SlideShare a Scribd company logo
1 of 29
ELECTTRONICĂ ANALOGICĂ
Prof.MILITARU MARGARETA MARIA
Introducere
Structura tranzistorului bipolar
Principiul de funcționare
Utilizări
Întrebări
Informații
Bibliografie
Recapitulare
TRANZISTOARE BIPOLARE
   Descoperirea tranzistorului bipolar a deschis o eră nouă în
    electronică;
   Decembrie 1947 – prima de amplificare a vocii realizată cu
    tranzistor bipolar la Bell Laboratories;
   Inventatorii TB: William Shockley, John Bardeen și Walter
    Brattain, laureați cu Premiul Nobel în 1956;
   Primul tranzistor a fost realizat din
    germaniu și era cu contact punctiform la
    terminalele de emitor și colector;
   1950 – se introduce tranzistorul cu
    joncțiuni la Texas Instruments iar mai târziu
    (1958 - Jack Kilby) primul circuit integrat
    (CI);
   Tranzistorul se numeşte “bipolar” deoarece
    la conducţia curentului electric participă
    atât electroni (sarcină electrică negativă) cât
    şi goluri (sarcină electrică pozitivă).
TRANZISTOARE BIPOLARE
•   TB are 3 regiuni dopate diferit:
    – 2 zone de tip n separate de o regiune de tip p
      care alcătuiesc TB de tipul npn
    – 2 zone de tip p separate de o regiune de tip n
      care alcătuiesc TB de tipul pnp
•   Conexiunile la cele 3 regiuni se numesc:
    – EMITOR
    – BAZĂ
    – COLECTOR
   Baza este mai îngustă decât regiunile de
    emitor și colector
   Emitorul este foarte puternic dopat (n++ sau
    p++)
   Baza este dopată mediu (p+ sau n+)
   Colectorul este slab dopat (n sau p )




         TB de tipul npn          TB de tipul pnp
TRANZISTOARE BIPOLARE
   Tranzistoarele npn și pnp sunt dispozitive
    complementare.
   Teoria se dezvoltă pentru TB npn, principiile de
    bază și relațiile fiind valabile și pentru TB pnp.
   Efect de tranzistor
   Pentru manifestarea efectului de tranzistor:
    ◦ joncțiunea bază-emitor se polarizează direct iar
    ◦ joncțiunea bază-colector se polarizează invers.
•   Denumirea de tranzistor
    provine de la:
       TRANsfer reSISTOR
        TRAN
    și se referă la transferarea
    curentului
    dintr-un circuit cu
    rezistență mică – circuitul
    B-E, unde joncțiunea B-E
    este polarizată direct, într-
    un circuit cu rezistență
    mare – circuitul B-C, unde
    joncțiunea B-C este
    polarizată invers.
                                    Deplasarea purtătorilor
                                    de sarcină prin
                                    tranzistorul bipolar
1.   Joncțiunea B-E fiind polarizată direct, electronii din emitor
     difuzează în bază prin regiunea de sarcină spațială B-E unde
     devin purtători minoritari de sarcină în exces. Concentrația
     lor depinde de tensiunea B-E. Deplasarea electronilor
     constituie o componentă a curentului de emitor (1).
2.   Joncțiunea B-C este polarizată invers și astfel concentrația
     electronilor minoritari la marginea joncțiunii B-C este, ideal,
     egală cu zero.
3.   Gradientul concentrației de electroni este mare, astfel că
     purtătorii minoritari de sarcină difuzează prin regiunea
     bazei. Are loc, de asemenea, un proces de recombinare a
     unor electroni minoritari cu golurile majoritare din regiunea
     p a bazei.
1.   Electronii difuzează prin bază în regiunea de sarcină spațială
     a joncțiunii B-C polarizată invers. Câmpul electric intens din
     regiunea de sarcină spațială B-C atrage electronii spre
     colector (2). Numărul de electroni din colector este o funcție
     de numărul de electroni injectați în bază.
e    Curentul de colector depinde de tensiunea
     B-E.
     Acțiunea tranzistorului constă în controlul curentului de la
     un terminal (colectorul) de către tensiunea dintre celelalte
     două terminale (baza şi emitorul).
e    Recombinarea în bază dintre electronii minoritari și golurile
     majoritare impune înlocuirea golurilor care s-au recombinat.
     Acest proces determină una din componentele curentului de
     bază (3).
1.  Joncțiunea B-E fiind polarizată direct, golurile din bază
    difuzează în emitor prin regiunea de sarcină spațială B-E.
    Deoarece baza este mai slab dopată decât emitorul,
    numărul golurilor care difuzează din B în E este mai mic
    decât cel al electronilor care difuzează din E în B.
    Deplasarea acestor goluri este, de asemenea, o
    componentă a curentului de bază și a doua componentă a
    curentului de emitor (4).
Efecte secundare:
3.  Există, de asemenea, și un curent de polarizare inversă a
    joncțiunii B-C. În mod normal curentul invers al joncțiunii B-
    C este foarte mic.
TRANZISTOARE BIPOLARE
Curentul de colector este un curent de difuzie și
 este controlat de tensiunea B-E.
Curentul de emitor
    ◦ unde prima componentă este datorată fluxului de electroni
      injectați de emitor în bază și, ideal, este egal cu cel de
      colector (IE1=IC). Este componenta notata cu 1;
    ◦ a doua componentă se datorează golurilor din bază care se
      recombină cu electronii din emitor. Acest curent nu este
      componentă a curentului de colector. Este notata cu 4,
    Curentul de bază
   Curentul iE2 este și componentă a curentului de bază. Se noteaza iBa
   A doua componentă, iBb, se datorează sarcinilor pozitive care se
    deplasează în bază pentru a înlocui golurile majoritare care s-au
    recombinat cu electronii minoritari. Curentul este notat cu 3.
   Curentul total de emitor se scrie   iE = iC + iE 2
   Raportul dintre curentul de colector și cel de emitor este o
    constantă numită factor de amplificare în conexiune
    bază-comună.
                    iC                   iC
                       ≡α                   ≡β
                    iE                   iB
 Deoarece iC<iE rezultă α<1.
 Curentul total de bază, i B =i Ba +i Bb ,

