1. Bolile legumelor
Caderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin aparitia unor pete brune la
baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurile
pot fi distruse.
Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie de
sulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp), ferind plantele sanatoase.
Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului si impotriva
altor boli, se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte produse recomandate de magazinele de specialitate.
BOLILE LA ROSII
Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se maresc, cu timpul
acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede, putand cuprinde toate rosiile, mai ales daca plantele nu sunt ridicate de la sol prin
sustinere pe araci sau spalieri.
Combatere:
Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la
45-50 gr C timp de 10 minute.
Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%
- Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la
100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) in
raport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare,
solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, verificand cu
hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta numai in vase
de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta.
Ofilirea bacteriana (cancerul bacterian)
Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios in
mijloc.
Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare.
Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza
0,75-1%, Turdacupral 0,5% sau Dithane 0,5%.
Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni.
Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste cu
Captadin 0,3%, Rovral 0,2%
Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite pe fructe.
Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%.
Septorioza (patarea alba a frunzelor)
Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brun
intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre.
Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand determina uscarea partiala
sau totala a frunzelor.
Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%,
Dithane 0,4%. Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile.
Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita fructului. Cu
timpul se formeaza rani adancite.
Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.
BOLILE LA ARDEI

2. Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate.
Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata o
culoare albicioasa.
Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmit
virusul, cu Fernos 0,05%.
Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe.
Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2%
Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe.
Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii.
BOLILE LA VINETE
Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe boala se manifesta
prin pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate putrezesc.
Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.
BOLILE LA VARZA
Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se produc umflaturi
alungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza in crestere, nu mai
formeaza capatana, se ofilesc si mor.
Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca si
conopida.
Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite, de culoare
brun-deschisa.
Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4 ani.
Boala ataca si conopida.
BOLILE CEPEI
Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiu-
violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza.
Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0,3%,
Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutia sa se prinda bine
de frunzele ceroase se va adauga aracet 0,3%.
Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usuca si se
rasuceste.
Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral
0,5%.
BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR
Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prin
marire iar frunzele se usuca.
Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%).

3. Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.
Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile.
Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile.
BOLILE FASOLEI
Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunza
ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc.
Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltare semintele se
vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi.
Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-rosiatice
inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.
Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire.
Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc.
Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus.
BOLILE MAZARII
Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iar
pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat.
Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate.
Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea.
BOLILE SALATEI
Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei. Atacul apare pe
frunze, unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb.
Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%.
Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf cenusiu si
putrezeste.
Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de la plantare.
BOLILE CARTOFULUI
Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin brun-negricioase. Pe
fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete brune.
Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primul stropit inainte de
inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani.

4. Rosiile se trateaza din 3 in 3 saptamani cu un amestec format din ridomil gold+toxin+bravo in 10 litrii de
apa. Se stropeste incepand de pe sol, insistand pe dosul frunzelor. Inainte de coacere se inlocuieste
ridomil gold cu champion. Rosiile se consuma dupa 15 zile de la ultima stropire. Eu acopar rosiile cu folie
incepand cu 1 august.
Legume
ARDEI
Faza de vegetatie Organismul nociv Simptomele Preparatul Norma de consum a Termenul de Pretul unui
(boala sau atacurilor recomandat preparatului la 1 ha asteptare (zile), ha tratat
daunatorul) numarul maximal de
tratamente
Cresterea rasadului de ardei
20 ml Previcur la ml la
Plantele se brunifica
Putrezirea si caderea 10 l apa; Se iriga 1
Aparitia plantulelor la colet, radacina sau PREVICUR 10 (2)
plantulelor m&supl2 cu 2-4 l de
tulpina
solutie
Cresterea rasadului Putrezirea si caderea Plantele se brunifica PREVICUR 20 ml Previcur+2 gr 10 (2)
plantulelor la colet, radacina sau Confidor Maxi la 10 l
tulpina de apa. Se iriga 1
m&supl2 cu 2-4 l de
Distrug rasadul prin solutie
Coropisnita, sirmari taierea tulpinii sau a CONFIDOR MAXI 20 (2)
radacinii
Rasad de 5-7 cm Fertilizare CROPMAX 2,5 ml Cropmax la 10 l
de apa pentru
50m&supl2
Pete uscate de 20 gr de Kocide la 10 l
Cresterea rasadului Bacterioze culoare bruna pe KOCIDE de apa pentru 25 (2-3)
frunze 100m&supl2
Transplantarea rasadului de ardei in camp deschis
Buruieni
Cu 3-5 zile inainte de dicotiledonate si
0 TRIFLUREX 480 2-2,5 l/1 ha - (1)
plantarea rasadului monocotiledonate
anuale
5-7 zile dupa Bacterioze, Pete uscate pe frunze KOCIDE 2 l/1 ha 25 (2-3)
plantarea rasadului Antracnoza si tulpini, adincite in
tesuturi
Rod plantele de la
Gargarite polifage CONFIDOR 0,3 l/1 ha 20 (2)
colet sau rod virful
Buruieni 0 PANTERA 1 l/1 ha - (1)

