SlideShare a Scribd company logo
1 of 28
Culoarea în entităţi multimedia
• Culoarea reprezintă totalitatea radiațiilor de
lumină de diferite frecvențe pe care le reflectă
corpurile și care creează asupra ochiului
(retinei) o impresie specifică, aspectul colorat
al corpurilor.
PERCEPTIA UMANA A IMAGINILOR
Lumina este o forma de radiatie electromagnetica ce poate fi
perceputa de ochiul uman daca este intr-un spectru restrans cu lungimea
de unda cuprinsa intre aproximativ 350-780 nm:
• În cazul oamenilor această percepție provine
din abilitatea ochiului de a distinge câteva (de
obicei trei) analize filtrate diferite ale aceleiași
imagini.
• Percepția culorii diferă de la o persoană la
alta, astfel percepția culorii este influențată de
aspecte de natură anatomică (de ex. unii
oameni se nasc văzând culorile diferit, alții nu
le percep deloc, e.g. daltonism), de evoluția
observatorului sau și de culorile aflate în
vecinătatea culorii percepute sau în câmpul
vizual al privitorului (aceasta fiind explicația
multor iluzii optice).
• Culoarea (lungimea de undă) este doar una
din proprietățile luminii, altele fiind de ex.
direcția, viteza, intensitatea, coerența,
polarizarea.
• Unul dintre cele mai utile și mai des folosite
moduri de a descrie culoarea este folosind
nuanța, saturația și luminozitatea (Hue,
Saturation Brightnes HSB sau Hues Saturation
Lightness HSL)
- Nuanța, care caracterizează culoarea (roșu,
galben, verde, etc.), ea este determinată de
lungimea de undă dominantă a distribuției
spectrale a culorii.
- Saturația sau puritatea, care este o măsură a
amestecului de alb într-o culoare pură,
această noțiune permite să se facă distincția
între roșu și roz, între albastru închis și deschis
ect. O culoare pură are saturația 100%.
Lumina acromatică are saturația 0%.
- Luminozitatea sau strălucirea, care reprezintă
intensitatea luminii. Luminozitatea este o
caracteristică a unui obiect emițător de
lumină, în timp ce strălucirea caracterizează
un obiect neemițător de lumină, care reflectă
lumina.
Culoarea în designul digital
• Grupul de trei culori primare roșu, verde și
albastru mai sunt cunoscute și sub numele de
RGB.
• Prin folosirea unor puncte care pot lumina cu
256 de intensități diferite se obțin un număr
de 6,7 milioane de culori posibile pentru
fiecare pixel (256x256x256).
• Culorile primare RGB sunt utile în cazul
generării culorii prin lumină transmisă direct,
iar pentru limina reflectată se foloște un set de
culori format din azuriu, purpuriu și galben
(cyan, magenta, yellow – CMY)
• stralucirea subiectiva (intensitatea perceputa
de sistemul vizual uman) este o functie
logaritmica de intensitatea incidenta a luminii;
Exista o serie de experimente care
demonstreaza ca stralucirea perceputa nu este
o simpla functie de intensitatea luminoasa.
a) o imagine avand benzi cu nuante de gri strict uniforme este
perceputa ca avand variatii de nuanta, mai ales in zonele de granita
dintre dungile alaturate (benzile lui Mach, dupa Ernst Mach care a
descris fenomenul prima data in 1865);
b) fenomenul numit contrast simultan indica
faptul ca stralucirea perceputa a unei regiuni nu depinde
exclusiv de intensitatea sa.
Alte experimente care ilustreaza perceptia vizuala umana sunt iluziile
optice. Astfel: a) se poate distinge un patrat, chiar daca nu exista linii
reprezentand laturile sale; b) se poate distinge un cerc; c) segmentele
orizontale sunt egale, dar sunt percepute ca fiind inegale; d) chiar daca
nu par, liniile oblice sunt paralele si echidistante.
Formarea aditivă a culorii
Gama de culori posibilă
• Ochiul uman poate percepe o gamă mai largă
de culori decât cele ce pot fi reproduse prin
procesul de printare sau afișare pe ecranele
monitoarelor. În general pe monitoare se pot
obține culori mai vibrante decât pe hârtie.
Teoria cromatică a împărţit culorile în
mai multe categorii
• 1. Culoarea locală este proprie fiecărui obiect
ce trebuie scos din banal pentru a deveni
parte integrantă a unei opere de artă. Ea este
folosită fie în pictură, fie în fotografiile
artistice. Culoarea locală este cea pe care o
observăm în cotidianul nostru, la
obiectele/cadrele/personajele din jurul
nostru.
• 2. Culoarea impresiei, prin intermediul căreia
cromatica este receptată modificat, din cauza
distanţelor dintre ochi şi obiect, a efectelor
atmosferice, în special din cauza luminii. În
ultimul rând, ea depinde de acuitatea vizuală a
privitorului, respectiv a pictorului.
• 3. Culorile fundamentale, care nu sunt
obţinute din niciun amestec pigmentar, cele
definite de spectrul cromatic ca primare: roşu,
galben şi albastru.
4. Culorile binare sunt obţinute din amestecul, în
cantităţi egale, a două culori fundamentale.
5. Culorile calde şi reci sau termo-dinamice sunt
tente care influenţează, prin observarea lor,
gradul de confort psihic al unei persoane,
respectiv pulsul acesteia, pe care cele calde (
galben închis, roşu, portocaliu, până la brun) îl
fac să crească uşor, pe cand cele reci (alb, galben
deschis, verde, albastru, violet, până la negru) îl
fac să coboare, până la relaxarea deplină.
• 6. Culorile complementare, care pe cercul
cromatic trebuie să fie diametral opuse.
Culorile complementare sunt cele care sporesc
contrastul unei lucrări.
• Există trei perechi de culori complementare
primare: roşu – verde, galben – violet, albastru
– portocaliu şi trei perechi de culori
complementare secundare: roşu+violet –
galben+verde, galben+portocaliu –
albastru+violet, albastru+verde (albastru
mangan) – roşu+portocaliu (roşu vermillon).
• Culorile pure sau crude nu se limitează la
tentele cu strălucire maximă, ele nu sunt
amestecate înainte de folosire. Culorile
proaspăt scoase dintr-un tub pot fi exemple
bune în acest caz.
• Culorile rupte sau contrastul complementar
reprezintă juxtapunerea a două culori
complementare, prin intermediul cărora se va
modifica strălucirea, luminozitatea sau
intensitatea uneia sau amândurora.
• Culorilor semnificante în tradiţia diferitelor
popoare li s-au asimilat anumite sensuri
afective, reprezentative. De exemplu în cultura
românească stările sufleteşti se definesc ca
stări de culoare.
Bibliografie
• Marjorie Vai, Kristen Sosulski; The Essential
Guide to Online Course Design: A Standards-
Based Approach; Routledge; 1 edition (4 Feb
2011);
• Adobe Creative Team; Adobe Creative Suite 5
Design Premium Classroom in a Book
(Classroom in a Book (Adobe)); Adobe; 1
edition (25 Jun 2010);