Astfel, raportul dintre curentul de colector și cel de bază este o
  constantăcare se numește factor de amplificare în
  curent în conexiune emitor-comun.
 De obicei curentul de bază este mult mai mic decât cel de
  colector și factorul β este mult supraunitar (100 sau mai
  mult).
•   Moduri de lucru
           •   TB din figura poate fi
               polarizat în unul din
               cele 3 moduri de lucru:

           4. Blocare
           5. Regiunea   activă
              normală (RAN)
           6. Satura ție

IE=IB+IC
   Caracteristicile iC=f(vCE) pentru TB în
    conexiunea emitor-comun (EC) au forma:
   Condițiile tensiunilor de pe joncțiuni pentru
       cele 4 moduri de lucru ale TB:
jE polarizata invers                      jE polarizata direct
jC polarizata invers                      jC polarizata invers




jE polarizata invers                      jE polarizata direct
jC polarizata direct                      jC polarizata direct
   TB amplifică tensiuni și curenți
   Circuitul cu 2 surse de polarizare, VBB și VCC
    din figură conține și sursa de semnal
    (sinusoidal, de obicei) – v i , o sursă de
    tensiune cu variație în timp.
   Semnalele de ieşire şi intrare sunt in antifază:


                                                             n4
                                                  Q1
                                      R B
                            n2               n3                          R C
         VOFF = 0                                                        5k
                                      100k
         VAM PL = 100m V         V3                    Q 2N 2222
         FR EQ = 1kH z
                                                                   n5
                            n1

                                 V2                                     V1
               1 .4 V d c                                               12Vdc



