Suport vizual cu un scenariu creat pentru a compensa lipsa scenariului intern al unui copil cu autism. Erasmus+ project: MY WORK IS MY FUTURE

1. Scheme în
imagini
Instrucţiuni
vizuale
sugerate

2. Suport vizual cu un scenariu
creat pentru a compensa lipsa
scenariului intern al unui copil
cu autism.

3. Scheme în imagini
Schemele în imagini pot fi folosite pentru a
susţine învăţarea:
 Îngrijirii proprii
 Menţinerii igienei
 Întreţinerii curăţeniei
 Preparării mâncării
 Deprinderilor de lucru specifice unei meserii

4. Îngrijirea proprie
Comentariu recomandat:
1. Prind cu mâna stângă capătul drept al
mânecii.
2. Scot mâna din mânecă.
3. Prind cu mâna dreaptă capătul stâng
al mânecii.
4. Scot mâna din mânecă.
5. Trag tricoul deasupra capului.
Dezbrăcarea de
tricou

5. Igiena
Utilizarea cremei de
faţă
Comentariu
recomandat:
1. Iau crema.
2. Deschid crema.
3. Pun pe deget un strop
de cremă.
4. Pun crema pe faţă.
5. Întind crema pe faţă.
6. Pun capacul înapoi pe
cutie.

6. Întreţinerea curăţeniei şi ordinii în
casăUdatul florilor
Comentariu recomandat:
1. Iau o sticlă goală.
2. O umplu cu apă până la
linie.
3. Închid robinetul.
4. Ud planta.
5. Pun sticla la loc.

7. Prepararea mâncării
Să coacem
biscuiţi
Comentariu recomandat:
1. Întind aluatul.
2. Decupez biscuiţii.
3. Pun biscuiţii în tava de
cuptor.
4. Introduc tava în cuptor pentru
10 minute.
5. Scot tava din cuptor.
6. Lipesc biscuiţii doi câte doi
cu gem.
7. Aranjez biscuiţii pe platou.

8. Prepararea unei băuturi fierbinţi
Comentariu recomandat:
1. Torn apă în ceainic până la linie.
2. Apăs butonul de încălzire al
ceainicului.
3. Iau ceaşca din dulap.
4. Pun un pliculeţ de ceai în
ceaşcă.
5. Torn apă fierbinte peste pliculeţul
de ceai.
6. Aştept 5 minute după care scot
pliculeţul din ceaşcă.
7. Adaug două linguriţe de zahar în
ceaşcă.
8. Amestec ceaiul.

9. Abilităţi de lucru
1. Hârtie şi foarfecă
2. Tăierea începe din partea
dreaptă de jos a hârtiei.
3. Se taie pe linia trasată.
4. Se taie pe următoarea
linie trasată.
5. Se continuă taierea până
ce toate linile trasate au
fost epuizate.

10. Scheme în imagini
În funcţie de persoana căreia îi este adresată
schema în imagini se stabileşte nivelul de
abstractizare al acesteia.
Poate uza de:
 cuvinte
 poze
 imagini
 obiecte

11. Pantofi

12. Scheme în imagini
Obiectiv principal: dobândirea independenţei în raport cu
ajutorul venit din partea celorlalţi
(chiar şi independenţa în raport cu promptul verbal)
Principalele motive ale dependenţei faţă de ceilalţi:
 Un motiv este deficitul în sfera socializării – copiii cu autism nu
sunt motivaţi de mediul social şi în cursul dezvoltării lor momentul
“fac eu singur” lipseşte. Totodată, învăţarea prin imitaţie este
afectată.
 Deseori apar deficite în sfera motorie, deprinderile motrice fiind
necesare în învăţarea unor activităţi de auto-îngrijire.
 Procesarea senzorială la aceşti copii poate crea probleme la nivel
comportamental.

13. Folosirea schemelor în imagini
 Încurajarea independenţei la persoana cu autism
reprezintă singura cale de a o ajuta să funcţioneze fără
suportul adulţilor.
 Pregătirea pentru viaţa independentă, începută de
timpuriu este cea mai eficace cale utilizată în scopul
formării deprinderilor de autonomie personală.
 Predarea acestor deprinderi este precedată de o analiză a
abilităţilor specifice copilului cu autism în scopul decriptării
paşilor ce vor fi incluşi schemei în imagini.
 Cu ajutorul observaţiei identificăm paşii cunoscuţi de către
copil si paşii necunoscuţi de către acesta. Ulterior, putem
introduce suportul vizual.

