Romance

1. u#
IilFt A N NA Lr Slm,p----------------Ey
*'rr*ll( -ltLo
,/
.'t( //t r( itt /rc;tc,

2. Capitofuf t
Acest loc, unde avea si fie vindutd berbatului care oferea cel
mai mult, nu era chiar atit de riu. Era curat. Decorul era chiar
plin de rafinament. Salonul in care fusese condusi prima oari
s-ar fi putut gisi in casa oricdruia dintre prietenii familiei sale.
Era o casd scumpd, aflati intr-una dintre cele mai bune zone din
Londra. Era numiti in mod elegant Casa lui Eros. $i era un loc
al picatului.
Lui Kelsey Langton inci nu-i venea si creadi cd eta acolo. Din
momentul in care intrase pe uqi simlise cum i se intorcea stoma-
cul pe dos de groazi. Cu toate acestea, venise de bunivoie. Nu o
adusese nimeni cu de-a sila, in timp ce ea lipa gi se zbitea.
De-a dreptul incredibil era faptul ci nu fusese forlati in vreun
fel, ci acceptase si vini, sau cel pufin fusese de acord cd aceasta
era singura opfiune disponibili. Ai ei aveau nevoie de bani - 9i
inci mulli - ca si nu fie aruncati in stradd.
Ce bine ar fi fost daci ar fi avut mai mult timp pentru a face
alte planuri. Chiar gi o cisitorie cu cineva necunoscut ar fi fost
de preferat unei astfel de situafii. Dar unchiul Elliott probabil ci
avea dreptate. ii subliniase faptul ci nici un domn cu mijloacele
necesare si-i ajute nu ar fi putut lua in considerare incheierea unei
cisitorii in citeva ztle, chiar daci putea fi obqinuti o dispensi
speciali. Cisitoria era pur gi simplu o chestiune prea permanenti
ca si se arunce cu capul inainte, fara o analiz5 atenti.
in schimb... ei bine, domnii tqiluau adesea amante noi sub im-
prrlsul momentului, qtiind foarte bine ci acestea vor fi la fel de
r ostisitoare ca qi o sofie, daci nu chiar mai mult. Marea diferenli
in ceea ce o privea pe amanti era ci, in timp ce aceasta era ugor de
r rrmpirat, era gi ugor de pirisit, fera formalitali legale indelunga-
tc i;i scandalul ulterior.

3. -
lohanna Linf,sey .-
Avea si fie amanta cuiva. Nu o solie. Nu ci ar fi cunoscut
personal pe vreun domn cu care s-ar fi putut cisitori - cel pu-
lin pe nici unul care si igi fi putut permite si achite datoriile
unchiului Elliott. Fuseseri mai mulli tineri pretendenli care
ii ficuseri curte in Kettering, locul unde copilirise, inainte
de Tragedie, dar singurul cu un venit mare se cisitorise cu o
verigoari indepirtati.
Totul se intAmplase atAt de repede. in ajun venise in bu-
citirie, ca in fiecare seari inainte de culcare, pentru a incilzi un
pic de lapte care si o ajute si adoarmS. Avea probleme cu som-
nul inci de cAnd ea gi sora ei Jean veniseri si locuiasci cu
mituga Elizabeth.
Insomnia ei nu avea nimic de-a face cu faptul ci acum locuiau
intr-o casi qi intr-un orag noi, 9i nici cu mituga Elizabeth. Mituqa
ei era o femeie minunati, singura sori a mamei lor, 9i le iubea pe
ambele nepoate ca pe propriile fiice, primindu-le cu brafele des-
chise qi toati inlelegerea de care aveau atAta nevoie dupi Trage-
die. Nu, cogmarurile erau cele care ii tulburau somnul lui Kelsey,
gi amintirile vii, precum gi gAndurile recurente cd' ar fi putut pre-
veni Tragedia.
Mituga Elizabeth o sfituise si bea lapte cald in urmi cu mai
multe luni, cAnd observase in cele din urmi cearcinele de sub
ochii cenugii ai lui Kelsey gi se interesase cu delicatele de carza
acestora. $i laptele o ajutase cu adevirat - sau cel pulin in cele
mai multe dintre nopfi. Devenise un ritual in fiecare noapte, 9i
de obicei nu derania pe nimeni, bucitiria fiind goala la acea ori
tdrzie. Mai pufin noaptea trecuti.'.
Noaptea trecuti, unchiul Elliott se afla acolo, stAnd la una din-
tre mesele de lucru, nu cu o gustare tdrzie in fafi, ci cu o sticli
mare de tirie. Kelsey nu-l mai vizuse niciodati bind mai mult
decAt paharul de vin pe care mituga Elizabeth il permitea la cini.
Elizabeth era impotriva alcoolului, aga ci, in mod firesc, nu !i-
nea tirie in casi. Dar indiferent de unde fecuse rost Elliott de acea
sticli, era pe jumitate goala. Iar efectul pe care il avusese asupra
lui era chiar ingrozitor. Plingea' Scotea suspine infundate 9i i9i
sprijinea capul in rnainile ridicate pe coate, cu lacrimile c]azdndu-i
(i
-
syune-mi cd, md' iubesti-
pe masi, in timp ce umerii ii tremurau jalnic. Aga ci lui Kelsey i se
piru firesc ca Elizabeth si nu lini vreo biuturi tare in casi...
Dar nu biutura il tulburase atAt de tare pe Elliott, dupi cum
avea ea sd descopere mai tirziu. Nu, stituse acolo, cu spate-
le la ugi, presupunAnd ci nu va fi deranjat in timp ce se gAndea
la sinucidere.
Kelsey se intrebase de mai multe ori de atunci daci el ar fi avut
curajul si meargi pind Ia capit in cazulin care ea ar fi plecat firi
si scoati un sunet. Nu piruse niciodatd un berbat extrem de cu-
rajos, ci sociabil, de obicei jovial. $i prezenla ei, Ia urma urmei,
il ficuse si giseasci solufia la necazurile lui, una pe care altfel nu
ar fi lua.t-o in considerare, 9i una la care ea cu siguranli nu s-ar fi
gAndit in viala ei.
Iar ea nu ficuse decAt si-l intrebe:
- Unchiule Elliott, ce s-a lntAmplat?
El se intorsese gi o vizuse stind in picioare in spatele lui, in
cimaga ei de noapte gi halatul inalt pAne la git, cu lampa cu care
venea mereu la parter. Pentru o clipi, piruse gocat. Dar apoi igi
lisase iar capul si-i cadi in miini gi murmurase ceva ce ea nu prea
putea infelege, aga ci trebuise si-l roage si repete.
Apoi, el igi ridicase fmntea suficient cAt si spuni:
- Pleaci de-aici, Kelsey, nu ar trebui si mi vezi in starea asta.
- E in reguli, si gtii, ii spusese ea cu blAndefe. Dar nu ar fi mai
bine si o chem pe mituga Elizabeth?
- Nu! Rdspunsul venise cu o forli atAt de mare, ci o ficuse
sd tresard, apoi mai calm, degi inci destul de agitat, el adiugase:
Nu e de acord ca eu sd beau... 9i... pi nu qtie.
- Nu gtie ci bei?
Nu ii rispunsese imediat, aga ci ea presupusese deja ci asta
voise si spund. Familia g.tiuse intotdeauna cd el ar merge pini in
pAnzele albe ca sd o lini pe Elizabeth departe de nepliceri - chiar
gi de cele provocate de el insugi.
Elliott era un barbat rnasiv, cu trisituri aspre 9i aproape inci-
runfit, acum ci se apropia de cincizeci de ani. Nu fusese niciodati
foarte frumos, nici micar atunci cAnd era mai tAndr, dat Eliza-
beth, cea mai frumoasi din cele doui surori, 9i frumoasi 9i astizi,

4. !ohanna -t {ndsey
la patruzeci qi doi de ani, se cisitorise oricum cu el. Din ceea ce
gtia Kelsey, ea incd il mai iubea.
Nu avuseseri copii in cei douizeci gi patru de ani de cisito-
rie, gi probabil ci acesta era motivul pentru care Elizabeth igi iu-
bea nepoatele atAt de mult. Mama ii menfionase o dati tatilui ei
ci nu fusese din vina lor - se pirea ci ar fi incercat, dar pur gi simplu
nu a fost si fie.
Desigur, Kelsey nu ar fi trebuit si asculte asta. Mama nu igi
diduse seama ci era destul de aproape la momentul respectiv in-
cAt si o audi. $i Kelsey auzise gi alte lucruri de-a lungul anilor,
precum cAt de confitzd.era mama in privinla motivelorpentru care
Elizabeth se cisitorise cu Elliott, care erachiar banal, gi firi bani,
in condiliile in care ea avea atAt de mulli alli pelitori chipegi gi
bogafi pe care i-ar fi putut alege in locul lui. $i, in plus, Elliott era
implicat in comer!.
Dar acest lucru o privea pe Elizabeth, iar faptul ci ea fusese
mereu un fel de mami a tuturor rinililor ar fi putut avea foarte
mult de-a face cu alegerea ei... sau nu. Mama spunea adesea gi ci
dragostea gi tot ce tine de ea sunt dincolo de orice logicl gi chiar
de propria voinfi.
-Nu gtie ci suntem ruinafi.
Kelsey ciipise, cici trecuse mult timp de cAnd ii pusese intre-
barea. $i nu acesta fusese rispunsul pe care il anticipase. De fapt,
de-abia daci-i putea da crezare. Beliile lui cu greu puteau fi un
motiv de ruini sociali, cind atit de mulg domni - gi doamne, de
altfel - beau in exces la multe dintre sindrofiile pe care le frecven-
tau. Aga ci decisese si-i lina isonul.
- Deci, ai ficut un pic de scandal? il mustrase ea.
-Scandal? piruse el confuz atunci. Va fi un scandal, intr-ade-
vir. $i Elizabeth nu mi va ierta niciodati cAnd ne vor lua casa.
Kelsey rimlsese uluitS, dar inci o dati trisese concluzia
gregiti.
-Ai jucat-o la pariuri?
-Ei, de ce ag face un lucru atAt de idiot? Crezi cd ag vrea sd
sfirgesc ca tatil tdu? Sau poate ci ar fr trebuit si o fac. Cel puqin,
r)
+ Syune-mi cd md. iubesti-
atunci ar fi existat o gansi cit de mici de salvare, in timp ce acum
nu se intreziregte nici una.
Ramisese cumplit de confuzi in acel moment gi, de asemenea,
complet stAnjeniti. Picatele din trecut ale tatilui ei, cu amintirea
a ceea ce pricinuiseri. acele picate, reprezentau o rugine pentru ea.
Aga cd, rogie in obraji, degi probabil fera si-gi dea seama, ea ii
spusese:
- Nu infeleg, unchiule Elliott. Cine va lua casa asta? $i de ce?
igi lisase iar capul in mAini, cici nu putea si dea ochii cu ea din
cauza ruginii, gi ii povestise mormiit ce se intAmplase. Trebuise
si se aplece aproape de el ca si inleleagi mare parte din ceea ce-i
spunea, inhalAnd aburii acri de whisky. Iar cind el termini, ea era
deja muti din cauza gocului.
Era mult, mult mai riu decAt igi inchipuise, gi ii amintea in-
tr-adevir de tragedia propriilor pirinfi, degi ei se confruntaseri
cu acea situafie in mod diferit. Dar in cazul lui Elliott, acesta nu
avusese tiria de caracter si accepte egecul, si se imbirbiteze gi si
o ia de la capit.
Cind Kelsey gi Jean veniseri si locuiasci cu mituqa Elizabeth
in urmi cu opt luni, Kelsey era de prea mult timp in doliu dupi
moartea pirinfilor sii ca si observe ceva in nereguli. Nici micar
nu se gAndise si se intrebe de ce unchiul Elliott era de cele mai
multe ori acasi.
Presupusese ci nu consideraseri. necesar sI le spuni nepoate-
lor ci Elliott igi pierduse siujba pe care o avusese timp de douizeci
gi doi de ani, gi ci fusese atAt de tulburat incAt nu reugise si-gi pis-
treze nici un alt serviciu prea mult timp de atunci incoace. $i, cu
toate acestea, continuaseri si triiasci de parci nimic nu s-ar fi
schimbat. Ba chiar aveau doui guri de hrinit in plus, in condipile
in care de-abia igi puteau permite si supravieluiasci ei singuri.
Kelsey se intrebase daci mituga Elizabeth gtia micar cAt de
mare era datoria lor. Familia lui Elliott triise pe credit, care era o
practici standard pentru mica nobilime, dar la fel de comun era
gi si-i pldtegti pe creditori inainte si te dea in judecati. Fdri nici
o lefcaie care sd intre in gospoderie, Elliott deja se imprumutase

5. -
loftanna Lindsey
-
cAt putuse de la prietenii lui pentru a line creditorii la distanfd.
Nu mai avea la cine apela. Iar situalia scipase de sub control.
Urma si piardi casa mitugii Elizabeth, casa care fusese in fa-
milia lui Kelsey timp de mai multe generafii. Mituga Elizabeth o
mogtenise, in calitate de sori mai mare. $i creditorii ameninlau
si o ia. in trei zile.
$i acesta era motivul pentru care Elliott igi bea minlile, spe-
rAnd si-gi adune ceva curaj cu ajutorul sticlei ca si-9i incheie
viafa, pentru ci nu avea curajul si infrunte ceea ce urma si se
intAmple in citeva zile. Era de datoria lui si Ie suslini - pe solia
lui, cel pulin - gi eguase lamentabil.
Desigur, sinuciderea nu era o opfiune. Ea ii subliniase cAt de
mult mai riu ar fi fost pentru Elizabeth daci trebuia si se con-
frunte cu evacuarea pi cu o inmormintare. in ceea ce le privea pe
Kelsey gi pe Jean, ei bine, ele se confruntaseri deja cu o evacua-
re. Cu toate acestea, avuseseri unde si meargi in acel moment.
De data aceasta, Kelsey pur gi simplu nu putea permite si se in-
tAmple una ca asta. Sora ei era responsabilitatea ei acum. Depindea
de ea ca Jean si fie educati corespunzitor, cu un acoperig adec-
vat deasupra capului. $i daci acest lucru insemna ci trebuia si...
Nu era chiar sigurd cum se ajunsese la asta - la vdnzatea ei.
Elliott mentionase Ia inceput ci se gAndise deja si o cisitoreasci
cu cea mai buni partidi, dar amAnase atAt de mult subiectul, in-
cit acum era prea tilrzirtpentru asta gi ii explicase de ce era prea
lirziu: pentru ci era nevoie de o judecati serioasi pentru ceva
atAt de important, care nu se putea face in doar cAteva zile.
Poate ci biutura ii dezlegase limba, dar continuase fecAnd re-
ferire la acelagi lucru, care i se intAmplase unui prieten cu mul1i
ani in urm5, cum pierduse el totul, dar fiica sa salvase familia vAn-
zAndu-se unui netrebnic bitrAn care prefuia virginitatea, qi care
fusese dispus si pliteasci extrem de bine pentru ea.
Apoi, aproape pe nerisuflate, ii povestise despre cum il abor-
dase pe un domn pe care il gtia destul de bine ca si afle daci aces-
ta era interesat de o sofie tAniri. Rispunsul fusese: ,,N-o si mi
cisitoresc cu femeia, dar am nevoie de o amanti noui. Ji-aq da
ceva binuti daci ar fi dispusi sd..."
l0
A syune-mi cd, md iubes6-
$i aga se ajunsese la discufia despre amante gi sofii, cum unii
lorzi bogali ar plati foarte generos pentru o tAn5ri amanti proas-
piti, cu care si se fileasci in fala prietenilor - mai ales o fati care
si nu fi flcut deja turul acelor prieteni -, gi ar plati chiar gi mai
mult daci s-ar intAmpla si fie o tiniri neprihiniti.
Plantase simAnla bine, aritindu-i solulia f;r; si ii ceari de
fapt si se sacrifice. Ea fusese deja gocati de discufia despre aman-
te gi sofii, iar situalia gi modul in care avea si-i afecteze pe toli ii
sfAgiau inima, dar mai presus de toate fusese teribil de ingrijorati
pentru Jean gi felul in care acest lucru ii putea compromite $anse-
Ie la o cisitorie decenti intr-o zi.
Kelsey putea, cel mult, si-gi giseasci un loc de munci, dar
cu greu ar fi putut fi un post care s5-i lini pe toli peste pragul
sariciei, mai ales in cazul in care igi asuma responsabilitatea de
a-i intrefine pe to!i. Nu igi putea imagina ca mituga Elizabeth si
lucreze, cAt despre Elliott, ei bine, el dovedise deja in mod lamen-
tabil ci nu se mai puteau bazape el si lini un loc de munci prea
mult timp.
Imaginile cu tAnira ei sori cergind pe strizi pentru a aju-
ta familia o ficuseri pe Kelsey si intrebe, intr-o goapti plini
de umilinti:
-$tii pe weun barbat care ar fi dispus si... si plSteasci sufici-
cnt daci... daci sunt de acord si-i devin amantS?
Elliott piruse atit de plin de speranli gi atAt de al naibii de
r rqurat cAnd rispunsese:
-Nu, nu gtiu pe nici unul. Dar gtiu de un loc in Londra pe care
lrrrzii bogali il frecventeazi, utt loc unde poli fi prezentatd ca sa
primegti o oferti excelenti.
Ramisese nemigcati, firi se scoati vreun sunet pentru o vre-
rnc, inci ezitAnd foarte mult in privinta unei asemenea decizii
rrronumentale, gi foarte scArbiti ci aceea pirea, de fapt, singura
Ior optiune. Adevirul fie spus, pe Elliott il trecuseri toate sudorile
r r r,r i nte ca ea si-gi dea in cele din urm5. acordul. $i apoi el incercase
:r,l ( ) console ze, de parcd ar mai fi putut s-o console ze ceva atunci.
Nu va fi chiar aga de riu, Kelsey, chiar nu va fi. O feme-
rr olrtine multi bani in acest fel daci e inteligenti, suficient cAt
1t

