• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Combaterea secetei – optimizarea productiei
 

Combaterea secetei – optimizarea productiei

on

  • 1,087 views

 

Statistics

Views

Total Views
1,087
Views on SlideShare
1,087
Embed Views
0

Actions

Likes
1
Downloads
11
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Combaterea secetei – optimizarea productiei Combaterea secetei – optimizarea productiei Document Transcript

    • COMBATEREA SECETEI – OPTIMIZAREA PRODUCTIEI AGRICOLE VEGETALE Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Calarasi a organizat, vineri8 iunie 2007, un simpozion cu tema “COMBATEREA SECETEI-OPTIMIZAREA PRODUCTIEI AGRICOLE VEGETALE”.Zona de sud-est a Romaniei este o zona foarte secetoasa si aici fermierii auprobleme mari in asigurarea culturilor cu apa, in ultimul timp si datoritafaptului ca sistemul de irigatii cu conducte ingropate nu mai functioneaza siapa lipseste pe canalele de irigatii. Tot mai multi producatori agricoli se orienteaza spre folosirea altor metodede irigat, incercand sa adapteze culturi corespunzatoare acestor suprafete sicare sa le aduca si venituri satisfacatoare. Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Calarasi, prin consultantiiagricoli, ingineri de specialitate, vine in sprijinul fermierilor punand ladispozitia acestora informatiile necesare in a se adapta noilor conditii, prinintermediul firmelor de specialitate in domeniul aprovizionarii plantelor cuapa, si nu in ultimul rand si informatii legislative in domeniul irigatiilor. Din acest motiv, am lansat invitatia firmei REVAHO AGROROMANIA SRL, specializata in fabricarea conductelor de polietilena si careasigura instalatii de irigat cu tambur, prin picurare, prin microaspersie, astfelincat producatorul agricol sa poata alege varianta optima nevoilor siconditiilor sale locale in obtinerea de productii ridicate la unitatea desuprafata. Firma sus mentionata a prezentat avantajele fiecarui sistem de irigarein parte, la care se adauga si elaborarea proiectelor de catre firma atuncicand fermierul opteaza pentru un anumit tip de sistem de irigare a culturilor.De asemenea firma REVAGO AGRO ROMANIA SRL , pe langa asigurareainstalatiilor de irigat se mai ocupa si cu distribuirea de seminte de legumepentru cultura in spatii protejate, montarea de sere noi si second hand,solarii(cu toate materialele auxiliare).Participantii au fost in numar de 35 de persoane, interesate atat de asigurareasursei de apa folosita la irigat, de montarea diferitelor tipuri de instalatiiprecum si folosirea diferitelor sisteme de irigare, pretul materialelor, duratade functionare a instalatiilor, si nu in ultimul rand, montarea unei sere, aunui solar, pentru a realiza o investitie in viitor care sa le asigure un venitsubstantial. ing. Danciulescu Tudor- director OJCA CalarasiOFICIUL JUDETETAN DE CONSULTANTA AGRICOLA CALARASI PUNE LADISPOZITIA CELOR INTERESATI PROIECTE TIP PENTRU INFIINTAREA DE
    • FERME IN CONFORMITATE CU CERINTELE UNIUNII EUROPENE+ poza fl-soarelui 1. Proiect tip pentru cresterea pasarilor- gaini outoare 2. Proiect tip pentru cresterea puilor de carne 3. Proiect tip ferma vegetala- 50 ha, zona de campie 4. Priect tip ferma vegetala- 50 ha, zona colinara 5. Proiect tip ferma ingrasat tineret ovin 6. Proiect tip cresterea si exploatarea caprinelor 7. Proiect tip ferma ingrasat taurine 8. Proiect tip crestere si ingrasare porci, ferma de reproductie 9. Proiect tip crestere si ingrasare porci, ferma