2. Natalitatea in
pandemie
• Incertitudinea din pandemie a determinat
in multe cazuri sa amane aducerea pe
lume a unui copil , accelerând fenomenul
preexistent de scădere a populației”
• Ne așteptam ca acest scenariu de
„planeta goala” să se impună până în
2050-https://www.weforum.org/agenda/2022/04/mental-
health-inequality-trust-covid19-pandemic/
• In Romania in 2021, s-au nascut
sub 180.000 de copii
• Cel mai scazut nivel al natalitatii din
1930
3. IMPORTANTA PROBLEMEI
Disfunctiile sexuale feminine (FSD)
Reprezinta o patologie larg răspândită , raportandu-se o
prevalența crescuta (40-60%) pentru femeile cu vârsta sub
60 de ani [1]
Domeniu putin studiat in medicina primara
Se estimeaza ca frecventa FSD este mai crescuta sexul
feminin, comparativ cu sexul masculin
Afectează femeile de toate vârstele, în special cele cu
probleme medicale și psihiatrice [2]
[1] – Hilz MJ, Primer on the Autonomic Nervous System (Third Edition), 2012
[2]- Bartlik Barbara D., Alvi Sarah, Principles of Gender-Specific Medicine (Second Edition), 2010
4. Raspunsul sexual feminin
Adaptat dupa Masters WH, Johnson VE. Human Sexual Inadequacy. Little Brown; 1970.
Excitement
A B C (C) (A)
(B)
Orgasm
Platou
Excitatie
5. Clasificarea FSD
1.Disfuncţii ale dorinţei sexuale
Dorinţă sexuală hipoactivă Absenta sau deficiente ale interesului sexual
si/sau dorintei
Aversiune sexuală Aversiunea și evitarea contactului genital cu
un partener sexual
2. Disfunctii ale excitatiei sexuale
Disfunctii feminine legate de
excitatia sexuala
Incapacitatea de a atinge sau de a menține
un răspuns adecvat la excitatia sexuala
3. Disfunctii orgasmice
Disfunctii sexuale feminine
orgasmice
Intârzierea sau absenta orgasmului după o
fază normală de excitare sexuala
4.Disfuncţii legate de durerea în timpul contactului sexual
Dispareunia Durerea genitala asociata cu actul sexual
Vaginismul
Contractii involuntare ale muschulaturii
pelvine pentru a preveni penetrarea vaginala
Adaptat dupa American Psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. 4th edition, text revision (DSM-IV-TR).
Washington, DC; American Psychiatric Association; 2000
6. Coexistenta FSD
Basson R, et al. J Urol. 2000;163:888-893.
Disfuncţii ale
dorinţei sexuale
Disfunctii ale
excitatiei sexuale
Disfunctii
orgasmice
Vaginismul
Dispareunia
7. Disfunctia sexuala – varful icebergului
• Principalele tipuri de disfunctie
sexuală feminină pot include:
• Libidou scăzut
• Dificultăţi de obtinere a
orgasmului
• Durere în timpul actului sexual
• Spasm muscular involuntar al
muschilor vaginali
8. Modelul bio-psihosocial al raspunsului
sexual feminin
Rosen RC, Barsky JL. Obstet Gynecol Clin North Am. 2006;334:515-526.
Integritate fizica,
Factori neurobiologici
Factori endocrini
Lipsa de experienta
performanta)
Anxietate
Depresie
Psihologici
Calitatea relatiilor
curente sau anterioare
Intervalul de
abstinenta
Lipsuri financiare
i
Educatie familiala
Norme cultural-
religioase
Socioculturali Interpersonali
Biologici
9. Diagnosticul FSD in MF
INTREABA! FSD mu se pot trata daca nu stim ca exista!
.
Decreased Sexual Desire Screener (DSDS), Clayton et al. 2009, J Sex Med
Female Sexual Function Index (FSFI), Rosen et al. 2000, J Sex Marital Ther
• Anamneza cheia diagnosticului; interviu cu ambii parteneri (separat, dar si impreuna)
Ex. Multe femei de [ caracteristicile pacientei] au preocupări legate de funcția sexuală; ce zici de tine?”