6. -
lohanna Lindsey
-
si devini independentd... ba chiar gi si se cisitoreasci mai tirziu,
daci vrea.
Acest lucru nu era citugi de pufin adevirat, 9i amAndoi o gtiau.
S-ar fi dus pe apa sAmbetei gansele ei la o cdsitorie buni. Stig-
matul care avea s-o urmdreasci pAnd la sfir9itul zilelot ei' Nu
va mai fi bine-veniti in societatea civilizati niciodati. Dar asta
urma si fie crucea ei. Cel pulin sora ei ar avea in continuare vii-
torul pe care il merita. inci uimiti de ceea ce tocmai acceptase si
faci, sugerase:
-Te voi lesa pe tine si-i spui toate astea mdtuqii Elizabeth.
-Nu! Nu, ea nu trebuie si gtie. Nu ar permite niciodati a9a
ceva. Dar sunt sigur ci te vei gAndi la o explicalie rezonabili care
si-!i scuze absenfa.
Tot ea trebuia si faci gi asta? CAnd se indoia ci se putea gindi
la orice altceva decit la adevirul ingtozltot a ceea ce tocmai ac-
ceptase si faci? inainte si piriseasci bucitiria, fusese gata si
termine chiar ea sticla de tirie. Dar se gindise deja la o scuzi ne-
vinovati pe care si le-o spuni celorlalli. ii spusese mituqii Eliza-
beth ci Anne, una dintre prietenele ei din Kettering, ii scrisese ci
era grav bolnavi, doctorii fiind tezetvali in privinfa speranfelor
de insindtogire. Kelsey trebuia si o viziteze, desigur, 9i si o aline
in ce fel putea. $i unchiul Elliott se oferise sd o conduci.
Lui Elizabeth nu i se piruse nimic in nereguli. Paloarea lui
Kelsey putea fi pusi pe seama grijii pentru prietena ei. $i Jean,
Dumnezeu si o binecuvdnteze, nu o asaltase cu sute de intrebiri
a$a cum ficea de obicei, pentru simplul fapt cd nu recunoscuse
numele acelei prietene. Dar, pe de alta parte, Jean se maturizase
mult in decursul ultimului an. Se qtie ci o tragedie in familie are
darul de a incheia o copilirie... uneori permanent. Kelsey aproape
ci ar fi,preferat cele cAteva sute de intrebiri din partea surorii ei
in vArsti de doisprezece ani, care obignuiau si-i testeze ribdarea.
Dar Jean inci suferea.
$i ce se intimpla cAnd Kelsey nu avea si se mai intoarci din
vizita din Kettering? Ei bine, urma si-9i faci griji din cauza asta
mai tArziu. Le va mai vedea oare weodati pe sora ei sau pe mitu-
ga Elizabeth? Ar indrizni, avAnd in vedere ci acestea ar fi putut
r2
-
Syune-mi cd md iubesti
-
descoperi adevdrul? Nu gtia. in momentul acela, nu qtia decAt ci'
pentru ea, nimic nu va mai fl weodatd la fel'
Capitofuf 2
-Haide, drigufi, e timPul.
Kelsey se zgdila barbatul inalt gi uscdfiv care era in picioare in
pragul rgii d"t.t ite. I se spusese si-i zici Lonny, cAnd fusese dati
pu r"ar, lui in urmi ctt o zi. Era proprietarul casei - cel care urma
si o vAndi celui care ficea oferta cea mai buni'
Nimic din infi$qarea sa nu sugera ci era futnizot de vicii 9i
carne vie. se imbrica precum oricare alt lord. Era plicut la vedere.
vorbise sofisticat - cel pulin in timp ce unchiul Elliott inci mai
era acolo. insi de indati ce unchiul ei plecase, limbajul lui Lonny
alunecase adesea spre lipsi de rafinament, indicandu-i adevirata
provenienfi. Cu toate acestea, fusese bun cu ea 9i dupi aceea'
El ii u$h."r" foarte atent ci, avAnd in vedere ce sumi mare de
bani urma si fie plititi pentru ea, nu va mai avea posibilitatea
de a pune capit infele ger7i, ca o amanti obignuiti' Domnul care
o va cumpira trebuia si fie sigur ci primeqte contravaloarea
banilor lui atAta timP cit o voia.
Fusese de acord cu acest lucru, care, in mintea ei, nu pirea de-
loc departe de sclavie. Trebuia si stea cu acel barbat indiferent
daca ii plicea sau nu, indiferent daci o trata bine sau nu' pAni
cAnd lui nu ii va mai pisa si o suslind financiar'
- $i daci nu o s-o fac? indtinnise ea si-I intrebe'
- Ei bine, driguli, chiar nu vrei si afli ce s-ar intimpla in acel
caz, ii spusese el pe un ton pe care ea il resimlise drept o ame-
ninlare cu moartea. Dar apoi continuase si ii explice, pe un ton
dojenitor, de parci ea ar fi trebuit deja si cunoasci acele informa-
tii. in inlelegerile pe care le fac, et gatafltez personal' Nu imi pot
permite si imi ruinez reputalia din cauza capriciilor unei fete care
decide mai tirziu cd nu-i place invoiala pe care a ficut-o. Nimeni
nu ar mai participa la aceste vdnziti daci at fi aqa, nu?
13

7. + lohanna Lindsey
-
-Au loc multe vinziri dintr-astea?
-Aceasta va fi cea de-a patra pe care o lin aici, cu toate ci pri-
ma printre cei de rangul tiu. Cei mai mul1i dintre nobilii care se
afla in situalia dificila in care egti tu reugesc si-$i cisitoreasci
fiicele cu berbali bogali pentru a-gi rezolva dificultaple. Picat
ci unchiul tiu nu a incercat si-fi giseasci o partidi. Nu imi pari
a fi genul de amanti.
Nu gtiuse daci si se simti insultati sau incantatS de acele cu-
vinte, aga ci spusese doar:
- Nu a fost suficient timp sd aranieze o cisitorie, dupd cum a
spus unchiul meu.
-Da, insi. e picat. Acum, si ili gisim un loc pentru noaptea
asta. Vei fi prezentati mAine-seari, dupi ce voi fi avut timp si
trimit de veste acelor domni despre care cred ci ar putea fi inte-
resafi. cu pufin noroc, una dintre fetele me]e va avea ceva care
si !i se potriveasci pentru prezentare. o amanti trebuie se arate
ca o amanti, daci infelegi ce vreau si spun, nu ca sora cuiva' $i o
misuri din cap pini in picioare. Tinuta ta, drigufi, oricAt de dri-
gilagi ar putea fi, e mai potriviti pentru un ceai in gridind' Daci
nu cumva ai adus ceva adecvat...?
Trebuise si clatine din cap, stAnjeniti ci ardta atAt de... nobil.
El oftase.
- Ei bine, o si gisim noi ceva, sunt sigur, spuse el, conducAnd-o
afari din salon gi la etaj, intr-o cameri in care putea innopta'
La fel ca qi restul casei mari, camera era mobiiati cu foarte
mult bun-gust, iar ea remarci politicos:
-Foarte frumos.
-Te agteptai la ceva lipitor? EI zAmbi cAnd privirea ei tridd
rdspunsul. Furnizezservicii lumii bune, 9i am descoperit ci nobi-
lii sunt mult mai dispugi si se desparti de banii lor daci se simt
ca acasi in timp ce o fac. Apoi rase. Cei din clasele de jos nu i9i pot
permite tarifele mele, nici micar nu ajung pAni la uqi'
- inleleg, spuse ea ca gi cum ar fi in{eles. Birbalii i9i satisficeau
plicerile acolo unde acestea erau disponibile, 9i existau case de to-
leranli peste tot prin Londra care dovedeau acest lucru. Aceasta
doar se intAmpla si fie una dintre cele mai scumpe.
t4
-
Syune-mi cd md iubesti --
$i, inainte de a pleca, insisti inci o dati:
-in;elegip" d"p1i, acest aranjament cu care ai fost de acord 9i
modul in care acesta diferi de un aranjament obignuit?
-Da.
- $i ce nu vei primi nimic in afari de cadourile pe care decide
lordul sa !i Ie dea cAt timp eqti cu el? Deqi ea incuviinlase din
cap, el tot voia si fie perfect limpede, continuind: Se va stabili o
sumi minimi, suma pe care o cere unchiul tdu, 9i aceea va mer-
ge la el. Eu voi avea un procent din orice va fi platit peste pen-
i.u aranjareavdnzdrli. Dar absolut nici un binul nu va ajunge
la tine.
$tia prea bine acest lucru 9i se ruga si se ofere mult mai mult'
cel puqin suficient pentru a ajuta familia si treaci peste acest hop
1,arra cand Elliott ar fi gisit un nou loc de munci 9i l-ar fi pdstrat'
'ir-,
caz contrar, tot acest sacrificiu ar fi fost ficut pentru nimic
,rltceva decAt o amAnare temporari a dezastrului' Dar' in drumul
Ior: spre Londra, unchiul ei jurase ci i9i va ciuta un loc de munci qi
,l u, pertrr, indiferent daci acesta se ridica sau nu la standardele
lrri, ci nu va mai ajunge niciodatd intr-o situalie financiari atAt
,lc problematici.-C"""
." o ingrijora insi, avAnd in vedere cAt de mult datora
lrlliott, gi ceea." it qi intrebase in cele din urmi pe Lonny' fusese:
- Chiar crezi ci-va pliti cineva atAt de mult?
- Ooo, da, rispuns"re ul cu incredere deplini' Aceqti nababi
lrolqati nu au pe ce altceva si-9i cheltuiasci banii' Caii' femeile Ei
1r,r urile de noroc sunt interesele lor majore. Sunt fericit si le fur-
rrit.cz douidin trei, precum 9i oricare alt viciu pe care li-l dore9te
rrrirnioara, mai Pulin crima.
Orice viciu?
lil chicotise.
Driguli, ai fi surprinsi de ceea ce unii dintre aceqti lorzi - qi
,1,,,,,.,rele lor - soliciti. Pei, am o contesi care vine aici de cel
1,rr(in doui ori pe lunl 9i mi pliteqte si-i ofer un lord diferit
,1,' lrccare dati care si o biciuiasci - cu atenfie, desigur -' 9i care si
, , I r.r feze ca pe un sclav umil. Poarti o masci, astfel incAt si nu o
r,'r rrnoascS nimeni. De fapt, domnii pe care ii trimit presupun
15

8. .- lohanna Linf,sey -
3dr gi simplu ci este doar una dintre fetele mele. Ag fi fericit si-i
llgnizez serviciul chiar eu, ea fiind o frumusete de fati ca tine,
lg nuasta este ceea ce iqi doreqte. Cel mai mult o exciti faptul ci
ilgtie pe fiecare dintre ei personal, dar ei nu gtiu cine este ea, gi ii
.,sde pe toli la baluri, danseazd cu ei, joaci cirli la masa de lingi
"1,
gtiindu-le micile secrete murdare.
La auzul acestor cuvinte, Kelsey se inrogise ca racul gi rimi-
;rlse fere cuvinte. Oamenii ficeau astfel de lucruri gi pliteau si le
5aci gi si li se faci. Nu gi-ar fi imaginat niciodati aga ceva!
Lonny insi ii spusese dezgustat:
- Ce si zic, rogitul acesta e in reguld deocamdati, dar ar fi mai
bine si te obignuieqti cu astfel de vorbe, fetifo. Va fi treaba ta de
16um inainte si-i furnizezi celui care te cumpiri pliceri carnale,
oficum ar vrea el, ai infeles? Un barbat face cu amanta lui lucruri
pecare nu Ie concepe solia sa. La asta se pricepe al naibii de bine o
panti. O si o trimit pe una dintre fetele mele si-!i explice in de-
l2liu cum std treaba, din moment ce unchiul tiu, in mod evident,
lta crenrt de cuviinli si o faci.
$i exact asta gi facuse, torturAnd-o de-a dreptul pe Kelsey.
g femeie tinerici pe nume May venise noaptea, aducAnd rochia
yxlgari pe care Kelsey o purta acum, gi igi petrecuseri mai multe
exe discutAnd despre ascunzigurile amorului. May ii vorbise des-
p/e tot, de la modul prin care si evite sarcinile nedorite pAni la
elice mod imaginabil de a le provoca pldcere barbalilor, moda-
titifi prin care si ii stArneasci gi modalitili prin care si obpna
ceea ce voia de la ei. Ultima era ceva ce, probabil, Lonny nu gi-ar fi
flprit ca ea si invete, dar lui May probabil ci ii piruse riu pentru
gx, xga Ci ii oferise gi acea informafie.
Nu se comparase cAtugi de pufin cu scurta conversatie pe care
etvus€s€ Kelsey cu mama ei cu mai mult de un an inainte, cAnd
yrplinise Saptesprezece ani, despre dragoste gi cisitorie. Mama
gydiscutase despre cum faci dragoste gi copii in felul ei sincer, apoi
fcuse la un cu totul alt subiect, de parci nu ar fi fost amAndoui
;lbujorate din cap pini in picioare de subiectul anterior.
La plecare, May ii deduse un sfat de despirtire:
ir
+ Syune-mi cd. md iubesti-
_ Nu uita ci probabil te va cumpira un barbat cisitorit, iar
motivui pentru care el vrea o amanti in primul rAnd este ci nu
este satisficut de solia sa. La naiba, unii dintre ei nu gi-au vdzut
niciodati soliile goale, daci ili vine si ctezi aqa ceva. Oricine ili
va spune - bine, oricare cunoscut de-al meu ili va spune - ci unui
birbat ii place si se uite la o femeie goale. Di-i doar ce-i lipsegte
acasi gi te va adora.
Iar acum venise timpul. Kelsey aproape ci tremura de spaimi'
Lonny ii aruncase o privire de aprobare - o aprobare fepqe, de
fapt - cand deschisese uga gi o vazuse in rochia de un rogu-rubi-
niu cu decolteu adinc. Dar faptul ci el era de pirere ci ea arita
mai potrivit pentru acea ocazie nu o incuraiase prea tare'
Viitorul ei, Ia bine sau la riu, urma si fie decis in acea noapte
de birbatul care va fi dispus si pldteasci cel mai mult pentru ea.
Nu trebuia si-i fie pe plac, inlelesese asta. May ii explicase clar ci
il putea disprequi chiar de la inceput daci era betrAn sau nemilos.
Putea doar spera si nu se intAmple asta.
Lonny o conduse la parter. Trebui si tragi pulin de ea ca si
o faci si se migte cand auzi cat de aglomerat era dedesubt doar
dupi nivelul zgomotului. $i, inci gi mai rdu, nu o duse in salon,
unde i-ar fi putut intAlni pe domni gi ar fi vorbit cu ei. in schimb,
o escorti intr-o cameri uriagi pentru jocuri de noroc, goptindu-i
atunci cAnd ea se oPri brusc:
- Cei mai mul1i dintre acegti domni nu sunt aici ca sd liciteze
pentru tine. Au venit pentru jocuri de noroc sau pentru alte pla-
ceri. Dar am constatat ci, cu c6.t sunt mai mulp de fafi, cu atAt
liciteazimai mult cei interesali cu adevirat. Celorlalti, ei bine, le
oferi un spectacol stragnic, care este foarte bun pentru afaceri,
si gtii.
$i inainte ca ea sd-gi dea seama ce avea de gind si facd, o ridici
pe una dintre mese qi o avettizdprintre dinfi:
- Stai acolo qi de-!i silinla si arili ispititoare'
Ispititoare cAnd era pataLizatd, de frici 9i ruqinati pAni peste
poate?! Pentru ci cei mai mu19i dintre birbalii din sali nu erau
acolo pentru a licita pentru ea, dupi cum spusese el, 9i ci nu aveau
17