                                                                    0
   De ce se numeste tranzistor bipolar?
   De cate feluri sun tranzistoarele bipolare?
   Cum se numesc conexiunile tranzistorului?
   De unde provine denumirea de tranzistor?
   In ce consta manifestarea efectului de
    tranzistor?
   http://tranzistori.blogspot.ro/
   https://tranzistor.wikispaces.com/
    http://www.wikipedia.org/
   http://www.didactic.ro/resurse-educationale/inva
P   Petty, Geoff, Profesorul azi. Metode moderne de
    predare, Editura Atelier Didactic, Bucureşti, 2007
D   Ştefan M.Gheorghe, Drăghici Ioan M., Mureşan
    Tiberiu, Barbu Eneia, Circuite integrate digitale,
    Editura Didactică şi Pedagogică, 1983
ă   Robe Mariana (coordonator), Componente şi
    circuite electronice. Sinteze pentru examenul de
    bacalaureat, Editura Economică, 2000
i   Glendinning, Eric H., McEwan, John, Oxford
    English for Electronics, OUP, 1996
 
TRANZISTOARE BIPOLARE
   Tranzistorul se numeşte “bipolar” deoarece la conducția
    curentului electric participă atât electroni (sarcină electrică
    negativă) cât şi goluri (sarcină electrică pozitivă).
   Tranzistoarele sunt: pnp si npn
   Conexiunile la cele 3 regiuni se numesc:
    – EMITOR
    – BAZĂ
    – COLECTOR
•   Denumirea de tranzistor provine de la:
                      TRANsfer reSISTOR
                       TRAN
    și se referă la transferarea curentului dintr-un circuit
   Efect de tranzistor
   Pentru manifestarea efectului de tranzistor:
    ◦ joncțiunea bază-emitor se polarizează direct iar
    ◦ joncțiunea bază-colector se polarizează invers.

More Related Content

What's hot

Revista Tehnium 71_01
Revista Tehnium 71_01Revista Tehnium 71_01
Revista Tehnium 71_01mircea7
 
Revista Tehnium 72_05
Revista Tehnium 72_05Revista Tehnium 72_05
Revista Tehnium 72_05mircea7
 
Revista Tehnium 74_08
Revista Tehnium 74_08Revista Tehnium 74_08
Revista Tehnium 74_08mircea7
 
Revista Tehnium 73_10
Revista Tehnium 73_10Revista Tehnium 73_10
Revista Tehnium 73_10mircea7
 
Revista Tehnium 74_10
Revista Tehnium 74_10Revista Tehnium 74_10
Revista Tehnium 74_10mircea7
 
Revista Tehnium 74_03
Revista Tehnium 74_03Revista Tehnium 74_03
Revista Tehnium 74_03mircea7
 
Revista Tehnium 73_08
Revista Tehnium 73_08Revista Tehnium 73_08
Revista Tehnium 73_08mircea7
 
Revista Tehnium 74_06
Revista Tehnium 74_06Revista Tehnium 74_06
Revista Tehnium 74_06mircea7
 
Revista Tehnium 74_07
Revista Tehnium 74_07Revista Tehnium 74_07
Revista Tehnium 74_07mircea7
 
Revista Tehnium 74_05
Revista Tehnium 74_05Revista Tehnium 74_05
Revista Tehnium 74_05mircea7
 
Condensatorul electric
Condensatorul electricCondensatorul electric
Condensatorul electricgotthardbeata
 
Revista Tehnium 71_06
Revista Tehnium 71_06Revista Tehnium 71_06
Revista Tehnium 71_06mircea7
 
Revista Tehnium 72_09
Revista Tehnium 72_09Revista Tehnium 72_09
Revista Tehnium 72_09mircea7
 
Revista Tehnium 74_11
Revista Tehnium 74_11Revista Tehnium 74_11
Revista Tehnium 74_11mircea7
 
Revista Tehnium 71_10
Revista Tehnium 71_10Revista Tehnium 71_10
Revista Tehnium 71_10mircea7
 
Redresarea curentului alternativ
Redresarea curentului alternativRedresarea curentului alternativ
Redresarea curentului alternativneculaitarabuta
 
Eap 101 senzor_lumina_4.0
Eap 101 senzor_lumina_4.0Eap 101 senzor_lumina_4.0
Eap 101 senzor_lumina_4.0Daniel Rosner
 
Revista Tehnium 73_04
Revista Tehnium 73_04Revista Tehnium 73_04
Revista Tehnium 73_04mircea7
 

What's hot (20)