More Related Content

More from Dmitrii Stoian

Crearea prototipurilor
Crearea prototipurilorCrearea prototipurilor
Crearea prototipurilorDmitrii Stoian
 
Medii de dezvoltare node.js npm
Medii de dezvoltare node.js  npmMedii de dezvoltare node.js  npm
Medii de dezvoltare node.js npmDmitrii Stoian
 
Bazele conceptuale a dezvoltarii produselor
Bazele conceptuale a dezvoltarii produselorBazele conceptuale a dezvoltarii produselor
Bazele conceptuale a dezvoltarii produselorDmitrii Stoian
 
009. compresia imaginilor digitale
009. compresia imaginilor digitale009. compresia imaginilor digitale
009. compresia imaginilor digitaleDmitrii Stoian
 
008. iimagini ca entitate mutimedia
008. iimagini ca entitate mutimedia008. iimagini ca entitate mutimedia
008. iimagini ca entitate mutimediaDmitrii Stoian
 
006. textul – entitate de studiu multimedia
006. textul – entitate de studiu multimedia006. textul – entitate de studiu multimedia
006. textul – entitate de studiu multimediaDmitrii Stoian
 
004. prelucrarea evenimentelor js
004. prelucrarea evenimentelor js004. prelucrarea evenimentelor js
004. prelucrarea evenimentelor jsDmitrii Stoian
 
003. manipularea cu dom
003. manipularea cu dom003. manipularea cu dom
003. manipularea cu domDmitrii Stoian
 
002. Introducere in type script
002. Introducere in type script002. Introducere in type script
002. Introducere in type scriptDmitrii Stoian
 
001.Introducere in tehnologii mutimedia
001.Introducere in tehnologii mutimedia001.Introducere in tehnologii mutimedia
001.Introducere in tehnologii mutimediaDmitrii Stoian
 