9. 'lofianna -t-indseu +
ti o idee de ce ea era in picioare pe masi, Lonny ficu un mic
;ttunl pentru a-i lamuri.
-Vd ripesc un moment din timpul dumneavoastri, domnilor,
lmtru o licitalie foarte neobignuiti.
CuvAntul ,,licitafie" avea un mod aparte de a atrage atenlia
lhediat, gi situafia de fali nu fu cu nimic diferiti. Lonny trebui
li agtepte doar cAteva secunde pAni ce se lese o linigte deplini
cameri.
*Aceia dintre Domniile Voastre mulpmili de iubitele actuale
fot continua jocurile de noroc, cici aceasti licitatie nu li se adre-
ttaza,
Dar celor interesali de ceva nou, le ofer aceasti priveligte
rXe..,
o frumusefe imbujorat5.
Urmi o serie de chicoteli, pentru ci fafa lui Kelsey aproape1
'hprumutase culoarea rochiei.
-Nu si o incercati, domnii mei, ci si fie la dispozilia voastri
icat de mult vi va face plicere. $i, pentru un astfel de privilegiu,
'lcitatia va incepe de la zece mii de lire sterline.
, Suma, dupi cum era gi normal, provoci zatvd,imediat, mirind
'olumul glasurilor in sale mult mai mult decAt fusese inainte de
iunpl surprinzdtor al lui Lonny.
-Nici o femeie nu valoreazd atdt de mult, nici chiar nevas-
$
'{-mea, strigi un berbat, stArnind rAsete ?n jurul lui.
-Poli si-mi imprumufi zece mii, Peters?
-E ficuti din aur, nu? glumi altul.
-Cinci sute, nici un penny mai mult, se auzi vocea unuia biut.
, Acestea furl doar cAteva dintre zecile de comentarii pe care
onny,
cu intelepciune, le lesi si circule inainte de a le pune capit
"[bliniind din nou:
-Pentru ci aceasti. bijuterie va merge la cel care oferi cel mai
a,'iult, optiunea ii va aparline noului protector cu privire la cAt de
'ultdore$te si o pistreze. O lund, un an, pe termen nelimitat...
llegerea
va fi a lui, nu a ei. Acest lucru va fi previzut in inlelegerea
- vAnzare. Aga c5, haideti, domnilor, care va fi norocosul de a fi
Ptimul...
prirnul... care gusti aceasti bucilici delicioasi?
^,
Kelsey fu prea gocati si mai poati auzi orice altceva se mai
"usese dupi aceea. I se spusese ci le va fi. ,,prezentati" domnilor,
tq
-
Syune-mi cd md iubesti --
fiind lisati si creadd ci ii va intalni gi va avea $ansa de a vorbi
cu fiecare dintre ei, gi ci atunci ei ii vor face ofertele in linigte 1ui
Lonny, in cazul in care intentionau si liciteze'
Nu igi imaginase nici o clipi ci totul va fi ficut in vizul lumii.
Dumnezeule, daci ar fi qtiut ci urma si fie scoasi la licitafie, in-
tr-o cameri plini de berbagi, dintre care jumdtate erau beuqi' ar
mai fi fost de acord cu acest lucru?
O voce ii pitrunse prin gAndurile ingrozite'
-Accept oferta de deschidere.
privirea lui Kelsey se indrepti citre locul de unde se auzise
vocea obositi gi surprinse un chip la fel de obosit 9i de batran.
Simfea ci avea si leqine. ,
Cdpitofuf 3
_Totnugtiucefacemaici,mormiiLordPercivalA]den.Casa
Angelei este la fel de frumoasi, era la fel de aproape de dineul de
U Jrbrt White, iar fetele ei sunt obignuite cu dezmilulnormal'
Derek Malory chicoti gi ii ficu cu ochiul virului siu Jeremy in
timp ce igi urmau prietenul in foaier.
_ E*irta dezmi! normal? suni ca o contradiclie in termeni,
nu-i aga?
Percy ,prrrrea cele mai ciudate lucruri uneori, dar, la fel ca 9i
Nicholas Ed"rr, fusese unul dintre prietenii apropiali ai lui Derek
in timpul gcolii, aqa ci ii puteau fi trecute cu vederea ocaziona-
lele exagerari. Mai nou, Nick mai hoinirea foarte rar cu ei' qi cu
siguranfa nu in locuri ca acesta, nu de cAnd i9i pusese pirostriile
criverigoara lui Derek, Regina. Nu ci Derek nu ar fi fost incintat
si-I aibi pe Nick in familie, pentru cd era, dar avea convingerea
fermi ci mariajul putea a$tepta pAnd dupa tteizeci de ani' iar
pAni atunci mai avea inci cinci ani lungi'
Doi dintre unchii lui cei mai tineri, Tony 9i James, erau exem-
plele perfecte care sd ilustreze inlelepciunea acestei convin-
g"ri. frrr"reri doi dintre craii celebri din Londra pe vremea lor'
19

10. - lohanna L[nf,sey
-
gi ficuseri de cap cu vArf gi indesat in tinerete, gi nu se ageza-
erdla casa lor si-gi intemeieze o familie pAnd dupa treizeci gi
inci de ani. Degi James il avea pe Jeremy, fiul siu nelegitim
n varste de optsprezece ani, nu se considera ci igi intemeiase o
amilie de timpuriu, pentru simplul motiv ce beiatul nu fusese
onceput in timpul sfintei cisitorii - la fel ca gi Derek. in plus,
rnchiul James nici nu qtiuse de existenfa lui Jeremy pini in
rme cu cAliva ani.
- O, nu qtiu, remarci Jeremy pe aceasti temi. cu toatd seriozi-
atea. Mi pot destribSla ca oricine altcineva gi o fac normal.
-$tii ce vreau si spun, rispunse Percy, privind precaut spre
oaier gi in sus pe sciri, de parci l-ar fi a$teptat pe necuratul in
:arne gi oase si-gi faci apari;ia.
- Se gtie foarte bine ci unii ciudali influenli frecventeazi acest
tabiliment.
Derek ridici dintr-o sprAnceani aurie auzindu-i vorbele gi
eplici ironic:
-Am mai fost de cAteva ori aici, Percy, sd pariez gi si mi
rucur de una dintre camerele de la etaj - gi de ocupanta acesteia.
'tru
am observat nimic iegit din comun. $i i-am recunoscut pe cei
nai mu|1i dintre oaspelii de aici.
-Nu am spus ci toti care vin aici sunt ciudafi, amice. Doamne
ere$te. Suntem gi noi aici, nu?
Jeremy nu se putu abgine.
-Vrei si spui ci noi nu suntem ciudafi? La dracu', ag fi putut
waci...
-Jine-fi gura, neisprivitule, interveni Derek, de-abia reugind
a nu izbucneasci in rAs. Prietenul nostru pare a fi chiar serios.
Percy didu din cap categoric.
- intr-adevdr, sunt. Se spune ci aici ifi poti indeplini orice fan-
ezie, indiferent de cit de bizare iti sunt gusturile. $i acum cred gi
ru asta, dupi ce l-am vizut pe vizitiul lui Lord Ashford afari. Mi-e
eami ca vreo fati de pe aici si nu-mi intindi nigte lanturi in se-
unda in care intru in camera ei, rosti el, dupi care se cutremuri.
Numele Ashford puse capitbrusc bunei dispozilii a lui Derek,
)recum gi a lui Jeremy. Toli trei avuseseri o disputi cu individul
r0
-
syune-mi cd, md iubesti-
cu cAteva luni inainte, intr-una dintre tavernele de la rAu, dupi ce
fuseseri atragi de gipetele ingroziteale unei femei dintr-unul din-
tre dormitoarele de Ia etaj.
-Nu ista e individul ciruia i-am dat eu o mami de bitaie sori
cu moartea acum ceva timp? intrebi Jeremy'
-indriznesc si te conttazic, dragi biiete, rispunse Percy'
Derek l-a batut pe mocofan de l-a lisat lat. Nu ne-a oferit nici
unuia weo gansi si ne aducem contribulia, atat de furios a fost.
Ai dat gi tu o lovituri sau doud dupi ce a fost scos din joc, totugi,
din cAte imi amintesc. Daci stau si mi gAndesc, 9i eu la fel'
- Mi bucur si aud asta, didu din cap Jeremy' Trebuie si fi fost
beat de nu-mi amintesc.
-Ai fost. Toli am fost. $i bine ci am fost, ci de nu, am fi putut
si o omorAm pe jigodia aia blestemati'
-$i cat ar fi meritat! mormii Derek. Ticilosul nu e in toate
minlile. Nu existi nici o alti scuzi pentru cruzimea de care este
in stare.
-O, da, da, sunt de acord, spuse Percy 9i, apoi in goapti' am
auzit chiar ci daci nu vede sAnge, nu poate"' ei bine, gtili voi"'
Ai incredere in Percy ci va destinde atmosfera. Derek izbucni
in rAs.
-Dumnezeule, frate, suntem in cel mai notoriu bordel din
orag. Nu este nevoie si fii pudic aici.
Percy rogi chiar inainte de a mormii:
-Ei bine, inci mai vreau si aflu ce ciutim noi aici. Lucrurile
oferite in aceasti casi nu sunt tocmai pe placul meu'
- Nici pe gustul meu, admise Derek. Dar, aqa cum am spus mai
inainte, aici se intAmpli mai multe. Or satisface 9i depravafii, dar
fetele de aici pot totugi si aprecieze o tdvileali frumoasi 9i nor-
male atunci cind asta este tot ce li se cere. in plus, suntem aici
pentru ci Jeremy a aflat ci mica lui blondi Florence s-a mutat de
ia Angela aici, gi i-am promis vreo ori cu ea inainte de balul la care
trebuie sd ne facem aparilia mai tirziu' Aq fi putut jura cd am spus
deja asta, Percy.
-Nu-miamintesc,ziseprietenulsiu'Nupretindcinuaifi-
cut-o, dar pur gi simpiu nu-mi amintesc'
2l

11. -----1
106 Anna Lin[sey
Dar Jeremy set,
- Daca aa".* 1,".,,'t'uoti
acum.
ra Florence , *..,1t:,r,ut
de riu precum spui, nu cred ci weau
_Atunci,r.,,.',.'{lucreze aici.
[robabil.a iti
",ll
inapoi la Angela, sugeri Derek. Fetigcana
re se baga, .fri^. j,Utu*i pentru asta. Nu avea de unde si qtie in
ler.f dad,, di;)t
i'-'promis un cagtig mai mare aici'
-gi fi-o,rriJ )Pod,,i.
Ir.", t"r" sa;oi.r,)a8a baiete. Nu pot spune ci mi intereseazi
u claci ,"rror*,)1.*Aini aici, in timp ce ili g5seqti tu mAndra.
Cu toate ,..-r-a"IldeAshford
este in aceeagi incipere.
,e
tineau io.rrii"ilulte
apropie si arunce o privire in sala unde
tpo. e-oqion"t.
'*no,o. ln timp ce spunea asta. Apoi, continui
-O, ia te uitd, 0'^ ,
letrec vr"o or-
'.ililndunici driguli cu care nu m-ar deranja sd
ai bine... .r,r,.,^llu*uiaici.
Dar se pare ci nu este disponibila,
t.are
pentru *rliJ:
ci este. Ba nu, nu este. E mult prea costisi-
- p"rcy,."io, inrl'r"1".
P"r.y ," uitd r;:t'gi
acolo?
_Are loc o ,-'.-oleurrer
gi explici:
ihanta
f"
"ar*r')tit
din cAte se pare. Nu am nevoie de vreo
li.n dreapta ir.iruluacind cAteva monede aruncate in stAnga
Derek ofta. ,,
''lttficiente.
Itligibll
du l" pu*evldent ci nu aveau si oblini un rdspuns in-
eitariile f"i p""j'du asta nu era o noutate. Jumitate din co-
i{le
elucidez" .;;;lerau
un mister total. Dar Derek nu avu chef
hii lri ceea ce
_-(aftIn,
cAnd doar in cAliva pagi putea vedea cu
Asa ca ," ,1,,*o
-tralese
atenlia lui Percy de data aceasta.
,r, qi J"r"*,
-.alturi de prietenul siu in uga deschisi, gi la fel
Io
vadi _, .ia.ri )tnindoi o vizur6. imediat - nu aveau cum si
!lpugin
"S"
pdr;;l1cioare
pe masi. O tinerici frumoasi, sau
!silueta
fr;";: ifre. Greu de spus, la cit de imbujorati era.
,rle
lui percy.- -},totugi. Foarte frumoasi. $i acum remar-
- inci oi.aa'l^**asens. il auziripe proprietar spunAnd:
i,ta.
Si atat rte
--tnlllor, aceaste bijuterie va fi o amanti splen-
)
*Notde
dresat pentru a se potrivi gusturilor
-
Syune-mi cd md iubesti
-=
dumneavoastri, aga neprihiniti cum este. Am auzit douizeci 9i
doui de mii?
Derek pufni. Neprihiniti? Provenind dintr-un loc ca ista? Prea
puqin probabil. Dar, pe de alte parte, proqtii amefili de bduturi
puteau fi ficuli si creadi orice. Cu toate acestea, licitafia scipase
in mod evident de sub control, preful actual fiind absurd'
- Nu pare ci vom gisi o partidi amicali de whist aici, Percy, cu
toati nebunia asta, spuse Derek. Uitagi-vi, nimeni nu acorde nici
un pic de atenlie jocurilor.
- Nu-i invinuiesc deloc, rinji Percy. $i eu a9 prefera si mi uit la
mAndri. Derek ofti.
- Jeremy, daci nu te superi, gribeqte-te si-!i rezolvi treburile
aici, cici aq vrea si ajungem la balul acela cAt mai repede pAni la
urmi. Ia-o pe mAndri 9i o vom lisa la Angela in drumul nostru'
- O vreau pe ea.
Din moment ce Jeremy avea inci ochii alintifi asupra fetei de
pe masi, nu fu nevoie ca Derek si intrebe pe cine voia' Spuse doar:
- Pe ea nu [i-o Poli Permite.
-Ag putea, daci mi-ai imprumuta banii.
Percy incepu si chicoteasci auzind rematca. Derek nu fu citugi
de pulin arrLuzat, ci chiar se incrunti. $i refuzul lui fu rostit pe un
ton care nu putea fi combitut. Dar Jeremy, ticilosul, nu se lisa
rlescurajat cu ugurinli.
- Haide, Derek, insisti el. Poli acoperi un imprumut atAt de
nrare cu ugurinfi. Am auzit despre inlelegerea pe care unchiul
.lason a incheiat-o cAnd ai terminat gcoala. Era vorba de mai mul-
tc proprietiti care aduc un venit frumuqel. $i cu unchiul Edward
( .rre a investit cea mai mare parte din cAqtig pentru tine, pe barba
rrrca, probabil ci este de trei ori mai mare pAni acum"'
- Mai degrabi de gase ori mai mare, dar asta nu inseamni cd
. r r r r de gind si arunc banii pe impulsuri desfrAnate, mai ales atunci
(.urd acestea nu sunt nici macar impulsurile mele desftdnate.
Ntr am de gAnd si-!i imprumut atata binet. in plus, o femeie de
)i('nul esta, minunati precum este, va trebui si fie intrefinuti in
';t il mare. Iar tu, virule, nu ili pofi permite nici asta'
.leremy rAnji, neabitut.
23

