1. Rata şomajului
în zonele cele mai defavorizate din regiunea Sud Muntenia
Organizarea administrativă a Regiunii Sud Muntenia
Regiunea Sud Muntenia este formată din 7 judeţe, are o suprafaţă de 34453 km2, reprezentând
14,5 % din suprafaţa ţării şi ocupa locul 3 ca mărime în cadrul celor 8 regiuni.
Caracteristici demografice :
•Neomogenitatea judeţelor din regiune după numărul de locuitori (în judele Giurgiu şi
Ialomiţa populaţia este de aproximativ 300000 persoane, aproape la jumătate faţă de
populaţia judeţelor Prahova, Argeş şi Dâmboviţa;
•Populaţia din mediul rural este preponderentă, cu mult peste media naţională – pentru anul
2008 (Dâmboviţa -69,6% populaţie în mediu rural, Giurgiu -69%, Teleorman -66,1% şi
Călăraşi -61, 62%) ;
•Populaţia în vârstă de peste 65 de ani se regăseşte în mediu rural în procente ce depăşesc cu
mult media naţională (56,23%) - peste 70% pentru judeţele din regiunea Sud, cu maximum de
82,43% (2008) în judeţul Teleorman;

2. Profilul economic al regiunii Sud Muntenia
Variaţia structurii PIB pe categorii de resurse în regiunea Sud Muntenia în perioada
2005-2012.
0
10
20
30
40
50
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Industrie
Agricultură
Construcţii
Servicii
Total taxe
Structura PIB pe judeţe în regiunea Sud Muntenia
în perioada 2005-2012
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Teleorman
Prahova
Ialomiţa
Giurgiu
Dâmboviţa
Călăraşi
Argeş

3. Judeţul Prahova este judeţul cu cea mai mare contribuţie la PIB-ul regiunii (32,1% prognozat
pentru anul curent), urmat de judeţul Argeş (27,1). Aceste judeţe sunt caracterizate de o
dinamica pozitivă a creşterii ponderii contribuţiei lor în PIB-ul regiunii;
–Judeţul Dâmboviţa cu o uşoară tendinţă de scădere – oferă o imagine atipică de dezvoltare în
cadrul regiunii ) cu o contribuţie de aproximativ 14 % în PIB- ul total al regiunii);
–Judeţele Teleorman (8,3), Ialomiţa (7,2), Călăraşi (6%) şi Giurgiu (5,4) au cele mai mici
contribuţii în PIB-ul regiunii, indicând o tipologie asemănătoare a structurii economice;
–Judeţul Argeş este judeţul cu cel mai mare nivel al productivităţii din judeţ (calculat ca PIB/
locuitor), cu perspectiva cea mai bună de creştere a ocupării şi cu cea mai bună perspectivă de
creştere economică.
Ipoteze privind determinarea zonelor celor mai defavorizate privind ocuparea forţei de
muncă şi şomajul în regiunea Sud Muntenia :
•Factorul spaţial este esenţial (poziţia spaţială a localităţii cât şi vecinătăţile acesteia) şi
explică persistenţa unor fenomene:
•Nedorite, ce caracterizează zonele defavorizate, zone cu persistenţă a şomajului, zone ce
indică utilizarea ineficientă a resursei umane, o activitate economică cu probleme, risc crescut
pentru eşecul politicilor de combatere a şomajului şi de creştere a ocupării;
•Dorite, ce caracterizează zonele cu competitivitate mare (în sensul de şomaj scăzut şi implicit
cu probabilitate mare de a avea un nivel ridicat de ocupare), cu potenţial de creştere
economică, zone cu concentrări, aglomerări cu nivel/ponderi scăzute ale şomajului, zone ce
indică utilizare şi alocare eficientă a resursei umane, caracterizate de o activitate economică
intensă, cu performanţe socio-economice bune şi cu un nivel de competitivitate crescut;
Metoda de identificare a zonelor celor mai defavorizate/competitive privind ocuparea forţei de
muncă şi şomajului în Regiunea Sud este de tip input/output şi foloseşte instrumente de
analiză spaţială dezvoltată de softul GEODA Anselin.
Zone identificate pe baza analizei de autocorelaţie spaţială locală numită „LISA univariate”
(Local spatial autocorellation - cu o singură variabilă) :
•[A] zone defavorizate determinate de numărul mare de şomeri (N) cât şi de ponderea mare a
numărului de şomeri (P) – numite în cadrul acestei teorii - locaţii de tip HH (High-High/
Ridicat-Ridicat)
•[B] zone competitive determinate de numărul scăzut de şomeri (N) cât şi de ponderea scăzută
a numărului de şomeri (P) – numite în cadrul acestei teorii - locaţii de tip LL (Low-Low/
Scăzut-Scăzut).

4. În cazul metodologiei sunt evidenţiate următoarele aspecte:
•Zona defavorizată este determinată de existenţa a cel puţin unei localităţi care îndeplineşte
condiţia de localitate cu număr mare al şomerilor sau o pondere mare a numărului de şomeri
şi este înconjurată de localităţi cu număr mare al şomerilor sau o pondere mare a numărului de
şomeri – această localitate fiind numită şi centrul clusterului.
•Zona competitivă este identificată prin aria cuprinsă între localităţile care sunt caracterizate
de un nivel scăzut al numărului de şomeri/ponderii numărului de şomeri (total, femei şi
bărbaţi) în populaţia stabilă (total, femei şi bărbaţi) în vârstă de 18-62 ani. Aceste localităţi
sunt vecine, alăturate şi astfel formează formaţiuni numite clustere.
CARACTERISTICI GENERALE ALE OCUPĂRII ŞI ŞOMAJULUI ÎN REGIUNEA
SUD MUNTENIA
Variaţia nivelului ocupării în judeţele Regiunii Sud Muntenia
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
miipersoane
Total Prahova
Total Arges
Total Dambovita
Total Teleorman
Total Calarasi
Total Ialomita
Total Giurgiu
Ponderea ocupării din regiunea Sud Muntenia în ocuparea naţională reprezintă 13,7%,
în anul 2008 (scăzând de la 15,3% în anul 1992 cu 2,4%) .

