Denumirea proiectului: SISTEM DE INDICATORI GEO-REFERENŢIALI LA DIFERITE SCĂRI SPAŢIALE ŞI TEMPORALE PENTRU EVALUAREA VULNERABILITĂŢII ŞI MĂSURILE DE ADAPTARE ALE AGROECOSISTEMELOR FAŢĂ DE SCHIMBĂRILE GLOBALE Contractor: Administrația Națională de Meteorologie R.A. București

4. CONCLUZII ► Fenomenele de risc agroclimatic limiteaza productivitatea unui biotop in atingerea potentialului biologic. Cunoasterea efectelor singulare sau cumulative ale riscurilor climatice si identificarea arealelor agricole cele mai vulnerabile la producerea acestora sunt criterii de baza in elaborarea si fundamentarea agroclimatica a unui sistem decizional de management durabil. ► Datele climatice din ultim ele decenii evidentiaza o incalzire progresiva a atmosferei si cresterea frecventei evenimentelor extreme, alternanta rapida i ntre canicula severa / seceta accentuata si precipitatii abundente /i nundatii fiind din ce in ce mai evidenta. ► In Romania, temperatura medie anuala a aerului a crescut cu 0.5  C in intervalul 1988-2010, comparativ cu perioada 1901-2010, cele mai mari valori inregistrandu-se indeosebi in lunile de iarna (0.9…1.6  C) si vara (intre 1.2…1.7  C). Cantitatile de precipitatii anuale au inregistrat o descrestere, indeosebi dupa anul 1981, caracterul de regim pluviometric moderat secetos fiind predominant, iar frecventa anilor secetosi de 55.0% in perioada 1961-2010. ► In acest context, r ealizarea unui sistem de indicatori geo-referențiali la diferite scări sp a țio-temporale pentru evaluarea vulnerabilității speciilor cultivate și elaborarea măsurilor specifice de adaptare față de schimbările climatice actuale și previzibile reprezinta o prioritate pentru cercetarea agricola, metodologii le de studiu si cercetare (fundamentala si aplicativa) bazandu-se pe c riterii specifice de analiză a fenomenelor meteo rologice periculoase cu impact in agricultura.

5. Activitate 1.1. Analiza resurselor climatice şi descrierea contextului actual privind problematica schimbărilor climatice globale/regionale şi efectele asupra specializării producţiei - Analiza resurselor agroclimatice din România în contextul schimbărilor climatice actuale şi previzibile – concept și metodologie de abordare ; Activitate 1.2. - Definirea criteriilor și caracterizarea parametrilor de risc agroclimatic (termic și hidric) funcţie de cerinţele culturilor agricole faţă de variabilele de mediu, genotipul cultivat și oferta agropedoclimatică. Baze de date satelitare şi transmisii date meteorologice pentru validarea modelelor agrometeorologice şi de analiză a recoltelor. 1.2.1. Prezentarea criteriilor și stabilirea parametrilor de risc termic/hidric cu impact asupra productivității agricole ; 1.2.2. Conceptul și structura bazei de date spațiale geo-referențiate utilizate în analiza vulnerabilității ecosistemelor agricole față de condițiile limitative de mediu (secetă/inundații) ; 1.2.3. Prognoza și avertizare meteorologică - sistem-suport pentru identificarea zonelor potențial afectate de fenomenele extreme ; 1.2.4. Descrierea sistemului de transmisii de date și produse meteorologice și agrometeorologice necesare pentru studiul vulnerabilității zonelor agricole față de fenomenele meteorologice periculoase ; 1.2.5 . Descrierea reorganizării bazei de date meteorologice și agrometeorologice specializate necesare validării modelelor agrometeorologice și de analiză a recoltelo r. ACTIVITATI / FAZA 1

6. Activitate 1.1. Analiza resurselor climatice şi descrierea contextului actual privind problematica schimbărilor climatice globale/regionale şi efectele asupra specializării producţiei - Analiza resurselor agroclimatice din România în contextul schimbărilor climatice actuale şi previzibile – concept și metodologie de abordare . Producţiile agricole vor fi afectate de variabilitatea și schimbările climatice previzibile, îndeosebi în zonele agricole cu risc ridicat la secetă și cu potenţial redus de adaptare. În România, schimbările în regimul climatic se încadrează în contextul global, însă cu particularizările regiunii geografice în care este situată ţara noastră. Astfel, la nivelul perioadei 1901–2010, analiza valorilor temperaturii medie anuale a aerului de la un număr de 17 staţii meteorologice cu şir consecutiv de observaţii de peste 100 ani evidenţiază faptul că, temperatura medie anuală a crescut cu 0.5  C în intervalul 1988-2010 (10.2  C) faţă de întreaga perioadă analizată (9.7  C), valoare care se situează sub încălzirea medie globală de 0.6  C. În ultimii 30 de ani, anul cel mai cald a fost 2007 (11.5  C), iar cel mai rece 1985 (8.4  C ). Sub aspectul precipitaţiilor, analiza datelor istorice de precipitaţii de la un număr de 14 staţii meteorologice cu şir consecutiv de măsuratori de peste 100 ani reliefeză faptul că, din punct de vedere pluviometric, s-a evidenţiat o tendinţă generală de scădere a cantităţilor anuale de precipitaţii pe perioada 1901-2010, precum şi o intensificare a fenomenului de secetă îndeosebi după anul 1961 în regiunile din sudul şi sud-estul ţării.