More from Dmitrii Stoian (13)

Crearea prototipurilor
Crearea prototipurilorCrearea prototipurilor
Crearea prototipurilor
 
Medii de dezvoltare node.js npm
Medii de dezvoltare node.js  npmMedii de dezvoltare node.js  npm
Medii de dezvoltare node.js npm
 
Bazele conceptuale a dezvoltarii produselor
Bazele conceptuale a dezvoltarii produselorBazele conceptuale a dezvoltarii produselor
Bazele conceptuale a dezvoltarii produselor
 
Webpack
Webpack Webpack
Webpack
 
010. animatii
010. animatii010. animatii
010. animatii
 
009. compresia imaginilor digitale
009. compresia imaginilor digitale009. compresia imaginilor digitale
009. compresia imaginilor digitale
 
008. iimagini ca entitate mutimedia
008. iimagini ca entitate mutimedia008. iimagini ca entitate mutimedia
008. iimagini ca entitate mutimedia
 
006. textul – entitate de studiu multimedia
006. textul – entitate de studiu multimedia006. textul – entitate de studiu multimedia
006. textul – entitate de studiu multimedia
 
005. html5 si canvas
005. html5 si canvas005. html5 si canvas
005. html5 si canvas
 
004. prelucrarea evenimentelor js
004. prelucrarea evenimentelor js004. prelucrarea evenimentelor js
004. prelucrarea evenimentelor js
 
003. manipularea cu dom
003. manipularea cu dom003. manipularea cu dom
003. manipularea cu dom
 
002. Introducere in type script
002. Introducere in type script002. Introducere in type script
002. Introducere in type script
 
001.Introducere in tehnologii mutimedia
001.Introducere in tehnologii mutimedia001.Introducere in tehnologii mutimedia
001.Introducere in tehnologii mutimedia
 