in circuit inchis 10. Proiect tip ingrasatorie suine 11. Proiect tip cresterea prepelitelor 12. Proiect tip cultura cartofului 13. Proiect tip de infiintare in regim piscicol pentru 10 ha luciu de apa 14. Proiect tip infiintare plantatie vita de vie pe suprafata de 5 ha 15. Proiect tip infiintare stupina cu 50 de stupi 16. Proiect tip exploatatii piscicole- sturioni 17. Proiect tip crescatorie de melci 18. Proiect tip crescatorie iepuri de casa 19. Proiect tip pentru ferme de vaci de lapte( 20 si 50 de capete) PRODUCATORII DE BIOCOMBUSTIBILI LA DATA DE 1 iunie 2007In conformitate cu:-Regulamentul Consiliului(CE) nr. 1782/2003 privind stabilirea normelor comunepentru regimurile de sustinere directa in cadrul politicii agricole comune sistabilirea altor regimuri de sustinere in favoarea agricultorilor, cu midificarile sicompletarile ulterioare si:-prevederile Ordonantei de urgenta nr. 125/2006 pentru aprobarea scemelor deplati directe si plati nationale complementare, care se acorda in agriculturaincepand cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privindsocietatile agricole si alte forme de asocire in agricultura, se aplica scema deplata pentru culturi energetice in cadrul scemelor de sprijin comunitar.Beneficiarii acestei scheme de plata trebuie, printre alte conditii, sa prezinte lasucursalele Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura si contracteleincheiate cu producatorii de biocombustibili.
    • In conformitate cu prevederile HG 1861/2006, producatorii debiocombustibil trebuie sa detina autorizatie de antrepozit fiscal deproductie produse energetice. (Biroul de presa al MADR) Pagina de legislatieOG 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationaledirecte complementare, care se acorda in agricultura incepand cu anul2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societatileagricole si alte forme de asociere in agriculturaArt. 1Prezenta ordonan ă de urgen ă reglementează aprobarea schemelor de plă idirecte şi plă i na ionale directe complementare, care se acordă în agriculturăîncepând cu anul 2007.Art. 2Schemele de plă i directe care se acordă începând cu anul 2007, ca mecanismede sus inere a producătorilor agricoli, sunt următoarele:a)Schema de plată unică pe suprafa ă (SAPS);b)plă i na ionale directe complementare (PNDC) în sectorul vegetal;c)plă i na ionale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic;d)Schema de plată pentru culturi energetice;e)Schema de plată separată pentru zahăr.Art. 3(1)În sensul prezentei ordonan e de urgen ă, următorii termeni se definesc astfel:a)cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafa ă - solicitarea scrisă pecare fermierul o depune la Agen ia de Plă i şi Interven ie pentru Agriculturăpentru accesarea plă ii directe în cadrul Schemei de plată unică pe suprafa ă(SAPS) şi/sau a plă ilor na ionale directe complementare (PNDC) din sectorulvegetal, a plă ilor pentru culturi energetice, a plă ilor separate pentru zahăr şipentru plă ile acordate prin măsurile de sprijin al zonelor defavorizate cuhandicap natural - zona montană;b)cererea de plată pentru schemele de sprijin din sectorul zootehnic - solicitareascrisă pe care fermierul o depune la Agen ia de Plă i şi Interven ie pentruAgricultură pentru accesarea plă ilor na ionale directe complementare (PNDC)din sectorul zootehnic;c)exploata ie agricolă - ansamblul unită ilor de produc ie administrate de fermierişi situate pe teritoriul României;d)bune condi ii agricole şi de mediu - condi iile pe care trebuie să le respectefermierul pentru a beneficia de plă i directe în cadrul SAPS şi PNDC din sectorulvegetal, plă i pentru culturi energetice şi de plă i separate pentru zahăr;
