3. CUPRINS
PREFAŢĂ 3
SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII
SECTORULUI POMICOL (MĂRUL) PE GLOB ŞI ÎN MOLDOVA 4
CEREREA ŞI CERINŢELE MONDIALE FAŢĂ DE FRUCTE 8
Sortimentul actual de fructe 8
Portaltoiul 12
PARTICULARITĂŢILE TEHNOLOGICE LA ÎNFIINŢAREA
PLANTAŢIILOR POMICOLE 13
Înfiinţarea plantaţiilor 13
Proiectul plantaţiei 13
Analiza solului 13
Organizarea teritoriului 14
Materialul săditor 14
Termenele plantării 15
Plantarea pomilor 16
Distanţa de plantare 16
Alegerea polenizatorilor 16
Lucrările de formare şi tăiere a pomilor 18
Sistemul de susţinere 18
Întreţinerea şi lucrarea solului 19
Irigarea livezii 21
Combaterea bolilor şi dăunătorilor 22
Uneltele folosite în livadă 23
Reglarea încărcăturii cu rod 23
Recoltarea fructelor 24
INVESTIŢIILE NECESARE LA FONDAREA LIVEZILOR DE MĂR
CU POMI DE TIPUL „KNIP-BAUM” 25
SURSELE DE SUPORT FINANCIAR 28
BIBLIOGRAFIE 31
ANEXE 32
2
4. PREFAŢĂ
Pomicultura este şi va rămâne una din ramurile prioritare ale agriculturii din Re-
publica Moldova cu pondere considerabilă în economia ţării şi export. Fiind datorată
condiţiilor naturale favorabile, tradiţiei populaţiei, eficienţei economice înalte,
solurilor fertile permit de a fi valorificate cel mai eficient prin cultivarea speciilor
pomicole.
Dezvoltarea pomiculturii în Republica Moldova la momentul actual constă în ex-
ploatarea eficientă a livezilor existente cu potenţial neepuizat şi înlocuirea lor suc-
cesivă cu livezi noi de tip superintensiv, cu un sortiment modern şi tehnologii
avansate, care asigură intrarea timpurie pe rod (în anul 2), productivitate înaltă de
fructe în perioada de fructificare (40-45 t/ha) calitative solicitate şi competitive pe
piaţa internă şi externă.
Actualmente în livezile superintensive de măr din Republica Moldova se plantează
pomi altoiţi pe portaltoiul M 9 în formă de vergi, fără ramificări. Formarea coroanei
se efectuează după plantarea în livadă conform recomandărilor în vigoare. Aceasta
conduce la întârzierea intrării pomilor pe rod (cu 1-2 ani), prelungirea perioadei de
formare a coroanei, diminuarea productivităţii în primii ani de fructificare, fapt ce
influenţează negativ asupra rambursării investiţiilor capitale.
În prezent în ţările cu pomicultura dezvoltată, aşa ca Olanda, Polonia, Italia, etc.,
livezile de acest tip sunt înfiinţate cu pomi produşi pe parcursul a doi ani, cu co-
roana formată din lăstari anticipaţi şi cu muguri de rod formaţi din pepinieră (tipul
„knip-baum”).
Chiar dacă plantarea unei livezi de acest tip necesită investiţii iniţiale un pic mai
ridicate pentru procurarea materialului săditor, sistemului de susţinere (a stâlpilor
şi firelor metalice) şi fert-irigare, tehnicii agricole necesare, plantaţiile înfiinţate cu
pomi de tipul „knip-baum” are o serie de avantaje:
pomii rodesc economic din anul doi de la plantare (10-15 t/ha);
în anul patru de la plantare recolta ajunge la nivelul maxim (40-45 t/ha);
producţia de fructe se remarcă prin calitate deosebită;
tăierile de întreţinere şi fructificare sunt reduse la minimum;
în anul patru investiţia se amortizează;
comoditate la strânsul roadei;
densitate înaltă a pomilor la un hectar.
Elaborarea acestui ghid a avut ca bază importanţa culturii mărului în Republica
Moldova şi pe plan mondial şi ne dă posibilitatea de a stabili corect sistemul de
cultură aplicat, tipul portaltoiului, sortimentul pomicol conform cerinţelor pieţei,
materialul săditor, distanţa optimă de plantare, sistemul de susţinere şi întreţinere
al solului, etc. la înfiinţarea plantaţiilor pomicole de măr pentru producerea fructe-
lor în stare proaspătă, inclusiv şi pentru export.
Acest ghid este bazat pe practica acumulată de întreprinderile din Republica Moldo-
va ce deţin plantaţii pomicole de măr înfiinţate cu pomi de tipul „knip-baum”:
Codru-ST SRL cu o suprafaţă de 4 ha.
Sitari Ion GŢ cu o suprafaţă de 20 ha.
Dacfruct SRL cu o suprafaţă de 15 ha.
Domulterra SRL cu o suprafaţă de 30 ha.
3
5. SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI PERSPECTIVELE
DEZVOLTĂRII SECTORULUI POMICOL (MĂRUL)
PE GLOB ŞI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Suprafaţa ocupată pe glob în anul 2007 pentru cultivarea mărului reprezintă
4.921.117 hectare, dintre care în Asia 3.068.586 ha sau 62%, fiind urmată de
Europa 1.319.129 ha (26,8%).
Producţia mondială de fructe la cultura mărului (fig. 1) conform datelor Eurofel
databank – Bruxelles şi FAO în anul 2006 a constituit 52.746 mii tone. Cea mai
mare cantitate de mere se produce în Emisfera de Nord (48.066.000 tone), iar în
Emisfera de Sud se produce – 4.680.000 tone. Cel mai mare producător de mere pe
glob în anul 2006 este China cu o producţie anuală de 24.000.000 tone, fiind
urmată de Statele Unite ale Americii cu 4.200.000 tone, Turcia cu 2.600.000 tone,
Mexica cu 2.400.000 tone, Polonia cu 2.250.000 tone, Rusia cu 2.200.000 tone,
etc. În Uniunea Europeană se produce circa 9.828.000 tone de fructe de măr.
Figura 1. Producţia mondială de mere pe ţări în anul 2006, mii tone.
Sursa: Eurofel databank – Bruxelles şi FAO
Suprafaţa plantaţiilor pomicole de măr în Republica Moldova conform datelor FAO
în anul 2007 este de 65.000 ha, cu o producţie totală de 172.000 tone de fructe.
Actualmente mai mult de 65% din livezile de măr au vârsta de peste 15 ani şi nu-
mai 1,4% au mai puţin de 5 ani.
Conform datelor statistice din 2005 (fig. 2) cea mai mare suprafaţă a plantaţiilor
de măr (2500-3000 ha) este amplasată în raionul Soroca, urmată de Ocniţa şi
Floreşti cu o suprafaţă în limitele de 2000-2500 ha, apoi urmate de Rîşcani, Don-
duşeni, Unitatea Teritorial-Administrativă Gagauzia şi Vulcăneşti (1500-2000 ha).
4
6. Raioanele Briceni, Edineţ, Glodeni, Sîngerei, Ştefan-Vodă, Dubăsari şi Drochia au o
suprafaţă destinată culturii mărului în limitele de 100-1500 ha. În celelalte raioane
cultura mărului ocupă o suprafaţă mică (1-1000 ha).
Figura 2. Suprafaţa plantaţiilor de măr şi producţia de fructe pe raioane
în Republica Moldova pe anul 2005.
Sursa: Aureliu Overcenco. AGRICULTURAL ATLAS, 2006
Cel mai înaltă producţie de fructe la cultura mărului a fost înregistrată de aseme-
nea în raionul Soroca cu o producţie totală de 300-400 mii chintale, fiind urmat de
raionul Ocniţa (200-300 mii chintale), apoi urmat de raioanele Briceni, Donduşeni,
Floreşti şi Sîngerei cu o recoltă în limitele de 100-200 mii chintale de fructe. Cele-
lalte raioane au o producţie totală de fructe în limitele de 1-100 mii chintale.
Recolta medie de mere la un hectar în Uniunea Europeană (UE) a fost în limitele
de 22 tone în anul 2005. Cea mai înaltă recoltă la hectar în ţările din UE (fig. 3) a
fost înregistrată în Slovenia cu o producţie mai mare de 60 t/ha, urmată de Olanda
şi Belgia – mai mult de 40 t/ha, Franţa şi Italia - mai mult de 30 t/ha, iar Austria,
Irlanda şi Germania – până la 30 t/ha. Celelalte ţări au o recoltă în majoritar până
la 20 t/ha.