8. 2001-2010 / + 0.4…+0.6  C Caracteristici specifice regimului termic – ROMANIA Temperatura medie a aerului ( 0 C) 1961-1970 8.9 /+0.4 0 C 1971-1980 8.7 /+0.6 0 C 1981-1990 8.7 /+0.6 0 C 1991-2000 8.8 /+0.5 0 C 2001-2010 9.3 Temperatura medie lunara a aerului ( 0 C) IULIE AUGUST 1961-1970 19.5 19.0 1971-1980 18.8 18.1 1981-1990 19.4 18.8 1991-2000 19.8 19.4 2001-2010 20.6 20.0 + 0.8…1.8  C + 0.6…1.9  C

10. 1961-1990 VALORI MEDII MULTIANUALE ALE CANTITATILOR DE PRECIPITATII CAZUTE IN INTERVALUL SEPTEMBRIE – AUGUST / AN AGRICOL 1971-2000 1981-2010 ROMANIA / 583.0 l/mp Dobrogea / 400.9 l/mp ROMANIA / 569.8 l/mp Dobrogea / 397.7 l/mp ROMANIA / 575.1 l/mp Dobrogea / 410.2 l/mp Limite de referinta: <350 l/mp / regim pluviometric excesiv secetos 351-450 lm/p / regim pluviometric secetos 451-600 l/mp / regim pluviometric moderat secetos 601-700 l/mp / regim pluviometric optim >700 l/mp / regim pluviometric ploios  ROMANIA / PREDOMINA ANII AGRICOLI CU REGIM PLUVIOMETRIC MODERAT SECETOS  DOBROGEA / ZONA AGRICOLA CEA MAI SECETOASA

11. 1.2.1. Prezentarea criteriilor și stabilirea parametrilor de risc termic/hidric cu impact asupra productivității agricole Studiul parametrilor meteorologici de risc cu impact asupra vegetaţiei şi productivităţii culturilor agricole prin diferite criterii de caracterizare – definiţie, caracteristici principale, aspecte de risc agrometeorologic, precum şi de identificare – variabilitate spaţio-temporală, frecvenţă, intensitate, succesiune, durată de producere, ani extremi, recorduri sau evenimente extreme, etc., permite cunoaşterea vulnerabilităţii speciilor agricole la producerea unor fenomene de risc/stres meteorologic sau climatic şi determinarea modalităţilor de utilizare a potenţialului agroclimatic al zonelor de interes agricol. Gradul de vulnerabilitate al speciilor agricole la producerea acestora, precum şi a teritoriului agricol în ansamblu, se stabileşte prin diferite praguri de referinţă/nivele şi clase de risc, în scopul evaluării gradului de favorabilitate agroclimatică al suprafeţelor agricole pentru soiuri şi specii agricole cu diferite grade de rezistenţă la producerea acestora. Identificarea riscurilor agroclimatice se realizează plecând de la analiza cantitativă a fenomenelor atmosferice care se manifestă într-un areal agricol (naţional/regiune geografică/judeţ). Analiza datelor agroclimatice la nivelul unui spaţiu geografic are în vedere caracterizarea stării medii a elementelor climatice şi monitorizarea evoluţiei în timp şi spaţiu a acesteia, în corelaţie directă cu cerinţele optime de creştere și dezvoltare a speciilor cultivate. Abaterea semnificativă a parametrilor oricărui element climatic faţă de starea medie reprezintă criteriul cantitativ fundamental pentru identificarea unui risc climatic potenţial. Odată identificate riscurile agroclimatice, este necesară evaluarea cantitativă a acestora , cu scopul de a analiza modul lor de manifestare şi, în final, modul de interacţiune asupra proceselor fiziologice ale plantelor. Evaluarea cantitativă se realizează pe bază de metode statistico-matematice şi cu ajutorul tehnicilor de modelare a dinamicii atmosferei. Atât identificarea, cât şi evaluarea riscurilor climatice se bazează pe analiza datelor meteorologice obţinute din diferite surse (staţii meteorologice, staţii meteorologice cu program agrometeorologic de măsurători și observaţii – fenologice, date privind umiditatea solului și de productie, etc.).