• Examenul clinic (poate identifica de ex. o cauza de dispareunie)
Domain Items Score range Factor Min score Max score
Desire 1, 2 1 - 5 0.6 1.2 6
Arousal 3, 4, 5, 6 0 - 5 0.3 0 6
Lubrication 7, 8, 9, 10 0 - 5 0.3 0 6
Orgasm 11, 12, 13 0 - 5 0.4 0 6
Satisfaction 14, 15, 16 0/1 - 5 0.4 0.8 6
Pain 17, 18, 19 0 - 5 0.4 0 6
Scale range 2 36
11. Tratament farmacologic
• Hormonal
– Estrogeni (fara AP de cancer de san hormonodependent)
– Testosteron ( atentie la efectele secundare:acnee, hirsutism)*
– Tibolone - hormon sintetic estrogenic, progestogenic, androgeni
• Medicatie psihotropa
– Bupropron
• Agenti cu actiune asupra SNC
– Flibanserin -agonist/antagonist partial serotonina;
– Bremelanotide - agonist receptori ai melanocortinei
• Inhibitori de fosfodiesteraza
– Sildenafil (mai putin util in HSDD)
• Agenti vasodilatatori
– Alprostadil (Prostaglandin E1)
12. SANATATEA SEXUALA IN
PANDEMIE
• Disfuncția sexuală la femei apare frecvent în
ciuda discreţiei cu care este tratată și este o
afecțiune stresantă care afectează viața multor
femei.
• În timp ce femeile se confruntă cu disfuncții
sexuale destul de des, se pune și întrebarea
dacă COVID-19 le afectează negativ și funcția
sexuală.
• Contextul pandemiei COVID-19 prin prisma
impactului social şi implicit al captivării atenţiei
publice a adâncit şi mai mult lipsa de interes
asupra unor patologii cu un grad ridicat de
stigmat mai ales în ţările cu viziuni
tradiţionaliste precum Romania.
13. Relatia dintre incertitudinea/anxietatea legate de
COVID-19, sănătatea sexuală și rezistența psihologică
• (OMS definește sănătatea sexuală ca „o stare de bunăstare
fizică, emoțională, mentală și socială în relație cu sexualitatea;
nu este doar absența bolii, a disfuncției sau a infirmității.”
• Practicile sexuale și intimitatea au fost influențate de mai
multe moduri, și anume frica de infecție, ambiguitatea cu
privire la răspândirea virală, dezinformarea, distanțarea fizică,
restricțiile de călătorie, violența partenerului intim și privarea
de „contact social”.
• Lucrătorii din prima linie, grupurile sărace din punct de
vedere socio-economic, minoritățile de vârstă și sexuale au fost
în mod special afectați.
• Drepturile sexuale și reproductive sunt compromise din cauza
panicii și a stigmatizării legate de focar.
14. +SANATATEA SEXUALA IN PANDEMIE
• Ne asteptam la o creștere paradoxală a dorinței sexuale și a activității
sexuale în această Perioadă critică la bărbați și femei, posibil ca o
strategie de a face față stărilor afective negative și ca o încercare de a
regla emoțiile negative
• Totusi , majoritatea studiilor au raportat efectele negative ale
pandemiei de COVID-19 și măsurile de atenuare asociate asupra
funcționării și satisfacției sexuale
• Distanțarea socială, anxietatea și incertitudinea cu privire la viitor au
un impact asupra funcției sexuale și a calității vieții la oameni.
• In pandemia COVID-19 frecvența actului sexual, scorul total FSFI și
satisfacția sexuală a femeilor au scăzut după boala COVID-19.
15. Factorii care
influenteaza
activitatea si
satisfactia sexuala
Masoudi, M., Maasoumi, R. & Bragazzi, N.L. Effects of the COVID-19
pandemic on sexual functioning and activity: a systematic review and meta-
analysis. BMC Public Health 22, 189 (2022
16. Sanatatea sexuala – DSF in pandemie
• La persoanele infectate cu virusul COVID‐19 și aflate în carantină, nu exista suficiente informații despre
schimbările în obiceiurile sexuale.