În Republica Moldova cea mai înaltă recoltă medie la un hectar a fost înregistrată în
raionul Soroca (mai mult de 110 chintale), fiind urmată în ordine descrescândă de
Drochia, Briceni, Ocniţa, Sîngerei, Criuleni, Orhei, Nisporeni, Donduşeni, Teleneşti,
Dubăsari, Ungheni şi municipiul Bălţi. Celelalte raioane au înregistrat o recoltă mi-
nimă la hectar între 0-50 chintale.
5
7. Figura 3. Recolta medie la hectar în Uniunea Europeană în anul 2005.
Sursa: FAOSTAT.
În conformitate cu Concepţia dezvoltării pomiculturii aprobată de Ministerul Agri-
culturii şi Industriei Alimentare în Republica Moldova se preconizează că în anul
2020 suprafaţa plantaţiilor pomicole va constitui circa 100 mii ha, iar recolta glo-
bală de fructe va constitui 900-980 mii tone. Din suprafaţa menţionată anterior 50-
60 la sută vor fi ocupate cu livezi de măr, dintre care 20-25 la sută vor fi plantaţii
superintensive.
Se preconizează că plantaţiile de măr vor fi repartizate pe zonele economico-geo-
grafice (fig. 4) în următorul raport: zona de nord (subzona de silvostepă: raionul
Briceni, Edineţ, Donduşeni, Ocniţa; subzona de stepă: mun. Bălţi, raionul Glodeni,
Drochia, Rîşcani, Sîngerei, Făleşti, Floreşti; subzona nistreană: raionul Soroca, Ca-
menca, Rezina, Rîbniţa şi Şoldăneşti) – 56%, zona de centru (mun. Chişinău, ra-
ionul Călăraşi, Criuleni, Nisporeni, Anenii Noi, Orhei, Străşeni, Teleneşti, Ungheni,
Hînceşti, Ialoveni) – 21%, zona de sud (Unitatea Teritorial-Administrativă Gaga-
uzia, raionul Basarabeasca, Vulcăneşti, Cahul, Cantemir, Cainari, Comrat, Leova,
6
8. Ştefan Vodă, Taraclia, Ciadîr-Lunga,
Cimişlia, Căuşeni) - 25% şi zona de
sud-est (raionul Grigoriopol, Dubăsari
şi Slobozia) – 44%.
Înfiinţarea plantaţiilor noi se va efec-
tua conform proiectelor ştiinţifice fun-
damentale orientate spre:
optimizarea sortimentului de soiuri,
conform cerin-ţelor pieţelor de
desfacere, utilizarea cât mai deplină
a potenţialului ecologic, biologic,
tehnologic, economic, caracte-ristic
fiecărului sector de teren şi fiecă-rei
unităţi agricole în parte. Anual vor fi
plantate circa 2,5-2,7 mii ha de livezi
noi capabile de a produce o recoltă
înaltă de calitate superioară, conform
standardelor internaţionale. Figura 4. Repartizarea culturii mărului pe
zonele pomicole.
În conformitate cu Programul de restabilire şi dezvoltare a pomiculturii în anii
2008-2020 se propune ca în fiiecare an suprafaţa plantaţiilor pomicole de măr să fie
menţinută în limitele de 62-65 mii ha.
7
9. CEREREA ŞI CERINŢELE MONDIALE
FAŢĂ DE FRUCTE
Merele pentru consum în stare proaspătă reprezintă cel mai important produs ex-
portat din Republica Moldova. Cererea fructelor de măr pe piaţa internaţională
este foarte mare, chiar şi în ţările mari producătoare. Importul mondial de mere
pe glob în anul 2005 a constituit 6.606.432 tone. Cei mai mari importatori de
fructe (măr) sunt Uniunea Europeană (27 ţări) cu o cantitate de 3.109.764 tone în
anul 2005 (fig. 5). Din ţările Uniunii Europene cel mai mare importator şi chiar pe
glob conform datelor FAOSTAT în anul 2005 este Germania cu 773.567 tone, fiind
urmată de Marea Britanie (514.215 tone), Olanda (320.092 tone), apoi de Belgia,
Spania, Franţa, etc. Un alt importator major pe glob de mere este Rusia ce importă
723.579 tone de fructe anual. De asemenea Mexica, China, Canada, Arabia Sau-
dită, Indonezia, Statele Unite ale Americii importă anual circa 122-195 mii tone
de fructe de măr. Belorusia importă anual 91.950 tone de fructe. De asemenea
România importă circa 86 mii tone.
Figura 5. Importul mondial de mere pe ţări în anul 2005, tone.
Sursa: FAOSTAT
Principalii importatori ai fructelor din Moldova sunt: Rusia (80%) şi Belorusia
(16%).
În Rusia cele mai preferate soiuri de măr pe piaţa fructelor proaspete sunt cele de
culoare verde, însă principalele sunt: Granny Smith, Golden Delicious, Red Deli-
cious, Jonagold şi Jonagored, fiind urmate de Royal Gala şi Gala, Fuji, Braeburn,
Idared, Pink Lady, Gloster, Red Chief şi Red Star King. Dimensiunile fructelor pre-
ferabile pe piaţa Rusiei sunt 80-100 mm.
8
10. Piaţa României la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri
colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-
bene şi verzi). Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared, urmate
de Jonagold, Gala, Gloster, etc., iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden
Delicious. Soiurile Granny Smith şi Mutsu înregistrează vânzări modeste. Dintre
soiurile locale în supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina, însă în can-
tităţi foarte mici. Fructele de obicei sunt împărţite în trei categorii: mici (sub 70
mm), medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm).
În Ucraina cele mai importante soiuri importate pe piaţă sunt: Golden Delicious,
Idared şi Jonagold şi altele ca exemplu: Gloster, Eliza, Ligol, Čampion. Piaţa ucrai-
neană este formată de circa 60% din soiuri roşii (Idared, Jonagold, Ligol, Gala,
Gloster, etc.), 35% deţin soiurile Golden Delicious şi Mutsu, iar fructele de culoare
verde (Granny Smith şi Reinette Simirenko) doar 5 la sută. După mărime fructele
de obicei sunt împărţite în trei categorii: mici (sub 70 mm), medii (70-90 mm) şi
mari (peste 90 mm).
Sortimentul actual de fructe
La momentul actual sortimentul mondial al mărului este foarte bogat, reprezen-
tând circa 10-12 mii de soiuri.
Ca sortiment la măr pe plan mondial, predomină soiurile (fig. 6): Golden Delicious
şi mutanţii (Reinders, clon B, Smoothee® CG10 YD, Pinkgold® Leratess, etc.), Red
Delicious şi mutanţii (Redchief®, Super Chief®, Red King, Starkspur Ultra Red®,
Royal Red, etc.), Gala şi mutantele (Galaxy, Mondial Gala®, Delbard Gala®, Gala
Must®, Royal Gala®, etc.), Fuji şi mutanţii (KIKU®8 Brak, KIKU® Fubrax, red cap®
Valtod, da rosa®, Zhen® Azrec, etc.), Granny Smith, Jonagold şi mutantele (Jo-
nagored, King Jonagold, Decosta, First Red®, Jonagored Supra, Rubinstar, etc.),
Braeburn şi mutanţii (Hilwell®, Red Braeburn TM, Redfield®, Royal Braeburn, etc.)
şi altele.
Figura 6. Raportul principalelor soiuri de măr cultivate pe plan mondial
Sursa: PROGNOSFRUIT 2007
9
11. În Republica Moldova conform Registrului Soiurilor de Plante pentru anul 2008 sunt
omologate 64 de soiuri de măr, dintre care 13 soiuri de vară, 22 soiuri de toamnă
şi 29 soiuri de iarnă.
Tabelul 1. Soiurile de măr omologate înscrise în Registrul Soiurilor de Plante al
Republicii Moldova pentru anul 2008.