13. Conținutul bazei de date geospațiale (cont.)

19. II.REALIZAREA PROGNOZEI METEOROLOGICE III . EMITEREA AVERTIZĂRILOR DE PRODUCERE A FENOMENELOR METEOROLOGICE PERICULOASE Etapele e labor ării prognozelor meteorologice: -se analizează datele de sol şi altitudine din ultimele 24 de ore din zona Europei şi României , imaginile satelitare şi radar; -se analizează ieșirile modelelor numerice de prognoză a vremii, globale şi de arie limitată; -se analizează rezultatele procesării statistice a ieșirilor modelelor ; -se formulează prognozele meteorologice, pentru diverse intervale de anticipație. Prognoza numeric ă a vremii: determinarea st ă rii viitoare a atmosferei î ntr-o anumit ă regiune, pornind de la o stare dat ă , folosind modele numerice de prognoză Modele numerice globale: IFS –ECMWF (European Centre for Medium-Range Weather Forecasts) ARPEGE (METEOFRANCE) GFS (National Centers for Environmental Prediction) Modele numerice de arie limitat ă : ALADIN, ALARO (ALADIN CONSORTIUM) COSMO ( Consortium for Small-scale Modeling -COSMO) Fenomene meteorologice periculoase avertizate: - p recipitaţii abundente - vânt puternic - viscol - vi jelie - oraje - grindină - temperaturi extreme - ceaţa persistentă În funcție de severitatea manifestărilor meteorologice anticipate, mesaje de avertizare sunt însoțite de un cod de culori: CODUL GALBEN : fenomenele meteorologice obişnuite pentru zona avertizată, dar care temporar pot deveni periculoase pentru anumite activităţi. Există risc de creşteri de debite şi niveluri. CODUL PORTOCALIU : fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare . Există risc de viituri pe rîurile mici. CODUL ROŞU : fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare . Există risc de viituri majore. Dacă fenomenul meteorologic periculos se apropie de pragurile codului galben se emit informări meteorologice fără cod. Avertizările/atenţionările/informările sunt transmise către Presedinţia României, Secretariatul General al Guvernului României, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Ministere (M.M.D.D., M.I.R.A., M.A.), Primăria şi Prefectura Municipiului Bucureşti şi Jud. Ilfov, Administraţia Naţională Apele Române, A.N.D., S.N.C.F.R., Crucea Roşie şi mass-media.

22. Arhitectura Sistemului Na ţio nal de Telecomunicaţii Meteorologice

23. 1.2.5 . Descrierea reorganizării bazei de date meteorologice și agrometeorologice specializate necesare validării modelelor agrometeorologice și de analiză a recoltelor Conform recomandărilor OMM, clima actuală sau curentă se referă la valorile medii multianuale ale unei perioade de referinţă destul de lungă pentru a cuprinde un domeniu reprezentativ al condiţiilor climatice. În general se utilizează datele climatice medii pe 30 ani din intervalul 1961-1990. Deoarece modelele de simulare a formării recoltelor utilizează valori zilnice ale parametrilor climatici este necesară transpunerea predicţiilor climatice la nivelul seriilor de date zilnice istorice, prin adăugarea valorilor de temperatura aerului și multiplicarea valorilor de precipitaţii, corespunzător cu valorile medii lunare prognozate de diferitele scenarii climatice utilizate. După această etapă sunt generate serii de date climatice zilnice corespunzătoare noilor valori ale parametrilor climatici, cu ajutorul generatorului de date climatice SIMMETEO inclus în Programul DSSAT v3.0 şi respectiv, v3.5. Baza de Date Naţională Climatologică include date de la fiecare staţie meteorologică din reţeaua naţională de specialitate (160 stații) fiind stocaţi aproximativ 620 de parametrii meteorologici cu mai mult de 50 de ani de date primare și derivate. Datele sunt organizate într-o schemă de metadate şi în schemele de date. Schemele de date stochează: şiruri de date climatologice din 1961 până în prezent, şiruri de temperaturi zilnice de la 42 de staţii pentru toată perioada de funcționare (din 1848), şiruri de precipitaţii zilnice de la posturi pluviometrice din 1848 până în prezent, date sinoptice de la 160 de staţii începând din 1990 până în prezent.