14. Utilizarea schemei în imagini
 Vizualizăm paşii, copilul necunoscându-i încă! (de
exemplu, spălatul mâinilor constă în următorii paşi
… din care noi vizualizăm doar 5)
 Suportul vizual nu este prevăzut pentru a fi folosit
tot timpul. În cazul în care copilul este capabil să
realizeze sarcina fără suport vizual, retragem
gradual acest ajutor.
 Totodată, când observăm faptul că un copil este
capabil să urmeze un anume pas fără suport
vizual, extragem acest pas din schema în imagini.

15.  Schema în imagini ţinteşte obţinerea independenţei
personale în aşa fel încât individul să nu mai fie nevoit
să se bazeze pe ajutorul celorlalţi (inclusiv
independenţa în raport cu instrucţiunile verbale).
 Schema în imagini nu urmăreşte vizualizarea detaliată
a procesului ci autonomizarea individului în realizarea
completă a procesului.
 Schemele în imagini sprijină compensarea deficitelor
de la nivelul procesării auditive a informaţiilor primite.
“Ceea ce se vede este real, adevărat.” (Mesibov, 1996)
Care e scopul schemei în
imagini?

16. Cum ar trebui să arate o
schemă în imagini?
Felul în care arată o schemă în imagini este
individualizat în funcţie de nivelul abstractizării şi
generalizării de care este capabilă personala
căreia i se adresează.
Pot fi folosite
 obiecte
 poze
 imagini
 imagini cu suport scris
 texte

17. Iau o haină de pe umeraş. O întorc cu nasturii spre mine. Bag mâna dreaptă în minecă.
Bag mâna stângă în mânecă. Inchei nasturii.
Poze

18. Comentariu recomandat:
1. Mă dezbrac.
2. Mă aşez sub duş.
3. Pornesc duşul .
4. Mă săpunesc.
5. Mă clătesc.
6. Opresc duşul.
7. Mă şterg cu un prosop.
8. Mă îmbrac.
Imagini color

19. Imagini alb-negru

21. Planificarea dezvoltării abilităţilor de
auto-îngrijire şi de lucru
 Atunci când dorim să facilităm dezvoltarea
unor astfel de abilităţi prin intermediul
schemelor în imagini trebuie să avem în
vedere nivelul actual de independenţă al
individului în aceste zone.
 Acest lucru poate fi realizat utilizând scale de
dezvoltare variate care ne ajută să identificăm
vârsta psihologică a elevului cu care lucrăm.

22. Fişă de observaţie a modului de
auto-îngrijire, punerea unei şăpci
pe cap
Ne uităm la şapcă
Atingem şapca
Identificăm partea din
faţă şi partea din spate
a şepcii
Prindem şapca cu
ambele mâini, în părţi.
Punem şapca pe cap.
Tragem şapca peste
urechi.
Aranjăm şapca.
Scală de realizare a sarcinii:
0 – nu poate realiza sarcina
1 – poate realiza sarcina cu
un prompt verbal si fizic în
acelaşi timp
2 – poate realiza sarcina fie
doar cu prompt verbal, fie
doar cu prompt fizic
3 – poate realiza sarcina cu
prompt ocazional
4 – poate realiza sarcina
independent

23. Observaţie
Ne concentrăm pe zona de auto-îngrijire pe care dorim să o îmbunătăţim:
Observaţiile noastre trebuie să aibă la bază punctele cheie de mai jos:
 Care dintre activităţile de auto-îngrijire de zi cu zi sunt realizate
independent de către persoană şi care dintre activităţi necesită sprijin?
 Identificarea deficitelor trebuie să aibă în vedere cauza lor, şi anume:
deprinderea nu este suficient dezvoltată sau motivaţia de realizare a
sarcinii este scăzută.
 Deprinderile motorii fine sunt suficient dezvoltate pentru a putea susţine
desfăşurarea activităţilor de auto-îngrijire în mod independent?