5. monocotiledonate
Acarieni Decolorarea frunzelor OMITE 2 l/1 ha 20 (2)
Infloritul Fertilizare CROPMAX 1 l/1 ha
Bacterioze, Pete uscate pe frunze KOCIDE 2,5 l/1 ha 25 (2-3)
Antracnoza si tulpini, adincite in
tesuturi
Gargarite polifage, Rod plantele de la
Gindacul de Colorado colet sau rod virful
CONFIDOR 0,3 l/1 ha 20 (20)
Paduchi Decolorarea si
rasucirea frunzelor
Acarieni Decolorarea frunzelor NISORUN 0,5 kg/1 ha 30 (1)
Aparitia primelor
Fertilizare CROPMAX 1l/1 ha
fructe
Fructificarea Buha capsulelor de Perforeaza fructele CAPCANE
bumbac FERMONICE
Paduchi Decolorarea si NURELLE D 1 l/1 ha 40 (2)
rasucirea frunzelor
Antracnoza Pete adincite in PREVICUR 1,5 l/1 ha 10 (2)
tesuturi
Acarieni Decolorarea frunzelor OMITE 2 l/1 ha 20 (2)
CASTRAVETI
Mana castravetilor;
Fainarea;
Antracnoza;
Ascohitoza;
Cladosporioza;
Verticilioza(ofilirea vasculara);
Bacterioza unghiulara;
Putrezirea tulpinilor si a radacinilor.
Daunatorii castravetilor
Acarianul rosu comun;
Paduchele verde al piersicului;
Musculita alba de sera.
Masuri chimice de protectie a castravetilor
Faza de Organismul nociv(boala sau Simptomele atacurilor Preparatul recomandat Norma de consum la 1 Termen de Pretul
vegetatie daunatorul) ha asteptare unui
(zile), numarul ha

6. maximal de tratat
tratamente
3-5 frunze Bacterioza unghiulara Pete unghiulare limitate
adevarate de nervuri, pe toate Kocide; 3 kg;
organele plantei.
Cuproxat
Mana(peronosporoza)castravetilor Pete galbui pe partea
superioara si miceliu Acrobat; 2 kg;
cenusiu-violet pe partea
inferioara a frunzei. Previcur; 1 l;
Ridomil Gold 2,5 kg
Culcarea Bacterioza unghiulara Pete unghiulare limitate
tulpinilor- de nervuri, pe toate Kocide; 3 kg;
inceputul organele plantei.
Cuproxat 4l
infloririi
Cresterea Mana(peronosporoza) Pete galbui pe partea
fructelor castravetilor superioara si miceliu Acrobat; 2 kg;
cenusiu-violet pe partea
Previcur; 1 l;
inferioara a frunzei.
Ridomil Gold 2,5 kg
Fainarea castravetilor Pete albe fainoase pe
ambele parti ale frunzei Baileton; 0,15 kg;
Topas; 0,15 l;
Impact 0,25 l
Paduchele castravetilor Frunzele se
deformeaza, prin Confidor Maxi; 0,1 kg;
incovoierea marginilor
Actelic; 1,5 l;
spre partea inferioara.
Arrivo; 1-1,5 l;
Musculita alba de sera Populeaza frunzele,
deformindu-le Bi 58 1l
Tripsul tutunului Pete de forma
colturoasa pe frunze
Acarianul rosu comun Pe frunze pete Omite 2 kg
decolorate. Uscarea
marginilor limbului.
CEAPA
Mana (peronosporoza) cepei;
Rugina cepei;
Taciunele cepei;
Putregaiul cenusiu;
Putregaiul umed.
Daunatorii frecventi in cultura cepei sint insectele "musca cepei".
Masuri chimice de protectie a culturii de ceapa
Faza de vegetatie Organismul Simptomele atacurilor Preparatul recomandat Norma de consum la Norma de consum la
nociv(boala sau 1ha 10 l de apa
daunatorul)

