Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
VENICE BLOODWORTH

CHEIA CATRE TINE iNs. U'; *1

L TRADUCEREA:  LIGIA MUSTATEA

Edit um fleda
Key to Yourself
Copyright © 1952
By Dr.  Venice J.  Bloodworth
Copyright renewed,  1980
All rights reserved

Cheia cétre t...
Nu judecati dupé infétisare . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. . .74

    
   
  
     
  
   
  

  

S...
Proiog

Era o usd cdreia nu«i gdseam Cheia; 
' Era un mil al trecutului prin care nu vedeam; 
Atunci chiar cdtre oemri am ...
8 CHEIA C/ KTRE TINE iwsun

s5 isi géseasci propriul loc in ordinea oosmicé ; i 55 man. 

191° Pentru sine ad 5 te —- .  _...
Géndul,  Iege

Totul e Tdcere ce a t
SQ‘ capete Sub t _ I $ eaptd
s anlftz $1 formd de la Gdndul ziditor

Aslffel a modela...
CHEIA CATRE TINE iusim

Clfm _95”dU',  Care e min
gandirea e creativé. 

legaturé cu tot ceea ce e in univers

C"ediҤB In...
14 . 
CHEIA CATRE TINE msun

asupra corpului tau.  Procedénci . 
echilibru si o noug fowa H .  _ fsffel,  vei desooperi ca...
CHEIA CATRE TINE iwsun

Majoritatea sunt de - - . 
~ Péslti de
atat de preocupati sa admiram his

iubirii,  aceasta lume a...
18 CHEIA cimus mus INSUTI

vietilor anterioare ale individului,  si toata intelepciunea nemasu-
rata a tuturor varstelor t...
Mintea universala

Nuflecdn’ de 0 " t t
Scrinteia dii/ ind sdldshgiecgfénfz t: -ln’el. i?£SC: Je: ? _
Cl _ __ _ 1 -Hacreasc...
22 CHEIA CATRE TINE INSUTI

Intelegand pe deplin natura reala a acestui “eu”,  nu te vei
mai gandi vreodata la tine in ter...
cu ceea ce trebuie s5 fie, 

Idei Si afirmagii

Tot binele trecumhli

Rd ‘ .  .
mane sd nefaod tzmpurzle noastre bune. 

int...
26 - . 
CHEIA CATRE TINE msun

exp”-mate Prin sanatatea voastré ' - ~ .  .. 
seamna ca viitorul vost 5' pm 'mp'°J""aFi,  c...
28 CHEIA CATRE TINE iNsu11

De cate ori gandesti,  declansezi un Iant cauzal care va crea o
situatie conforma calitatii ga...
Teama

Cgrtizrizridul din mintea ta? 
Daca 6 aw C: t’: f'-lszie mereu? 
Gandindfi-re (3-0 (Ilia '/ "tome
Ca 9S2: in stare. ...
32 CHEIA CATRE TINE insim

treaza asupra lor,  si nu doar ca se leaga mai strans de datorii,  dar
le atrage in masura mai ...
Tablourile mentale si imaginatia

Std fnggltteirea noastrd sd facem sau sd stricdm
s nul nostru ca (115 de dimineafd
fritu...
36 CHEIA CATRE TINE iNsuTi

sa,  fiindca subconstientul tau nu are alte arhetipuri dupa care 52": 
iti modeleze viitorul in...
Credingé

Tour 2 d - - 4 .  A
   
‘1 $1 er Dumnezeu. 

Daca am intelege doar cé Dumn ‘FOE
indepértat§- nu e un J-udeét . <...
40 CHEIA CATRE TINE INSUTI

I Dumnezeu nu dé niciodaté sarécia unui om si bogétia altuia, 
nici nu iti da tie boala si sén...
42 t CHEIA CATRE TINE INSUTI

ia drept bun tot ce—i spui,  fiindcé copiii nu au experiente negative
si temeri care sé le pa...
44 CHEIA CATRE TINE INSUTI

citatile,  ele nu vor avea Iimite.  Mintea Universala vede tot,  stie tot
si poate tot.  Detin...
Abundenta

Ne con: struim norocul grind cu ga, »,, d_
Fimdca asa a fost plzinuit unii/ ersul, 
Gdndul e un alt nume al sai...
48 CHEIA CATRE TINE lNSUTi

asemenea randuiala e singura cale de a fi absolut liberi,  iar liber-
tatea ne-a fost promisa d...
so CHEIA CATRE TINE INSUTI