24. Observaţie
 Este capabilă persoana cu autism sa desfăşoare
activităţi secvenţiale?
 Care e nivelul de dezvoltare al comportamentului de
imitaţie al persoanei cu autism?
 Cum comunică persoana cu autism? (Verbal, folosind
gesturi sau semne, imagini, poze sau text scris)?
 Care ar fi cei mai potriviţi factori motivatori de folosit
atunci când dorim dezvoltăm autonomia la persoana
cu autism?
 Care sunt cele mai eficiente stimulente pentru
anumite persoane cu autism?

25. Observare şi planificare
Cunoaşterea unei rutine zilnice a persoanei este
importantă:
 Poate ea/el să se spele singur, să facă baie singur?
 Poate el/ea să-şi perie dinţii, să se îmbrace şi să se
dezbrace, să deschidă capace fără ajutor?
 Poate el/ea să mănânce, să toarne lichid într-un
recipient, să folosească tacâmuri fără ajutor?
 Poate el/ea să ajute la treburile casei?
 Poate el/ea merge singur/ă la şcoală, la cumpărături,
să-şi organizeze singur/ă timpul liber?
Răspunsul la aceste întrebări trebuie să ţină cont de vârsta şi
stadiul de dezvoltare al copilului, precum şi de preferinţele
părinţilor.

26. Observare şi planificare
Este important să vedem dacă persoana observată
deţine anumite abilităţi pentru a realiza sarcina:
 Mişcările de apucare de obiecte ale persoanei sunt
corecte? Ne concentrăm mai întâi pe îmbunătăţirea
acestei zone?
Altă problemă este motivaţia:
 Educarea independenţei vizavi de activităţile de auto-
îngrijire zilnice este necesară?
 Este posibil să motivezi persoana cu stimulente atractive?
 Cu cine şi în ce situaţii poate o persoană duce la bun
sfârşit o sarcină de lucru?

27. Metode de învăţare
Următoarele metode pot fi folosite atunci când
predăm sarcini complexe cu ajutorul schemelor
în imagini:
 Învăţarea cu ajutorul paşilor, gradual, de la simplu
la complex
 Învăţarea în sens invers, de la ultimul pas la
primul pas, de la complex la simplu
 Utilizarea demonstraţiei şi imitaţia
 Prompt fizic
 Vizualizarea

28. Care metodă de învăţare o
alegem?
Atunci când dorim să alegem cea mai potrivită metodă de învăţare trebuie să
avem în vedere deficitele majore caracteristice celor ce suferă de autism:
 Probleme cu imitaţia– folosim prompt fizic
 Probleme cu modelarea socială – folosim demonstraţia socială însoţită
de prompt fizic
 Probleme cu memoria secvenţială – împărţim sarcina într-o succesiune
de paşi simpli
 Probleme cu orientarea şi organizarea– accentuăm ceea ce e important
prin vizualizare, de exemplu părţile unei haine
 Probleme în înţelegerea sarcinii de executat – urmărirea şi repetarea
paşilor, secvenţelor care duc la realizarea sarcinii de atâtea ori până la
învăţarea lor.

29. Care metodă de învăţare o
alegem?
 Probleme în percepţia timpului – anotimpuri, vreme –
deseori persoanele cu autism nu sunt capabile să
aleagă îmbrăcămintea corespunzătoare – suportul
vizual este absolut necesar
 Probleme vizavi de percepţia regulilor sociale şi a
consecinţelor aferente – ei nu sunt conştienţi de modul
în care comportamentul lor îi poate afecta pe ceilalţi.
 Probleme vizavi de înţelegerea importanţei menţinerii
igienei, a sănătăţii şi a protecţiei – de ce este necesar
să ne spălăm pe mâini după ce mergem la toaletă, etc.

30. Principii de bază în utilizarea
schemelor în imagini
În mod normal noi dorim ca persoana cu autism să
fie flexibilă. Scopul este nu ca această persoană să
înveţe mecanic secvenţialitatea unei acţiuni ci, dacă
e posibil, să interiorizeze schimbările din schema de
lucru.
De mare ajutor este combinarea orarului vizual cu
rutina zilnică, predictibilitatea facilitând desfăşurarea
în bune condiţii a activităţilor de învăţare.