Perioada Perioada
Denumirea Intrarea Mărimea
recoltării păstrării
soiului pe rod fructului
(data, luna) (zile)
Soiuri de vară
August precoce mijlocie 10-20.08 20-30
James Greive Red precoce mijlocie 20-30.08 20-50
Mantet precoce mijlocie 25.07-05.08 8-15
Melba precoce mijlocie 25.07-05.08 6-8
Papirovka precoce mijlocie 10-20.07 4-6
Plat precoce mijlocie 05-15.08 15-25
Primula precoce mijlocie 10-20.08 15-25
Quinte precoce mijlocie 25.07-05.08 10-20
Red Melba precoce mijlocie 25.07-05.08 6-8
Romus 2 precoce mijlocie 15-25.07 5-10
Romus 3 precoce mijlocie 05-12.08 10-15
Slava Peremojţiam precoce mijlociu de mare 05-15.08 30-45
Şafran de Vară precoce mijlocie 05-15.08 20-35
Soiuri de toamnă
semiprecoce spre
Akane mijlocie 25.08-05.09 70-90
tîrzie
Alkmene precoce mijlocie 05-15.09 120-150
Bujor precoce mijlocie 20-30.09 160-180
Calvil de Zăpadă precoce mijlocie spre mare 05-15.09 120-140
Codrene precoce mijlocie spre mare 10-20.09 90-120
Coredana (B) precoce mare 25.08-05.09 120-130
Coredem precoce mijlocie spre mare 25.08-05.09 25-40
mare spre foarte
Domneşti tîrzie 15-25.09 120-150
mare
Fluieraş precoce mare 10-20.09 60-100
Focuşor precoce mare 10-20.09 90-120
Generos precoce mijlocie sau mare 10-20.09 125-140
Kidd’s Orange Red precoce mare 10-20.09 90-120
Nestreţ tîrzie mijlocie spre mare 15-25.09 100-130
Pionier precoce mijlocie spre mare 25-30.09 60-80
Priam precoce mijlocie 05-15.09 110-125
Prima precoce mijlocie spre mare 20.08-10.09 30-45
Reglindis precoce mijlocie spre mare 10-20.09 90-115
Remo precoce mijlocie 15-25.09 95-120
Rewena precoce mijlocie 10-20.09 100-120
Spartan mijlocie mijlocie 10-20.09 120-150
Toamna precoce mijlocie spre mare 10-20.09 50-60
Ţiganca tîrzie mijlocie de mare 15-25.09 70-90
Soiuri de iarnă
Aurel precoce mijlocie 20-30.09 160-180
Banana de Iarnă precoce mijlocie spre mare 20-30.09 165-185
Čampion precoce mijlocie 20-30.09 120-170
10
12. Candil Sinap foarte tîrzie mijlocie spre mare 01-10.09 150-165
Coredar (B) precoce mijlocie 15-25.09 140-160
Corelita precoce mijlocie spre mare 20-30.09 180-210
Coremodet (B) precoce mijlocie 15-25.09 170-180
Delicious precoce mijlocie 20-25.09 150-180
Empire precoce mijlocie 20-30.09 170-180
Florina mijlocie mijlocie spre mare 15-25.09 170-200
precoce spre
Gala Delicious mijlociu pînă la mare 20-30.09 180-210
mijlocie
Golden Delicious precoce mijlociu pînă la mare 20.09-10.10 180-210
Goldspur foarte precoce mijlociu pînă la mare 20.09-10.10 180-210
Idared precoce mare spre mijlociu 10-20.09 200-220
precoce spre
Jonagold mijlociu spre mare 01-10.10 200-220
mijlocie
Jonathan precoce mijlocie spre mare 20-30.09 145-165
Mantuaner precoce mijlocie spre mare 20.09-10.10 175-185
Melrose mijlocie mijlocie spre mare 20.09-10.10 200-220
Noroc precoce mijlocie 20-30.09 120-125
Red Jonathan (Jonared) precoce mare spre mijlociu 20-30.09 145-165
precoce spre
Renet de Champagne mare spre mijlociu 20.09-10.10 180-240
mijlocie
Renet Simirenko precoce mijlociu pînă la mare 20.09-10.10 180-220
mijlocie spre
Sir Prise (Golden Rezistent) mare 10-20.09 155-165
tîrzie
Speranţa precoce mijlocie 20-30.09 160-185
Starkspur Red Delicious precoce mijlocie 20.09-10.10 190-210
Super Chief precoce mijlocie 10-30.09 180-210
Wagener Premiat precoce mijlocie 20.09-10.10 190-210
Wellspur Delicious precoce mijlocie 20.09-10.10 190-210
Yellospur Delicious foarte precoce mijlociu pînă la mare 20.09-10.10 180-210
Sursa: REGISTRUL SOIURILOR DE PLANTE AL REPUBLICII MOLDOVA pentru anul 2008.
În anul 2008 Comisia de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Plante a aprobat 16
soiuri* de măr admise temporar pentru testarea în condiţii de producţie (anexa 1):
1. Braeburn** 10.Morren’s Jonagored
2. Discovery 11.Mutsu
3. Elstar 12.Redfree
4. Fuji** 13.Red Jonagold**
5. Gala Must 14.Romus 1
6. Gloster 15.Royal Gala
7. Granny Smith** 16.Wilmuta
8. Imperial Gala
9. Jonica
Notă: * - Plantaţiile înfiinţate cu soiurile din lista nominalizată vor avea statut
de loturi de încercare în condiţii de producţie, în baza cărora Comisia
de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Plante va efectua testarea
acestora conform metodologiei stabilite. Suprafeţele de plantare sunt
limitate – 5 ha la un agent economic/localitate pentru un soi de măr.
** - se recomandă numai pentru zona de Sud a Republicii Moldova.
11
13. Portaltoiul
Portaltoiul ales pentru înfiinţarea unei livezi trebuie să posede o mare capacita-
te ecologică, de adaptare şi să imprime vigoarea corespunzătoare altoiului, să
urgenteze intrarea pe rod a soiurilor altoite şi să asigure o rodire constantă şi
bogată cu o calitate superioară a fructelor.
Cele mai folosite portaltoiuri pentru plantaţiile superintensive de măr înfiinţate cu
pomi de tipul „knip-baum” sunt M 9 şi M 26.
Portaltoiul M 9 imprimă pomilor de măr talie mică, datorită înrădăcinării super-
ficiale, pomii trebuie palisaţi pe spalier în livadă, pentru a nu fi dezrădăcinaţi de
vânturile puternice. Are afinitate bună cu toate soiurile. Preferă soluri fertile,
irigate şi permeabile. Pomii altoiţi pe M 9 intră timpuriu pe rod în anul 2-3 de la
plantare în livadă, au productivitate înaltă de fructe de calitate superioară, com-
petitive. În prezent, portaltoiul M 9 şi clonele sale (Fleuron 56, Pajam 1, Pajam
2, Nic 29, T337, M 9 TRECO, M 9 EMLA) sunt cele mai solicitate pentru înfiinţarea
plantaţiilor superintensive pe plan mondial.
M 26 este un portaltoi de vigoare slabă. Are înrădăcinare mai bună decât portal-
toiul M 9 şi imprimă pomilor o vigoare intermediară între M 9 şi M 7, dar, totuşi,
necesită spalier. Este pretenţios faţă de sol. Pomii altoiţi pe M 26 intră pe rod eco-
nomic în anul 3 de la plantare, având o productivitate înaltă cu fructe de calitate
superioară.
12
14. PARTICULARITĂŢILE TEHNOLOGICE
LA ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR POMICOLE
Înfiinţarea plantaţiilor
La alegerea locului pentru înfiinţarea plantaţiei pomicole se ţine seama de un
şir de factori ai mediului (climatul şi microclimatul din cadrul terenului, solul şi
subsolul, relieful, panta, expoziţia, etc.) şi economici (existenţa forţei de muncă,
reţeaua de drumuri, sursele de aprovizionare cu apă, etc.).
Înfiinţarea plantaţiilor superintensive de măr se efectuează pe terenuri plane sau
pe pante până la 30 înclinare, fertile şi irigate. Sunt recomandate soluri fertile,
profunde, aerisite, bine drenate, textura luto-nisipoasă şi lutoasă. Tipurile de sol:
cernoziomurile levigate, podzolice, tipice, obişnuite, cenuşii şi cenuşii închise de
pădure. Panta favorabilă este cea de nord, nord-vest şi nord-est.
Proiectul plantaţiei
Înfiinţarea plantaţiilor pomicole se face în baza unor proiecte tehnico-economice.
Aceste proiecte duc la evitarea greşelilor nereparabile, ce au consecinţe negati-
ve pe toată perioada de exploatare a plantaţiei. În Republica Moldova, conform
prevederilor legii cu privire la pomicultură, înfiinţarea plantaţiilor pomicole cu o
suprafaţă mai mare de 0,5 ha se efectuează numai în baza proiectelor elaborate
de către instituţiile autorizate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Aceste instituţii autorizate în bază de contract prestează servicii de elaborare
(proiectare) şi transfer în natură a proiectelor.
Tabelul 2. Lista agenţilor economici ce prestează servicii de proiectare a plantaţiilor
pomicole superintensive de măr înfiinţate cu pomi de tipul „knip-baum”
Agentul economic Adresa Telefoane de contact
76-44-27;
Institutul de Pomicultură or. Chişinău, str. Costiujeni, 14
79-38-24
21-22-39;
FPC „Codru-ST” SRL or. Chişinău, str. Bucureşti, 67
22-09-82
Analiza solului
Solul este un factor ecologic care are o importanţă majoră asupra cantităţii şi
calităţii fructelor la cultura mărului.