    • e)bloc fizic - o suprafa ă continuă de teren mărginită de limite naturale sauartificiale permanente, utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mul i fermieri,care poate include una sau mai multe parcele agricole;f)parcelă agricolă - acea suprafa ă continuă de teren care este utilizată de unsingur fermier, situată în acelaşi bloc fizic cu o singură categorie de folosin ă, cepoate fi constituită din una sau mai multe parcele cadastrale;g)Sistemul de identificare a parcelelor agricole - componentă a Sistemuluiintegrat de administrare şi control cuprinzând aplica ii informatice constituite pebaza ortofotoplanurilor, hăr ilor, documentelor cadastrale sau a altor referin ecartografice. Tehnicile utilizate se bazează pe un sistem de informa ii geograficecomputerizat care asigură identificarea unică a fiecărui bloc fizic, cuprinzând depreferin ă ortoimagini aeriene sau satelitare, cu norme omogene care săgaranteze o precizie cel pu in egală celei cartografice la scara 1:10.000 şi săpermită identificarea în cadrul blocurilor fizice a parcelelor agricole din cererile desprijin. Suprafe ele înscrise în Sistemul de identificare a parcelelor agricoleconstituie referin a pentru procesul de control şi efectuarea plă ilor;h)Registrul fermierilor - element component al Sistemului integrat deadministrare şi control, realizat şi administrat de Agen ia de Plă i şi Interven iepentru Agricultură în vederea identificării fermierilor care pot beneficia de sprijinla data aderării României la Uniunea Europeană;i)plata directă - plata efectuată direct fermierului în cadrul schemelor de plă iaprobate prin prezenta ordonan ă de urgen ă.(2)În cazul plă ilor directe din sectorul vegetal, valoarea sprijinului este stabilităpe hectar, iar în cazul plă ilor directe complementare din sectorul zootehnic,valoarea sprijinului este stabilită pe cap de animal.Pentru detalii suplimentare puteti consulta Monitorul Oficial nr. 1043 din 29decembrie 2006.HOTARAREA de GUVERN nr. 338/11.04.2007 - modifica alin. (1) al art. 5 din H G 852/2006 cu privire la metodologia de acordare a cotei individuale de lapte, precum si modul de alocare si reconstituire a rezervei nationale de lapte:“Producatorii care vand direct lapte si produse lactate consumatorilor, caroraDACL le acorda cota individuala pentru vanzari directe, trebuie sa tina evidentaefectivului vacilor de lapte si a producatorilor intr- un document denumitCAIETUL FERMIERULUI, al carui model este elaborate de DACL si aprobat prinordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale”.LEGEA nr. 112/27.04.2007- pentru modificarea si completarea Legii 312/2003privind producerea si valorificarea legumelor de camp. - reglementeaza politica agricola in domeniul legumiculturii, privind producera si valorificarea legumelor. DE RETINUT Art 1, alin. 4- autorizarea producerii de rasaduri se va asigura prin control la locul de cultivare, luindu-se in considerare toate elementele tehnologice ale culturii. Art. 9, alin. 1- legumele, pepenii si ciupercile cultivate, destinate comercializarii in vedera consumului uman in stare proaspata, se clasifica in conformitate cu standardele de comercializare, care au caracter obligatoriu in toate etapele comercializarii pe filiera de produs.