7. Aparitia plantulelor Musca cepei Ofilirea frunzelor din cauza Bi 58 nou 1l 10 ml
patrunderii larvelor in bulb sau
frunze
Formarea frunzelor Mana Pete alungite, galbui,care pe
cepei(peronosporoza) timp umed formeaza un puf Ridomil 2,5 kg 25 gr
cenusiu
Ridomil Gold 2,5 kg 25 gr
Acrobat 2 kg 20 gr
Puricele cepei Rasucirea frunzelor sub forma Bi 58 nou 1l 10 ml
de spirala
Musca cepei Ofilirea frunzelor din cauza Bi 58 nou 1l 10 ml
patrunderii larvelor in bulb sau
frunze
Omida de cimp Partile suculente sint distruse
prin roadere
CARTOFUL
Faza de vegetatie Organismul nociv (boala sau Simptomele atacurilor Preparatul Norma de consum Termenul de Pretul
daunatorul) recomandat a preparatului la 1 asteptare (zile), unui
ha numarul maximal ha
de tratamente tratat
Inainte de semanat Tratarea tuberculilor impotriva: Prestije la 1 t tuberculi 10-20
l apa+1 l preparat
Viermilor sirma
Larvelor carabusilor
Paduchilor
Gindacului de
Colorado
Rizoctoniozei
Pina la rasarirea Buruieni mono- si dicotiledonate
Sencor 0,5 l-1 l/ha - (1)
culturii anuale
Pina la inaltimea Buruieni mono- si dicotiledonate Sencor 0,3 l/ha - (1)
culturii de 5 cm anuale
Kocide sau Bouillie
Fitoftoroza, macrosporioza, 3 kg/ha sau 5 kg/ha 25 (2-3); 10 (3-4);
Cresterea lastarilor Bordelaise sau
alternarioza,bacterioze sau 1,5 kg/ha 20 (3)
Antracol
In timpul vegetatiei Buruieni monocotiledonate anuale Cind buruienile Pantera 1-1,5 l/ha - (1)
si perene monocotiledonate anuale se
afla in faza de 2-3 frunze
Adultii, larvele se hranesc
Gandacul de Colorado (adulti, oua, Calipso sau 0,1 l/ha calipso sau
intensiv cu aparatul foliar, 30 (3) sau 20 (1-2)
larve) Mospilan 0,025-0,06 l/ha
uneori distrugind-ul complet
Macrosporioza Dezvoltarea bolii se incepe Tattoo sau Kocide 3 l/ha Tattoo sau 3 25 (3) sau 25 (2-3)
cu frunzele de la baza kg/ha Kocide
plantei, apoi se extinde in
sus. Pe frunze apar pete de
Cu doua saptamini culoare bruna, aproape
pina la inflorire neagra, de 1-2 mm in
diametru, cu cercuri
concentrice pe suprafata
Bacterioze (inegrirea bazei tulpinei) Frunzele de jos devin Bouillie Bordelaise 5 kg/ha Bouillie 20 (3)
sfarimicioase, cu marginile sau Antracol Bordelaise sau 1,5
intoarse in sus, iar frunzele kg/ha Antracol
de sus se rasucesc si ramin
mici
In timpul terminarii Gandacul de Colorado Adultii, larvele se pot hrani Confidor sau 0,3 l/ha Confidor 20 (2) sau 30 (3)
butonizarii cu butonii florali si florile, mai Calipso sau 0,1 l/ha Calipso
des retezindu-le
Macrosporioza Pe tuberculi apar pete Mospilan 0,025-0,06 l/1 ha 20 (1-2)
uscate de culoare neagra
adincite in tesuturi
Mana cartofului Pe frunze, mai ales pe Tattoo sau Acrobat 3 l/1 ha Tattoo sau 2 25 (3) sau 20 (3)
margini apar pete difuze de sau Kocide kg/ha Acrobat sau 3 sau 25 (2-3)
culoare galbuie. Cu timpul kg/ha Kocide