007. culoare in entitati multimedia

  • 2. • Culoarea reprezintă totalitatea radiațiilor de lumină de diferite frecvențe pe care le reflectă corpurile și care creează asupra ochiului (retinei) o impresie specifică, aspectul colorat al corpurilor.
  • 3. PERCEPTIA UMANA A IMAGINILOR Lumina este o forma de radiatie electromagnetica ce poate fi perceputa de ochiul uman daca este intr-un spectru restrans cu lungimea de unda cuprinsa intre aproximativ 350-780 nm:
  • 4. • În cazul oamenilor această percepție provine din abilitatea ochiului de a distinge câteva (de obicei trei) analize filtrate diferite ale aceleiași imagini.
  • 5.
  • 6. • Percepția culorii diferă de la o persoană la alta, astfel percepția culorii este influențată de aspecte de natură anatomică (de ex. unii oameni se nasc văzând culorile diferit, alții nu le percep deloc, e.g. daltonism), de evoluția observatorului sau și de culorile aflate în vecinătatea culorii percepute sau în câmpul vizual al privitorului (aceasta fiind explicația multor iluzii optice).
  • 7. • Culoarea (lungimea de undă) este doar una din proprietățile luminii, altele fiind de ex. direcția, viteza, intensitatea, coerența, polarizarea.
  • 8. • Unul dintre cele mai utile și mai des folosite moduri de a descrie culoarea este folosind nuanța, saturația și luminozitatea (Hue, Saturation Brightnes HSB sau Hues Saturation Lightness HSL)
  • 9. - Nuanța, care caracterizează culoarea (roșu, galben, verde, etc.), ea este determinată de lungimea de undă dominantă a distribuției spectrale a culorii. - Saturația sau puritatea, care este o măsură a amestecului de alb într-o culoare pură, această noțiune permite să se facă distincția între roșu și roz, între albastru închis și deschis ect. O culoare pură are saturația 100%. Lumina acromatică are saturația 0%.
  • 10. - Luminozitatea sau strălucirea, care reprezintă intensitatea luminii. Luminozitatea este o caracteristică a unui obiect emițător de lumină, în timp ce strălucirea caracterizează un obiect neemițător de lumină, care reflectă lumina.
  • 11. Culoarea în designul digital • Grupul de trei culori primare roșu, verde și albastru mai sunt cunoscute și sub numele de RGB. • Prin folosirea unor puncte care pot lumina cu 256 de intensități diferite se obțin un număr de 6,7 milioane de culori posibile pentru fiecare pixel (256x256x256).
  • 12. • Culorile primare RGB sunt utile în cazul generării culorii prin lumină transmisă direct, iar pentru limina reflectată se foloște un set de culori format din azuriu, purpuriu și galben (cyan, magenta, yellow – CMY)
  • 13. • stralucirea subiectiva (intensitatea perceputa de sistemul vizual uman) este o functie logaritmica de intensitatea incidenta a luminii; Exista o serie de experimente care demonstreaza ca stralucirea perceputa nu este o simpla functie de intensitatea luminoasa.
  • 14. a) o imagine avand benzi cu nuante de gri strict uniforme este perceputa ca avand variatii de nuanta, mai ales in zonele de granita dintre dungile alaturate (benzile lui Mach, dupa Ernst Mach care a descris fenomenul prima data in 1865);
  • 15. b) fenomenul numit contrast simultan indica faptul ca stralucirea perceputa a unei regiuni nu depinde exclusiv de intensitatea sa.
  • 16. Alte experimente care ilustreaza perceptia vizuala umana sunt iluziile optice. Astfel: a) se poate distinge un patrat, chiar daca nu exista linii reprezentand laturile sale; b) se poate distinge un cerc; c) segmentele orizontale sunt egale, dar sunt percepute ca fiind inegale; d) chiar daca nu par, liniile oblice sunt paralele si echidistante.
  • 18. Gama de culori posibilă • Ochiul uman poate percepe o gamă mai largă de culori decât cele ce pot fi reproduse prin procesul de printare sau afișare pe ecranele monitoarelor. În general pe monitoare se pot obține culori mai vibrante decât pe hârtie.
  • 19. Teoria cromatică a împărţit culorile în mai multe categorii • 1. Culoarea locală este proprie fiecărui obiect ce trebuie scos din banal pentru a deveni parte integrantă a unei opere de artă. Ea este folosită fie în pictură, fie în fotografiile artistice. Culoarea locală este cea pe care o observăm în cotidianul nostru, la obiectele/cadrele/personajele din jurul nostru.
  • 20. • 2. Culoarea impresiei, prin intermediul căreia cromatica este receptată modificat, din cauza distanţelor dintre ochi şi obiect, a efectelor atmosferice, în special din cauza luminii. În ultimul rând, ea depinde de acuitatea vizuală a privitorului, respectiv a pictorului.
  • 21. • 3. Culorile fundamentale, care nu sunt obţinute din niciun amestec pigmentar, cele definite de spectrul cromatic ca primare: roşu, galben şi albastru.
  • 22. 4. Culorile binare sunt obţinute din amestecul, în cantităţi egale, a două culori fundamentale. 5. Culorile calde şi reci sau termo-dinamice sunt tente care influenţează, prin observarea lor, gradul de confort psihic al unei persoane, respectiv pulsul acesteia, pe care cele calde ( galben închis, roşu, portocaliu, până la brun) îl fac să crească uşor, pe cand cele reci (alb, galben deschis, verde, albastru, violet, până la negru) îl fac să coboare, până la relaxarea deplină.
  • 23. • 6. Culorile complementare, care pe cercul cromatic trebuie să fie diametral opuse. Culorile complementare sunt cele care sporesc contrastul unei lucrări.
  • 24. • Există trei perechi de culori complementare primare: roşu – verde, galben – violet, albastru – portocaliu şi trei perechi de culori complementare secundare: roşu+violet – galben+verde, galben+portocaliu – albastru+violet, albastru+verde (albastru mangan) – roşu+portocaliu (roşu vermillon).
  • 25. • Culorile pure sau crude nu se limitează la tentele cu strălucire maximă, ele nu sunt amestecate înainte de folosire. Culorile proaspăt scoase dintr-un tub pot fi exemple bune în acest caz.
  • 26. • Culorile rupte sau contrastul complementar reprezintă juxtapunerea a două culori complementare, prin intermediul cărora se va modifica strălucirea, luminozitatea sau intensitatea uneia sau amândurora.
  • 27. • Culorilor semnificante în tradiţia diferitelor popoare li s-au asimilat anumite sensuri afective, reprezentative. De exemplu în cultura românească stările sufleteşti se definesc ca stări de culoare.
  • 28. Bibliografie • Marjorie Vai, Kristen Sosulski; The Essential Guide to Online Course Design: A Standards- Based Approach; Routledge; 1 edition (4 Feb 2011); • Adobe Creative Team; Adobe Creative Suite 5 Design Premium Classroom in a Book (Classroom in a Book (Adobe)); Adobe; 1 edition (25 Jun 2010);