    • Se excepteaza de la prevederile art. 9, alin 1, produsele care: a) sunt expediate de catre producatori la centrele de sortare, calibrare, ambalare din zona de productie. b) Sunt vandute de producatori in zona de producere, in pietele traditionale, in pietele organizate in anumite zile, in acest scop.Art. 9(1)- Legumele proaspete, pepenii si ciupercile destinate consumuluiuman se comercializeaza in spatii special amenajate, insotite de facturi pecare se inscriu de catre emitent calitatea si conformitatea cu standardelede comercializare. Facturile pot fi emise de catre comerciant sau de producator, incazul in care acesta face livrarea directa catre beneficiar.Art. 9(2)- Micii producatori, persoane fizice, care comercializeaza inconditiile legii legume in pietele stradale sau traditionale se excepteaza dela prevederile art. 9(1), alin. 2, avand obligatia dovedirii calitatii deproducator si a prezentarii produselor in conditii de calitate si igiena.Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in MonitorulOficial al Romaniei, partea I si se abroga Legea nr. 469/2003 privindproducerea si valorificarea legumelor, florilor si plantelor ornamentale desera, publicata in M O al Romaniei, partea I, nr. 819/19.11.2003.LEGEA 60/22 MARTIE 2007- Modifica si completeaza Legea pomiculturii nr. 348/2003.De retinut:- Organul de specialitate al administratiei piblice centrale in domenii care elaboreaza strategia de dezvoltare a pomiculturii este Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.- Plantatiile de pomi fructiferi, arbusti fructiferi si capsuni se realizeaza cu precadere in zonele consacrate, pe terenuri cu conditii ecologice favorabile fiecarei specii, denumite areale pomicole.- Pomii si arbustii fructiferi situati in curti, gradini, pasuni, fanete, aliniamente si ale caror produse nu fac obiectul comercializarii pe piata fac parte din categoria pomi razleti si nu se evidentiaza in cadastrul pomicol.- Infiintarea plantatiilor de pomi razleti, arbusti fructiferi si capsuni se face in zone consacrate, alegerea speciilor si soiurilor este optiunea libera a oricarui proprietar sau detinator de teren, la recomandarea specialistilor autorizati in acest scop, conform prevederilor legale.- Plantarea pomilor fructiferi din categoria pomi razleti in gradini si curti, precum si in terenuri din extravilan se face respectandu- se distanta fata de limita proprietatii vecinilor astfel: a) la 2 m de razor sau gard pomi cu talie mica b) la cel putin 3 m de razor sau gard, pomi cu talie mare. REZULTATE ALE ACTIVITATII OJCA IN JUDET CONTROLUL POLUARII IN AGRICULTURA
    • In judetul Calarasi a fost implementat proiectul pilot “Controlul POLUARII INAGRICULTURA” finantat de Banca Mondiala, Guvernul Romaniei, ConsiliulJudetan Calarasi si consiliile locale ale comunelor Alexandru Odobescu,Ciocanesti, Cuza- Voda, Gradistea, Independenta, Valcelele si Vlad Tepes dinjudetul Calarasi. Implementarea proiectului a inceput in anul 2002 si s-a derulat peparcursul a circa 5 ani, data planificata pentru inchiderea proiectului fiind 30 iunie2007.Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a organizat o ultima intalnire cubeneficiarii proiectului si institutiile care au avut un rol activ in implementareaacestuia. Intalnirea a avut scop de a trece in revista realizarile proiectului, lectiiileinvatate in urma implementarii si de a da posibilitatea tuturor celor implicati de a -si exprima parerea privind realizarea obiectivului general al proiectului dereducere a poluarii cu nitrati a resurselor de sol si apa, prin crestereasemnificativa a utilizarii practicilor agricole ecologice. Din cuvantul participantilor a reiesit ca acest proiect a reusit sa creascasemnificativ gradul de utilizare a practicilor agricole prietenoase mediului sireducerea deversarii de ingrasaminte si alti poluanti agricoli in fluviul Dunarea,printr- un sistem integrat de management al solului si apei. Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Calarasi si-a adus contributia laexecutia proiectului prin: - distribuirea in teritoriul judetului Calarasi, prin centrele locale de consultanta agricola, a celor doua brosuri editate cu privire la Bunele Practici Agricole. - au fost popularizate prin ziarul propriu “Jurnalul Agricol de Calarasi” prevederile actiunilor intreprinse prin proiect. - consultanta agricola a organizat vizite la platformele de gunoi amenajate in comune si la platformele din gospodariile populatiei. - au fost publicate articole privind controlul poluarii in agricultura in ziarele locale- Observator, Pamantul si Jurnalul de Calarasi. - echipe mixte OJCA si DADR s-au deplasat in cele sapte comune unde au fost prezentate Bunele Practici Agricole si importanta plantarii de arbori si arbusti in perdele forestier e de protectie. Concluzia participantilor la intalnire a fost ca proiectul pilot si-a atins scopul, fiind propuneri de extindere a acestuia in toate localitatile din judetul Calarasi. ing. Gabriel Marinescu, OJCA Calarasi ALTERNATIVE LA COMBUSTIBILII CONVENTIONALI- BIOCOMBUSTIBILII Aceasta tematica a fost dezvoltata in cadrul unei mese rotunde, partecomponenta a proiectului Uniunii Europene” AGRIFORENERGY- Promovareautilizarii biomasei din sectorul agroforestier pentru obtinerea de energie termica,electrica si carburanti.