Revista Tehnium 71_01
Revista Tehnium 71_01Revista Tehnium 71_01
Revista Tehnium 71_01
 
Revista Tehnium 72_05
Revista Tehnium 72_05Revista Tehnium 72_05
Revista Tehnium 72_05
 
Revista Tehnium 74_08
Revista Tehnium 74_08Revista Tehnium 74_08
Revista Tehnium 74_08
 
Revista Tehnium 73_10
Revista Tehnium 73_10Revista Tehnium 73_10
Revista Tehnium 73_10
 
Tehnium
TehniumTehnium
Tehnium
 
Revista Tehnium 74_10
Revista Tehnium 74_10Revista Tehnium 74_10
Revista Tehnium 74_10
 
Curs2
Curs2Curs2
Curs2
 
Revista Tehnium 74_03
Revista Tehnium 74_03Revista Tehnium 74_03
Revista Tehnium 74_03
 
Revista Tehnium 73_08
Revista Tehnium 73_08Revista Tehnium 73_08
Revista Tehnium 73_08
 
Revista Tehnium 74_06
Revista Tehnium 74_06Revista Tehnium 74_06
Revista Tehnium 74_06
 
Revista Tehnium 74_07
Revista Tehnium 74_07Revista Tehnium 74_07
Revista Tehnium 74_07
 
Revista Tehnium 74_05
Revista Tehnium 74_05Revista Tehnium 74_05
Revista Tehnium 74_05
 
Condensatorul electric
Condensatorul electricCondensatorul electric
Condensatorul electric
 
Revista Tehnium 71_06
Revista Tehnium 71_06Revista Tehnium 71_06
Revista Tehnium 71_06
 
Revista Tehnium 72_09
Revista Tehnium 72_09Revista Tehnium 72_09
Revista Tehnium 72_09
 
Revista Tehnium 74_11
Revista Tehnium 74_11Revista Tehnium 74_11
Revista Tehnium 74_11
 
Revista Tehnium 71_10
Revista Tehnium 71_10Revista Tehnium 71_10
Revista Tehnium 71_10
 
Redresarea curentului alternativ
Redresarea curentului alternativRedresarea curentului alternativ
Redresarea curentului alternativ
 
Eap 101 senzor_lumina_4.0
Eap 101 senzor_lumina_4.0Eap 101 senzor_lumina_4.0
Eap 101 senzor_lumina_4.0
 
Revista Tehnium 73_04
Revista Tehnium 73_04Revista Tehnium 73_04
Revista Tehnium 73_04
 

Similar to Tranzistor1

Circuitul oscilant
Circuitul oscilantCircuitul oscilant
Circuitul oscilantssuser6ea37d
 
suplab91.pdf
suplab91.pdfsuplab91.pdf
suplab91.pdfivan ion
 
Verificarea polarităţii şi marcarea bornelor la transformatoarele electrice t...
Verificarea polarităţii şi marcarea bornelor la transformatoarele electrice t...Verificarea polarităţii şi marcarea bornelor la transformatoarele electrice t...
Verificarea polarităţii şi marcarea bornelor la transformatoarele electrice t...neculaitarabuta
 
19_11_18_18cap_5_v3.pdf
19_11_18_18cap_5_v3.pdf19_11_18_18cap_5_v3.pdf
19_11_18_18cap_5_v3.pdfivan ion
 
HOBBY.14,15-2,3-2007.pdf
HOBBY.14,15-2,3-2007.pdfHOBBY.14,15-2,3-2007.pdf
HOBBY.14,15-2,3-2007.pdfivan ion
 
Notiuni de electromagnetism
Notiuni de electromagnetismNotiuni de electromagnetism
Notiuni de electromagnetismtudor11111
 
MOSFET2.pdf
MOSFET2.pdfMOSFET2.pdf
MOSFET2.pdfivan ion
 
MOSFET.pdf
MOSFET.pdfMOSFET.pdf
MOSFET.pdfivan ion
 
suplabelama91.pdf
suplabelama91.pdfsuplabelama91.pdf
suplabelama91.pdfivan ion
 
Proprietăţile conductoare ale materialelor
Proprietăţile conductoare ale materialelorProprietăţile conductoare ale materialelor
Proprietăţile conductoare ale materialelorneculaitarabuta
 