Yl” Pe_“tl'U 3j_‘a‘i Ialuffi Igazdele sa depaseasca stanjeneala;  care a
Inrnultit pestii 5| p...
52 CHEIA CATRE TINE lNSUTl

si de a controla situatiile ramane calm si increzator in orice cir-
cumstante,  dar omul care ...
54 CHEIA CATRE TINE iNsuTI

prin gand.  Suntem spirit lndividualizat si ne cream propriile situatii
cu o precizie matemati...
56 CHEIA CATRE TINE lNSUTl

gestiv indeplinesc ‘intotdeauna poruncile mintii.  Corpul cu
toate organele interne este incar...
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Cheia catre tine insuti /venice blood worth
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Cheia catre tine insuti /venice blood worth

Gandirea este creativa.....

  • Login to see the comments

Cheia catre tine insuti /venice blood worth

  1. 1. VENICE BLOODWORTH CHEIA CATRE TINE iNs. U'; *1 L TRADUCEREA: LIGIA MUSTATEA Edit um fleda
  2. 2. Key to Yourself Copyright © 1952 By Dr. Venice J. Bloodworth Copyright renewed, 1980 All rights reserved Cheia cétre tine insuti Copyright © 2004 Sditum £244 Toate drepturile pentru edltarea in Iimba roménéi apartln excluslv Sditmzi .3244 C. P.2034, O. P.1 Ciuj-Napoca; tel. /fax. 0264-426835 wvvw. edituraIeda. ro Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Ramflnlei BLOODWORTH, VENICE Cheia titre tine insuyi / Venice Bloodworthg Ligia Mustépea (trad. ) - Cluj-Napoca: Editura Leda, 2004 ISBN 973-86474-1-x I. Mustipea, Ligia (trad) 159.9212 ISBN 973-86474- l-X ISBN 0-87516-296-7, [editia americani, DeVorss & Company] {W421 Liffm cupfins Proiog . ... ... ... ... ... ... ... . . ... ... ... ... ... ... ... ... .. . . . . I "10 Géndul, Iege . ... ... ... ... . . ... . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . "13 consmngaconcentrare, |ini§te . ... ... .. . ... ... ... .. 15 con§tientu| ... ... .. . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. Subcon§tientu| ... ... ... .. ... ... ... . ... ... .. Mintea universalé. ... ... . . ... . ... ... .. . ... ... ... . . ... . . . '24 Ideisiaflrmatii . ... .. . ... . ... . ... ... .. . ... Teama . ... .. . ... i "34 Tablourlle mentale gi imagif13§'a"" Succes . ... ... .. . ... ... . . ... . ... . Abundenga . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. "51 ingeiegere . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . ... ... ... .. . ' 55 sénétate, Tinerege, Frumusege. .. ... ... ... . ... ... ... ... ... .. . . 63 Impres-me 5ubconstiente. ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ..: :66 Dorin§a. ... .. ... ... ... ... ... .. Qbignuinga . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . I . I I H 71 Congtiinya bogégiei . ... ... ... ... .. . ... ... .. 72 Legea atracgiei . ... ... ... ... ... . ... ... ... ... ... .. . .
  3. 3. Nu judecati dupé infétisare . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. . .74 Si cea mai mare dintre acestea e dragostea . ... ... ... ... .. . . 75 Acordul . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. 76 Técerea e de aur . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . . . 77 Niciodaté nu e prea térziu . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ..78 Mai muite despre subconstient . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. 79 Boaia . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. . .81 Hrana . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . . .83 Adevératul téiu sine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..91 Prosperitate . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . . .92 Cuvéntui puterii . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. . . 93 Fericire . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. . . 94 Géndirea e adevérata activitate a viel; ii . ... .. . . 96 Arhetipul . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. .. .98 Avertisment . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. . 100 Timpui . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. . .101 Bazeazé-te pe tine insugi . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ..102 Saiutul zorilor . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . . . 105 Scurtéi biografie . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ..106 In Memoriam . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. . .108 .1 amamun-wmmxsnmnm. Aceastd cane e Pent” Mama med’ . ' rte - - atu se regdsesc mai tie? “ Ale od6¢iti(l)Y‘; l:: '?ld sgmldida 51' elegantd, . . - _ linit in totalitate Ale odre: msun s au imp Cheia cétre tine insuti