• în majoritatea studiilor , participanții au raportat o reducere a numărului de relații sexuale în timpul
pandemiei, comparativ cu înainte de pandemia COVID-19.
• Într-un studiu realizat în China, unde boala a fost observată pentru prima dată, care examinează
impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătății sexuale și reproductive, 41% dintre participanți au
raportat o scădere a frecvenței actului sexual. Li, G., Tang, D., Song, B., Wang, C., Qunshan, S., Xu, C., Geng, H., Wu, H., He, X., & Cao, Y. (2020). Impact
of the COVID-19 Pandemic on Partner Relationships and Sexual and Reproductive Health: Cross-Sectional, Online Survey Study. Journal of medical Internet research, 22(8), e20961
• Un alt studiu a constatat că frecvența medie a actului sexual a scăzut de la de circa trei ori cu măsurile
de distanță socială luate în timpul pandemiei de COVID-19. Schiavi, M. C., Spina, V., Zullo, M. A., Colagiovanni, V., Luffarelli, P., Rago,
R., & Palazzetti, P. (2020). Love in the Time of COVID-19: Sexual Function and Quality of Life Analysis During the Social Distancing Measures in a Group of Italian Reproductive-Age Women. The
journal of sexual medicine, 17(8), 1407–1413.
Un singur studiu care evaluează efectul pandemiei de COVID-19 asupra comportamentului sexual
feminin la femeile din Turcia a constatat că frecvența actului sexual în timpul pandemiei a crescut
semnificativ în comparație cu 6-12 luni înainte Yuksel, B., & Ozgor, F. (2020). Effect of the COVID-19 pandemic on female sexual behavior. International journal
of gynaecology and obstetrics: the official organ of the International Federation of Gynaecology and Obstetrics, 150(1), 98–102. https://doi.org/10.1002/ijgo.13193
• In Polonia, s-a determinat că frecvența actului sexual la femei a scăzut după boala COVID-19. Kaya, Y., Kaya, C.,
Tahta, T., Kartal, T., & Tokgöz, V. Y. (2021). Examination of the effect of COVID-19 on sexual dysfunction in women. International journal of clinical practice, 75(3), e13923.
17. Hazardele naturale și crizele, precum și războaiele și bolile, pot perturba funcțiile societale
și individuale. Ex: după cutremure, frecvența și calitatea comportamentului sexual au
scăzut semnificativ
Unul dintre factorii care explică dorința afectată și reducerea activității sexuale este
schimbarea statutului psihologic al indivizilor.
Stresul, anxietatea și depresia au fost factorii psihologici investigați în studii si aceste
afectiuni pot fi considerate posibile cauze ale disfuncției sexuale.
S-a aratat că comportamentul sexual/dorinta sexuala al participanților a fost scăzut mai
scazuta în rândul femeilor și bărbaților.
În majoritatea studiilor, scăderea frecvenței actului sexual a fost asociată cu o creștere
semnificativă a frecvenței activității sexuale solo, cu diferențe semnificative specifice
sexului în frecvența și tipul activității sexuale solitare (masturbare, vizionare videoclipuri
cu conținut sexual,jucarii sexuale, etc.)
S-a raportat o scădere a numărului de parteneri sexuali, sex fără căsătorie (cu o fată/iubit) și
comportament sexual riscant. Trebuie menționat că aceste date brute și estimări au fost
foarte eterogene și nu s-a putut efectua o meta-analiză.
18. DSF in pandemie
• Teama de a contracta și/sau transmite COVID-19 a avut cel mai mare efect asupra
apariției disfuncției sexuale. COVID-19 se transmite rar prin actul sexual Lotfi M, Hamblin MR, Rezaei N. COVID-19:
transmission, prevention, and potential therapeutic opportunities. Clin Chim Acta. 2020;508:254–66.