Similar to Tranzistor1 (20)

Semiconductori
SemiconductoriSemiconductori
Semiconductori
 
Semiconductori
SemiconductoriSemiconductori
Semiconductori
 
Circuitul oscilant
Circuitul oscilantCircuitul oscilant
Circuitul oscilant
 
suplab91.pdf
suplab91.pdfsuplab91.pdf
suplab91.pdf
 
Cepe curs7 proiector
Cepe curs7 proiectorCepe curs7 proiector
Cepe curs7 proiector
 
Curentul electric in diferite medii
Curentul electric in diferite mediiCurentul electric in diferite medii
Curentul electric in diferite medii
 
Curentul electric
Curentul electricCurentul electric
Curentul electric
 
Verificarea polarităţii şi marcarea bornelor la transformatoarele electrice t...
Verificarea polarităţii şi marcarea bornelor la transformatoarele electrice t...Verificarea polarităţii şi marcarea bornelor la transformatoarele electrice t...
Verificarea polarităţii şi marcarea bornelor la transformatoarele electrice t...
 
19_11_18_18cap_5_v3.pdf
19_11_18_18cap_5_v3.pdf19_11_18_18cap_5_v3.pdf
19_11_18_18cap_5_v3.pdf
 
HOBBY.14,15-2,3-2007.pdf
HOBBY.14,15-2,3-2007.pdfHOBBY.14,15-2,3-2007.pdf
HOBBY.14,15-2,3-2007.pdf
 
Cepe curs5 proiector
Cepe curs5 proiectorCepe curs5 proiector
Cepe curs5 proiector
 
Notiuni de electromagnetism
Notiuni de electromagnetismNotiuni de electromagnetism
Notiuni de electromagnetism
 
Fizica yo yo
Fizica yo yoFizica yo yo
Fizica yo yo
 
MOSFET2.pdf
MOSFET2.pdfMOSFET2.pdf
MOSFET2.pdf
 
MOSFET.pdf
MOSFET.pdfMOSFET.pdf
MOSFET.pdf
 
Eap 3 Timer
Eap 3 TimerEap 3 Timer
Eap 3 Timer
 
Fizica
FizicaFizica
Fizica
 
suplabelama91.pdf
suplabelama91.pdfsuplabelama91.pdf
suplabelama91.pdf
 
Cap.5 final 07.02.07
Cap.5 final 07.02.07Cap.5 final 07.02.07
Cap.5 final 07.02.07
 
Proprietăţile conductoare ale materialelor
Proprietăţile conductoare ale materialelorProprietăţile conductoare ale materialelor
Proprietăţile conductoare ale materialelor
 

Recently uploaded

Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptxCatalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptxCori Rus
 
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10CrciunAndreeaMaria
 
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantuluiziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantuluiAndr808555
 
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11CMB
 
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba română
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba românăLiteratura polonă pentru copii tradusă în limba română
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba românăBibliotecaMickiewicz
 
Fisa de lucru Glandele Endocrine clasa a 7 a
Fisa de lucru Glandele Endocrine clasa a 7 aFisa de lucru Glandele Endocrine clasa a 7 a
Fisa de lucru Glandele Endocrine clasa a 7 aRoxana334871
 

Recently uploaded (6)

Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptxCatalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
 
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
 
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantuluiziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
 
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
 
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba română
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba românăLiteratura polonă pentru copii tradusă în limba română
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba română
 
Fisa de lucru Glandele Endocrine clasa a 7 a
Fisa de lucru Glandele Endocrine clasa a 7 aFisa de lucru Glandele Endocrine clasa a 7 a
Fisa de lucru Glandele Endocrine clasa a 7 a
 