Cunoaşterea parametrilor solului (fertilitatea, compoziţia chimică şi mecanică,
etc.) ne va permite de a lua unele decizii corecte referitor la amplasarea plan-
taţiei, alegerea soiurilor, portaltoiului, etc. În continuare este prezentată lista
laboratoarelor pentru perfectarea testelor solului.
Tabelul 3. Lista laboratoarelor pentru perfectarea testelor solului
Denumirea laboratorului Adresa Telefoane de contact
Direcţia de observaţii asupra poluării Mediului mun. Chişinău,
76-68-55
Ambiant al Serviciului de Stat „Hidrometeo” str. Grenoble, 259
or. Chişinău, 21-22-39;
FPC „Codru-ST” SRL
str. Bucureşti, 67 22-09-82
Laboratorul de încercări, Staţia de proiectări şi mun. Bălţi, (231) 3-21-88,
Prospecţiuni Chimice de la Nord str. P. Boţu, 83 3-00-29
Laboratorul de testare a solului al raionul Edineţ, or. Cupcini,
(246) 2-42-24
SA „Tera-Serv” str. Chişinăului, 1
Laboratorul de testare a solului al Centrului de raionul Soroca, s. Voloviţa,
(230) 2-34-44
Deservire a Fermierilor al SA „Alfa-Nistru” str. Mărgineanu
13
15. Organizarea teritoriului
Organizarea teritoriului în vederea înfiinţării plantaţiei pomicole este un factor
important pentru exploatarea forţei de muncă, tehnicii agricole în scopul obţinerii
unei producţii cu randament înalt, prin urmare este recomandat de a fi efectuată
de către un birou de proiectare experimentat.
Proiectul de organizare a terenului plantaţiei prevede:
amenajarea raţională a teritoriului
stabilirea tarlalelor şi forma parcelelor
stabilirea direcţiei rândurilor
stabilirea distanţelor de plantare
stabilirea sistemului de pichetare
stabilirea şi amplasarea reţelei de drumuri
stabilirea zonelor de întoarcere
amplasarea perdelelor de protecţie contra vântului
amplasarea perdelelor antierozionale
stabilirea şi amplasarea construcţiilor
amplasarea soiurilor în parcelă
Transpunerea pe teren a proiectului de organizare se efectuează de către biroul de
proiectare utilizând dispozitivele geodezice corespunzătoare.
Materialul săditor
Unul din factorii de bază la înfiinţarea livezilor moderne, inclusiv de măr, este cali-
tatea materialului săditor ce trebuie să fie:
genetic superior (clonal);
fitosanitar sănătos (devirozat);
fiziologic bine dezvoltat (certificat).
Aceşti factori contribuie la intrarea timpurie a pomilor pe rod economic şi sporirea
productivităţii plantaţiei cu circa 20-25% faţă de cel ordinar.
Materialul săditor (fig. 7) destinat plantării trebuie să fie autentic
speciei, soiului, cu un sistem radicular bine dezvoltat şi întreg, cu
tulpina dreaptă şi netedă, fără leziuni şi degerări, la exterior şi
suprafaţa secţiunii transversale, cu ramificări anticipate bine dez-
voltate, unghiuri de intersecţie mari şi cu muguri floriferi depuşi
la finele ramurilor.
Pentru înfiinţarea plantaţiilor superintensive de măr cu pomii de
tipul „knip-baum” se recomandă de a folosi material săditor devi-
rozat de categoria „Certificat”
Se recomandă de a încheia un contract între agenţii economici
care comercializează material săditor şi cumpărător, unde trebuie
să fie stipulate: specia pomicolă, soiul, portaltoiul, vârsta pomilor,
calita-tea şi categoria materialului, starea fitosanitară, etc.
Figura 7.
În continuare este indicată lista agenţilor economici care pro- Aspectul pomilor
duc şi comercializează material săditor pomicol de tipul „knip- de măr de tipul
„knip-baum” des-
baum”.
tinaţi plantării.
14
16. Tabelul 4. Lista agenţilor economici care produc şi comercializează material sădi-
tor pomicol de tipul „knip-baum”
Agentul eco- Informaţii de contact
nomic adresa telefon/fax Web, e-mail
Republica Moldova
or. Chişinău, tel:21-22-39; 22-73-66; www.codru-st.md,
Codru-ST SRL
str. Bucureşti, 67 fax: 22-89-09 codru-st@codru-st.md
Fruit Nurseries or. Chişinău, tel: 21-22-39; 22-73-66; www.fruitnurseries.com
SRL str. Bucureşti, 67 fax: 22-89-09 contact@fruitnurseries.com
România
Jud. Alba Iulia, str.
S.C.KRUCK SRL tel: +40 (0) 745 45-95-59 kruck@kruck.com.ro
T.Vladimirescu, 16
Franţa
DL DAVODEAU- avenue Jean Joxé 75, Tel: +33 (0) 2 41 43 77 77; www.dalicom.com
LIGONNIERE 49100 ANGERS Fax: + 33 (0) 2 41 60 06 13 dalitree@dalicom.com
Olanda
Veldstraat 56, 5991 tel: +31 (0) 77 47-72-100; www.fleuren.net
Fleuren
AE Baarlo, fax: +31 (0) 77 47-71-312 info@fleuren.net
Botden & van Zandsteeg 12, 5836 tel: +31 (0) 485 57-80-80; www.botden.com
Willegen BV AV Sabeek fax: +31 (0) 485 57-39-52 info@botden.com
Bloesemlaan 6, tel: +31 365 22-89-01;
Hillebrand info@fruittrees-rootstocks.com
3897 LN ZEEWOLDE fax: +31 365 22-89-66
Van Rijn Inter- Woudrichemseweg 38,
tel: +31 413 36-75-75 www.vanrijn-debruyn.com
national BV 4286 LB Almkerk
Polonia
Jankowski & 09-530 Gąbin, ul. tel: +48 242 77-12-59; www.szkolki.com
Syn Trakt Kamiński 25a fax: +48 242 77-12-59 szkolki@szkolki.com
Andrej i Szymon Żdżary 64, 26-420 tel: +48 674 41-67; www.pps.szkolki.com.pl
Nowakowscy Nowe Miasto fax:+48 674 41-67 nowakowski@szkolki.pl
Italia
Baumschule Riva di Sotto 65a, tel: +39 0471 63-70-30; www.baumschule-werth.it
vivaio Werth I-39050 s. Paolo (BZ) fax: +39 0471 63-76-00 info@baumschule-werth.it
Gruber-Genetti Jochwed 1, tel: +39 0473 56-80-04; www.gruber-genetti.it
Andreas I-39011 Völlan-Lana fax: +39 0473 55-70-40 info@gruber-genetti.it
I-39018 Terlano (BZ) tel: +39 0471 25-82-27; www.griba.it
Griba
Via Niederthor, 9 fax: +39 0471 25-82-44 info@griba.it
Via Maso Alfonso,
Taberelli Vivai tel: +39 0461 87-04-47;
1/C Nave San Ricco www.tabarellivivai.it
s.s. fax: +39 0461 87-04-47
(TN) 38010
via Walter- von- der-
Vivai Elmar tel: +39 0473 56-20-17; www.laimer.it
Vogelweide 3, 39011
Laimer fax: +39 0473 56-20-17 info@laimer.it
Lana Alto Adige
Via Lamm 23c, 39057
tel: +39 0471 66-06-40; www.braun-apple.com
Vivai Braun Girlan-Cornaiano,
fax: +39 0471 66-01-90 info@braun-apple.com
South Tyrol
44039 Tresigallo (Ferra- tel: +39 0533 60-75-11; www.vivaimazzoni.com
Vivai Mazzoni
ra), Via del Mare, 4 fax: +39 0533 60-75-38 irina@vivaimazzoni.com
Termenele plantării
În condiţiile Republicii Moldova pomii de măr pot fi plantaţi toamna, după căderea
masivă a frunzelor şi până la apariţia primelor geruri sau primăvara devreme,
imediat după ce terenul s-a zvântat şi până la dezmugurire.
La pomii plantaţi de cu toamnă rădăcinile cresc mai intens în perioada octombrie-
noiembrie şi se realizează calusarea rănilor provocate prin tăieri, se formează
17. rădăcini noi, se stabileşte un contact intim între rădăcini şi sol ceea ce permite ca
pomii să pornească în vegetaţie cu 15-20 zile înaintea celor plantaţi de cu primă-
vară. De asemenea se folosesc mai raţional resursele umane şi tehnica agricolă,
deoarece perioada pentru plantare este mai lungă.
Plantarea de primăvară se va efectua atunci când pregătirea terenului a fost
întârziată, nu a fost procurat sau scos materialul săditor la timp, timpul nefavorabil,
etc.