31. Principii de bază în utilizarea
schemelor în imagini
Claritatea şi vizibilitatea sunt elemente foarte importante ale schemei în imagini care ne
ajută să ştim
 Care paşi au fost parcurşi
 Care paşi sunt urmaţi în momentul de faţă
 Care paşi urmează
Există mai multe moduri de a vizualiza acest lucru, în funcție de
nivelul de dezvoltare al persoanei, abilitățile sale motorii fine și
capacitatea de a-şi susține atenția, etc .:
 Inversarea imaginii cu pasul care a fost realizat
 Ştampilarea spaţiului marcat pe imaginea care ilustrează etapa realizată
 Marcăm pasul realizat cu un autocolant
 Barăm paşii realizaţi
 Întoarcem cu faţa în jos imaginea ilustrând pasul realizat
 Aşezăm deoparte imaginea care ilustrează pasul realizat

32. Principii de bază în utilizarea
schemelor în imagini
 Dacă persoana este capabilă să realizeze sarcina
fără suport vizual, atunci retragem treptat acest
suport. Totuşi, este bine să acţionăm cu grijă.
Dacă retragem suportul vizual prea repede,
persoana cu autism s-ar putea să nu accepte sau
tolereze acest lucru.
 Trebuie să învăţăm să acceptăm persoanele cu
autism aşa cum sunt ele şi nu aşa cum ne-am dori
noi să fie.

33. .
Suport vizual cu un scenariu creat pentru a
compensa scenariul interior al unui copil cu
autism, care lipseşte.

34. Este foarte important de ştiut faptul
că aceşti paşi pot fi foarte uşor:
rearanjaţi,
săriţi sau
repetaţi
dacă este necesar în obţinerea
maximei independenţe şi a
spontaneităţii persoanei cu autism.

35. Training cu o persoană care
foloseşte obiecte de referinţă
Exemplu:
Sarcină: îmbrăcarea unei haine (5 paşi)
Obiectiv general: training în ceea ce priveşte deprinderile
zilnice de viaţă
Obiectiv specific: îmbrăcarea unei haine
Nivel: obiecte de referinţă
Metodă:
Modelare şi prompt fizic;
Imitație paralelă a persoanei (profesor / părinte),
care modelează cu haina lui / ei, conform etapelor
oferind în același timp prompt fizic total;

36. Iau haina de pe umeraş. O întorc cu nasturii spre mine. Bag mâna dreaptă în mânecă.
Bag mâna stângă în mânecă. Închid nasturii.

37. Training cu o persoană care
foloseşte imagini
Exemple:
Sarcină: îmbrăcarea unei haine (5 paşi)
Obiectiv general: training în ceea ce priveşte
deprinderile zilnice de viaţă
Obiectiv specific: îmbrăcarea unei haine
Nivel: pictures
Metodă: imagini
Înlănțuire de la primul la ultimul pas; Secvențele
de imagini individuale de la stânga la dreapta
sau de sus în jos.

38. Training cu o persoană care
foloseşte cuvinte
Exemplu:
Sarcină: îmbrăcarea unei haine (5 paşi)
Obiectiv general: training în ceea ce priveşte deprinderile
zilnice de viaţă
Obiectiv specific: îmbrăcarea unei haine
Nivel: cuvinte
Metodă:
Înlănţuire începând de la primul pas;
Folosirea instrucţiunilor scrise a paşilor de urmat de la
stânga la dreapta. Promptul se oferă doar în cazul în
care persoana nu poate continua sau cere ajutor.

39. Idei pentru
inspiraţie....

40. Cum se face o minge

41. Cum se taie cu foarfeca

42. Cum se taie cu foarfeca

43. Cum să
ştampilezi cu
diferite culori

44. Cum să prepari un sandwich

45. Examinarea urechii, a nasului si a
gâtului

46. Frotiu al nasului

47. A lua pastile

48. Cum să desenezi un
peşte

50. În sala de gimnastică: rostogolirea cu
ajutorul mingii.

51. În sala de gimnastică: exerciţii cu mingea

52. În sala de gimnastică:
exerciţii de încălzire

53. Spălarea podelei
Pregătirea Curăţarea
Finisarea

57. În această prezentare au fost folosite informații și imagini din:
VIDIEŤ ZNAMENÁ VEDIEŤ – TO SEE MEANS TO KNOW
KATALÓG DIDAKTICKÝCH POMÔCOK – CATALOGUE OF DIDACTIC RESOURCES
autori:
Karen Gašparových, Jiřina Kántorová, Zuzana Peťovská,
Andrea Šedibová, Adela Štrpková, Dagmar Šuranová
© Autistické centrum Andreas® n.o., 2010
 Vă mulţumim pentru atenţie!