarea publică este o şaradă. Publicul nu este informat în mod rezonabil asupra impactului şi opţiunilor. Nu se prezintă prea multă informaţie necesară evaluării impactului asupra mediului şi sănătăţii.
43. Deoarece studiul nu prezintă o bază de plecare clară a calităţii apei înainte de începerea mineritului nu va fi posibil nici pentru public nici pentru organizaţiile de mediu sau sănătate să determine impactul adus de proiectul minier. Această companie ca şi multe altele (vezi catastrofa ecologică din 2000, la Baia Mare, tot cu cianuri, a unei firme australiene) va spune că nu este nimic care să coroboreze mineritul lor cu poluarea.
44. Din cauza lipsei de informaţii utile prezentate publicului, vedem ce a însemnat un astfel de proiect la alţii. NOI CE VOM FACE ? Bibliografie: http://www.youtube.com/watch?v=anmmpAhD3Ig http:// www.rosiamontana.org