• Multi oameni au citat teama de transmitere a bolii de la partenerul lor sexual drept
motiv pentru scăderea dorinței lor sexuale (contactul cu picăturile din gura, nasul și
saliva, cazurile infectate asimptomatice) Yu X, Yang R. COVID-19 transmission through asymptomatic carriers is a challenge to containment. Influenza Other
Respir Viruses. 2020;14(4):474–5.
• Unii participanți au declarat că au refuzat să facă sex pentru că nu știau dacă partenerul
lor sexual este bolnav sau nu.
• Mai mult de o treime dintre cuplurile, care plănuiau să aibă un copil, au decis să
temporizeze sarcina pe parcursul pandemiei. Printre motive, cercetătorii au numit în
principal teama de instabilitate economică și lipsa de cunoaștere a rezultatelor sarcinii
legate de infecție. Interesant este că un studiu a dezvăluit, de asemenea, că peste 10%
dintre participantii la sudiu (majoritatea femei) au început să-și dorească să fie părinte în
momentul carantinei Fuchs A, Matonóg A, Pilarska J, Sieradzka P, Szul M, Czuba B, Drosdzol-Cop A. The Impact of COVID−19 on Female Sexual
Health. International Journal of Environmental Research and Public Health. 2020; 17(19):7152.
19. Factori care influenteaza viata sexuala
• Frica de șomaj, incapacitatea de a plăti cheltuielile au dus la un nivel mai ridicat de stres, anxietate și
depresie. Venitul familiei poate afecteaza satisfacția vieții sexuale; prin urmare, femeile care lucrează în
mod normal nu doar că sunt expuse la mai puțin stres, o viață sexuală mai satisfăcătoare în comparație
cu femeile casnice.
• La fel, cea mai mare scădere a fost înregistrată în rândul femeilor singure, deoarece izolarea limitează
oportunitățile de a cunoaște oameni noi și de a face noi relații.
• Conform constatărilor unor studii, veniturile scăzute și statutul socio-economic (SES) sunt asociate cu
disfuncția sexuală . În timpul pandemiei de COVID-19, bărbații au fost forțați să petreacă mai mult timp
acasă din cauza constrângerilor sociale și acest lucru, împreună cu nivelul crescut de stres din cauza
șomajului și a stilului de viață sedentar, poate duce la scăderea dorinței sexuale sau a violenței
împotriva femeilor. Mahanty C, Kumar R, Mishra BK. Analyses the effects of COVID-19 outbreak on human sexual behaviour using ordinary
least-squares based multivariate logistic regression. Qual Quant. 2020:1–21.
• In studiile în care participanții au lucrat în sectorul sănătății, ei au avut mai multe șanse să sufere de disfuncție
sexuală comparativ cu alte ocupații. Oboseala și stresul excesive legate de muncă, teama de a se îmbolnăvi și
volumul mare de muncă cu orele de lucru crescute din cauza lipsei de forță de muncă în centrele de servicii legate
de COVID-19 i-au determinat să doarmă mai puține ore acasă [ Calitatea vieții lor a scăzut semnificativ și au avut
probleme cu partenerii lor. Manh Than H, Minh Nong V, Trung Nguyen C, Phu Dong K, Ngo HT, Thu Doan T, et al. Mental health and health-
related quality-of-life outcomes among frontline health workers during the peak of COVID-19 outbreak in Vietnam: a cross-sectional study. Risk Manag
Healthc Policy. 2020;13:2927–36.
20. Factori care influenteaza viata sexuala
• Persoanele cu studii superioare (inclusive tinerii medici) au experimentat o reducere
semnificativă a activității sexuale. În studiile incluse, femeile cu niveluri mai înalte de
educație au avut mai multe șanse de a avea mai puțină activitate sexuală decât femeile
cu niveluri de educație mai scăzute. Participanții cu studii superioare aveau mai multe
informații despre COVID-19 și, prin urmare, se temeau mai mult să transmită boala
partenerilor lor sexuali decât cei care erau mai puțin conștienți de boală. De Rose AF, Chierigo F, Ambrosini
F, Mantica G, Borghesi M, Suardi N, et al. Sexuality during COVID lockdown: a cross-sectional Italian study among hospital workers and their relatives. Int J Impot Res. 2021;33(1):131–6.