    • Actiunea a avut loc la ICECHIM Bucuresti in data de 15 iunie 2007, mediata deprofesor doctor docent ing. Iosif Tripsa, coordonatorul proiectului.Participanti la masa rotunda au fost cercetatori in domeniu, consultanti agricoli,reprezentanti ai companiilor de transport auto. Au facut expuneri parteneri ai proiectului: - Christian Metschina- Camera de Agricultura si silvicultura a regiunii Styria, Austria, despre implicarea fermierilor din Austria in piata de bioenergie. - Doctor Valter Francescato, Italia- despre utilizarea uleiului vegetal crud ca biocombustibil. - Doctor inginer Viorel Zichil- despre obtinerea biodieselului la SC. Ulerom SA. Vaslui. - Medic Liviu Titus Pasca, reprezentant al unei companii de taximetrie, utilizator de biodiesel. - Dr. Ing. Sergiu Baloiu, SC. Master SA. Bucuresti- despre utilizarea uleiurilor vegetale drept combustibil ecologic pentru motoarele diesel. Ce sunt de fapt biocombustibilii ? - sunt combustibili obtinuti din culturi oleaginoase(soia, floarea- soarelui, rapita) din care se obtin uleiuri vegetale, din culturi cerealiere(porumb, grau, orz), precum si cele de sfecla de zahar, sorg dulce si cartofi sunt cele mai importante pentru obtinerea de biodiesel si bioetanol. Bioetanolul poate fi incorporat in benzina in procent de 5%, fara modificari ale motorului. Bioetanolul, de asemenea, se amesteca cu motorina utilizand un aditiv de stabilizare pentru motoarele diesel. Biodieselul este un ester metilic de calitatea motorinei produs din ulei vegetal, ulei animal sau uleiuri si grasimi reciclate. Aceste uleiuri in amestec cu metanol rezulta un ester si glicerina. Acest amestec este utilizat ca biocombustibil pentru motoarele diesel. Ceortan Nicolae, consilier OJCA Calarasi CAPSUNI IN LOC DE LEGUME ? Comuna Radovanu din judetul Calarasi este o comuna de agricultori cu“dragoste de pamant” si cu traditie in cultura legumelor. Numai ca in ultimul timp,pretul legumelor a facut ca radovenenii sa se orienteze spre cultura capsunuluicare le-a adus mereu un profit rezonabil.Daca la inceput exploatatiile erau de pana la 0,5 ha, la ora actuala existacapsunarii de 4 ha si unde se aplica tehnologii de ultima ora ceea ce a facut si inanul acesta, un an deosebit de capricios, sa se obtina productii cuprinse intre 8-12 tone/ha.Desfacerea productiei nu este o problema, se face pe piata libera din Bucuresti,Oltenita, Constanta. Lumea deja ii cunoaste pe radoveneni pentru ca marfa loreste de cea mai buna calitate. Doar asa au reusit sa-si “cucereasca” clientii. Fiind cunoscuti pe piata, au multe solicitari de acasa, secretul lor fiindproduse de calitate la un pret accesibil. Pentru capsunarii din Radovanu, uncentru de colectare si prelucrare a produselor ar fi binevenit pentru ca nu ar maipierde timpul cu distribuirea marfii si ar fi mai concentrati asupra productiei.