Plantarea pomilor
Plantarea pomilor se face manual prin aşezarea rădăcinilor, imediat după mocirlire,
într-o poziţie neforţată, pe un muşuroi format în mijlocul gropii din sol fertil – even-
tual mraniţă şi se acoperă cu sol, apoi se tasează bine. Săparea gropilor se poate
face atât mecanizat cât şi manual.
În ceea ce priveşte adâncimea de plantare – locul altoirii la pom trebuie să fie cu
10-15 cm mai sus de suprafaţa solului.
Distanţa de plantare
Distanţa de plantare a pomilor de măr în livadă se stabileşte în funcţie de vigoa-
rea soiului, portaltoiului, forma de coroană, cerinţele plantelor faţă de lumină,
fertilitatea solului şi tehnica mecanizată folosită, toate acestea duc la crearea unui
coronament continuu uniform şi raţional îndesit. Distanţa de plantare determină
cantitatea recoltei, calitatea fructelor şi eficienţa economică a plantaţiei de măr.
Distanţa de plantare a pomilor în livadă variază de la 3,5 m până la 4,0 m între
rânduri şi 1,0-1,5 m între pomi pe rând.
Alegerea polenizatorilor
Mărul este o specie pomicolă ce necesită polenizare încrucişată şi poate fi valorifi-
cată pe deplin numai în prezenţa soiurilor polenizatoare. Amplasarea şi repartiza-
rea soiurilor în plantaţie trebuie să se efectueze în strictă conformitate cu însuşirile
lor de interpolenizare. Soiurile mutante ale unuia şi aceluiaşi soi (spre exemplu:
grupul de soiuri provenite din soiul Jonagold şi altele) între ele nu se interpoleni-
zează. Pentru acesta în livezile moderne se practică următoarele scheme de am-
plasare a soiurilor de bază şi polenizatoare:
1. în benzi
16
18. 2. fiecare al treilea pom din al treilea rând
3. în fiecare rând peste 15-25 pomi este un pom polenizator
În livadă nu se recomandă de a planta mai puţin de trei soiuri diploide sau trei
diploide şi unul triploid.
Tabelul 5. Lista polenizatorilor soiurilor autorizate şi de perspectivă
în Republica Moldova
Soiul Polenizatorii
Aurel, Golden Delicious, Reinette Simirenko, Granny Smith, Čampi-
Braeburn
on, Elstar, Gloster, Fuji, Idared, Delicious, Melrose, Empire
Aurel, Gala, Golden Delicious, Speranţa, Reinette Simirenko, Elstar,
Čampion
Gloster, Idared, Delicious, Melrose, Empire
Aurel, Gala, Golden Delicious, Speranţa, Reinette Simirenko, Gloster,
Elstar
Idared, Delicious, Melrose, Empire
Aurel, Braeburn, Golden Delicious, Reinette Simirenko, Gloster, Ida-
Fuji
red, Delicious, Melrose, Empire
Aurel, Golden Delicious, Speranţa, Reinette Simirenko, Gloster, Ida-
Gala
red, Delicious, Melrose, Empire
Aurel, Golden Delicious, Speranţa, Reinette Simirenko, Idared, Deli-
Gloster
cious, Melrose, Empire
Aurel, Delicious, Red Delicious, Gala, Braeburn, Granny Smith, Spe-
Golden Delicious
ranţa, Reinette Simirenko, Idared, Melrose, Empire
Aurel, Golden Delicious, Reinette Simirenko, Braeburn, Čampion,
Granny Smith
Gloster, Fuji, Delicious, Melrose, Empire
Aurel, Delicious, Red Delicious, Gala, Braeburn, Granny Smith, Spe-
Jonagold
ranţa, Reinette Simirenko, Idared, Melrose, Empire
Aurel, Delicious, Red Delicious, Gala, Braeburn, Granny Smith, Spe-
Jonagored
ranţa, Reinette Simirenko, Idared, Melrose, Empire
Aurel, Čampion, Delicious, Red Delicious, Gala, Braeburn, Granny
Mutsu
Smith, Speranţa, Reinette Simirenko, Idared, Melrose, Empire
Sursa: V. Bucarciuc. SOIURI DE MĂR PENTRU PIEŢELE DE EXPORT. Ghid informa-
tiv. Chişinău. 2006.
17
19. Lucrările de formare şi tăiere a pomilor
La formarea pomilor de măr de tipul „knip-baum” un rol important îl au ramurile
anticipate, deoarece ele au unghiurile de ramificare mari şi grăbesc intrarea po-
milor pe rod. Formarea coroanei se realizează prin intervenţii minime, fapt prin
care pomii sunt lăsaţi să fructifice, ulterior pomilor se vor aplica doar lucrările de
întreţinere a coroanei (anexa 2).
Pe durata de exploatare a plantaţiei, tăierea se limitează la intervenţii care asigură
fructificarea pomilor an de an. În unele cazuri se aplică unele lucrări speciale, cum
ar fi frângerea şi îndoirea (arcuirea) ramurilor, tăierea rădăcinilor cu scopul de a
limita creşterea vegetativă a pomilor.
Anual se fac 2-3 intervenţii în verde cu scopul eliminării lăstarilor prea viguroşi,
degajarea vârfului de creştere al axului şi asigurării unei garnisiri optime cu for-
maţiuni de rod.
Tăierile de fructificare sunt limitate la minimum, practic locul lor este preluat de
lucrările de rărire manuală a fructelor, care urmăreşte menţinerea unei încărcături
optime de fructe pe pom şi evitarea alternanţei de rodire.
Sistemul de susţinere
Plantaţiile superintensive de măr fondate cu pomi altoiţi pe portaltoi pitici sau se-
mipitici necesită sistem de susţinere pentru a menţine pomii în poziţie verticală, în
caz contrar pomii vor fi dezrădăcinaţi la vânturi puternice şi recolte înalte.
Cu scopul de a folosi la maximum potenţialul productiv al pomilor se recomandă ca
spalierul deasupra solului să aibă înălţimea de 2,9-3,0 m. În practica mondială se
folosesc mai multe sisteme de susţinere a pomilor în livadă:
Tutore individual lângă fiecare pom. Reprezintă un stâlp din lemn cu înăl-
ţimea nu mai mare de 3,6 m şi diametrul de 10 cm tratat cu substanţe an-
tiseptice pentru a stopa procesul de putrefacţie. Acest sistem de susţinere
este foarte uşor de instalat, asigură efectuarea cu uşurinţă a proceselor
tehnologice privind tăierea pomilor şi recoltarea fructelor, însă are un şir
de neajunsuri, unul dinte ele fiind folosirea substanţelor chimice pentru
a stopa procesul de putrefacţie, costul înalt al stâlpilor, transportarea şi
păstrarea lor datorită numărului mare a lor pentru o unitate de suprafaţă,
plus la aceasta se foloseşte mai mult material pentru palisarea (legarea)
pomilor de stâlpi.
Sistem de susţinere prin spalier. Reprezintă un sistem format din stâlpi
de beton armat sau lemn şi 3-5 fire metalice de care se leagă pomii. Ca
avantaj acest sistem îl deţine prin tărie şi durabilitate, iar ca dezavantaje
întâlnim greutăţi la instalare, rănirea mecanică a pomilor c ând sunt vân-
turi puternice ceea ce poate duce chiar şi la ruperea lor în aceste locuri,
înclinarea pomilor de-a lungul firelor metalice, limitarea înălţimii de legare
a pomilor de linia metalică de sus prin micşorarea potenţialului productiv
al pomului.
Sistemul de susţinere combinat. Acest sistem este format din combina-
rea celor două metode descrise mai sus şi fiind reprezentat prin stâlpi de
beton armat sau din lemn (cu o înălţime de 2,4 m deasupra solului) şi
două fire metalice, plus un tutore de bambuc (cu înălţimea de 3,05 m şi
18
20. cu diametrul 22-24 mm) care se plasează lângă fiecare pom în parte şi se
fixează în cinci locuri. Prin utilizarea acestui sistem de susţinere se poate
de obţinut cea mai înaltă tărie a acestei construcţii.
Pentru întinderea optimală a firelor metalice se recomandă de a folosi sistemul
„GRIPPLE”.