• .Conform concluziilor unor studii, participanții cu niveluri mai înalte de educație au avut
mai multe șanse de a experimenta anxietate, stres și depresie induse de COVID-19 , iar
constrângerile sociale i-au făcut mai preocupați de pierderea locului de muncă. Küçükdurmaz F,
Efe E, Malkoç Ö, Kolus E, Amasyalı AS, Resim S. Prevalence and correlates of female sexual dysfunction among Turkish pregnant women. Turk J Urol. 2016;42(3):178–83
• Carantina și autoizolarea în timpul focarului de COVID-19 au îngreunat călătoriile și contactele
sociale. Există mai puțin spatiu pentru cultivarea relațiilor intime, iar Îngrijorarea pentru a avea
copii în aceste circumstanțe deosebit de dificile poate provoca stres și anxietate și poate reduce
frecvența activității sexuale. Cocci A, Giunti D, Tonioni C, Cacciamani G, Tellini R, Polloni G, et al. Love at the time of the Covid-19
pandemic: preliminary results of an online survey conducted during the quarantine in Italy. Int J Impot Res. 2020;32(5):556–7.
21. Factori care influenteaza viata sexuala
• După impunerea restricțiilor sociale, din cauza efectelor psihologice
generate de pandemia COVID-19, tendința participanților de a
consuma alcool a crescut. Frica și dezinformarea au condus la credința
că consumul de alcool poate ucide virusul, iar unii oameni au apelat la
alcool. Reynolds J, Wilkinson C. Accessibility of 'essential' alcohol in the time of COVID-19: casting light on the blind spots of licensing? Drug Alcohol Rev.
2020;39(4):305–8.
• Consumul de alcool este unul dintre factorii predispozanți pentru
dezvoltarea tulburărilor sexuale- disfunctia erectile, scăderea
libidoului și insatisfacția sexuală sunt raportate frecvent-Ramalho R. Alcohol consumption and
alcohol-related problems during the COVID-19 : a narrative review. Australas Psychiatry. 2020;28(5):524–6.
• Pe lângă scăderea dorinței sexuale, există și o rată de prevalență
crescută a violenței și a comportamentelor sexuale cu risc ridicat
22. Factori care influenteaza viata sexuala
• Disfuncția sexuală și scăderea activității sexuale au fost mai frecvente în
rândul participanților mai în vârstă.
• În rândul femeilor în vârstă, teama de a nu ajunge la orgasm în timpul
actului sexual este o îngrijorare frecvent raportată Ni Lochlainn M, Kenny RA. Sexual activity and aging. J Am
Med Dir Assoc. 2013;14(8):565–72.
• Una dintre preocupările majore ale vârstnicilor este morbiditatea și
mortalitatea mai ridicată din cauza COVID-19
• Acești oameni tind să rămână acasă mai mult timp din cauza fricii de
infecție, iar activitățile lor sociale sunt mult mai limitate, iar problemele lor
mentale sunt mai probabil să se agraveze, dacă sunt deja prezente Sepandi M, Taghdir
M, Alimohamadi Y, Afrashteh S, Hosamirudsari H. Factors associated with mortality in COVID-19 patients: a systematic review and Meta-analysis. Iran J Public Health.
2020;49(7):1211–21.
23. Efectul pandemiei de COVID-19 asupra scorului FSFI
Masoudi, M., Maasoumi, R. & Bragazzi, N.L. Effects of the COVID-19 pandemic on sexual functioning and activity: a systematic review and meta-
analysis. BMC Public Health 22, 189 (2022
24. Efectul pandemiei de COVID-19 asupra scorului IIEF-5
Masoudi, M., Maasoumi, R. & Bragazzi, N.L. Effects of the COVID-19 pandemic on sexual functioning and activity: a systematic review and meta-analysis. BMC Public
Health 22, 189 (2022
25. DSF –inegalitati
• Scorul FSFI la pandemia COVID-19 a scăzut semnificativ. Studiile arată ca la femei, o situație
critica reduce implicarea in activitati sociale sociale și poate provoca, de asemenea, disfuncție
sexuală Masoudi, M., Maasoumi, R. & Bragazzi, N.L. Effects of the COVID-19 pandemic on sexual functioning and activity: a systematic review and meta-
analysis. BMC Public Health 22, 189 (2022
• Scorul IIEF-5 a scăzut la bărbați și această scădere a fost, de asemenea, semnificativă statistic.