24. Model conceptual privind s tructura funcţională – informaţională de date meteorologice Pentru re-organizarea bazei de date meteorologice și agrometeorologice specializate necesare validării modelelor agrometeorologice și de analiză a bilanţului apei în sol necesare elaborării proiecţiilor privind impactul schimbărilor climatice asupra culturilor de grau și porumb, precum și evaluarea cerinţei de apă a celor două culturi în condiţiile climatice viitoare, în cadrul proiectului se vor parcurge următoarele etape: - Încărcarea metadatelor privind traductorul de măsurare a umidității solului la stațiile meteorologice cu program agrometeorologic și a parametrilor asociați ce vor fi stocați în baza de date; - Schema de metadate va fi completată cu informații privind: coordonatele platformelor agricole unde sunt efectuate măsurătorile, culturile dintr-un anumit an agricol, tipurile de sol ale platformelor asociate culturilor, codificarea fenologică a plantelor, adăugarea parametrilor asociați; - Se va proiecta o nouă schemă AGRO care va include toate datele derivate din măsurătorile de umiditate, parametrul evapotranspirația și toți indicatorii ce se vor calcula pentru evaluarea vulnerabilității și măsurile de adaptare a agroecosistemelor față de schimbările climatice actuale și previzibile; - Proiectarea și implementarea de noi aplicații web/ servicii care să integreze aplicațiile existente cu noua schemă AGRO optimizând fluxul curent de prelucrări.

25. Activitatea 1.3. Analiza și descrierea prin prisma sensitivitatii fata de schimbările climatice a indicatorilor utilizati în implementarea politicilor agricole comunitare din domeniul dezvoltarii rurale. - Descrierea indicatorilor climatici utilizați în implementarea politicilor agricole comunitare din domeniul dezvoltării rurale . Modul de organizare a utilizării resurselor de la nivelul exploataţiilor agricole trebuie să reflecte aplicarea principiului general al raţionalităţii economice şi al eficienţei, impunându-se în completare şi o evaluare economică a avantajelor şi pagubelor provocate mediului. În acest fel, relaţia agricultură - mediu va exprima într-o măsură mult mai mare trăsăturile caracteristice ale dezvoltării durabile. În prezent, pagubele provocate mediului de actualele practici agricole de tip convenţional sunt multiple: - poluarea mediului înconjurător, în special a apelor subterane şi de suprafaţă cu nitraţi, metale etc. ca urmare a utilizării de substanţe chimice pentru fertilizarea solului; - poluarea atmosferică prin creşterea emisiei de amoniac ca urmare a practicării sistemelor intensive de creştere a animalelor precum şi datorită stropirii culturilor; - probleme care provin din fenomenul de marginalizare: degradarea infrastructurii, abandonarea terenurilor, eroziunea chimică şi fizică a solurilor; - tasarea, poluarea solului ceea ce determină o scădere a capacităţii sale productive şi înrăutăţirea calităţii resurselor de apă; - degradarea peisajului şi a habitatului speciilor sălbatice etc.

26. Activitatea 1.4. - Analiza și descrierea practicilor curente privind resursele de sol pentru fiecare tip de utilizare (arabil, vii, livezi, pasuni, paduri) în scopul stabilirii efectului schimbării utilizării terenurilor asupra componentelor ecosistemice. - Analiza resursele de sol pentru fiecare tip de utilizare (arabil, vii, livezi, pasuni, paduri) în scopul stabilirii efectului schimbării utilizării terenurilor asupra componentelor ecosistemice, în contextul schimbărilor climatice . Rezultatele provizorii ale Recensământului General Agricol 2010 (conform INS) oferă o imagine de ansamblu, atât la nivelul ţării, cât şi în profil teritorial (pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe), asupra numărului de exploataţii agricole, a structurii suprafeţei agricole utilizate şi a suprafeţei agricole neutilizate, a efectivelor de animale, a numărului de persoane care au lucrat în agricultură (fără persoanele angajate temporar şi alte categorii de persoane), precum şi a numărului total de zile lucrate în exploataţiile agricole. La Recensământul General Agricol 2010 s-au înregistrat 3.856 mii exploataţii agricole, din care 3.825 mii (99.20%) sunt exploataţii agricole fără personalitate juridică (exploataţii agricole individuale, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale/familiale) şi 31 mii (0.80 %) sunt exploataţii agricole cu personalitate juridică (regii autonome, societăţi/asociaţii agricole, societăţi comerciale cu capital majoritar de stat/privat, institute/staţiuni de cercetare şi unităţi şcolare cu profil agricol, consilii locale/primării, alte instituţii publice, unităţi cooperatiste şi alte tipuri de unităţi).

27. [email_address] http://www.meteoromania.ro