Tabelul 6. Lista agenţilor economici care comercializează sistemul „GRIPPLE”
Agentul Informaţii de contact
economic
adresa telefon/fax Web, e-mail
Republica Moldova
or. Chişinău, tel: 28-10-70 www.ampelos.md
Ampelos SRL
str. Valea Dicescu,80 gsm: 069103469 ampelos@ampelos.md
Romania
S.C. ALCARPAD or. Iaşi, tel: + 40 0332-409558 www.alcarpad.ro
SRL şos. Nicolina 10, gsm: +40 0741-227844 tp@alcarpad.ro
S.C. AMPELOS or. Bucureşti, str. Braţului, tel: + 40 210 10 55 www.ampelosintervin.ro
INTERVIN SRL nr. 36, sector 2 fax: +40 211 12 60 ampelosintervin@yahoo.com
Marea Britanie
The Old West Gun Works,
tel: +44 (0) 114 275 2255; www.grippleplus.com
Gripple Ltd Savile Street East, Sheffi-
fax: +44 (0) 114 275 1155 info@gripple.com
eld S4 7UQ
Pentru palisarea (legarea) pomilor de tutorii de bambuc se recomandă de folosit
materialul rafie sintetică bazându-ne pe indicii elasticităţii calitative şi durabilita-
te. Culoarea cea mai convenabilă este galbenă cu diametrul de 4 mm, produsă în
Olanda.
Pentru o fixare calitativă a tutorelui de bambuc de firele metalice se recomandă de
folosit fixatoarele speciale „STEBOFIX”.
Întreţinerea şi lucrarea solului
În plantaţiile superintensive de măr irigate se recomandă întreţinerea solului prin
înierbarea lui în benzi (zona dintre rânduri) cu diferite tipuri de ierburi perene
(anexa 3).
Înierbarea plantaţiei poate fi permanentă (pe toată durata de exploatare a planta-
ţiei) sau temporară (după un număr oarecare de ani terenul se ară şi se menţine
câţiva ani ca ogor negru, după care se înierbează din nou).
Înierbarea poate fi totală, când ierburile cresc pe toată suprafaţa, sau parţială,
când o parte din teren este înierbată, iar alta menţinută ca ogor negru sau prin
erbicidare. Lăţimea benzii înierbate este de 2-3 m, iar a benzii de sub proiecţia
coroanei – 1,0-1,5 m.
Înierbarea plantaţiei se face pe cale naturală sau artificială. Înierbarea naturală
se obţine prin lăsarea benzii dintre rânduri cu ierburi (buruieni) ce cresc spontan.
Înierbarea artificială se obţine prin semănarea terenului cu amestecuri graminee şi
leguminoase. Pe parcursul vegetaţiei iarba se coseşte anual de 4-6 ori când atinge
înălţimea de 10-20 cm şi se lasă pe sol în formă de mulci.
19
21. Înierbarea solului are următoarele avantaje:
Îmbunătăţeşte structura solului;
Combate eroziunea şi supraîncălzirea solului;
Reduce tasarea solului şi evită formarea harpanului;
Îmbogăţeşte solul cu substanţe organice, în P şi K asimilate;
Permite deplasarea liberă a agregatelor prin livadă în perioadele ploioase
pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare, transportul recoltei, etc.;
Îmbunătăţeşte compoziţia chimică a fructelor, devenind mai intens colora-
te şi facilitează perioada de păstrare;
Uşor de realizat şi întreţinut.
La înierbarea solului sunt şi unele dezavantaje:
În perioadele secetoase, fără irigare, apare concurenţa pentru apă şi ele-
mente nutritive dintre pomi şi ierburile perene;
Mineralizarea substanţelor organice este mai lentă, deoarece insuficienţa
oxigenului din sol reduce activitatea microorganismelor aerobe;
Favorizează înmulţirea şoarecilor şi a multor boli şi insecte dăunătoare.
În continuare este indicată lista agenţilor economici care comercializează tehnică
agricolă pentru întreţinerea şi lucrarea solului.
Tabelul 7. Lista agenţilor economici care comercializează tehnică
agricolă pentru întreţinerea şi lucrarea solului în livezi
Agentul Informaţii de contact
economic adresa telefon/fax Web, e-mail
Republica Moldova
Institutul de or. Chişinău, tel: 77-49-36; www.agriculture.md/icp
Pomicultură str. Costiujeni 14 fax: 76-44-27 pomincer@mtc.md
Institutul de
or. Chişinău, tel: 49-21-31; www.agriculture.md/mecagro
Tehnică Agricolă str. Miron Costin, 7 fax: 49-21-31 icmea_mecagro@zahoo.com
„Mecagro”
or. Chişinău, tel: 59-70-80; www.agrostoc.md
Agrostoc CI str. Mesager, 1, et. 7 fax: 59-71-59 info@agrostoc.md
Polonia
Kujawska Fabryka
Redecz Krukowy 8 87- tel: +48 (054) 252 14 52;
Maszyn Rolniczych 880 Brześć Kujawski
www.krukowiak.com.pl
fax: +48 (054) 252 21 07
„KRUKOWIAK”
Kujawska Fabryka tel: +48 (054) 252 10 27;
ul. Kolejowa 54 www.krukowiak.com.pl
Maszyn Rolniczych 87-880 Brześć Kujawski
tel./fax: +48 (054) 252 10
poczta@krukowiak.com.pl
Spółka z o.o. 54
Julianów 4, 05-622 tel./fax +48 (0) 48 661 17 www.felimpex.com.pl
P.H.U. Felimpex Belsk Duży 62 info@felimpex.com.pl
Zofiówka 26, 05-620 tel: (046) 833-24-81;
Techsad Błędów Błędów
www.techsad.pl
fax: (046) 832-54-92
Mszczonowska 33/35, tel: +48 66800236; www.agrolas.com.pl
AgroLas Co. Sp.j. 96-100 Skierniewice fax: +48 6680782 info@agrolas.com.pl
Płatkownica 84, tel./fax (025) 676-01-31, www.agrola.com.pl
Agrola 07-140 Sadowne 676-01-30 info@agrola.com.pl
Agrosimex Sp. z Goliany 43, 05-620 tel.: + 48 66 80 471; www.agrosimex.pl
o.o. Błędów fax: + 48 66 80 835 info@agrosimex.com.pl
Ul.Katowicka 4,
www.rolsad.com
ROLSAD Sp. Jawna 96-200 Rawa tel/fax: (046) 814 65 40
Mazowiecka rolsad.sc@wp.pl
Cehia
691 54 Týnec u Břeclavi tel: +420 519 342 491; www.ostraticky.cz
OSTRATICKÝ 142a fax: +420 519 342 491 info@ostraticky.cz
Olanda
Energieweg 1, 6658AE tel: +31 487 592944;
Van Wamel BV Beneden-Leeuwen
www.vanwamel.nl
fax: +31 487 592970
Ungaria
4400 Nyíregyháza, Str. tel./fax: +36 42 596-327; www.keletagro.hu
Kelet-Agro Kft. Tokaji nr. 4/b. tel: +36 20 257 5034 info@keletagro.hu
20
22. Irigarea livezii
Mărul este o specie pomicolă care are cerinţe mari faţă de umiditatea solului şi a
aerului.
Înfiinţarea unei plantaţii superintensive de măr cu pomi de tipul „knip-baum” nu
poate fi realizată fără asigurarea unui regim hidric satisfăcător. Acest lucru se da-
torează faptului că pomii sunt altoiţi pe portaltoi de vigoare slabă, cu înrădăcinare
superficială şi înregistrează un deficit de umiditate îndeosebi în perioada de vege-
taţie. Acest deficit de apă poate fi complectat prin irigări pe parcursul perioadei de
vegetaţie, asigurând astfel un nivel optim de umiditate (70-75% din capacitatea
de câmp) în sol. Se recomandă orientativ de a iriga plantaţiile de măr înainte de
începutul vegetaţiei, dacă rezerva de apă în sol este mică (martie-aprilie); după
înflorit, în decada a doua-treia a lunii mai; după căderea fiziologică a fructelor,
când se manifestă o creştere intensivă a lăstarilor, şi cu 2-3 săptămâni înainte de
recoltare.
Momentul optim de aplicare a irigării se determină prin
diferite metode cu ajutorul unor aparate speciale, spre
exemplu tensiometrul (fig. 8).
În pomicultură se folosesc mai multe metode de irigare:
prin brazde, prin bazine individuale sau colective, prin
aspersiune, subterană, prin picurare, etc., însă pentru
livezile superintensive se recomandă irigarea prin picu-
rare.