8. petele se maresc si capata o
culoare intunecata, iar la
hotarele petelor ramine o
zona galbuie. Pe partea
inferioara a frunzelor apare
un puf alb, fin. Pe tuberculi
apar pete uscate de culoare
cenusie-plumburie, adincite
in tesuturi
Bacterioze (inegrirea bazei tulpinei) Bouillie Bordelaise 5 kg/ha 10 (3-4)
Sfirsitul perioadei de Gindacul de Colorado Adultii, larvele rod butonii Calipso sau 0,1 l/ha Calipso sau 30 (3) sau 20 (1-2)
inflorire florali, florile si frunzele Mospilan 0,025-0,06 l/ha
Mospilan
Macrosporioza, Mana cartofului Baza tulpinei se subtiaza si
se inegreste, iar tesuturile
prezinta un putregai moale
Frunzele treptat se incretesc
3 kg/ha Kocide sau
sau se rasucesc de-a lungul Kocide sau Acrobat
Bacterioze: Inegrirea bazei tulpinei, 2 kg/ha Acrobat sau 25 (2-3) sau 20 (3)
nervurilor mediane, se sau Bouillie
Putregaiul inelar al cartofului 5 kg/ha Bouillie sau 10 (3-4)
ingalbenesc, se ofilesc si se Bordelaise
Bordelaise
usuca prematur
MORCOVUL
Faza de vegetatie Organismul nociv Simptomele atacurilor Preparatul Norma de consum a Termenul de Pretul
(boala sau recomandat preparatului la 1 ha asteptare (zile), unui
daunatorul) numarul maximal de ha
tratamente tratat
Inainte de semanat cu Buruieni mono- si Triflurex 480 2l -
3-5 zile dicotiledonate anuale
Dauneaza, prin hrana
Musca morcovului Diazol 1 l/ha 30 (2)
distrugind radacinile tinere
In perioada de Puricii frunzelor Dauneaza mult in primele faze Decis Forte + Microtiol 0,1l + 4 kg 20 (2) 4 (4)
vegetatie la depistarea de dezvoltare a plantelor,
organismelor nocive hranindu-se cu aparatul foliar
Fainarea morcovului Pe frunze un strat pislos de Orius 0,5 l 30 (3)
culoare alba, mai tirziu cenusiu
In faza de 2-3 Buruieni mono- si Prin stropire Prometrex + Pantera 2-3 l + 1,5 l -
frunzulite dicotiledonate anuale
TOMATE
Bolile tomatelor
Putrezirea plantulelor;
Fitoftoroza(mana) tomatelor;
Septorioza(patarea alba);
Cladosporioza(patarea cafenie);
Alternarioza(patarea bruna);
Stolburul solonaceelor;
Patarea frunzelor si basicarea fructelor de tomate;
Mozaicul tomatelor

9. Daunatorii tomatelor
Gindacul de Colorado;
Acarianul rosu comun;
Musculita alba de sera
Masuri chimice de protectie a tomatelor
Faza de vegetatie Organismul Simptomele atacurilor Preparatul recomandat Norma de consum la 1 Termenul de Pretul
nociv(boala sau ha asteptare (zile), unui
daunatorul) numarul maximal ha
de tratamente tratat
5-7 frunze Mana(fitoftoroza) Ataca toate organele plantei
adevarate(7 zile tomatelor Kocide; 3 kg;
dupa plantare in
cimp) Cuproxat 4l
Gindacul de Rod frunzele si lastarii
Colorado Confidor Maxi; 0,1 kg;
Mospilan; 0,06 kg;
Actara; 0,05 kg;
Regent 0,6 l
Cresterea si Mana(fitoftoroza) Ataca toate organele plantei.
formarea tulpinilor tomatelor Pe frunze-pete brune de la Tatoo; 3 l;
marginea limbului. Pe fructe-
Acrobat; 2 kg;
pete brune.
Ridomil Gold 2,5 kg
Macrosporioza Pe frunze pete brun-inchis
Alternarioza Pete cu cercuri concentrice
pe frunze
Patarea neagra Pe toate organele plantei,
bacteriana pete mici, negre, apoase Kocide; 3 kg;
Cuproxat 4l
In celelalte faze de vegetatie, tratamentele contra bolilor si daunatorilor sint asemanatoare cu cele din faza de vegetatie "cresterea si
formarea tulpinilor".
VARZA
Bolile principale ale verzei
Putrezirea si caderea plantulelor de varza;
Mana(peronosporoza) verzii;
Alternarioza sau patarea neagra a frunzelor de varza;
Nervatiunea neagra a frunzelor de varza sau bacterioza vasculara

