Prezentare generală despre albine

2. .
Diferitele izvoare arată că pe teritoriul vechii Dacii apicultura căpătase o mare dezvoltare.
Xenofon (430-355 Î.Hr.) în lucrarea “Anabassis”arăta că “hrana geţilor consta în primul
rând din miere, legume, lapte simplu sau preparat şi foarte puţină carne, căci credinţa în
Zamolxes îi oprea”
Numeroase izvoare arată că pentru dezvoltarea albinăritului au fost acordate o serie de
privilegii pentru negoţul cu ceară, scutirea de vămi, donaţii gratuite pentru “locuri de
prisacă”, precum şi numeroase urice şi hrisoave legate de stupi, miere şi ceară, acordate
în special domeniilor mănăstireşti.
In secolul al XVIII-lea, conform documentelor epocii, în Moldova şi Muntenia existau
peste un milion de stupi.

3. A L B I N E L E , P R E C U M F U R N I C I L E , S U N T I N S E C T E I N C R E D I B I L E , C U O V I A Ţ Ă S O C I A L Ă
C O M P L E X Ă . E L E S U N T E S E N Ţ I A L E P E N T R U N AT U R Ă Ş I S U N T R E S P O N S A B I L E
D E P O L E N I Z A R E A M A J O R I T Ă Ţ I I P L A N T E L O R .
Î N T R - U N S T U P L O C U I E Ş T E U N S I N G U R R O I D E A L B I N E . R O I U L E S T E A L C Ă T U I T D I N
T R E I T I P U R I D E A L B I N E : R E G I N A ( M AT C A ) , L U C R Ă T O A R E L E Ş I T R Â N T O R I I .
R E G I N A T R Ă I E Ş T E Î N T R E 3 Ş I 5 A N I Ş I E S T E S I N G U R A C A R E D E P U N E O U Ă . Î N T R - O
S I N G U R A Z I , M A T C A D E P U N E P A N A L A 2 0 0 0 D E O U A , D E D O U A O R I M A I M U L T
D E C Â T G R E U T A T E A E I . D E - A L U N G U L A N U L U I , O M A T C A D E P U N E P Â N Ă L A 2 0 0 0 0 0
D E O U A .
A L B I N E - L U C R Ă T O A R E P O T F I C L A S I F I C A T E I N : D O I C I , A L B I N E C A S N I C E , C A R E
S U N T R E S P O N S A B I L E P E N T R U Î N T R E Ţ I N E R E A S T U P U L U I , S A U C A
S I C U L E G Ă T O A R E A L C Ă R O R R O L E S T E D E A C O L E C T A N E C T A R , P O L E N , P R E C U M
S I A P A N E C E S A R Ă P E N T R U A S U S Ţ I N E V I A Ţ A .
T R Â N T O R I I , M A S C U L I I S U N T P R O D U Ş I N U M A I D E C Ă T R E R E G I N Ă . D E S I P U Ţ I N I L A
N U M Ă R , E I A U U N S I N G U R R O L , D A R I M P O R T A N T , R O L U L D E P A R T E N E R I A I
R E G I N E I . D U R A T A D E V I A Ţ Ă L A T R Â N T O R E S T E F O A R T E S C U R T Ă . T R Â N T O R I I
S U N T D O A R P A R T E N E R I I R E G I N E I , Ş I N U S U N T I M P L I C A Ţ I I N H R Ă N I R E A
C O L O N I E I , S A U Î N T R E Ţ I N E R E A S T U P U L U I .
Viaţa albinelor în stup

4. .
 albina are 2 antene situate de o parte şi de alta a capului, care conţin mii
de senzori: unii pentru atingere, alţii pentru miros şi alţii pentru gust
 albina are 2 ochi compuşi care ocupă o mare parte a suprafeţei capului;
fiecare ochi este compus din mii de ochi mai mici – omatidii
 albina are 3 ochi simpli numiţi oceli, care sunt situaţi în creştetul capului
 albina are o trompă cu ajutorul căreia strânge polenul şi nectarul din flori
 albina are 2 perechi de aripi (anterioare şi posterioare) şi 3 perechi de
picioare
 albina (cu excepţia trântorului) are 1 ac conectat la un săculeţ mic de
venin. Când înţeapă, acul albinei se desprinde de corpul acesteia şi în cele
din urmă albina moare.

5. Duşmanii
albinelor
Gândacii
Furnicile
Viespile
Moliile de
ceară
Aricii
Reptilele
Hamsterii
.