Scăderea activității și a dorinței sexuale a fost, totuși, mai mare în rândul femeilor decât în rândul
bărbaților, iar acest lucru ar putea reflecta o diferență specifică de gen. Delfino M, Guida M, Patrì A, Spirito L, Gallo L,
Fabbrocini G. SARS-CoV-2 possible contamination of genital area: implications for sexual and vertical transmission routes. J Eur Acad Dermatol Venereol. 2020;34(8):e364–e5.
• Diferența se poate datora variabilelor legate de sex și gen, în ceea ce privește caracteristicile fizice
și mentale ale bărbaților și femeilor și, ca atare, răspunsul la expunerea la pandemia de COVID-19
poate fi diferit și afectează în mod diferit activitatea sexuală Delfino M, Guida M, Patrì A, Spirito L, Gallo L, Fabbrocini G.
SARS-CoV-2 possible contamination of genital area: implications for sexual and vertical transmission routes. J Eur Acad Dermatol Venereol. 2020;34(8):e364–e5..
• Unul dintre motivele acestor diferențe ar putea fi faptul că femeile sunt mai dispuse să răspundă
în mod transparent cu privire la statutul lor sexual în timpul pandemiei de COVID-19 decât
bărbații. Fuchs A, Matonóg A, Pilarska J, Sieradzka P, Szul M, Czuba B, et al. The Impact of COVID-19 on Female Sexual Health. nt J Environ Res Public
Health. 2020;17(19):7152.
• Cauzele acestei diferențe,: izolarea de partenerul lor (41,5%), 39,3% au simțit lipsa dorinței
cauzată de stres, iar 16% au avut neînțelegeri cu parteneri(16%). De asemenea, stresul sexual a
fost semnificativ mai mare la femei decât la bărbați . În plus, stresul cronic crește nivelul de
cortizol în special la femei, ceea ce duce la disfuncții sexuale, în special la scăderea excitației
sexuale. Masoudi, M., Maasoumi, R. & Bragazzi, N.L. Effects of the COVID-19 pandemic on sexual functioning and activity: a systematic
review and meta-analysis. BMC Public Health 22, 189 (2022
26. Sanatatea sexuala in pandemie
• Discrepanța în concluziile studiilor privind activitatea sexuală în timpul pandemiei de COVID-19 se
poate datora diferențelor culturale în modelele de activitate sexuală între diferite comunități,
precum și metodelor de studii.
- Pe baza concluziilor unui studiu spaniol, în timpul izolării cauzate de COVID-19, 71,3% din populație
(N = 382) a raportat că este implicată în activitate sexuală în medie cel puțin o dată pe săptămână și a fost astfel
clasificată ca activă sexual. De asemenea, s-a concluzionat că izolarea poate să nu fi influențat puternic
activitatea sexuală López-Bueno R, López-Sánchez GF, Gil-Salmerón A, Grabovac I, Tully MA, Casaña J, et al. COVID-19 confinement and sexual activity
in Spain: a cross-sectional study. Int J Environ Res Public Health. 2021;18(5):2559.
- Un studiu privind activitatea sexuală a poporului britanic în timpul COVID-19 au arătat că 60,1% din
eșantionul de studiu a raportat că nu a fost activ sexual în timpul autoizolării/distanțării sociale Jacob L, Smith L, Butler
L, Barnett Y, Grabovac I, McDermott D, et al. Challenges in the practice of sexual medicine in the time of COVID-19 in the United Kingdom. J Sex Med.
2020;17(7):1229–36
• În plus, contactul fizic al partenerilor în timpul actului sexual crește posibilitatea de transmitere a
infecției; prin urmare, acesta ar putea fi unul dintre motivele scăderii activității sexuale în timpul
pandemiei de COVID-19..