10. Daunatorii verzei
Masuri chimice de protectie a culturii de varza
Faza de vegetatie Organismul Simptomele atacurilor Preparatul recomandat Norma de consum la 1 Termen de Pretul
nociv(boala sau ha asteptare (zile), unui
daunatorul) numarul maximal ha
de tratamente tratat
3-5 frunze Puricii verzei Gauri circulare pe frunze
adevarate(5 zile Actelic; 0,5-1 l;
dupa plantare)
Arrivo; 0,16 l;
Decis; 0,3 l;
Sumi Alfa 0,5 l
Faza de "rozeta" Buha verzei Larvele gauresc frunzele sau
patrund in capatina Actelic; 0,5-1 l;
Arrivo; 0,16 l;
Albilitele verzei Larvele rod frunzele
Decis; 0,3 l;
Molia verzei Larvele distrug miezul frunzei
Sumi Alfa 0,5 l
Plosnitele Pe frunze apar pete
cruciferelor decolorate
Paduchele cenusiu
al verzei Se ingalbenesc si se
formeaza frunzele
In celelalte faze de vegetatie, pina la formarea capatinii, metodele de combatere a organismelor nocive sint asemanatoare cu cele din faza
de vegetatie "rozeta".
ATENTIE: Norma de consum a solutiei de lucru pentru 1 ar de legume este 5 litri, pentru 10 ari-50 litri, pentru 1 ha-500 litri.
VINETE
Faza de vegetatie Organismul Simptomele atacurilor Preparatul Norma de consum la 1 Termenul de Pretul
nociv(boala sau recomandat ha asteptare (zile), unui
daunatorul) numarul maximal de ha
tratamente tratat
Cresterea rasadului de vinete
Aparitia plantulelor Putrezirea si caderea Plantele se brunifica la colet, Previcur 20 ml Previcur la 10 l de
plantulelor radacina sau tulpina apa
Cresterea rasadului Putrezirea si caderea Plantele se brunifica la colet, Previcur
plantulelor radacina sau tulpina 20 ml + 2
gr
Confidor
Coropisnita, sirmari Distrug rasadul prin taierea Confidor Maxi
Maxi la
tulpinii sau radacinii
10 l de
apa
Se iriga 1
m² de
sera cu 2-
4 l de
solutie
Rasad de 5-7 cm Fertilizare Cropmax 2,5 ml Cropmax la 10 l
de apa pentru 50 ² de
sera
Cresterea rasadului Bacterioze Pete uscate de culoare bruna Kocide 20 gr de Kocide la 10 l
pe frunze de apa pentru 100 m ²

11. de sera
Transplantarea rasadului de vinete in camp deschis
Cu 3-5 zile pina la Buruieni mono- si Stropirea solului cu incorporare Triflurex 480 2l - (1)
plantat dicotiledonate anuale imediata
5-7 zile dupa Bacterioze, Pete uscate pe frunze si tulpini, Kocide 2l 25 (2-3)
plantarea rasadului Antracnoza adincite in tesuturi
Gargarite polifage, Rod plantele de la colet sau Confidor 0,3 l 20 (2)
Gandacul de Colorado rod varful
Buruieni Cand buruienile au 10 cm Pantera 1l - (1)
monocotiledonate inaltimea
anuale si perene
Acarieni Decolorarea frunzelor Omite 2l 20 (2)
Infloritul Fertilizare Cropmax 1l
Bacterioze, Pete uscate pe frunze si tulpini, Kocide 2,5 l 25 (2-3)
Antracnoza adincite in tesuturi
Gargarite polifage, Rod plantele de la colet sau Confidor 0,3 l 20 (2)
Gandacul de Colorado rod varful
Paduchi Decolorarea si rasucirea
frunzelor
Acarieni Decolorarea frunzelor Nissorun 0,5 kg 30 (1)
Aparitia primelor Fertilizare Cropmax 1l
fructe
Buha capsulelor de Perforeaza fructele Capcane feromonice
bumbac
Fructificarea Paduchi Decolorarea si rasucirea Nurelle D 1l 20 (3)
frunzelor
Antracnoza Pete adancite in tesuturi Kocide 2,5 l 25 (2-3)
Acarieni Decolorarea frunzelor Omite 2l 20 (2)
PEPENE VERDE SI PEPENE GALBEN
Bolile principale ale pepenilor verde si galben
Mana
Fainarea
Antracnoza
Ascohitoza
Bacterioza unghiulara
Daunatorii principali ai pepenilor verde si galben
Paduchi
Buhe rozatoare
Masuri chimice de protectie a culturilor de pepene verde si galben