12. -
-
lohanna L{nf,sey
-O, dar ag face-o fericita.
-Unei amante ii pasi mai mult de ceea ce ai in buzunare decAt
e ceea ce ai intre ele, interveni Percy, dupi care rogi imediat din
xfiaProPl-illor vorbe'
- Nu sunt atdt de mercantile, protesti Jeremy'
- Ba eu sustin contrariul...
- $i de unde qtii? N-ai fost niciodati cu vreuna.
perek igi didu ochii peste cap, intervenind:
- Nu avefi pe ce si vi conttazicefi in acest caz. Rispunsul este
liya rimAne nu, aga c5. renunfi, Jeremy. Tatil tiu mi-ar iua capul
bcate-aq viri atAt de adAnc in datorii.
-Tatil meu, mai bine decAt al tiu, ar infelege'
Jeremy avea dreptate in aceasti privinqi. Daci ar fi fost si dea
..:rczare povegtilor, James Malory ficuse lucruri la fel de bizatein
-ine9)e, in timp ce tatil lui Derek, fiind marchizul de Haverston
,i cel mai mare dintre cei patru fraqi Malory, trebuise sd-gi
,rr*" ,rt rol responsabil de la o virsti fragedi. Dar asta nu in-
jsmna ci nu ar fi intrat intr-un scandal monumental daci Derek
aitdat curs cererii virului siu.
6qa cd spuse:
-Poate ci ar inlelege, degi trebuie si recuno9ti ci unchiul
,jrmes
este mult mai conservator acum ci s-a cisitorit. $i, in plus,
irrvoi fi nevoit si ii dau socoteali tatilui meu. $i unde naiba ai
]r,i (ii o amanti, cind egti inci la gcoale, iar atunci cAnd eqti acasi
lilrrricqti cu tatil tiu?
lr.rcrny afiqi in cele din urmi o privire jalnici.
fi:r lirr al naibii, nu m-am gAndit 1a asta.
lrr plrrrr, o atranti poate si fie la fel de scumpd ca o sofie, subli-
,,1, I )r'r lL. Arrr irrcercat gi eu o dati cu una gi nu i-a pisat de in!e-
1,,1:,
r',lll,r Vrci :;:r fii legat de cineva in felui Sstala vArsta ta?
j, r I I r r,, I l r l r r r y I r r r cl care il privi ingtozit.
I .r rr,rtl,,r, trttl
11 trnr, r .,.r lrr llr( ur()r; r;r tru te las si aruncibanlimei pe apa
,1;;rlrr l'l l,r'rlI u rtn {,rlrrrt irt 1lr<lstesc.
r r r lrr rr ',rrrrl llrr (r pol tttttllttt't-ti indeajuns, vere. Nu-mipot
i,ri.1l1lll,l r. r'l.l ltl lllllllr"l lll(',1.
,l
Syune-mi cd md, iuesti
-
auzi, glasul atrigindu-Ie atenlia
- Douizeci 9i trei de mii, se
inapoi citre sala de jocuri'
-Acum, iati un alt motiv Pentru care
recipatat judecata, Jeremy, spuse Percy cu
si te bucuri ci !i-ai
un chicotit. Se Pare
r i licitalia nu este Pe sfArgite'
Derek nu se amuza, ci, de fapt, se incordi cAnd auzi oferta' 9i
'r*
p"rir,, ci prelul ridicol era inci in creqtere' La naiba' cdt iqi
rlorea si nu fi recunoscut vocea din spatele ultimei oferte'
Capitofuf I
- Douizeci 9i trei de mii'
Kelsey nu igi imaginase nici o clipi-ci se va ajunge la o oferti
;rtAt de mare. Dar si ifle ca valora atit de muit nu ii mAngAia deloc
trrgoliul. De fapt, nu putea fi nici micar mullumiti cile tezol-
va problemele mituqii 9i unchiului ei pentru o lungi perioadi'
N.., era preaingtozita ca sa fie bucuroasi'
Parea un barbat... nemilos' Era singurui cuvAnt care ii trecea
prin minte. Nu era siguri de ce'
-Si
fi fost inclinalia buzelor lui
subliri? Strilucirea mica 9i rece din ochii lui albastru-deschis in
t imp ce o urmdrea agitAndu-se sub privirea lui? Fiorul pe care
il simqise pe gira spinirii cind surprinsese prima privire pe care o
aruncase in direclia ei..'
Avea pulin peste treizeci de ani' dupi pirerea ei' Awea pirul
negru ." ta.irrrr"le 9i trisiturile nobile comune multor lorzi'
Nu era urAt. Absolui d"lot' Dar cruzimea din privirea lui anula
,,ri." frr*tsefe a chipului' $i Kelsey se trezi sperind ca batrAnul
care incepur" ii.it"1ir, chiar 9i cu privirea lui pofticioasi dezgus-
t;toare, si continue si liciteze'
Dumnezeule sfi'nte, doar ei doi mai rimiseseri in licitalie'
Mai fuseseri cAliva care licitaseri o dati sau de doui ori Ia
inceput, dar renunfaseri remarcAnd.privirile glaciale pe care
l"
"rrrr.,
iute celalalt lord, priviri indeajuns de ameninlitoare
cAt sa linigteasci qi cel mai temerar suflet' BitrAnul inci mai
25

13. - loharum Lindsey
-
licita pentru ci pur gi simplu nu bigase de seami, probabil din
cauza vederii slabe, sau pentru ci de-abia daci mai era conqti-
ent, cici pirea foarte beat.
Apoi, auzi o voce noui mirind oferta la douizeci gi cinci de
mii, urmati de o intrebare a unui barbat din apropiere:
-Tocmai tu ai nevoie de-o amanti, Malory? Am auzit ci ai
doamnele la picioare, gi stau la coadi ca sd le primegti in pat.
Observagia stArni numeroase rAsete, gi chiar gi mai multe cAnd
barbatul care intrase ultimul in licitalie rispunse:
-Aaa, dar acelea sunt doamne, milord. Poate ci sunt in cauta-
re de ceva... diferit.
Replica era o insulti la adresa lui Kelsey, dar poate ci nu
aceasta fusese intenfia. La urma urmei, el nu gtia ci. ea fusese
din toate punctele de vedere o doamni pAnd si intre in aceasti
casi. De fapt, in acel moment, nimic nu i-ar fi putut face si crea-
da ci era altfel decAt ceea ce credeau toti ci era - in nici un caz
o doamni.
Nu reugise si vadd cine fdcuse noua oferti. Vocea se auzise
din direclia ugii, dar pozilta exacti a vorbitorului era greu de
reperat cu atAta zgomot in cameri. $i erau mai mult de o duzi-
ni de oameni in acea zoni, unii stAnd jos, alpi in picioare. Era
imposibil de spus. Cu toate acestea, berbatul de care nu voia si
fie cumpirati se pirea ci gtia de la cine venise noua oferti, pen-
tru ci acum arunca priviri incircate de o furie evidenti in acea
direcfie. Dar, din nou, Kelsey nu putea spune exact cine atrisese
uitdtura ucigagi.
igi linu respirafia, aqteptAnd si vadi cum va reacfiona. Arun-
ci o privire citre bitrAn gi inlelese ci probabil nu va mai licita.
De fapt, alipise, gi nimeni nu pirea inclinat si-l trezeasci. Ei bine,
piruse destul de beat cAnd licitase, gi biutura ii venise de hac.
Cit despre salvatorul ei, oricine era el, oare avea si liciteze in con-
tinuare impotriva celuilalt lord? Sau se va 15.sa gi el intimidat la fel
ca toli ceilalli?
-Am auzit douizeci qi cinci gi cinci sute? strigi Lonny.
Linigte. $i Kelsey iqi dadu brusc seama ci toate celelalte ofer-
te crescuseri cu cinci sute de lire, cu exceplia ultimei" Bdrbatul
26
+ syune-mi cd. md. iubesti
-
numit Malory fusese primul care ridicase suma cu doui mii. Si fi
lost oare un indiciu ci erafoarte serios? Sau prea bogat sd-i pese?
Sau poate ci era prea concentrat pe paharul s5u ca si fie cu prea
rnulti bigare de seam5.
-Am auzit douizeci qi cinci gi cinci sute? repeti Lonny un
lric mai tare, astfel incit si se audi pAni in partea din spate
,r camerei.
Ea nu igi lui privirea de la barbatul cu ochi albaqtri, agtep-
tind, rugAndu-se si se ageze gi si nu mai liciteze. Era atit de
norvos, incAt venele de 1a gAt pdreau sa-i iasi prin piele. $i apoi,
rrr mod uimitor, pirisi camera, diramand un scaun gol, impin-
liindu-i in stAnga gi in dreapta pe cei care nu se dideau la timp
,lin calea lui.
Kelsey se uiti Ia proprietarul casei ca si-i vadd reacgia, iar
,lt'zamigirea lui Lonny ii confirmi. Lordul care plecase nu
rrr;ri licita.
-Atunci, douizeci gi cinci de mii o dati... Urmi o scurti pau-
:.r,r, dupi care Lonny adiugd: De doui ori... O altdpauzd, doar cu
, l'ractiune de secundi mai mare. Foarte bine, vinduti lui Lord
IVl.rlory! $i daca binevoili si poftiqi in biroul meu, nu departe de
,rir i, milord, putem incheia aceastd afacere.
Kelsey incerci din nou si vadi cu cine vorbea Lonny. Dar
l,,rrbatul o ridici gi o didu jos de pe masi gi, cum nu avea decit
rrrr rnetru gi gaizeci de centimetri, nu putu si vade nimic de bar-
l,.rt ii din fafa ei.
Iiu recunoscitoare ci tot acel calvar luase sfirgit ln cele din
rnrrri. Dar ugurarea pe care ar fi trebuit si o resimtd refuz6.s5,
',,'.rrate pentru ci inci nu gtia cine o cumpirase. $i gAndul ci -
Itrr.rrnne feregte! - ar fi putut fi la fel de ingrozitor ca 9i ceilalli
rlrx nr.r ii dadea pace. La urma urmei, aluzia ficuti la adresa
lrrr, insinuAnd ci femeile igi doreau compania lui, fdcAnd coadd
'..r r intre in pat, ar fi putut fi ironici, insemnAnd exact opusul.
lln ,rstfel de sarcasm ar fi atras la fel de multe risete in cadrul
.r,,.lt'i multimi.
'l'c-ai descurcat bine, drigufi, ii qopti Lonny in timp ce o
r".rrlrIi afard., in foaier. M-a surprins, iti zic cinstit, ca s-a ajuns

14. -
lohanna Linf,sey
-
la o sumi aga de mare. Chicoti, apoi continui mai mult pentru
sine. Dar acegti nababi igi permit. Acum, fugi gi ia-!i lucrurile gi
nu intirzia. Cind egti gata, vino la mine in birou, uite acolo, qi ii
ficu semn din cap citre o ugi deschisi de la capitul holului.
O bitu ugor pe spate gi o urni spre sciri.
Si intirzie? CAnd preocuparea ei primordiali era si afle cine
o cumpirase? Aproape ci igi lui zborul pe sciri. $i nu prea avea
ce si adune, pentru ci nu scosese prea multe din valiza ei mici in
urmi cu o zi. Aga ci fu din nou jos in mai pulin de zece minute,
mai precis cinci.
Dar, cAnd mai avea un pas pAna la uga deschisi, se opri brusc.
Dorinfa ei de a vedea cine plitise o sumi exorbitanti pentru ea
fusese brusc inlocuiti de frici. Soarta ii era pecetluiti. Trebu-
ia si onoreze infelegerea, sau si aibi de-a face cu ameninlarea
subtili a lui Lonny, despre care nu avea nici cea mai mici indoia-
le ca'ii putea pune in pericol chiar viafa. Dar necunoscutul o fi-
cea si paralizeze de teami. Dacd acest barbat care o cumpirase
nu putea nici micar si fie numit decent, ci era la fel de nemilos
cum pdruse celalalt? Sau daci era un berbat grotesc de urAt care
nu putea face rost de femei altcumva decAt cumpirAndu-le in
acest fel?
Ce avea sd faci? in mod ingrozitor, nu putea face nimic. Ori il
ura, ori il pldcea - sau nu simtea absolut nimic. De fapt, ea spera
si nu simtd nimic. Cu siguranfd nu voia si se atageze de un om
cu care nu se putea cisStori, chiar daci avea si fie nevoiti si fie
intimi cu el.
- in mod sigur vefi descoperi ci ali ficut o achizilie excelenti,
milord, spunea Lonny in timp ce se indrepta spre uga biroului siu,
apoi observAnd-o pe Kelsey acolo, o trase in cameri, adiugAnd:
-Aha, gi iat-o, aga ci vA-urez o seari buni.
Kelsey aproape ci inchise ochii, cici nu era inci pregititi si-gi
infrunte viitorul. Dar partea curajoasi din ea, chiar daci era mici,
refuzd. si mai amAne gi micar cu o secundi inevitabiiul. ii privi
pe cei din cameri. $i in timp ce ficea asta, simli imediat ugurare.
O ugurare imensi. inci nu gtia cine o cumpirase, pentru ci nu era
un singur barbat care agtepta in biroul lui Lonny, ci trei. Cu toate
28
-
syune-mi. cd md iubesti-
,rcestea, din cei trei, unul era frumos, unul, foarte frumos' iar cel
rlc-al treilea era incredibil de frumos.
Cum de putuse si aibi un asemenea noroc? Nu ii venea si-9i
r readi ochilor. Ceva trebuia si fie greqit' Cu toate acestea' nu
igi putea da seama nici in ruptul capului cate eraproblema' Chiar
5i * .ul mai pulin frumos dintre cei trei, care pirea si fie cel mai
rnare, simtea ci se putea inlelege bine' Era inalt 9i slab' cu nigte
ochi ciprui blanzi qi un zambet minunat. cuvantul,,inofensiv" ii
veni in minte atunci cAnd se uiti la el'
Cel mai inalt dintre cei trei pirea si fie cel mai tAnir' cam de
vArsta lui Keisey, degi era lat in umeri 9i avea o expresie care do-
vedeau in mod clar maturitate, fecandu-l si pari mult mai in vAr-
sti. Era qi grozav de frumos, cu pirul lui negru ca pana corbului
gi cu ochii du .", mai frumoasi nuanli de albastru cobalt' doar
uqor alungifi, ceea ce-i conferea un aer exotic' Avu senzalia ci s-ar
putea ingelege extrem de bine cu el 9i speri, se rugi, ca el si fie
cel care o cumpirase. Dumnezeule, de-abia putea si-qi ia ochii
de la el, atit de mult ii riscolea simfurile'
Dar se forfi qi igi lui privirea de la eI pentru a-I cerceta pe
cel de-ai treilea barbat care stitea in picioare in fala ei' Daci nu
s-ar fi uitat ia acel tAner cu ochii albaqtri inainte, ar fi putut spune
cu toati sinceritatea c5 nu mai vizuse niciodati un birbat la fel
de frumos ca acesta. Avea pirul blond 9i des, cu bucle aranjate
intr-un stil silbatic. Ochii lui erau ciprui - ba nu, verzi, cu sigu-
rantdverzi- qi avea ceva care o tulbura pufin, deqi nu putea spune
ce anume. Era pulin mai scund decAt ceilalli doi, deqi nu cu mult'
qi cu siguranli mai inalt decAt ea cu cel pulin 15 centimetri'
$i apoi ii zAmbi, iar Kelsey simli fluturi in stomac - pentru
prima dati in viala ei. Ce sentiment ciudat. $i simli brusc c5. nu
-"i ar"" aer. igi dorea si fi avut un evantai, dar nu se gAndise
si-gi puni unulin bagaie,nu crezuse ci ar avea nevoie de unul in
toiul iernii.
- Poli pune aia jos... ii spuse uitAndu-se Iavaliza ei' $i' te rog'
gribegte-te, Jeremy, 9i du-te 9i fi ce intenlionai si faci'
.-
- Dumnezeule, am uitat cu totul de fata pentru care veni-
se aici, spuse cel mai in virsti dintre cei trei' Da, gribeqte-te'
29