5. Variaţia ratei ocupării în perioada 1990-2008, în România şi Regiunea Sud
Muntenia
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008
TOTAL
Regiunea SUD-MUNTENIA
Decalajul (referitor la valorile anului 2008) între rata ocupării regionale şi cea
naţională este de aprox 6,4% pentru ambele sexe, nivelul cel mai mic al ocupării în
această regiune fiind înregistrat pentru bărbaţi în Călăraşi cu 50,6% şi respectiv în
Giurgiu cu 52%, iar pentru femei în Prahova cu 51% şi în Giurgiu cu 51,6%.
Comparație între ponderea populației ocupate în populația totală ocupată a regiunii Sud Muntenia și Ponderea populației
șomeri înregistrati în populația totală șomeri înregistrati din regiunea Sud Muntenia în anul 2009
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
Prahova Arges Dambovita Teleorman Calarasi Ialomita Giurgiu
Ponderea populației ocupate pe județe în regiunea Sud Muntenia
Ponderea populației șomeri înregistrați pe județe în Regiunea Sud Muntenia
• Judeţele care au o piaţă a muncii funcţională, respectiv Prahova, Argeş, Dâmboviţa
sunt judeţe care au niveluri mari de ocupare şi de şomaj, respectiv un grad mare de
activizare a forţei de muncă. Judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman au
niveluri scăzute ale ocupării şi ale şomajului, fiind evident că în aceste judeţe trebuie
analizat cu precauţie nivelul scăzut al şomajului, în aceste judeţe gradul de activizare
al forţei de muncă fiind insuficient.

6. Variaţia structurii şomajului în Regiunea Sud Munteia după nivelul de educaţie
0%
20%
40%
60%
80%
100%
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Universitar
Liceal si postliceal
Primar, gimnazial si profesional
• Numărul mare cât şi ponderea mare a şomerilor cu nivel de educaţie primar şi
gimnazial în întreaga perioadă 1993-2009;
• Creşterea numărului de şomeri cu studii universitare după 2006 – indică modificări
structurale profunde în economia regiunii suprapusă cu contracţia activităţii
economice indusă de criză. Ponderea şomerilor cu studii universitare în total şomeri
este de 4,9% în 2009, de aproape 5 ori mai mare faţă de aceeaşi pondere din anul 1992
(de 1%);
Cel mai mare număr de şomeri de şomeri cu nivel de educaţie scăzut (primar,
gimnazial, profesional) se înregistrează în Prahova, Argeş, Teleorman şi Călăraşi
Măsurile prevăzute a se implementa prin Programul de ocupare a forţei de
muncă în anul 2010 constau în:
• acordarea de servicii gratuite de mediere pe locurile de muncă vacante sau nou create
prin furnizarea de informaţii privind locurile de muncă disponibile şi punerea în
legătură a persoanelor în căutarea unui loc de muncă cu angajatorii;
• acordarea de servicii gratuite de informare şi consiliere profesională persoanelor în
căutarea unui loc de muncă, prin furnizarea de informaţii privind piaţa muncii şi
evoluţia ocupaţiilor, evaluarea şi autoevaluare personalităţii în vederea orientării
profesionale;
• acordarea de alocaţii pentru şomerii care se încadrează înainte de expirarea şomajului,
încercându-se astfel prevenirea şomajului de lungă durată în rândul tinerilor până în
vârstă de 25 ani şi a celorlalte categorii de şomeri, supuşi riscului rămânerii în şomaj
mai mult de 6 luni, respectiv 12 luni;
• stimularea mobilităţii forţei de muncă prin acordarea de prime de încadrare sau
instalare, după caz;

7. • organizarea de cursuri de formare profesională, prin cuprinderea unui număr sporit de
şomeri în cursuri de iniţiere, calificare, recalificare sau de specializare, urmărindu-se
ca la absolvire rata de succes, respectiv încadrarea în muncă să fie cât mai ridicată;
• acordarea gratuită de servicii de consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi
independente sau iniţierea unei afaceri, în scopul creşterii gradului de ocupare prin
înfiinţarea propriei afaceri;
• acordarea de subvenţii angajatorilor pentru încadrarea persoanelor aparţinând unor
categorii dezavantajate: şomeri de peste 45 de ani, întreţinători unici de familie, părinţi
unici susţinători ai familiilor monoparentale;
• acordarea de acompaniament personalizat tinerilor cu risc de marginalizare socială
prin încheierea de contracte de solidaritate şi oferirea de servicii specifice, inclusiv
prin acordarea de subvenţii angajatorilor de inserţie care încadrează persoane din
această categorie;
• subvenţionarea cheltuielilor cu forţa de muncă pentru ocuparea temporară în lucrări de
dezvoltare locală,;
• acordarea de credite cu dobândă avantajoasă, diferenţiată, aceasta conducând la
dezvoltarea spiritului antreprenorial, la reducerea discrepanţelor regionale şi la
dezvoltarea IMM-urilor şi implicit la crearea de noi locuri de muncă durabile, având
ca rezultat dezvoltarea economică.