12. Faza de Organismul nociv(boala sau Simptomele Preparatul recomandat Norma de consum a Termen de asteptare, Pretul
vegetatie daunatorul) atacurilor preparatului la 1ha numaru unui
ha
tratat
5-7 Bacterioza unghiulara Pete
frunze unghiulare Cuproxat 4l 20 (2)
adevarate limitate de
Kocide 3 kg 25 (2-3)
nervuri pe
toate Acrobat 2 kg 10 (2)
organele
plantei
Mana (peronosporoza) Pete galbui
cucurbetaceelor pe partea Previcur 1l 20 (3)
superioara
si miceliu Ridomil Gold 2,5 kg 20 (2)
cenusiu-
violet pe
partea
inferioara a
frunzei
Paduchi Dauneaza
hranindu-se, Decis Forte 0,25-0,5 l 20 (2)
sugind seva
Arrivo 0,24-0,32 l 20 (1)
din tesuturi.
Plantele se Diazol 1l 30 (2)
opresc in
crestere.
Frunzele se
deformeaza,
se rasucesc
si se pot
usca
Perioada Buruieni monocotiledonate anuale Prin Pantera 1 l-1,25l
de stropirea
vegetatie buruienilor
in faza de 2-
3 frunze
Perioada Buruieni monocotiledonate perene Prin Pantera 1,5 l
de stropirea
vegetatie buruienilor
la inaltimea
de 10-15 cm
Inceputul Bacterioza unghiulara Pete
infloririi unghiulare Cuproxat 4l 10 (2)
limitate de
nervuri, pe
toate
organele
plantei
Mana(peronosporoza)cucurbetaceelor Pete galbui
pe partea Kocide 3 kg 20 (3)
superioara
Decis Forte 0,25 l-0,5 20 (2)
si miceliu
cenusiu-
violet pe
partea
inferioara a
frunzei
Paduchi Dauneaza
hranindu-se, Arrivo 0,24-0,32 l 20 (1)
sugind seva
din tesuturi. Diazol 1l 30(2)
Plantele se
opresc in
crestere.
Frunzele se
deformeaza,
se rasucesc
si se pot
usca
Cresterea Mana(peronosporoza) Pete galbui
fructelor cucurbetaceelor pe partea Acrobat; 2 kg; 14 (2)
superioara
Previcur; 1 l; 10 (2)
si miceliu
cenusiu- Ridomil Gold 2,5 kg 20 (3)
violet pe
partea
inferioara a
frunzei
Fainarea Pe ambele
parti ale Microtiol 4 kg 4 (4)
frunzelor un
Orius 0,5 l 30 (3)
strat fainos
de culoare
alba, care
mai tirziu