15. lofianna Linc{seY
-
Malory. OricAt de interesanti a fost aceasti seari pAnd acum, inci
nu s-a terminat.
- La naiba, gi eu am uitat de Flo, recunoscu Jeremy cu un rin-
jet leneg. Nu-mi va lua mult sd o iau - asta daci o gisesc.
Kelsey il privi pe cel mai tinir dintre ei iegind agale din cameri.
Deci, pAni la urmi i se implinise dorinfa. Aflase cine era Malory,
iar birbatul care pletise o sumi atAt de uriagi pentru privilegiul
de a o avea drept amanti era unul dintre Lorzii Malory. Deci unde
era uqurarea despre care era siguri ci o va simfi?
- Kelsey Langton, spuse ea, dAndu-gi in cele din urmd seama ci
barbatul blond o intrebase, cu ceva vreme in urmd, cum o chema,
atunci cAnd ii sugerase si-gi lase valiza jos.
Acum se imbujori insi, stAnjeniti de propria izbucnire. $i inci
nu igi lisase jos valiza, ba nici micar nu remarcase ci inci o mai
linea in mini, pAni cAnd acelagi barbat blond pigi in fali gi i-o
lui din mAn5.
- Numele meu este Derek, iar plicerea este a mea, Kelsey, pofi
fi siguri de asta, ii spuse el. Dar va trebui si agteptim un pic pini
cind tinerelul nostru se ocupi de chestiunea pentru care ne-a
adus aici. Nu vrei si te agezi?
ii facu semn spre unul dintre scaunele de lAngi biroul lui
Lonny.
Nu numai ci era frumos, ci gi amabil. Ca si vezi! Cu toate aces-
tea, il gisea tulburitor. Aproape cd ii stituse inima in loc atunci
cAnd se apropiase atAt de mult, iar degetele lui le atinseri pe ale
ei in vreme ce-i lua valiza din mAnd. Habar nu avea de ce trezea
aceste reaclii ciudate in ea, dar fu brusc foarte bucuroasi ci nu
era el cel cu care urma si meargi acasi.
Va avea gi aga suficient de furci pentru a se obignui cu gAn-
dul ci va fi amanti la sfirgitul zilei, gind pe care il evitase cu in-
sistenfi, cici altfel nu ar fi rezistat pini acum. Nu avea nevoie
de griji suplimentare. $i cel pulin cu tAndrul Jeremy, lqi imagini
ci cea mai grea sarcini ar fi fost si se abgini si se zgAiasci Ia el ca o
prostinaci. Dar, fera indoiali, acel tAner, cu infdgigarea lui mai
mult decit fermecitoare, eta obignuit cu asta.
30
Spune-mi cd. md. iu1eSti .-+
- $tiam un conte de prin Kettering cu numele de Langton, spu-
se celelalt barbat brusc. Un tip chiar agreabil, deqi a sfirqit prost,
rlin cAte am auzit. Desigur, nu avefi cum si fili rude.
Din fericire, nu formulase o intrebare, ci doar i9i spusese pire-
rca, aqa ci nu fu nevoiti si minti. Dar ftrsese un moment oribil
r ind auzise numele tatilui ei. Oare ce fusese in capul ei cAnd le
:;l)usese numele ei real? Acum era deia pteatdtzht'
- Din moment ce nu sunt rude, Percy, atunci de ce mai aduci
,r:;ta in discufie? intrebi Derek, ironic.
Percy ridici din umeri.
- Era o poveste interesanti, asta e tot, iar numele ei mi-a amin-
t i r de ea. Apropo, ai vizut ce fali a ficut Ashford cAnd a trecut pe
l,rrrga noi?
- Cum aq fi putut si nu observ, bAtrAne?!
-Crezici o si ne faci vreo problemi?
- Individul e o jigodie qi un laq. CAt ag vrea si provoace proble-
rrrr', s5. fiu al naibii daci n-ag vrea. Si-mi dea un motiv si gterg din
n()u cu el pe jos. Dar indivizii ca el ii provoacl doar pe cei care nu
;rot riposta.
I(elsey se cutremuri simfind furia celui care se numea Derek.
Nrr cra siguri, dar avea senzalia ci vorbeau despre lordul cu ochi
.rllr;rr;tri care licitase pentru ea, dar care plecase infuriat la culme.
i,ir tl;rci era aga, atunci se pare ci drumurile acestor domni se mai
u I I ('rsectaseri inainte.
('u toate acestea, nu avea de gAnd si intrebe' De fapt, mer-
',,,:rc lAngi birou si se ageze pe scaunul care ii fusese oferit, spe-
r,rrrrI si nu le atragi atenfia. Dar fusese o gregeali, cici atrisese
l,r rvirea amAndurora. incept., si se agite, dar se siturase pAni
1,,'li('cap de starea plini de temeri gi de emofii pe care o avusese
l o. r l ,i rirrn.
lic isci o scAnteie de furie, care lupti cu acea stare, permifin-
,lrr i rr;1 spuni:
Nu mi begali in seami, domnilor. Vi rog, continuati-vi
, ,,r rvcrsatia dupi bunul-plac.
l'r,r<.y ficu ochii cAt cepele. Derek igi miji privirea. $i ea i9i didu
rrrr,',lr;lt seama ci gregise din nou. Poate ci nu areta ca o doamni
3t

16. Sohanna Linf,sey
in rochia rogie gi tipitoarq pe care o purta, dar cu siguranli vorbi-
se ca una' Totugi, nu^:ra ceva ce priu, ascunde. SJse prefaci nu
era punctul ei forte. Chiar dq.5 ,, fi ir."r.rt si. vorbeasci mai pu-
tin cultivat gi ar fi reugit pentr; ;rr;;", ar fi gregit la un moment
dat, qi apoi ar fi fost nevoie d" i;.t;i;ai multe explicatii.
Agadar, hotari
n u s e p u n e a p," b r
"';,'
:l . il:."jil ;;,n H":.;,i#lrxl;Ji:vati, intrebi:
-Am spus ceva nepotriyil2
-Nuevorbadesoreceii^ r . 1 t11
spus-o, rispunse;'r:i:"
ai spus' draga mea' ci de felul ln care ai
- Felul in care a:
Da, din can d in .rri ix,'" llf; ;ffi ::: x i:,11": Ji:il f;il,li;mama a fost guvernantd gi arn avut ocaziasi md bucur de aceiagi
profesori care fusesevx angajafi
f".rtr,,, copiii de care se ocupa.
O experienfd educativa, intr_aJe*r
Nu se putu abflne si nu 25*6easci, iar percyse relaxi., caci nu
se indoia de vorbele ei. Delsk rarrrer"r" insi la fel de incruntat.
$i nu duri mult pAnd cAnd 66.*ri ,i o
"r.rfr.r,r",-Mi se pare greu.de irraginat ce a fost acceptat un lucru ca
acesta, cand cei mai mulqi lrrri sunt de moda veche gi cred
ci aceia din clasa d,
adiciignorantiin.:J;:$:'."jJ::il1ff1:$X;X"sade jos,
- Da, dar in cazulmeu nu a existat nici un lord care sa spuna da
sau ba, ci doar viduva unui-t6.i
n"li., .rr" mama lucra, gi cireia
nu ii pisa catugi de pufin d. ."* ce fdceau copiii servitorilor ei.
Domnia Sa, de fapt, i-a acordat p".*irtrrrrua. Mama nu era genul
de persoani care si-gi asur5le astfel de libertiti de una singura,
la urma urmei. gi ii voi ra.rran" p";;;;ri""r" a."_"",pentru ci, intr-un fel sau altul. ,,, i, oisat.
Percy tugi la aceasta
'"Ta..a, d.rpa .rru rise pe infundate.
- Las-o balta, betrane. Tu gand"^i la ceva imposibil, gi qtii prea
bine asta.
Derek pufni.
- De parcl tu nu te-ai gAnd-it la acelagi lucru.
- Doar pentru o fracfiune d." ,u.rrJa.
32
-
Syune-mi cd md iubeSti-
- $i, daci-mi este permis, despre ce vorbili? intrebi Kelsey,
continuAnd si simuleze naivitatea.
- Nimic important, rispunse Derek cu un mormiit gi, vArAn-
rlu-gi mAinile in buzunare, merse gi se posti in uga deschisi, reze-
rnAndu-se de rama acesteia, cu spatele la cameri.
Kelsey se uitd la Percy pentru un rispuns clar, dar el doar ii
zAmbi cu sfiali, ridici din umeri gi igi vAri gi el mAinile ln buzuna-
rc, lasindu-se pe cilcAie. Ea aproape ci izbucni in rAs. Desigur ci
rru ar fi. putut admite ci li se piruse, micar pentru o secundi,
r i ea putea fi o doamni. Chiar gi simplul gAnd era ceva de neac-
r t'ptat pentru nigte birbafi de rangul lor. $i acest lucru era in-
tr adevir spre binele ei. Familia ei trecuse printr-un scandal. Nu
.rvca de gAnd, ca din pricina ei, si se igte un altul.
Capitofuf s
Sigur nu vrei si-ti rimAn dator pe viati, Derek?
Sa inleleg cd te licomeqti acum? Puteam si jur ci am inche-
r,rl <liscutia.
Ei bine, asta a fost inainte si te alegi tu cu premiul, spuse
lr,rcm/ cu un rAnjet provocator.
l(elsey habar nu avea despre ce vorbeau qi nu-i pisa. Simlea
, rrrrr devine iar nelinigtiti, cici se aflau in drum spre noua ei
,,r;,i, din cAte presupunea. Mult prea curAnd, era nevoitd si faci
1,,' ;rrnanta gi... Se cutremuri, incapabili si duci gAndul pAni
l,r r ,rpit.
ljc aflau intr-o trisurd eleganti, bine echipati, care pirea sd ii
,rp,rrtini lui Derek, gi se deplasau intr-un ritm alert. Acum erau
, rrrt i persoane, pentru ci Jeremy revenise in biroul lui Lonny
, rr lrratul in jurul unei tinere blonde care era imbrdcati la fel
,1,' li1r.1tor precum Kelsey. Fata fusese prezentati drept Flo-
r, n(('gi in cAteva clipe devenise evident ci il venera pe Jeremy
['l,rlory. Nu putea sa-gi lina miinile departe de el, sau ochii, gi
, I r r, r r ;;i acum, in trisuri, era practic aqezat6. in poala lui.
JJ

17. -
lohanna Linf,sey
Kelsey nu simti absolut nimic. Nu era ca gi cum ea gi Jere-
my qi-ar fi inceput relatia, gi, chiar daci ar fi ficut-o, gtia ci nu
avea dreptul de a pretinde sd-i fie fidel. El avea si fie sponsorul
ei. Chiar daci situafia lor nu era extrem de neobignuitd, pentru
faptul ci ea fusese cumpirati cu banii jos, iar el urma s-o in-
tretind, cu sigurante se agtepta la fidelitate totali din partea ei.
Dar, in astfel de infelegeri, lordul nu era nevoit si se comporte
la fel. Nici pe departe. La urma urmelor, cei mai mulp dintre ei
aveau sotii.
Pe misuri ce birbafii continuari si. se ironizeze unii pe al-
tii legat de preluri gi datorii de-o viald, Kelsey continui pe cit
posibil si-i ignore. Dar ii trecu prin minte si se intrebe, dupi
ce Jeremy vorbise despre datorii, cum de un tAnir de vArsta
lui putuse oferi suma colosali la care ajunsese licitatia pentru
ea, cand majoritatea tinerilor trebuiau si se descurce cu rente
trimestriale oferite de pirintii lor sau de mogiile pe care aveau
si le moqteneasci.
Asta insemna ci era bogat gi nu depindea de nimeni, lucru
pentru care nu putea decAt si fie recunoscitoare. Daci nu ar fi
fost aga, ea ar fi fost in acea clipi cu celilalt lord, mergAnd cine
gtie unde.
CAnd trisura se opri la scurt timp dupi aceea, doar Jeremy gi
Florence se diduri jos. Nu oferiri nici o explicatie, iar Kelsey nu
[u rugati si-i urmeze. Dar Jeremy se intoarse in cAteva minute,
[are Florence cea acaparatoare gi, din moment ce nici unur din cei-
lalli doi barbaqi nu il intrebase ce ficuse cu fata, Kelsey presupuse
:i gtiau deja.
TrS.sura porni din nou gi igi continui drumul mai bine de
:incisprezece minute, dupi care se opri din nou. Kelsey nu
:unogtea deloc Londra, cdci nu o mai vizitase niciodati pini
n ajun, cAnd o adusese Elliott, dar aruncind o privire pe fereas-
.ri, vdzrt un cartier foarte elegant, cu vile impunitoare previ.-
:ute cu adiposturi pentru trisuri * regedinlele celor mai bogali
lin inalta societate.
Nu ar fi trebuit sd fie surprinsd, nu avAnd in vedere banii
:are fuseseri tranzactionati in acea noapte. Dar gregise cAnd igi
i+
-
syune-mi cd. md. iubesti-
inchipuise cd avea si fie dusi acolo, pentru ci Derek fu cel care
t:obori din trisuri, nu Jeremy. Deci Derek locuia acolo, iar ea pu-
tea doar presupune ci atAt Derek, cAt 9i Percy, aveau si fie lisagi
la casele lor mai intAi, dupi care ea 9i Jeremy urmau si ajungi la
destinalia lor finali.
Dar se ingelase inci o dati, pentru ci Derek se intoarse la trd-
suri qi intinse mAna pentru a o ajuta si coboare. Iar Kelsey fu atAt
de surprinsi, incit ii lui mAna firi si se mai gindeasci la asta
gi fu condusi pAni Ia jumitatea drumului citre o pereche de uqi
duble impunitoare, cAnd in sfArgit se gAndi si intrebe:
- De ce mi conduci dumneata, 9i nu Jeremy?
Se uiti in jos la ea, in mod clar nedumerit de intrebare.
- Nu vei sta mult aici. E doar pentru noaptea aceasta, iar mAi-
ne vor fi ficute alte aranjamente.
Ea dadu din cap gi roqi, temAndu-se ci a infeles situafia. Fiind
atAt de tAnir, probabil ci Jeremy locuia inci in casa pirinfilor sii,
astfel incAt, desigur, nu o putea lua acolo cu el. Derek trebuie si
se fi oferit si o gizduiasci la noapte, gest foarte amabil din partea
lui. Spera doar ci el nu avea pe cineva acolo cdruia trebuia si-i
ofere explicalii.
-Atunci, dumneata locuiegti aici?
- CAnd sunt in Londra, da, rispunse el. Este re9edinla din orag
a tatilui meu, deqi el este rareori aici. Preferi si stea la lari 9i
in Haverston.
Uga se deschisese inainte si termine de vorbit, 9i un majordom
corpolent ficu o reverenti ugoari gi rosti un ,,Bine afi venit, mi-
lord", ferindu-gi cu griji privirea de Kelsey'
- Nu voi rimAne, Hanly, il informi Derek pe servitor. Doar Ias
un oaspete care are nevoie de gizduire pentru noapte. Deci, te rog
s6 o chemi pe doamna Hershal si se ocupe de fati.
- Un oaspete pentru etaj sau pentru camerele de jos?
Kelsey fu uimiti si-l vadi pe Derek rogind Ia auzul intrebirii
impertinente, degi necesare. Degi igi pusese pe ea spencerul ca si
acopere o buni parte din rochia ingtozitoare pe care o purta, se
vedea inci suficient din ea incAt si stea drept mirturie pentru
noua ei profesie.
.1J