Irigarea prin picurare asigură o uniformitate înaltă la
distribuirea apei în sol (în zona unde se află sistemul
radicular al plantelor), folosirea eficientă a apei, un
regim optim de apă, aer şi de nutriţie prin folosirea
raţională a îngrăşămintelor minerale, ceea ce duce la
majorarea producţiei cu 20-50% faţă de celelalte me-
tode de irigare. Figura 8. Tensiometru
Tabelul 8. Lista companiilor care comercializează sisteme de irigare prin picurare
Informaţii de contact
Compania Originea
adresa telefon
or. Chişinău,
A.I.K. 79-39-63
str. Costiujeni, 14
or. Chişinău, 22-67-73;
Agrimatco-Service SRL Oman
str. Tighina, 55 21-09-69
or. Chişinău, 54-90-93;
Agrodor-Succes SRL Grecia
str. A. Hîjdeu, 59 50-03-93
or. Chişinău, 27-97-37;
Agrofit-BONUS SRL Spania
str. Columna, 60 27-97-36
or. Chişinău, str. Mirceşti, 54, SUA;
Iristar-com SRL 43-22-43
biroul 108, aripa stîngă Grecia
or. Chişinău, 24-34-88; 22-27-42;
Strimedit SRL Franţa
str. cosmonauţilor, 6, biroul 222 24-46-69
43-23-16; Israel;
Trio SRL or. Chişinău, str. Astronom Nicolae Donici, 6
43-21-61 Ucraina
UNIVERSAL Drip Irriga- or. Chişinău, 92-26-54;
Grecia
tion Manufacturing SRL str. Uzinelor, 198 42-21-77
21
23. La folosirea irigării prin picurare una dintre problemele cheie este calitatea apei de
care depinde păstrarea fertilităţii solului, productivitatea obţinută la hectar, etc. Se
recomandă de efectuat periodic analiza fizico-chimică a apei, deoarece calitatea ei se
modifică în timp sub acţiunea unor factori de mediu şi antropici. Testarea apei se face
numai în laboratoarele acreditate conform standardelor ISO 17025 sau EN 45001.
Tabelul 9. Lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor apei
Informaţii de contact
Denumirea laboratorului
adresa telefon
Centrul Monitoring al Calităţii Apelor de Suprafaţă al Direcţiei or. Chişinău,
76-68-55
Monitoring al Calităţii Mediului, Serviciul Hidrometeorologic de Stat str. Grenoble, 193
Laboratorul de încercări al Întreprinderii Municipale „Apă-Canal” din or. Ungheni,
(236) 2-34-06
Ungheni str. Naţională, 2
Laboratorul de încercărial Concernului Republican pentru Gospodărirea or. Chişinău,
43-89-24
Apelor „Apele Moldovei” str. M. Costin, 7V
Sursa: REGISTRUL ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂŢII.
Parametrii prezentaţi în tabelul de mai jos ne vor permite foarte uşor să apreciem
calitatea apei.
Tabelul 10. Valorile parametrilor calităţii apei pentru irigare
Nr. Parametrii calităţii apei Valorile admise
1 Reacţia pH 8,2
3
2 Mineralizarea, g/dm 0,7-0,8
3 Calciu, % din suma Ca+Mg+Na 40-45
4 Magneziu, % din suma Ca+Mg+Na 50
5 Sodiu, % din suma Ca+Mg+Na 30-40
6 SAR (Coeficientul de absorbire potenţială a sodiului) <6
3
7 Conţinutul de clor, mg/dm 105
Combaterea bolilor şi dăunătorilor
La cultivarea mărului una dintre verigile principale ale tehnologiei este combaterea
bolilor şi dăunătorilor. Condiţiile climaterice ale ţării noastre sunt favorabile pentru
dezvoltarea bolilor şi dăunătorilor care aduc daune colosale pomilor, prin distruge-
rea florilor, frunzişului, fructelor, ramurilor, chiar şi pomului în întregime.
Principalele boli întâlnite în livezile superintensive de măr sunt: Rapănul mărului
(Venturia inaequalis (Cocke) Wint.), Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha
Salm.), Focul bacterian (Erwinia amylovora Burill.), Putregaiul brun al fructelor
(Monilia fructigena Pers.), etc.
Principalii dăunători întâlniţi în livezile superintensive de măr sunt: Viermele me-
relor (Laspeyresia pomonella L.), Gîrgîriţa florilor de măr (Anthonomus pomorum
L.), Păduchele de San Jose (Quadraspidiotus perniciosus Comst.), Păduchele ver-
de al mărului (Aphis pomi Deg.), Păduchele lînos (Eriosoma Lanigerum Hausm),
Molia mică a mărului (Nepticula mallela Stt.), Molia mineră inferioară a frunzelor
de măr (Lithocelletis pyrifoliella Grsm.), Molia mineră superioară a frunzelor de
măr (Lithocelletis coryliifoliella Hw.), Păiangenul brun al pomilor (Bryobia redi-
korzevi Reck.), Păiangenul roşu al pomilor (Panonychus ulmi Koch.), etc.
22
24. În livadă de asemenea aduc pagube enorme pomilor tineri de măr iepurii, şoarecii,
căprioarele prin roaderea scoarţei şi chiar a ramurilor.
Tabelul 11. Lista companiilor care oferă consultanţă şi comercializează pesticide pentru
combaterea bolilor şi dăunătorilor plantelor pomicole
Informaţii de contact
Compania
adresa telefon
22-67-73;
Agrimatco-Service SRL or. Chişinău, str. Tighina, 55
21-09-69
59-70-80;
Agrostoc CI or. Chişinău, str. Mesager, 1, et. 7
59-33-64
Diazchim SRL or. Chişinău,str. Lăpuşneanu, 5 23-88-24
24-27-50;
Fertilitatea-Chisinau SA or. Chişinău, str. Cosmonauţilor, 6
24-32-45
Flaronis SRL or. Edineţ, str. Independenţei, 66 (246) 2-26-67
21-41-10;
FPC BIOPROTECT SRL or. Chişinău, bd. Renaşterii, 30
21-41-16
FTS Moldago SRL or. Chişinău, str. Puşchin, 54 22-74-40
Grinvitas SRL or. Chişinău, str. Miron Costin, 7 49-21-01
(249) 2-22-90;
Licorent Agro SRL or. Glodeni, str. Suveranităţii, 12
2-44-18
Protectia Plantelor SRL or. Chişinău, str. Dacia, 5, of. 128 28-50-12
29-55-92;
Veaces-Nova SRL or. Chişinău, str. Mirceşti, 3
29-63-63
Vest-Resurs SRL or. Chişinău, str. M. Cibotari, 37, et. 1 88-16-70
Uneltele folosite în livadă
În plantaţiile pomicole pentru efectuarea lucrărilor de dirijare a creşterii şi fructifi-
cării pomilor, se folosesc unelte specifice (anexa 6).
Foarfecele sunt uneltele de bază folosite în plantaţiile pomicole pentru efectuarea
tăierii pomilor. De obicei la lucrările de tăiere se folosesc două tipuri de foarfece:
foarfece obişnuit care taie lăstari şi ramuri cu diametrul până la 2,0-2,5
cm.
foarfece ergonomic sau cu nicovală care taie ramuri groase cu diametrul
până la 5,0-6,0 cm. Aceste foarfece au mânere lungi şi mecanisme de
forţă care reduc efortul depus la tăiere.
Fierăstraiele de livadă se folosesc la tăierea ramurilor groase având aceeaşi
utilizare ca şi foarfecele ergonomice.
Reglarea încărcăturii cu rod
Rărirea fructelor este lucrarea prin care se poate norma precis încărcătura de fruc-
te, ceea ce duce la îmbunătăţirea calităţii lor.
Această operaţie tehnologică are următoarele avantaje:
Obţinerea unei producţii înalte de calitate superioară sub aspectul mă-
rimii, culorii, etc.
Creşte calitatea fructelor, implicit şi preţul de realizare.
23
25. Măreşte productivitatea muncii la recoltare, sortare şi ambalare, deoa-
rece numărul fructelor este mai mic.
Previne ruperea şi dezbinarea ramurilor, menţinând volumul productiv al
coroanei pentru anii următori.
Prevede apariţia şi accentuarea alternanţei de rodire.
Creşterea rezistenţei pomilor la boli şi la geruri datorită înmagazinării
unei cantităţi suficiente de substanţe de rezervă.
Asigură condiţii de formare a lăstarilor anuali pe care se vor for-
ma formaţiuni de rod pentru anii următori.
O încărcătură optimă cu fructe pentru pomii de măr se consideră atunci când unui
fruct (măr) îi revin 30-50 de frunze bine dezvoltate.
Rărirea manuală a fructelor se efectuează după căderea fiziologică a lor, când fruc-
tele sunt de 1,0-1,5 cm şi se realizează într-o perioadă cât mai scurtă. După rărire,
fructele de măr trebuie să rămână distanţate la 10-15 cm (la soiurile de mere cu
fructele mai mici) şi la 15-20 cm (la soiurile cu fructele mari).
Recoltarea fructelor
Recoltarea este o operaţiune tehnologică destul de importantă care are o influenţă
majoră asupra calităţii fructelor, duratei de păstrare, etc.
Momentul optim de recoltare poate fi stabilit după mai multe metode:
Testul amidon-iod
Fermitatea fructelor
Nivelul Brix (glucoză solubilă)
Numărul zilelor după înflorirea completă
Culoarea pieliţei seminţei (pericarpului)
Culoarea pieliţei
Aceste metode mai detaliat sunt descrise în Îndrumarul Proiectului de Dezvoltare
a Businessului Agricol privind Tratarea Merelor după Recoltare.