    • Printre capsunarii performanti se numara Dvid Alexandru, GageleaMarian, David Iulian, Blegu Mihai, Oprea Marian, Grigore Ion.In prezent cultivatorii de capsuni din Radovanu urmeaza cursurile de pregatireprofesionala, organizate de CJCA Calarasi, unde invata sa caute, sa gaseasca sisa aplice cele mai eficiente masuri tehnologice in scopul cresterii productiei siprofitului. Turcareasa Georgeta, consilier CLCA Radovanu
    • SI LA CALARASI- VIITORI POMICULTORI In cadrul cursurilor de calificare in diverse meserii: agricultor,crescator de animale, legumicultor, floricultor, apicultor, pomicultor,consultanta agricola calaraseana, sin nu numai, asigura calificareaproducatorilor agricoli in urma carora acestia vor primi certificate curecunoastere nationala care le va da dreptul sa se angajeze si sa conduca oexploatatie agricola, sa beneficieze de subventii in agricultura si de finantariprin programe europene de dezvoltare rurala.Aceste cursuri, pe langa cunostintele de specialitate pe care cursantii leacumuleaza, au rolul de a asigura si transferal de tehnologie din cercetare inproductia agricola. Oficiul Judetean de Consultanta agricola Calarasi a avut un invitat deseama in persoana domnului Stanica Florin, profesor doctor la catedra dePomicultura din cadrul facultatii de Horticultura- USAMV Bucuresti.Au fost prezentate tehnologii moderne de cultura a pomilor si arbustilorfructiferi:- noutati privind infiintarea plantatiilor de pomi si arbusti fructiferi - alegerea terenului pentru noua plantatie functie de vocationalitatea acestuia. - alegerea sortimentului de soiuri si portaltoi in corelatie cu tendintele actuale de pe piata de fructe. - calitatea si autenticitatea materialului saditor pomicol- normative europene. - alegerea formelor de coroana in plantatii.La acestea s-au adaugat informatii referitoare la reglementarile UniuniiEuropene in pomicultura, procesarea si marketingul fructelor- aici s-adiscutat despre trasabilitatea produselor agricole(traseul pe care il parcurgeprodusul agricol din plantatie pana ajunge pe masa consumatorului). Intrebarile puse de pomicultori au fost diverse: de la cum recunoastemun material saditor de calitate atunci cand il cumparam, dimensiunile optimeale unei exploatatii pomicole pentru a putea fi eficienta atunci candproducem sa vindem, alegerea speciilor, a formelor de coroana, plantareapomilor, pana la tehnici de altoit si metode de altoit- motivul? Multipomicultori au deja o livada acasa, vor sa stie care este eficienta uneiplantatii(functie de suprafata, specii, tehnologii)pentru a putea iesi pe piatacu fructe care sa fie apreciate de consumatori si bine vandute. Expunerea cunostintelor la sala s-a prelungit cu o demonstratiepractica in teren in localitatea Jegalia, la plantatia domnului ConstantinValeriu, proprietarul unei livezi de 1000 pomi din diverse specii:meri, caisi. Cei 40 de producatori agricoli, pomicultori si viitori pomicultori, au asistatla prezentarea tehnicilor de taiere prin folosirea foarfecilor specializate si a
    • metodelor de altoit: in ochi dormind, copulatie perfectionata, precum simaterialele folosite la legarea altoiului. La cererea cursantilor, vom mai organiza astfel de intalniri cu aplicatiipractice, care sa duca la imbogatirea cunostintelor acestora in a deveni viitorifermieri. Daniela Micut- Istrate, OJCA Calarasi