18. --
Sofianna Lindsey
-La parter e perfect, rispunse Derek tiios. Doar am spus ci
nurdmdn.
Iar Kelsey rogi din nou auzindu{. insi majordomul doar didu
din cap gi pleci si o aduca pe menajeri.
Derek mormii in spatele lui:
-Aga se lntAmpli cand pi prin preajmi servitori care te gtiu
de cAnd ai invifat si mergi de-a bugilea. Ce aere igi dau...
Kelsey ar fi rAs dacd nu ar fi fost atdt de jenati. Frumos cum
era, Derek ar6ta foarte amuzant cu figura aceasta d.e om nemul_
fumit. Cu toate acestea, cu siguranti er nu i-ar fi apreciat umorul.
Agadar, ea doar se uiti in podea qi agteptd ca er se se indepirteze.
$i pregdtindu-se si faci intocmai, el ii spuse:
-si te odihnegti bine. Miine vei cilitori aproape toati. ziua.
Asta te poate epuizadaci nu dormi bine.
$i inainte si poati intreba unde va cilitori, el inchise uga in
urma lui gi se ficu nevizut. Kelsey ofta. $i apoi simfi o dozi buni
de ugurare. Avea si-gi petreaci noaptea singuri. Lucrur la care nici
nu putuse si se gAndeasci era amAnat, micar pentru o zi. Ciudat,
dar acum ci se bucura de un rdgaz,nu putu si il mai ignore.
Pentru ea, inceputul experienlei de amanti avea si fie ca o
noapte a nuntii, lipsiti totugi de un certificat de cisitorie gi de
orice fel de sentiment intre cei doi participanti. $tia ci, in trecut,
cisitoria intre doi strdini fusese o cutumd. Nunfile erau aranjate
de pirinfi sau de interesele regateror, parteneriror fiindu-re rasate
doar cAteva zilela dispozilie in care si se familiarizeze unur cu
celalalt - sau chiar qi mai putin timp, in functie de circumstante.
Dar astfel de cisitorii erau foarte, foarte rare in epoca mod.erni.
Ast5.zi, dacd partenerii nu erau cei care ficeau ar"!"r"", ri se ofe-
rea cel putin o grimadi de timp inainte de oficierea nuntii.
Cet timp va avea Kelsey? Aceasti amAnare fusese neagteptati,
cici presupusese ci nu-qi va petrece noaptea singuri. $i a doua
zi urma si cilitoreasci. oare putea fi vorba de inci o intdrziere?
Putea doar si spere. Dar amAnirile nu aveau si o ajute cu nimic
daci nu ii ofereau ocaziade a ajunge si-r cunoascd pe Jeremy ceva
mai bine. $i pAni acum, daci se gAndea mai bine, nu ii adresase
36
-
-
syune-mi cd. md. iubesti-
rrici un cuvint tAnirului, gi nici el ei. Cum naiba urma si aibi o
rclatie cu el daci nici micar nu-gi vorbeau?
Presupuse ci avea si afle a doua zi.In acea clipi trebuia si se
clecidi cum si se comporte cu menajera de la regedinfi. in felul ei
obignuit? Sau intr-o manieri mai potriviti cu noul ei statut?
Din intimplare, decizia nu-i aparlinu ei. Doamna Hershal iqi
facu aparilia chiar atunci gi, aruncindu-i o singuri privire lun-
gd lui Kelsey, rAse gi se intoarse in cotloanele casei, lesAnd-o pe
l(elsey si decidi daci si o urmeze cu sfiale sau nu. Trebuia si se
obignuiasci cu un astfel de tratament de acum inainte. Spera doar
ca gi stAnjeneala usturitoare care il insolea si fie din ce in ce mai
uqor de suportat.
Capitofuf 0
Derek ar fi trebuit si gtie cd bunii lui prieteni nu ii vor da pace.
De-abia se urcase inapoi in trdsuri, ci Jeremy gi incepu:
- Nu pot si-mi cred ochilor! Inci mai vrei sI mergi la bal?
Si mi ia naiba daci ag face una ca asta!
- $i de ce si n-o fac? intrebi Derek, ridicAnd dintr-o sprin-
ceani aurie. Fetigcana nu pleaci nicS.ieri, iar verigoara noastrd
Diana ne-a cerut personal si participim la debutul in societate
al prietenei sale. AvAnd in vedere ci am fost amAndoi de acord si
participim, Jeremy, ce ai spune tu ci este mai important?
- Exact la asta mi refeream gi eu, aproape ci pufni Jeremy.
Cel pufin, eu, unul, gtiu ce e mai important, 9i nu e vorba despre
cum si ingrogi numirul invitalilor Ia ceea ce se zvonegte a fi balul
sezonului. Probabil ci Diana nici nu ne va observa in toatd agita-
lia aceea.
- Indiferent daci o va face sau nu, daci am fost de acord si par-
ticipim, trebuie si o facem. Percy, binevoiegti si-i explici acestui
tAnir iresponsabil ce inseamni obligaliile?
- Eu? chicoti Percy. Mi tem ci sunt de aceeaqi pdrere cu el, bi-
trine. Nu pot spune ci ag avea tiria de a lisa o amanti noui tare
.1 /

19. - lohanna Linfsey
-
buni pentru a da fugufa la o reuniune aristocraticd ce nu promite
si fie cu nimic diferiti de oricare alta serati la care am mai parti-
cipat. Acum, daci vreunul dintre unchii tdi ar fi prezent, sau mi_
nunata ta veriqoari Amy, asta ar fi cu totul altceva. unchii tii gtiu
cum si anime atmosfera, iar Amy inci nu s-a cisdtorit cu ameri-
canul ei, aga ci, din punctul meu de vedere, e inci disponibili.
Dupi lunga mdrturisire a prietenului lor taciturn, atAt Derek,
cAt gi Jeremy rdmaseri muti. Derek igi reveni primul gi spuse:
- Poate ci Amy nu s-a casdtorit inci, dar nunta este programa_
ti pentru saptamAna viitoare, aga ci. mai bine-ai face si o gtergi
din planurile tale, Percy.
$i apoi Jeremy adiugi:
- $i nici nu mai pofi spune ci tata anima atmosfera. Este prea
domesticit acum ca sr inceapa si dea api la moari barfitorilor.
La fel gi unchiul Tony, daci e sd spunem lucrurilor pe nume.
- Eu sunt de alte pirere, dragi biiete. Acei doi Malory nu vor
fi niciodati suficient de domesticili incAt si nu faci asistenfa si
ridice din sprancene o dati sau de doui ori. La naiba, arn vdzut
:u ochii mei nu la mult timp dupi ce s-a niscut sora ta Jack, cum
tatil gi unchiul tau il tarau dupi ei pe american intr-o sald de bili-
lrd, iar yankeul a iegit gontAc de acolo.
-Asta a fost cand tocmai aflaseri de interesul lui Anderson
rentru Amy gi se manifestaseri impotrivi. Era de aqteptat ci vor
:eacfiona aga. Dar fi-am explicat asta deja, percy, cAnd te gAndeai
;a ii faci qi tu curte. Au fost foarte implicali in cregterea veiigoarei
roastre Regan dupi moartea surorii lor, iar Amy seamini atat de
nult cu Regan...
- Reggie, il intrerupse Derek, exact cum ar fi ficut-o gi tatil sau
laci ar fi fost acolo, degi cu mult mai putini inflicdrare. inteleg
le ce tatil tdu insisti sd-i spuni altfel doar ca si-i enerveze pe
rafii sii, dar nu trebuie sd ii copiezi gi tu deprinderile.
-Ah, dar imi plac deprinderile lui, rAnji Jeremy firi nici o urmi
e regret. $i nu o face ca si-i enerveze - ei bine, poate doar un
ic -, dar nu acesta este motivul pentru care a inceput si-i spuni
iegan. Motivul este mult mai vechi - exista chiar dinainte de a ma
agte eu. AvAnd trei frafi, dintre care doi mai in vArsti, a simtit
ur qi simplu nevoia de a fi diferit din toate punctele de vedere.
o()
-
syune-ml cd md' iubesti
-
- Ei bine, cu siguranti i-a reugit, spuse Derek clipind in semn
<le incuviinlare.
- Ba bine ci nu.
Verii se refereau la ziiele de piraterie ale lui James Malory' cAnd
l'usese cunoscut drept $oimul9i familia ii renegase' in timpul ca-
rierei sale scandaloase drept cipitanul Hawke, James descoperise
ci avea un biiat cAt el de inalt, aqa ci nu numai ci il recunoscuse
pe Jeremy, dar il 9i luase sub aripa sa, acesta fiind 9i motivul pen-
tru care baiatul avea o educalie atAt de neobignuiti, inviland prea
multe despre femei, lupte 9i biuturi de Ia adunitura pestrili de
pirali ai lui James.
Dar Percy nu gtia asta 9i nici nu avea si afle vreodati' Percy era
un prieten drag, dar era un prieten dragcate pur qi simplu nu pu-
tea pistra un secret nici in ruptul capului, iar t5'tdcitrle ruqinoase
din trecutul lui James Malory erau un secret bine pistrat' pe care
doar membrii familiei il cunoqteau'
-in plus, Percy, reveni Jeremy 1a subiect' tata urigte ba-
Iurile din tot sufletul 9i, in perioada aceasta, se simte obligat
siparticipedoarlainsistenlelesolieisaie.Lafeleqiincazulun-
chiului Tony. $tii cu siguranli pirerea lor' Mi simt de parci sunt
tras cu forga la balul ista, pe onoarea mea ci aqa mi simt'
Derek se incrunti.
-Nuteoblig,dragibiiete,doarsubliniezcareilisuntobligafi-
ile. Nu trebuia si accepli invitaqia Dianei'
-Nutrebuia?rispunseJeremy.Cindmi-eimposibilsirefuzo
femeie? orice femeie, daci e s5 spun lucrurilor pe nume. Nu pot
suporta ideea de a le dezamagi' $i cu siguranli nu aP fi dezami-
git-o pe cea pe care tocmai ai l5sat-o in urmi'
- Daci tot ce igi dorea era si fie lisatd in pace' Jeremy' atunci
cu greu ag putea spune cd am dezamigit-o'
- Si fie lisati in Pace?
-Ti se pare greu de creztfi?
- Femeile clevetesc ai se lupti si-!i intre in pat' vere' nu sd-l
pS.riseasci. Am vizut cu ochii mei"'
Derek il intreruPse.
39

20. - lofianna Linf,sey
-
- $i, uneori, femeile pur gi simplu nu vor si fie deranjate, pen-
ttq un motiv sau altul, gi aceasta este impresia pe care mi-a li-
s.c-o
fata asta. Pirea epuizati. Poate ci doar oboseala era de vind,
d,f cum deja aveam oricum alte planuri... in plus, Jeremy, nu am
olbti tot binetul ila doar si o am in pat, aqa ci nu ard de nerib-
'pte si fac acest lucru. Nu am vrut o amanti de Ia bun inceput,
d,f acum ci o am, o si mi ocup de ea cAnd imi arde mie, daci nu
,rderanieazd,.
- O sumi indecent de mare pentru ceva ce nu ai vrut, remarci
Pafcy.
Jeremy chicoti.
- Cam aga e.
Derek se trAnti pe locul lui, bombinind:
- $titi de ce am ficut-o.
- Bineinfeles ci da, bitrAne, rispunse percy.
$i te felicitem
ogtttru
asta, chiar o facem. Eu nu dispun de atAta binet incAt si
6,
aga de nobil, dar cel pufin unul dintre noi a ficut-o.
- Da, fu Jeremy de acord. I-ai dat peste cap planurile lui Ash-
6,i Fi ai primit gi un bonus splendid in toatd afacerea asta.
0iesplata minunati pentru o noapte de muncd, din punctul meu
6,
rredere.
Fd:rd. sd fie prea impresionat de lauda neagteptati, Derek spuse:
-Atunci, asta inseamni ci veti inceta si mi tachinati ci am
6gat-oin
urmi?
)eremy zdmbilarg.
- Trebuie?
0 incruntituri din partea lui Derek il ficu sd-gi intoarci pri-
uiXr.a
spre fereastra de lAngi el gi sa fredoneze un cAntecel vesel.
pr/ama incorigibili. Unchiul James va avea mult de furci pentru
,-ldomestici
pe acest tinerel firi experienfi cu privire la respon-
sahilitAfi
cind va veni vremea. Desigur, tatil lui Derek se lamen-
6selafelgi
in cazul lui. Din cei patru frafi Malory, Derek trebuise
gse aleagi cu capul familiei gi, aceasta fiind situafia, Jason Ma-
61ft
rnarchizul de Haverston, era cel mai sever din toati familia
u1,el
mai greu de mulfumit.
4fl
-
Syune-mi cd md, iubesti
-
Capitofuf r
Lui Derek ii pliceau de obicei biluriie, deqi nu cele cu mai mult
rlc trei sute de invitafi, a$a cum se dovedi a fi cel din acea noapte'
l)ar ii plicea si danseze, putea gisi, de obicei, un joc amical de
whist sau biliard la care si participe, qi, invariabil' exista mereu
rrrr chip proaspit care si-l fascineze'
Cu toate acestea, partea cu fascinalia nu dura mult timp' fiind-
r ,r cele mai multe tinere care se impodobeau atAt de splendid pen-
tru aceste ocaziigi flirtau atAt de timid urmireau un singur lucru:
:;.r se cisitoreasci. $i exact in minutul in care motivul lor ieqea
l,r iveali, Derek le spunea adio, pentru ci nu iI interesa cAtuqi de
prrtin si se cS.sitoreasci.
llxistaseri cAteva excepfii de la aceasti reguli' dar aqa ceva
rrrr se intAmpla foarte des. Chiar daci o fati nu ar fi vrut sI se
{,]:iiitoreasci imediat, s-ar fi confruntat cu insistentele rudelor
rlr, a rezolva situafia. Iar domnigoarele care puteau rezista unei
,r,t{cl de presiuni gi ar fi fost dispuse si-gi petreaci ceva timp dis-
I r,rrrdu-se erau rare.
l)e fapt, lui Derek ii pliceau cel mai mult aceste tinere cu gin-
,lrr,' independentS, 9i ajunsese si cunoasci destul de bine cAteva'
lir.rrr inci pure, prin urmare, relalia lor nu era una carnali' Derek
l':;1rt'cta regulile societSlii 9i i se pirea de-a dreptul revigorant si
',,' rntilneasci cu ele in alte condigii, pentru o conversafie buni'
rrrt crese comune, precum 9i pur 9i simplu si poati lisa garda jos
rrr prczentalor.
('cea ce nu insemna cd nu ar fi fost in mod constant in ci-
rt,u('A urmitoarei partenere de pat' Pur 9i simplu nu le alegea
,lrrrln' inocentele care iqi ficeau ieqirea in societate in Londra in
I r'{ , r rc sezon. Nu, interesele iui carnale erau in general satisficute
'1,' lirrerele solii 9i viduve, primele nefericite din cauza cisnici-
,.r 1,,r, iar cele din urmi libere si faci orice doreau - in mod dis-
, r,'t , rlesigur. $i rareori pleca de Ia unul dintre aceste evenimente
+l

