2. •
EFECTUL DE SERĂ ESTE UN FENOMEN NATURAL DE
ÎNCĂLZIRE A SUPRAFEŢEI SOLULUI ŞI A AERULUI DE CĂTRE
RAZELE SOLARE CARE PENETREAZĂ ATMOSFERA. RADIAŢIILE
INFRAROŞII DUPĂ CE AU ÎNCĂLZIT PĂMÂNTUL SUNT
REFLECTATE DE CĂTRE ACESTA SPRE SPAŢIUL EXTRA
ATMOSFERIC DAR O MARE CANTITATE DE CĂLDURĂ SE
ACUMULEAZĂ ASIGURÂND TEMPERATURA NECESARĂ VIEŢII
PE PĂMÂNT. CU CÂT ATMOSFERA ESTE MAI BOGATĂ ÎN
VAPORI DE APĂ ŞI GAZE CA DIOXIDUL DE CARBON, METANUL,
CFC (CLORO FLUOR CARBON), OZONUL TROPOSFERIC,
DIOXIDUL DE AZOT, ESTE REŢINUTĂ LA NIVELUL SOLULUI ŞI
ÎN STRATURILE INFERIOARE ALE ATMOSFEREI O CANTITATE
DIN CE ÎN CE MAI MARE DE CĂLDURĂ CARE DUCE LA
ÎNCĂLZIREA PROGRESIVĂ A CLIMEI LA NIVEL GLOBAL.
3. Anul 2006 a fost al şaselea cel mai cald an din istoria măsurătorilor.
Mediate separat pentru cele două emisfere, temperaturile la suprafaţă
din emisfera nordică (+0,58ºC faţă de media pe 30 de ani, de
14,6°C/58,28°F) par să situeze anul 2006 pe locul patru în
ierarhia celor mai calzi ani, iar în ceea ce priveşte emisfera sudică
(+0,26ºC faţă de media pe 30 de ani, de 13,4°C/56,12°F), anul
2006 a fost al şaptelea cel mai cald an din istoria măsurătorilor
instrumentale, din 1861 până in prezent.
De la inceputul secolului al XX-lea, temperatura medie globală la
suprafaţă a crescut cu aproximativ 0,7ºC, dar această creştere nu
a fost continuă. ÎncepÂnd din 1976, temperatura medie globală
creşte abrupt, cu 0,18ºC pe deceniu. În emisferele nordică şi
sudică media perioadei 1997-2006 este cu 0,53ºC si respectiv
0,27ºC mai mare decât media intervalului 1961-1990.
9. Cum marii poluatori ai lumii amână luarea unor măsuri care să
reducă emisiile de gaze cu efect de seră prezentăm câteva
măsuri pa care şi le propune Uniunea Europeană.
Eliminarea dependenţei energetice prin dezvoltarea unei pieţe
interne puternice. In acest fel se va oferi o alegere reală pentru
utilizatorii de energie, fie utilizatori individuali, fie companii, si
vor fi atrase investiţiile majore de care este nevoie in sistemul
energetic. Piaţa unică este benefică atât pentru competitivitate,
cât şi pentru securitate.
10. Eficientizarea consumului de energie. Comisia a reafirmat
obiectivul de a economisi 20% din totalul consumului de energie
primară până in anul 2020. Dacă va avea succes, va însemna că
până în 2020 UE va folosi cu 13% mai puţină energie decât
astăzi, economisind 100 de miliarde de euro si 780 de tone de
CO2 in fiecare an.
Comisia propune: accelerarea utilizării vehiculelor pe bază de
combustibili eficienţi; standarde mai dure si o etichetare mai
bună a electrocasnicelor; mărirea eficienţei energetice a
clădirilor existente în UE, precum si îmbunătăţirea generării,
transmiterii si distribuţiei căldurii si electricităţii.
Pe lângă măsurile enumerate, considerăm că demararea
unor programe de împăduriri masive pe terenurile degradate şi
recuperarea metanului care se degajă în urma descompunerii
necontrolate a deşeurilor biodegradabile de la gropile de gunoi,
ar fi acţiuni care ar duce la reducerea cantităţii de gaze cu
efect de seră din atmosferă.