Tranzistor1

  • 2. Introducere Structura tranzistorului bipolar Principiul de funcționare Utilizări Întrebări Informații Bibliografie Recapitulare
  • 4. Descoperirea tranzistorului bipolar a deschis o eră nouă în electronică;  Decembrie 1947 – prima de amplificare a vocii realizată cu tranzistor bipolar la Bell Laboratories;  Inventatorii TB: William Shockley, John Bardeen și Walter Brattain, laureați cu Premiul Nobel în 1956;
  • 5. Primul tranzistor a fost realizat din germaniu și era cu contact punctiform la terminalele de emitor și colector;  1950 – se introduce tranzistorul cu joncțiuni la Texas Instruments iar mai târziu (1958 - Jack Kilby) primul circuit integrat (CI);  Tranzistorul se numeşte “bipolar” deoarece la conducţia curentului electric participă atât electroni (sarcină electrică negativă) cât şi goluri (sarcină electrică pozitivă).
  • 7. TB are 3 regiuni dopate diferit: – 2 zone de tip n separate de o regiune de tip p care alcătuiesc TB de tipul npn – 2 zone de tip p separate de o regiune de tip n care alcătuiesc TB de tipul pnp • Conexiunile la cele 3 regiuni se numesc: – EMITOR – BAZĂ – COLECTOR
  • 8. Baza este mai îngustă decât regiunile de emitor și colector  Emitorul este foarte puternic dopat (n++ sau p++)  Baza este dopată mediu (p+ sau n+)  Colectorul este slab dopat (n sau p ) TB de tipul npn TB de tipul pnp
  • 10. Tranzistoarele npn și pnp sunt dispozitive complementare.  Teoria se dezvoltă pentru TB npn, principiile de bază și relațiile fiind valabile și pentru TB pnp.  Efect de tranzistor  Pentru manifestarea efectului de tranzistor: ◦ joncțiunea bază-emitor se polarizează direct iar ◦ joncțiunea bază-colector se polarizează invers.
  • 11. Denumirea de tranzistor provine de la: TRANsfer reSISTOR TRAN și se referă la transferarea curentului dintr-un circuit cu rezistență mică – circuitul B-E, unde joncțiunea B-E este polarizată direct, într- un circuit cu rezistență mare – circuitul B-C, unde joncțiunea B-C este polarizată invers. Deplasarea purtătorilor de sarcină prin tranzistorul bipolar
  • 12. 1. Joncțiunea B-E fiind polarizată direct, electronii din emitor difuzează în bază prin regiunea de sarcină spațială B-E unde devin purtători minoritari de sarcină în exces. Concentrația lor depinde de tensiunea B-E. Deplasarea electronilor constituie o componentă a curentului de emitor (1). 2. Joncțiunea B-C este polarizată invers și astfel concentrația electronilor minoritari la marginea joncțiunii B-C este, ideal, egală cu zero. 3. Gradientul concentrației de electroni este mare, astfel că purtătorii minoritari de sarcină difuzează prin regiunea bazei. Are loc, de asemenea, un proces de recombinare a unor electroni minoritari cu golurile majoritare din regiunea p a bazei.
  • 13. 1. Electronii difuzează prin bază în regiunea de sarcină spațială a joncțiunii B-C polarizată invers. Câmpul electric intens din regiunea de sarcină spațială B-C atrage electronii spre colector (2). Numărul de electroni din colector este o funcție de numărul de electroni injectați în bază. e Curentul de colector depinde de tensiunea B-E. Acțiunea tranzistorului constă în controlul curentului de la un terminal (colectorul) de către tensiunea dintre celelalte două terminale (baza şi emitorul). e Recombinarea în bază dintre electronii minoritari și golurile majoritare impune înlocuirea golurilor care s-au recombinat. Acest proces determină una din componentele curentului de bază (3).
  • 14. 1. Joncțiunea B-E fiind polarizată direct, golurile din bază difuzează în emitor prin regiunea de sarcină spațială B-E. Deoarece baza este mai slab dopată decât emitorul, numărul golurilor care difuzează din B în E este mai mic decât cel al electronilor care difuzează din E în B. Deplasarea acestor goluri este, de asemenea, o componentă a curentului de bază și a doua componentă a curentului de emitor (4). Efecte secundare: 3. Există, de asemenea, și un curent de polarizare inversă a joncțiunii B-C. În mod normal curentul invers al joncțiunii B- C este foarte mic.