21. mportante din Londra f5;ri o intAlnire aranjati pentru mai tAr_
;iu in sdptimAna respectivi sau chiar in acea noapte.
La acest bal insi, nimic nu prrea sd-l interes eze. participdra
lansul necesar ca si nu supere gazd,a gi trebui si se straduiasci
erios sd. nu cagte inainte de a oferi fiecare parteneri domnului
rmitor in timpul dansului. incerci gi cateva maini la whist, dar,
in nou, nu se putu concentra la joc nici micar atunci cdnd,miza
rescu periculos de mult.
Doui dintre fostele lui iubite incercaseri se obtini de la el incd
intAlnire, dar in timp ce in mod obignuit le-ar fi promis ci va
rista o datd viitoare, acum le spuse pur gi simplu ci era implicat
rtr-o relatie in acest moment. Degi nu era. Fata pe care o ldras"
el acasi nu putea fi consideratd o partenerd... inci. in plus, cu
amanti nu te implicai niciodatd, nu cu adevirat. O amanti era
rr gi simplu un confort foarte frumos gi scump.
$i inca nu putea sd creadi ci avea parte de aga ceva. Singura
rti cAnd mai fusese de acord sd intrelini o femeie in schimbul
ror favoruri iegise un dezastru total.
Se numea Marjorie Eddings. Era o viduvi tiniri, cu o ed.ucatie
rni, care nu igi mai permitea si trdiasci in acelagi stil in care o
cuse de Ia nagtere. ii platise datoriile - de fapt, cele mai multe
ntre ele erau datoriile defunctului sof -, ii renovase casa mo$te-
t5, cedase dorinlei ei de a primi podoabe costisitoare.
Ba chiar fusese de acord si o conduci la multe dintre petre_
rile la care era inci invitati, in conditiile in care nu avea nici o
rinti si ocupe acest rol. Toate pe fafi, firesc Ai in mod foarte
;pectabil. O conducea la regedinta ei, cum se cuvenea, gi trebuia
agtepte ore intregi inainte de a fi sigur ci se poate furiga iniun-
r pentru favorurile meritate - iar ea, in jumitate dintre ocazii,
:tindea cd era prea obositi pentru a i le furniza. $iin timpul
or gase luni de relatie, gtiind foarte bine ci el nu avea nici un
eres de a se cisitori, complotase sa-l duci la altar.
chiar daci ar fi plicut-o suficient de mult incat si igl oficiali-
;e relatia, gi nu fusese cazrtl, nu ii plicea si fie pacalit gi mintit,
ea ficuse lntocmai aceste lucruri. pretinsese ci era gravidi gi
era adevirat. Apoi, permisese ca adevirata lor relagie sa alunga
T
i
-
syune-mi cd md. iubesti --
lrc buzele barfitorilor, in timp ce sustinea ci el ii promisese ci o va
lrra de sotie. Asta fusese picdturi care umpluse paharul. Iar ea igi
('xpusese pretenliile in fala tatilui lui'
Desigur, Marjorie subestimase familia Malory. Era imposi-
lril si te insinuezi in rAndurile lor cu minciuni. Tatil lui Derek il
r rrnogtea suficient de bine, incit si gtie ci n-ar fi ficut o astfel
tlc promisiune. De altfel, Jason Malory ar fi fost incAntat daci ar
fr fost adevirat.
Dar Jason gtia ci singurul lui fiu nu era pregitit si se aqe-
ze la casa lui prea curand gi, din fericire, nu incercase niciodatS
sa-l forleze pe Derek si se rizgAndeasci. Acesta gtia ci va veni
o zi cAnd vor incepe presiunile. Responsabilitatea $i tot ce de-
curgea de acolo, linia succesorali, iar in cazul lui Derek, titlul pe
( are avea sd-l mogteneasci in cele din urmi, erau toate argu-
rnente puternice.
in ceea ce o privea pe Marjorie, ei bine, nici Iui Jason nu-i pli-
< eau mincinogii. Era o persoani cu principii stricte. Pentru ci era
stAlpul familiei de atAta vreme - de la gaisprezece ani, de fapt -,
pi fiind nevoit si-i mustre atAt de des pe fralii lui mai mici pentru
gregelile lor de-a lungul anilor, precum 9i pe Derek gi pe Reggie, pe
care ii crescuse, ridicase demersul Ia rang de arti.
Ca si nu mai vorbim de temperamentul lui vulcanic. Doar cel
rnai nevinovat dintre cei mai nevinovati putea sta drept in fala
unei predici furioase a lui Jason. Vinovalii se faceau mici de ruqi-
ne, iar femeile se scildau in lacrimi, fiind foarte neplicut sd simli
t,A-!i cade cerul in cap, dupd cum ii plicea unchiului Tony sd spuni'
Marjorie plecase inlicrimati gi in dizgra[ie, 9i de atunci nu
il mai deranjase pe Derek cu nimic. Scosese o grimadi de bani
de la el in timpul relafiei lor scurte, aqa ci el nu se simtea catugi de
pufin vinovat ci se terminase atit de urAt' Iar el igi invifase
leclia - sau cel pufin aqa crezuse.
insi femeia pe care o cumpirase in acea noapte nu avea si
fle - sau nu ar fi trebuit si fie - deloc ca Marjorie. Kelsey Langton
nu ficea parte din nobilime, chiar daci vorbea ca unul dintre ei, nu
putea invoca vreun privilegiu, aqa ci urma si fie cu adevirat
+3

22. !+ tohanna Linf,sey -+
:unoscdtoare pentru orice ficea pentru ea, in timp ce Marjorie
agteptase la asta ca la un lucru cuvenit.
Mai mult decat atit, o cumpirase cu adevirat. Avea in buzunar
itanfa care demonstra asta. $i inci nu prea gtia ce si creadi in
.vinta asta. Dar ea se scosese lavdnzare. Nu era ca gi cum ar fi
rt vAnduti firi permisiunea ei pi... mai bine si nu se gAndeas_
la partea cu cumpiratul gi vAndutul. igi luase amania gi ,ri.i
car nu intentionase si faci asta, ci voise doar si{ impiedice
ticdlosul de Ashford si mai rineasci inci o femeie, gi de data
asta chiar pe una care nu ar fi avut nici o cale de a scipa de
zimile sale.
Faptul ci il bituse pe Ashford pani ir risase lat in mod evi-
rt nu il fdcuse si renunte la deprinderile lui perverse, aga cum
rase Derek. Doar ci acum recurgea la cai cAt de cAt legale, pre_
1 acea licitatie absurdi, gi folosindu-se de case precum cea a lui
rny, care furnizau femei pentru astfel de scopuri.
nainte de asta, David Ashford cumpirase tArfe ieftine pentru
) o noapte. Astfel de femei nu aveau nici o scipare impotri_
orzilor de teapa lui Ashford qi, mai reu, probabil ci simteau
ele cateva lire primite in schimb reprezentau o compensatie
cienti pentru orice cicatrice rimAnea in urmi. Era groaznic,
adevirat. $i chiar daci Derek il acuzain instanli pe Ashford,
d ce vizuse cu ochii lui ce inseamnd pentru acel om pricerea,
cd nu va putea gisi nici o victima care si depuni mirturie
otriva individului. Ar fi fost cumpirate sau eliminate inainte
se ajunge la proces.
)ar Derek era atAt de dezgustat de aceastd problemi, incAt in_
iona si facd ceva mai mult acum ci gtia cu adevirat cdAshford
;i bdgase mintile in cap. $i nu putea cumpdra orice femeie pe
Ashford incerca si o ia cu banii jos, chiar dacd prinde" d" rr*_
rspre fiecare licitalie de acel gen. Nu avea o sursi nesfargiti de
, In acea seari actionase din impuls.
:ate ci ar fi trebuit si discute cu unchiul James despre ce mi_
si ia. James se confruntase cu partea urAtd a vietii in timpul
lr sale de piraterie. Daca era cineva care sd gtie cum si se ocu_
: gunoaie ca Ashford, atunci el era acela.
i
I
rl
II
ii
-
Syune-mi cd md iubesti
Dar va lisa asta pentru mAine. in seara asta, ii era teribil de
yireu si se d.istreze. $i, in cele din urmi, cAnd continui si vadi o
l,.rreche de ochi cenugii blinzi in locuI celor albaqtri ai partenerei
lrri de dans, incepu si se intrebe daci nu cumva Jeremy gi Percy
,rvuseseri dreptate. Ce naiba ciuta el la bal, cind avea o taniri
rrrinunati chiar sub propriul acoperig, care, de altfel, probabil
,;t' dusese la culcare in seara aceasta intrebAndu-se de ce nu era
i;i el cu ea?
Desigur, ideea ci ea se afla ,,sub propriul acoperig" ii strica tot
. heful. un motiv pentru care se infelegea atat de bine cu tatil
r;:iu gi i se cerea arareori si dea socoteala. pentru ceva era faptul
r i intelesese ci tatil siu nu avea de gAnd si-l ptiveze de plicerile
lui atata timp cit Ie practica mereu cu o discrefie totali. $i Derek
procedase intotdeauna in aceasti manieri.
ceea ce insemna ci nu ar fi cochetat cu vreo femeie in re-
;edinla din Londra, 9i nici micar pe cele doui domenii pe care
le moqtenise. BArfele servitorilor erau cele mai rele din lume, cici
nu exista o retea mai mare decAt cea formati din majordomi, vi-
zitii, servitoare, lachei gi aga mai departe. $i asta insemna ci nu
rrvea si igi cunoasci noua amanti mai bine in seara aceasta'
in cele din urmi, renunli 1a pretenlia ci se distra 9i ii ciuti
pe Jeremy gi Percy, anunlAndu-i ci pleca qi ci va trimite inapoi
trisura pentru ei mai tdrzi|tt. Ei, desigur, ii aruncari priviri pline
de subinleles gi zimbete atotcunoscitoare, crezdnd ci se ducea
acasi pentru distracfie. Dar, pe de alti parte, ei nu aveau tali pre-
cum Jason Malory.
Ceea ce nu insemna ci nu se gAndise indelung si meargi la ea
in timp ce se indrepta spre casi. Kelsey Langton nu era una dintre
servitori, la urma urmei. $i nici nu va sta acolo suficient de mult
incit si bArfeasce liber cu oricare dintre slujitori. El ar fi putut,
de fapt, si o viziteze f:arl. si gtie nimeni, 9i si fie in patul Iui dimi-
neafi. valetul lui nu avea si fretreaz ca si observe diferenga, din
moment ce nu ii ceruse niciodati si ii aqtepte intoarcerea'
De fapt, nu duri mult gi se convinse si-i facd o vizitit scurti lui
Kelsey. Prin urmare, fu mai degrabi dezami:git si fie intAmpinat
45

23. lohr;nrna Linfsey
la ugi din nou de Hanly, chiar;i la acea ora al naibii de tArzie, ceea
ce puse capiit planurilor lui.
BitrAn b;gacios! Daca l{anly nu ar fi rdmas in foaier, privin_
du-l cum urca scdrile, fiecare treaptd brestemati in parte, Derek ar
fi mers la etajul destinat servitoriror ca si caute fati. Dar nu se in-
doia nici o clipa ci Hanry avea si bantuie pe acolo, urmdrindu-I.
$i apoi vestea va ajunge ra tatdr rui Derek nu mai tarziu de o
siptdmana, iar el va fi tras la rdspundere cu privire la etichetd,
discrelie gi la faptul ci nu se asigurase ci barfeie slugiror trebuiau
sa priveasci gospodariile altor oameni, nu cea proprie. $i toate
astea pentru un mic rendez_vous cu o fetigcani la care putea avea
acces oricAnd... dupi aceastd seard? Nici in ruptul capuiui.
Dar ii fu al naibii de greu sa adoarmi in noaptea aceea.
- E vina mea, mormii doamna Hershal. Ar fi trebuit si-mi dau
seama chiar de la inceput, dar trebuie sd recunosc ca ved.erea mea
nu mai e cum era odata, mai ales noaptea.
Kelsey se freci la ochi, incercand sd se trezeascd gi o ascurti ca
prin vis pe menajera. Nu comenti nimic, deoarece nu gtia despre
ce vorbea femeia. in mod evident, nu prinsese inceputul, trezin_
du-se gi gdsind-o pe doamna Hershal luand una dinire rochiile ei
din valizd gi indreptAndu-i cutele.
Camera era deja pusd in ordine, nu ci ar fi fost treazd,sufici_
ent de mult noaptea trecuta ca sdfacl,prea mult deranj. $i avea
pregdtite apa proaspitd, prosoape pufoase gi ceea ce parea a fi un
ceainic cu ceai.
casci, recunoscStoare ci nu se trezise dezorientatd gi intre-
bandu-se unde este gi cine naibii era aceasti femeie care cotrobiia
prin camera ei. Par gaten risucit intr_un coc strAns bine, umeri
largi gi un piept foarte generos care o ficea sd pari mare in partea
superioarS, gi sprAncene groase care pdreau inclinate intr_o in_
cruntare permanentd. O, da, gi_o amintea bine pe menajeri * prea
+6
-- Syune-mi cd md iubeSti!-
l,irre chiar, ca gi exclamaqiiie de dezaptobare 9i pline de dispre; ale
It,rneii, care o ficuseri pe Kelsey si se simta ca ultimul om' $i re-
nr.rrca aruncati inainte si o lase singuri in cameri, pe care Kelsey
nu avea s-o uite nicicAnd.
-$i se nu cotrobii pe aici sau si furi ceva' pentru cd vom gti
, ine a fd.cut-o, si gtii'
I se intorsese stomacul pe dos la auzul unui asemenea dis-
1rret, atunci cAnd ea nu avusese niciodati de-a face cu nimic care
,';r ,e fi apropiat micat de dispre!, dar igi inchipuise deja ci ar
trebui se se tbiqnuiasci cu astfel de atitudini' Trebuia doar si
ridice un zid, d,e proteclie in jurul sentimentelor ei' astfel incit'
nrtr-un final, si nu o mai doari sau sd nu se mai simti umiliti'
Kelsey igi dori ca menajera si plece' Dar inci mormiia ceva
1,".tru sine, parand sa nu-9i dea seama ci tocmai se trezise 9i Kel-
sey. Dar apoi tAnira igi schimbi pirerea atunci cind incepu si as-
.i,u ., mai multi atenlie la ceea ce spunea ferneia'
-Aga imi trebuie dacA mi uit in gura lui Hanly' Dar ce si qtie
r:1, te intreb? Mi-a spus ci sunteli o tArfi pe care a adus-o acasS qi
cu mi apuc si il cred. E vina mea, totuqi' Sunt conqtienti' Recu-
,-rosc. Aifi trebuit si mi uit mai atenti. Se vede dupi oase, sa gtili'
Oasele nu te ingali, 9i le aveli 9i dumneavoastra'
- Mi scuzali ci vi intreruP'
-Vedeli? Ce spuneam? Ar fi trebuit si-mi spuneli asta asea-
ri, milady, 9i aq f,gtiut imediat ci locul dumneavoastri nu e aici'
De vina a fost rochia, si gtiti' $i vederea mea nu mai este atit de
bund, v-am mai sPus.
Kelsey infepeni, ridicAndu-se in patul cu cocoloaqe' Noaptea
trecuti nici micar nu observase cAt de inconfortabil era' Dumne-
zettLe,femeia igi cerea scuze'Despre asta era tot mormiitui acela'
Dintr-un motiv necunoscut, hotirAse c5' ficuse o greqeaia cAnd o
a$ezase pe Kelsey printre ultimii oameni' $i ce trebuial(elsey si
faci in cazul acesta? Nu voia si creadi cineva ci este o doamni'
Ar fi putut pur 9i simplu sd nu spuni nimic' Si o lase pe femeie
s; creadd ce voia. Doar nu eta ca 9i cum ar fi stat in aceasti casi
gi ar fi fost nevoiti si aiba de-a face cu ea zi de zi' Exista insi o
g"rrri ca doamna Hershal si iqi mirturiseasci vina direct lui Lord
Derek, cerAndu-i gi lui scuze, qi asta nu era bine deloc'
+7
Capitofuf S