• Activitatea sexuală joacă un rol cheie în sănătatea fizică și mintală și, în special, în îmbunătățirea
sistemului imunitar, prezentul studiu identifică și recomandă ca factorii care reduc funcționarea și
activitatea sexuală să fie luați în considerare de către factorii de decizie și politicile de sănătate.
pentru a promova sănătatea sexuală și fizică care ar ajuta în cele din urmă la prevenirea și
controlul consecințelor individuale și societale ale pandemiei de COVID-19.
27. Relatia DSF –tulburari psihice
Exista o relația directă
dintre disfuncția
sexuală feminină și
depresie, anxietate și
stres
Multe terapii farmacologice pentru
depresie și anxietate au (disfuncția sexuală
feminină) ca efect advers potențial, dar
depresia și anxietatea sunt ele însele, chiar
și în absența tratamentului, factori de risc
pentru disfuncția sexuală feminine
Activitatea sexuală poate avea un efect
protector asupra dezvoltării anxietății și
tulburărilor de dispoziție legate de
carantină
Optimizarea sănătății sexuale a
pacienților și optimizarea sănătății
mintale a pacienților sunt obiective
reciproce și sinergice
28. Vaccinarea
antiCovid-19
si DSF
• Un motiv major pentru refuzul vaccinului COVID-19 este
anxietatea cu privire la efectele În ceea ce privește urologia,
nu a fost raportată nicio dovadă de reducere a fertilității
masculine sau feminine în urma vaccinării împotriva COVID-
• Rezultatele unei analize a Sistemului de raportare a
evenimentelor adverse ale vaccinului FDA au arătat că <1%
dintre persoanele vaccinate au descris simptome urologice
• Multe dintre simptomele raportate ale vaccinării COVID-
19 ( hematurie, infecție urinară) au aceeași prevalență la
persoanele vaccinate și nevaccinate; astfel, o atribuire
cauzală a vaccinării pare putin probabila
• În prezent, nu există dovezi că vaccinul poate
provoca infertilitate la bărbați sau femei, leziuni ale
placentei sau ca poate determina avorturi spontane
Ebner, B., Volz, Y., Mumm, JN. et al. The COVID-19 pandemic — what have urologists learned?. Nat Rev Urol 19, 344–356 (2022). https://doi-org.dbproxy.umfiasi.ro/10.1038/s41585-022-
00586-1
Lo, S.P., Hsieh, TC., Pastuszak, A.W. et al. Effects of SARS CoV-2, COVID-19, and its vaccines on male sexual health and reproduction: where do we stand?. Int J Impot Res 34, 138–144
(2022). https://doi.org/10.1038/s41443-021-0048
29. Sanatatea
sexuala in
pandemie
1. Cercetările au identificat o deteriorare a
funcției sexuale a femeilor în diferite țări, cu
accent pe dorința sexuală.
2. Cele mai multe studii au constatat
scăderi ale frecvenței actului sexual în
timpul pandemiei și creșteri ale
comportamentului sexual solitar. Multe
femei au experimentat, de asemenea,
scăderi ale satisfacției sexuale și ale
satisfacției relaționale.
3. Rezultatele au sugerat că inegalitățile de
gen au contribuit la indici mai mici ai
funcției sexuale și ai satisfacției și ar fi putut
exacerba decalajul de satisfactie sexuala
bărbați vs femei.
30. • Terapiile de cuplu,
terapiile de familie, terapiile
sexuale, terapiile
interpersonale și susținerea
din partea grupului pot
ajuta la consolidarea
relațiilor sexuale sănătoase
în vremuri incertepentru a
construi rezistența atât
în timpul, cât și după
consecințele post-
pandemiei.
Revenirea
imediată a
fertilităţii şi
escaladarea
natalităţii după
sfârşitul
pandemiei de
COVID-19 sunt
mai mult decât
de dorit, aşa cum
a fost cazul după
multe alte
evenimente
catastrofale
anterioare
Concluzii