  • 16. Curentul de colector este un curent de difuzie și este controlat de tensiunea B-E. Curentul de emitor ◦ unde prima componentă este datorată fluxului de electroni injectați de emitor în bază și, ideal, este egal cu cel de colector (IE1=IC). Este componenta notata cu 1; ◦ a doua componentă se datorează golurilor din bază care se recombină cu electronii din emitor. Acest curent nu este componentă a curentului de colector. Este notata cu 4, Curentul de bază  Curentul iE2 este și componentă a curentului de bază. Se noteaza iBa  A doua componentă, iBb, se datorează sarcinilor pozitive care se deplasează în bază pentru a înlocui golurile majoritare care s-au recombinat cu electronii minoritari. Curentul este notat cu 3.
  • 17. Curentul total de emitor se scrie iE = iC + iE 2  Raportul dintre curentul de colector și cel de emitor este o constantă numită factor de amplificare în conexiune bază-comună. iC iC ≡α ≡β iE iB  Deoarece iC<iE rezultă α<1.  Curentul total de bază, i B =i Ba +i Bb , Astfel, raportul dintre curentul de colector și cel de bază este o constantăcare se numește factor de amplificare în curent în conexiune emitor-comun.  De obicei curentul de bază este mult mai mic decât cel de colector și factorul β este mult supraunitar (100 sau mai mult).
  • 18. Moduri de lucru • TB din figura poate fi polarizat în unul din cele 3 moduri de lucru: 4. Blocare 5. Regiunea activă normală (RAN) 6. Satura ție IE=IB+IC
  • 19. Caracteristicile iC=f(vCE) pentru TB în conexiunea emitor-comun (EC) au forma:
  • 20. Condițiile tensiunilor de pe joncțiuni pentru cele 4 moduri de lucru ale TB: jE polarizata invers jE polarizata direct jC polarizata invers jC polarizata invers jE polarizata invers jE polarizata direct jC polarizata direct jC polarizata direct
  • 21. TB amplifică tensiuni și curenți  Circuitul cu 2 surse de polarizare, VBB și VCC din figură conține și sursa de semnal (sinusoidal, de obicei) – v i , o sursă de tensiune cu variație în timp.
  • 22.
  • 23. Semnalele de ieşire şi intrare sunt in antifază: n4 Q1 R B n2 n3 R C VOFF = 0 5k 100k VAM PL = 100m V V3 Q 2N 2222 FR EQ = 1kH z n5 n1 V2 V1 1 .4 V d c 12Vdc 0
  • 24. De ce se numeste tranzistor bipolar?  De cate feluri sun tranzistoarele bipolare?  Cum se numesc conexiunile tranzistorului?  De unde provine denumirea de tranzistor?  In ce consta manifestarea efectului de tranzistor?
  • 25. http://tranzistori.blogspot.ro/  https://tranzistor.wikispaces.com/   http://www.wikipedia.org/  http://www.didactic.ro/resurse-educationale/inva
  • 26. P Petty, Geoff, Profesorul azi. Metode moderne de predare, Editura Atelier Didactic, Bucureşti, 2007 D Ştefan M.Gheorghe, Drăghici Ioan M., Mureşan Tiberiu, Barbu Eneia, Circuite integrate digitale, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983 ă Robe Mariana (coordonator), Componente şi circuite electronice. Sinteze pentru examenul de bacalaureat, Editura Economică, 2000 i Glendinning, Eric H., McEwan, John, Oxford English for Electronics, OUP, 1996  
  • 28. Tranzistorul se numeşte “bipolar” deoarece la conducția curentului electric participă atât electroni (sarcină electrică negativă) cât şi goluri (sarcină electrică pozitivă).  Tranzistoarele sunt: pnp si npn  Conexiunile la cele 3 regiuni se numesc: – EMITOR – BAZĂ – COLECTOR • Denumirea de tranzistor provine de la: TRANsfer reSISTOR TRAN și se referă la transferarea curentului dintr-un circuit
  • 29. Efect de tranzistor  Pentru manifestarea efectului de tranzistor: ◦ joncțiunea bază-emitor se polarizează direct iar ◦ joncțiunea bază-colector se polarizează invers.