2. Un om şi câinele său au murit deodată.
Ajungând în cer, au mers pe drumul pietruit cu aur…
Vă amintiţi? Pe lângă un gard de marmură fină.
Urcând spre deal au întalnit o poartă superbă,
construită din perle, ce străluceau sub razele soarelui.
Ajungând lângă poartă,
au văzut un om şezând în pragul ei.
"Scuzaţi-mă” i s-a adresat
stăpânul câinelui,
“unde ne aflăm”?
“În Rai” – a răspuns portarul.
3. “Putem primii un pahar cu apă”? A întrebat stăpânul câinelui.
“Desigur” a răspuns portarul, “intră şi vei primii apă răcoritoare”.
“Şi prietenul meu poate intra”? A întrebat vizitatorul.
“Regret” i-a răspuns portarul “Nu permitem intrarea animalelor”.
Omul a decis să renunţe la apă,
şi-a chemat câinele şi-au plecat mai departe.
Drumul în continuare, era anevoios şi plin de praf.
Tot mergând au ajuns la o poartă simplă de lemn,
fără gard prin-prejur.
Portarul rezemat de poartă, citea dintr-o carte.
4. “Pardon” i s-a adresat vizitatorul.
“Putem primii puţina apă”?
“Desigur, cu plăcere, poftim intraţi”
a răspuns amabil portarul.
Ei au trecut poarta şi au baut apă rece
din fântâna apropiată, cât au poftit .
“Mulţumim, puteţi şi să ne spuneţi unde ne aflăm?
“În Rai” le-a răspuns portarul.
“Sunt complect derutat şi portarul precedent,
mi-a spus, că la poarta lui e intrarea în Rai”
a spus vizitatorul.
5. "Ah, te referi la strada aurită şi poarta
cu perle?
Nu, acolo e Iadul”.
“Şi nu vă pasă că acolo se folosesc de
numele vostru”?
S-a mirat, stăpânul câinelui.
6. “Nu”, i-a răspuns portarul.
“Noi suntem bucuroşi că ei îi iau pe
toţi aceia, care sunt de acord,
să-şi părăsească prietenii şi s-ăi lase afară”.
8. Să ţineţi minte, pe veci!
Cu un prieten bun,
întodeauna veţi avea,
o “rază de lumină” la
capătul tunelului…
Traducerea în limba Română - Iosi S Avni