24. tohama Linfsey
Aga cd zdmbi ugor gi ii spuse femeii:
- Nu e ceea ce pare, doamni Hershal. Este adevarat ci rochia
aceea vulgari nu e a mea gi ag fi foarte fericiti si n_o mai vid
niciodati. Dar nu fac parte din nobilime, chiar nu fac.
-Atunci cum explicali ca...
Kelsey o intrerupse repede.
-Mama a fost guvernanti gi nu am dus_o prea riu. A fost
angajati la aceeagi familie aproape toatd viafa mea, gi am avut
avantajul si locuim intr-o casi frumoasd ca aceasta. Am fost
chiar suficient de privilegiati incAt si am aceiagi profesori ca gi
tinerele doamne de care mama avea griji _ acesta, probabil, fiind
gi motivul pentru care vd gandili cd sunt altfel decat ?n rearitate.
credefi-mi, nu sunteti singura care a ficut aceasti greseali din
pricina felului in care vorbesc.
Aceastd minciund devenea din ce in ce mai ugor de zis cu cat
o repeta mai mult, dar doamna Hershal se incrunta neincrezi_
toare qi ii studia chlryl rui Kelsey de parci adevirur ar fi siligruit
acolo gi orice ochi abil r-ar fi putut observa. De fapt, exact ra asta
se gi gAndea.
- Dar pentru oase care e explicatia, milady? Avegi oasele
elegante ale clasei de sus, pe legea mea.
Kelsey deveni disperatd pentru un moment, apoi spuse singu_
rul lucru care ii veni in minte:
- Ei bine, daci e si fiu sinceri, nu mi_am cunoscut niciodati
tatdl, de fapt.
$i nu fu nevoie sd. incerce si ascundd rogeala produsd de aceas-
ti minciund.
- Eqti un bastard, atunci? rispunse doamna Hershal gAndi_
toare, apoi didu din cap pentru sine, pirAnd multumita-cu un
astfel de rispuns logic, evident. Apoi, adaugi ingelegitoare: pii,
se intAmpla o groazd, dintr-astea gi prin partea noastrd, nu_i aga?
Nici chiar Lord Derek, Dumnezeu sd_l binecuvAnteze, nu a fost
copil legitim. Bine-nfeles cd tatil lui, marchizul, l-a recunoscut gi
l-a numit mogtenitorul lui, aga ci este acceptat destul de bine de
lumea buni, degi nu a fost intotdeauna aga. A avut mult de luptat,
4B
i
I
I
J
I
,I
-
Syune-mi cd md iubesti
rle buni seam5., tinerii fiind atAt de nemiloqi, pAni cAnd vicontele
liclen s-a imprietenit cu el ia gcoali'
Kelsey cu siguranti nu se a$teptase si afle trecutul prietenului
lui Jeremy, Derek, qi nu gtia ce si spuni' Ilegitimitatea lui nu o
interesa deloc, cu siguranti, dar din moment ce pretinsese ci se
,rfla in aceeagi situafie, se gindi ci ar trebui si pari infelegitore'
- Da, gtiu cum merg lucrurile.
- Sunt siguri de asta, domnigoara, sunt siguri'
Kelseyserelaxaatunci,auzind-opedoamnaHershalfolosind
termenul de ,,domnigoari" in loc de ,,miIady"' Doamna Hershai
nu mai pirea nici ea atAt de agitati, aparent convinsi ci greqeala
"i
r,., frrrus" prea departe de adevir, astfel incAt nu urma si aibi
probleme din cauza asta.
$i menajera se gribi sd conchidi de una singuri:
-Aveli ceva necazuri atunci, nu-i aqa, de v-ajuti Lord Derek?
Cel rnai simplu ar fi fost si spuni doar ,,Da" 9i si lase lucrurile
aga, dar, ca sivezi,menajera era prea indiscreti si priceapi aluzia'
-it gtigi pe Domnia Sa de mult, atunci?
- Nu, chiar deloc. Vasul pe care eram"' a naufragiat' Nu cunosc
acest ora$, de-abia am sosit 9i am fost suficient de norocoasi si
gisesc cazare imediat, dar destul de ghinionisti incat construc-
pa sa ia foc aseari. De aceea purtam rochia aceea oribili. Cine-
va mi-o imprumutase inainte sa-mi recupetezvaliza 9i"' 9i Lord
Derek tocmai ce trecea pe acolo, avizutfumul 9i s-a oprit si dea
o mAni de ajutor.
ImprovizAnd pe misuri ce vorbea, Kelsey se simtea chiar mAn-
dri ci inventase un incendiu pentru a explica rochia' precum qi
prezen)aei aici. Menajera dadu din cap a aprobare'
^
-Da, Lord Derek al nostru este bun la suflet, aga este' Imi
amintesc ci odati.'.
un ciocdnit in ugi ii intrerupse relatarea. o servitoare taniri
deschise uga qi igi vAri capul iniuntru, spunAnd:
-A sosit trisura qi Domnia Sa agteapti'
- Dumnezeule, atit de devreme? spuse doarnna Hershal in
timp ce fluturi din mAni ca servitoarea si plece, apoi continui'
cu o privire la Kelsey: Atunci, nu mai e timp si ajustdm asta'
+9

25. lohanna l-incfsey ---
u? Dar cred ci am intins suficient cutele gi vi las si va pregatifi.
lici pentru micul dejun_ nu mai e timp, aga cd il pun pe blcaiar sa
i faci un cog sd-l luagi la drum.
-Nu este necesar... rosti Kelsey repede, dar femeia era deja
hri pe ugd.
minciuna enormi pe care tocmai o
Nu ci ar fi contat, din moment ce nu
-- syune-mi cd md iubesti
$i cu siguranli o cercetara intr-un mod critic in aceasti di-
mineafi, dAndu-i impresia ci nu-i pisa de rochia ei serioasi'
La urma urmei, acum arita ca o doamnd, iar el nu se aqtepta ia
asta. Dar nu el era cel pe care trebuia sa-l impresioneze sau si-l
atragi, aqa ci nu avea de gAnd si-gi faci griji din cauza asta'
Ea presupusese ci ,,Domnia Sa aqteapti" insemnase cd Jeremy
venise s-o ia, dar nici urmi de lordul mai tAnir. Desigur, poate ci
agtepta in trisuri.
-Ai dormit bine? o intrebi Derek cAnd ajunse ia el, tonul lui
fiind oarecum provocator, de parci nu ar fi crezutcdar fi' fost po-
sibil aga ceva.
- Da, foarte.
Fu uimiti ci era adevarat, dar iqi didu seama ci probabil
adormise exact in secunda in care pusese capul pe perni' Dar, pe
de alti parte, frica qi nelinigtea pe care Ie resimtise in ajun o epu-
izaseri teribil.
-Acesta este Pentru tine, cred'
Ea nu bigase de seamS- cogul pe care il tinuse in spate' Didu
din cap, sperAnd ci doamna Hershal nu i-l daduse personal, sau,
daci se intAmplase aga, si nu fi ficut vreun comentariu. Dar un
astfel de noroc era dePar...
- Deci, sunt apreciat ci am ficut o fapti buni pe care nu-mi
amintesc s-o fi ficut?
Kelsey rogi ca racul, cici fusese prinsi cu minciuna'
-imi pare riu, dar menajera mi bombarda cu intrebiri in
aceasti dimineali gi m-am gAndit ci nu afi vrea si gtie adevirul.
-Ai dreptate gi, in orice caz, nici nu e treaba ei' Chiar ai dor-
mit bine?
Fu surprinsi ci o intrebe din nou asta, 9i din nou pe un ton
care sugera ci lui i se pirea imposibil s5- creadS una ca asta'
- Da. Se pare ci eram epuizati. A fost o 2i... obositoare'
- Da? $i mai multd indoiaii care era imposibil de confun-
dat, dar apoi zAmbi. Ei bine, sa sperim ci astizi va fi mai
bine. Mergem?
Ficu semn citre ugi. Ea ofti 9i dadu din cap. Birbatul se com-
porta extrem debizat, dar nici ci ii pisa. Poate ci nu era deloc
5l
Kelsey ofti, sperAnd ca
)usese sd se opreascd aici.
'ea si stea acolo.
Dar toatd chestia aceasta cu minlitul nu ii era pe plac deloc.
cu siguranti nici nu se pricepea, pentru ci nu avea experienfd.
gi Jean fuseserd educate sd fie extraordinar de sincere, gi nici
a dintre ele nu avusese vreod.atd vreun motiv si se abatd de ra
"i- :"lpufin Kelsey nu avusese * pAni in prezenr.
Ceaiul nu mai era fierbinte, dar Jad,, p" gAt rapid o ceagci in
1p ce se spali gi se imbrici in grab.. se gandi s5 lase in urmi:hia rogie, se gAndi serios, dar igi aminti o p"rt" dintre sfaturi_
)e care May i le impdrtigise in casa lui Lonny _ si incerce totrpul si arate cel mai bine gi mai ispititor pentru amantul ei _,
ea nu dispunea de nimic altceva care se fie catalogat drept ispi_
rr. Degi ea credea ci rochia eraingrozito, d" ,"riirgato".",'r"
ea ci bdrbatii nu considerau asta, altfel licitatia nu-ar fi ajuns
sumi atAt de mare.
)ar daci avea s-o mai poarte vreodati, va fi intr-o seard tarziu,
oar in spatele ugilor inchise. Deocamd.atd, ea imbraca rochia
:are o scosese doamna He,rshal, cea bej, din lAnd grorra, J",d, care ficea parte din acelapi set cu ,p"rr."rul. $i, 6umneze_
cAt de-bine se simfi sa se imbrace decent d.in nou, chiar dacd
unea de ,,decent" nu avea sd mai faci parte din viitorul ei.
lA_nd se duse la parter, nuJ gisi pe Jeremy agteptAnd in foaier,
: Lord Derek, lovind cu o pereche de minugi in coapse intr_o
ierd nerdbddtoare. Arita diferit in lumina zilei, depi nu mai
n frumos. De fapt, lumina puternicd din foaier scotea in evi-
i cAt de frumos era din orice punct de vedere, d" tr.orpril,-ri
, zv-elt pAna la faqa lui sculptatd gi... iar ochii lui
"rr, _frri.abil ca in seara precedenti lumina fusese de vini, a" parrr"_
rzi.
:l
:l
il
it
,l
il
il
il

26. loharum tinf,sey Spune-m{ cd md iubeSti!-
Capitofuf o
Kelsey simlea ci i se face riu' Nu gtia cum si-gi explice reacfia'
$i nu avla nici o idee pentru ci nu putea gAndi clar in timp ce
Derek se incrunta la ea. Singurul lucru care era ciar in mintea
ei atunci era cd,el o cumpdrase. El' Cel care o tulbura' Acela dintre
cei trei despre care ea spera si nu fie protectorul ei' $i' Dumne-
zeule, ,.r* lgi dadu seama de ce sperase si nu fie ef ii facea sto-
macul si se agite atAt de mult, ca nu putea gindi'
- Aqtept, domnigoari Langton'
Peniru ce? Pentru ce? O, da, si explice de ce il pilmuise'
,,GAndegte-te, nitAngo ! "
- M-a!i sPeriat, rosti ea'
- Speriat?
- Da, speriat. Nu mi aqteptam si fiu atacati aqa'
- Se fii atacati?
Ea se crispi auzind volumul la care ajunse glasul lui atAt de
rapid. Oferea o explicalie absolut jenanti' Cum si-l faci si in!e-
leaga, fere aadmite cit de idioati fusese' De ce nu intrebase ime-
diat care dintre ei o cumpirase? Ar fi trebuit' De fapt' ar fi trebuit
si i se spuni. Dar nu ar fi trebuit si presupuni de una singuri'
-A flst o alegere proasti a cuvintelor, recunoscu ea' Dar nu
sunt obiqnuita sa fiu trasi in poala berbalilor 9i' dupi cum am mai
spus, m-am speriat qi'.. qi am reactionat inainte sd mi gAndesc"'
Nu termina. El inci se incrunta, iar ea rimS'sese firi scuze' Nu
avea ce altceva si faci decAt si recunoasci adevirul'
-Foarte bine, daci vrei si gtii, nu am vizut care dintre voi a
licitat pentru mine. Am auzit doar menlionat numele lui Lord
Malory, iar cAnd lui Jeremy i s-a spus Lord Malory"'
-Dumnezeule! exclami eI. Te-ai gAndit ci virul meu Jeremy
te-a cumPirat?
Uimirea i se citea pe chip. Ea roqi cAnd recunoscu dand din cap'
- Chiar qi dupi ce ai fost adusi in casa mea? voi el si clarifice'
Ea didu din caP din nou, dar adiugi:
.-) .-)
,irdat, li
era doar-un barbat care se arita sceptic cu privire la ab_
*Uf ?ri.-"
fleac. Nu cd. ar fi, contat, cdci se indoia ci avea si_l mai
,^db
dlP^ ztu'a de azi.
0
aqtd sd urce in trasura care ii a$tepta, iar in momentul in
, r(p^l*^
lui ii atinse mAna, avu iar senzatia aceea tulburdtoare.
D* f ,
1."1t"
fu motivul pentru care se incrunta cAnd el se agezi
irfltL
ur, ct pentru ci trasura era goali.
NLl
mai amAna gi intrebd:
'5t sd trecem si-l lulm pe prietenul Domniei Voastre Jererrry?
,Jeremy?
6oflfuzia
lui de moment o deranji, adAncindu_i confuzia, dar".,5 calm:
t'p'.'ga,
J"r" y. o sd trecem sd{ ludm in aceasti dimineati?
,yentru ce? replica el. Nu avem nevoie de compania lui in
drrfl
spl" Bridgewater. Apoi zdmbi, iar ea ar fi putut jura cd ochii
luierau
dm nou.verzi. In plus, aceasta este o ocazieperfecta si ne
,unrrftem_mai
bine gi imi dau seama ci nu mai pot rezista nici o
,Iin:rti'a
sa te gust.
lrri
nu
1pl.i
s5-gi dea seama ce avea el de gAnd sd facd, ci o gi
yu4i0 Poa1" Iui. Darreacfia ei nu se lAsd a$teptati. inainte sa_ii
,otit
opi^ buzele de ale ei, il pilmui. El o privi de parcd o luase
u^a,.Et_tl
uita la el intr-un mod asemdnitor. $i apoi ii dadu
6rrrul,
lisAnd-o si cadi pe locul de vizavi de el gi zise, destul
, "rioS:
o'lf,
lri" dacd iti voi cere iertare sau nu, domnigoari Langton.
lrr,,d i" "udu1"
g,":r, pe care mi-ai lisat-o in buzuna, i"ri,-p"rr_
uu,Trrl
elcllsiv al frumoasei dumitale fiinte, cred ci mi s" c,rvine
0exilirafre..Sar_r,
iTllutia gregitd ci sunt unul dintre cei cAfiva
unfrecve.nteazistabilimentul lui Lonny deoarece le place se iaca
amatufl
Ptc mai dur? Pot si te asigur ci nu este cazul.
nlflase
cu gura ciscati, in timp ce obrajii ei erau in fldciri.
glorrrmpdrase. Nu Jeremy. $i tocmai iqi incepuse relafia cu
, jdulnclu-1.
el Drr ''
_f .pot explica, spuse ea, simtind cum o ia cu ameteali.
.hiar s.per, draga mea, pentru ci, in acest moment, sunt pe
,rhd,r'-'
cere banii inapoi.
52
L
I
i
,i