Recoltarea manuală se practică la cultura mărului în special la folosirea fructelor
pentru consum în stare proaspătă (anexa 5). Culesul fructelor se efectuează în
saci de recoltare cu fund rigid şipereţi moi (fig. 9).
În timpul recoltării fructele nu trebuie lovite sau în-
ţepate, pentru a-şi păstra însuşirile organoleptice,
aspectul comercial şi capacitatea de păstrare. De
asemenea, în timpul recoltării se va evita ruperea
formaţiunilor de rod, pentru a nu micşora producţia
din anul următor.
Recoltarea începe dimineaţa, după ce s-a ridicat
roua, iar în zilele foarte călduroase culesul se
întrerupe în-tre orele 11 şi 16, deoarece în prezenţa
umidităţii în exces şi a temperaturii înalte fructele
se depreciază rapid. Fructele recoltate se vor ţine la
umbră sub un şopron improvizat în câmp şi se vor
expedia cât mai repede posibil în depozitele de
prerăcire, iar apoi se vor supune procesului de
Figura 9. Sacul de recoltare
păstrare.
a fructelor.
24
26. INVESTIŢIILE NECESARE LA FONDAREA LIVEZILOR
DE MĂR CU POMI DE TIPUL „KNIP-BAUM”
Volumul investiţiilor capitale pentru înfiinţarea livezilor superintensive de măr in-
clude cheltuielile efectuate pentru pregătirea solului, plantarea, instalarea spalie-
rului şi îngrijirea plantaţiilor până la intrarea pomilor pe rod. Volumul de investiţii
depinde şi de biotipul portaltoiului, distanţa de plantare, tipul materialului săditor,
forma coroanei pomilor, termenul intrării lor pe rod, prezenţa irigării, sistemul de
protecţie a plantelor. În general volumul investiţiilor constituie suma cheltuielilor
directe şi indirecte începând cu pregătirea solului şi terminând cu îngrijirea livezii
până la intrarea pomilor pe rod.
Suma investiţiilor capitale la un hectar de livadă superintensivă de măr fondată cu
pomi de tipul „knip-baum” şi distanţa de plantare 3,5x1,2 m şi cu sistem de irigare
prin picurare este specificată în tabelul ce urmează.
30. Credite
Creditele reprezintă o sursă suplimentară de finanţare a investiţiilor necesare la
fondarea plantaţiilor pomicole. În Republica Moldova creditele sunt oferite de câte-
va categorii de investiţii financiare: băncile comerciale, instituţiile de microfinanţa-
re şi companiile de leasing.
În continuare este indicată lista instituţiilor financiare ce acordă creditare sectoru-
lui agricol.
Tabelul 13. Lista instituţiilor financiare care acordă creditare sectorului agricol
Denumirea instituţiei financiare Adresa oficiu central Informaţii de contact
Bănci comerciale
or. Chişinău, 22-27-70, 24-46-49
BC "MOLDOVA - AGROINDBANK" S.A.
str.Cosmonauţilor, 9 www.maib.md
or. Chişinău, 54-19-74
BC "MOBIASBANCA" S.A.
bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 81a www.mobiasbank.com
29
31. or. Chişinău, 57-67-82
BC "MOLDINDCONBANK" S.A.
str. Armenească, 38 www.moldindconbank.com
or. Chişinău, 22-14-94, 22-14-81
BC "BANCA SOCIALA" S.A.
str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni, 61 www.socbank.md
or. Chişinău, 50-01-01, 50-02-22
BC "EuroCreditBank" S.A.
str. Ismail, 33 www.ecb.md
or. Chişinău, 27-43-86
BC "INVESTPRIVATBANK" S.A.
str. Şciusev, 34 www.ipb.md
or. Chişinău, 29-59-00
BC "UNIVERSALBANK" S.A.
bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 180 www.universalbank.md
or. Chişinău, 23-30-65, 57-61-00
BC "VICTORIABANK" S.A.
str.31 August 1989, 141 www.victoriabank.md
or. Chişinău, 27-25-83
BC "EXIMBANK" S.A.
bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 6 www.eximbank.com
or. Chişinău, 54-43-77
BC "ENERGBANK" S.A.
str. Vasile Alexandri, 78 www.energbank.com
or. Chişinău, 25-38-01
BC "UNIBANK" S.A.
str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni, 45 www.unibank.md
or. Chişinău, 22-74-35
"Banca de Finante si Comert" S.A.
str. Puşkin 26 www.fincombank.com
or. Chişinău, 24-47-22, 24-04-70
Societatea pe Actiuni Banca de Economii
str. Columna, 115 www.bem.md
Instituţii de microfinanţare
or. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi 29-53-05, 29-53-06
Corporaţia de Finanţare Rurală
Sfînt, 180, oficiul 906 www.microfinantare.md
Proiectul Investiţii şi Servicii Rurale or. Chişinău, 22-24-65, 22-24-67
(RISP) str. Cosmonauţilor, 9 oficiul 544 www.capmu.md
or. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi 27-14-19
ProCredit
Sfânt, 65, oficiul 900 www.procredit.md
Federaţia Asociaţiilor de Economii şi or. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi
29-59-14
Împrumut Sfînt, 180, oficiu 1110
or. Chişinău, 23-49-70
“GARANTINVEST” SRL
str. 31 August 1989, 98, oficiul 411 www.garantinvest.md
or. Chişinău, 22-99-04,
Microinvest
str. Puşkin, 16 22-99-03
Companii de leasing
or. Chişinău, 27-27-09, 50-02-44
Euro Leasing
str. Ismail, 33 www.euroleasing.md
or. Chişinău, 20-36-16, 20-36-17
MAIB Leasing
str.Tighina, 49/4 www.leasing.md
or. Chişinău, 49-84-44, 49-93-17, 44-97-65
IMC Leasing
bd. Moscovei, 20 www.imcleasing.md
or. Chişinău, 44-10-44,
BS Leasing Grup
bd. Moscovei, 21 44-10-96
or. Chişinău, 21-34-50, 21-34-46,
Galas Leasing
str. A.Diordita, 2 21-34-47
30
32. BIBLIOGRAFIE
1. BABUC, V. Producerea materialului săditor pomicol. Ch.: Universitatea
Agrară de Stat din Moldova, 2002, 219 p.
2. BALAN, V., CIMPOIEŞ, GH., BARBĂROŞIE, M. Pomicultura. Ch.: Museum,
2001, 452 p.
3. BUCARCIUC, V. Soiuri de măr pentru pieţele de export. Ghid informativ.
Chişinău. 2006. 40 p.
4. CIMPOIEŞ , Gh. Pomicultura specială. Chişinău: Colograf-Com, 2002, p.
5-71.
5. GHENA, N., BRANIŞTE, N., STĂNICĂ, F. Pomicultură generală. Bucureşti:
Matrix Rom, 2004.
6. OVERCENCO Aureliu. AGRICULTURAL ATLAS. version January 2006.
7. PETRE, Gh., PETRE, V., ANDREIEŞ, N. et al. Ghid pentru sporirea producţiei
şi calităţii merelor. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură
Voineşti. Ed. SUN GRAFIC, 2006.
8. Piaţa merelor proaspete în Ucraina. Studiu de confirmare a pieţei ţintă.
CNFA/PDBA. Martie 2006.
9. Piaţa merelor proaspete în România. Studiu de confirmare a pieţei ţintă.
CNFA/PDBA. Martie 2006.
10.Studiu de Piaţă: Merele Proaspete pe pieţele din Rusia, Germania şi Litu-
ania. CNFA/PDBA. Chişinău, decembrie 2005.
11.ЫНДРУМЭРЬ агротехниче пентру помикулторь. Суб ред. луй В.И.
БАБУК. Кишинэу: Картя Молдовеняскэ, 1985, 392 п.
12.Baza de date FAOSTAT a ONU, http://faostat.fao.org
31
33. ANEXE
Anexa 1. Lista soiurilor de măr admise temporar pentru testarea în condiţii de
producţie în Republica Moldova.
32
34. Anexa 2. Lucrările de tăiere (în uscat) şi în verde la pomii de măr
Anexa 3. Lucrările de întreţinere şi lucrare a solului în livadă
33
35. Anexa 4. Sistemele de susţinere folosite în plantaţiile superintensive de măr.
34
36. Anexa 5. Fructificarea pomilor de măr şi recoltarea fructelor în livada superinten-
sivă înfiinţată cu pomi de tipul „knip-baum.”
Anexa 6. Uneltele folosite în livadă la lucrările de tăiere şi formare a pomilor
35