13. devine suriu
Mana roşiilor
Ultima modificare: 2011-03-15 | Primul publicat: 2009-04-30
Share |
Listeaza articol » Trimite articol »
Prezenţa acestei boli în culturile de tomate a fost semnalată pentru prima dată în Franţa, în anul 1847, de Payen. Astăzi, mana tomatelor este
foarte răspândită în America de Nord, America de Sud, Europa şi Asia, cauzând atât în sere şi solarii, cât şi în câmp, adevărate ravagii. În
ţara noastră, boala semnalată prima dată în 1940 de Tr. Săvulescu se întâlneşte foarte frecvent în culturile de tomate din Transilvania,
Oltenia, Muntenia, Moldova, atât în culturile din sere cât şi în cele de solarii.
Simptome Mana Tomatelor:
Atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor: frunze, tulpini, flori şi fructe. În câmp primele simptome ale bolii apar spre mijlocul lunii iulie, pe
frunzele bazale ale plantelor, sub forma unor pete mai mult sau mai puţin circulare sau de formă neregulată, de 3-15 mm în diametru. La început ţesuturile petelor
sunt de culoare verde-gălbui, cu aspect umed, apoi devin cenuşii brunii , fiind înconjurate de o zonă îngustă decolorată. În condiţii favorabile, petele se măresc,
confluează şi acoperă întreaga suprafaţă a foliolelor. Pe faţa inferioară a frunzelor, în dreptul petelor se observă un puf fin, albicios care reprezintă fructificaţiile
ciupercii, conidioforii cu conidii.
În câteva zile frunzele atacate se usucă şi putrezesc. Foarte frecventă şi păgubitoare este şi forma de atac pe fructe, care sunt infectate începând cu primele faze
de dezvoltare, până aproape de maturare. Astfel la suprafaţa fructelor apar pete mici, de formă neregulată, uşor cufundate în pulpă, de culoare verde-măslinie,
care în foarte scurtă vreme devin măslinii închis, se extind şi cuprind porţiuni mari (3-4 cm) din fruct. În condiţii de umiditate ridicată la suprafaţa petelor apare, ca
şi pe frunze, un puf fin albicios. Fructele bolnave se desprind şi cad prematur, ca urmare a putrezirii pedunculului.
În cazul atacurilor intense, boala apare şi pe tulpini sub forma unor pete, la început mici, ovale, cenuşii brunii, care apoi se extind şi înconjoară tulpina pe porţiuni
mari, de 10-20 cm. De regulă, tulpinile se putrezesc şi se rup sau se îndoaie în caz că sunt palisate, producţia de fructe fiind astfel ratată.

14. mana tomatelor
Apariţia şi evoluţia aceste boli este favorizată de precipitaţii dese, urmate de o perioadă cu cerul acoperit, cu atmosferă saturată în apă şi de o temperatură
cuprinsă între 10 şi 25 °C. Dezvoltarea bolii este favorizată de nopţile răcoroase şi de zilele calde cu ceaţă şi rouă. Boala se manifestă mai puternic la parcelele cu
solurile grele, slab drenate. Îngrăsămintele minerale, în special cele cu potasiu stânjenesc apariţia şi evoluţia bolii, în schimb surplusul de azot condiţionează
dezvoltarea atacului. Culturile de tomate irigate intens, precum şi cele irigate şi nearăcite sunt foarte puternic atacate de mană.
Mana tomatelor este produsă de ciuperca Phytophtora infestans, care atacă frecvent şi alte plante (cartof, vinete). În perioadele calde şi uscate, ciuperca
rămâne în viaţă în ţesuturile frunzelor inferioare şi în leziunile de pe tulpini. Dacă vremea redevine favorabilă, ciuperca se reproduce din nou. Peste iarnă, ciuperca
rezistă în resturile de plante (tomate, cartof). Sursa iniţială de infecţie pentru tomate în condiţii de câmp o constituie de obicei parcelele de cartofi infectate. Mulţi
cercetători au remarcat că la tomate mana apare cu 12-15 zile mai târziu decât la cartofi, deci în a doua decadă a lunii iulie.
Transmiterea de la an la an se mai realizează şi prin seminţele fructelor infectate.
Combaterea Manei Tomatelor:
Se recomandă aplicarea unui asolament raţional;se va evita cultivarea tomatelor în vecinătatea cartofilor, deoarece boala trece uşor de la aceştia la tomate, se va
evita recolatarea seminţelor din fructele atacate, toamna se vor aduna şi se vor arde toate resturile de plante, după care se va face o arătură adâncă; în sere se
vor distruge resturile de plante, iar pământul se va schimba sau se va dezinfecta termic sau chimis. Culturilor de tomate li se vor administra îngrăşăminte minerale,
în special doze mari de potasiu, care intensifică rezistenţa plantelor.
În locuri unde boala se manifestă cu regularitate, tratamentele chimice sunt absolut necesare. Pentru prevenirea atacului de mană primul tratament obligatoriu se
va face la încheierea rândurilor, fie cu zeamă bordolează 1 %, sau cu oxiclorură de cupru 0.5 %, fie cu zeneb 0.4 %, captan 0.3 %, Dithane, M-45 0.2 %, Mycodifol
0.2 %, sau cu Maneb 0.3%.
Tratamentele se vor repeta de mai multe ori, în funcţie de condiţiile climatice, la intervale mai scurte (5-7 zile).