  4. 4. Proiog Era o usd cdreia nu«i gdseam Cheia; ' Era un mil al trecutului prin care nu vedeam; Atunci chiar cdtre oemri am strigat ‘Prin ce Lampd isi cdlduzeste Destinul Copiii care se luptd cu intunericul” “Intelege, cunoa$te»te pe tine insuti” Micul glas a rdspuns — APODOGIE LUI OMAR in zorii existentei umanitégii si de—a lungul tuturor vér- stelor care s-au succedat, oamenil au recunoscut imen- sele forte invizibiie care guverneazé si controleazé upiversul si au incercat sé ingeleagé 5i sé foloseascé aceste puteri. In China anti- cé, in misterioasa Indie si la umbra Sfinxuiui, vizionarii §i Profegii au céutat sé ridice vélul care acoperea misterele viegii, iar fiecare rasé a revendicat Sféntul Graal. In fiecare garé de pe glob gésim iar si iar imagini ale etapelor civilizatiilor trecute, in timp ce istoria este o consemnare glorioasé a ascensiunii omului spre adevér si libertate. Sélbaticul primitiv, coplesit de fenomeneie soarelui, lunii si stelelor, de misterele viegii si mortii, a gésit satisfactia crefirii unui sistem de zeitégi, cérora le-a atribuit, datorité puterilor lor su- pranaturale, acele Iucruri pe care el nu le putea intelege. Urmérindu—| de—a lungul timpului, vedem cé idealurile lui au evo— Iuat treptat, pentru a fi adecvate schimbérilor lui mentale, péné astézi, cénd ne situéim pe culmea aceior secole apuse, ca gigangi intelectuali ai tuturor secolelor. Am atins cuimi sublime in arté si liteiaturé, stiinga dezvéluie resurse infinite 5i facilitfiti nebénuite; invengiile au preluat efortu- rile grelei trude fizice si ne oferé oonfort, oonveniengé si facilitégile educzgiei DGSICE posibilitégile mentale ale strémosilor nostri, in timp oe orizonturile liehnicii uluiesc imaginagia. Astézi, mai mull: ca oricénd inainte, avem tendinga 55 ne pu- nem intrebéri legate de sensui vlegii. Prin efoiturile unora am 7
  5. 5. 8 CHEIA C/ KTRE TINE iwsun s5 isi géseasci propriul loc in ordinea oosmicé ; i 55 man. 191° Pentru sine ad 5 te —- . _ __ sé ne g§sin_1, individ| :|, ':heil: ¢! .l'_¢‘atsI: li: Ii‘l. |lIi. ale “em Trebuie le slsabileste drumul. Su t 1,3 - . . "Bile, nici un reper nu n ma '"t’3"‘p'5"": dusu de indoieli, de valurile ignorantei iar dacé e‘ ~ corfinei este pend“ ca _ ' P"¢_>9rEse§zi-i Inainte de céderea ea ce este dreptul prin ey'. af: lt: ::3:lig: rai5¢'FPt ‘. ’“fieri creative, oe- noastere predsa l'Ul ll’idlVld, dar nu 0 cu. Pentru a evita navi ‘ - . . . liziuni dureroase, e nevgiaerig '2u: ::; fér: uc. =Ti: p:e3e gnergie Si 00- Piile putemioe care ne guverneazé - a espre pfi"ci' 133 "01 Si lumea in care traim , ceva desme mama ‘$96 a cauzei ' si efectului, sub aqiunea cgreia viaga noastré t - . ., , _ Succes‘ We 6 '7 Pllnfi de durere 5| saracle, sau de bucurie Si Nu existé nicéieri in univers no FOC sau fatalitate; fiecare acti- . r.. .nw wmmm: am~awnw PROLOG 9 pie, aceleasi legi, féré vérsti, neschimbate, eteme, care ac’gionea- 25 in ficere grandioasé, legi care ne oontroleazé géndirea si de care nu putem fugi, indiferent dacé legile sunt puse in acgiune oonstient sau inoongtient. Pare CE 0 cunoastere a acestor legi si a mecanismelor prin care 55 le lansém in acgiune, spre beneficiul propriu si al altora, ar fl lucrul oel mai practic pe care ii putem dobéndi si in “Cheia cétre tine insugi” mé voi strédui sé ofer nogluni de psihologie aplicaté in oei mai simpli termeni, astfel incét, fiecare, indlferent de nivelul de pregétire, 55 poaté intelege. “Cheia cétre tine lnsugi” te va conduce cétre o noué Iume a realizérilor, prosperitégii, prietenilor 5i bucuriei. Dace o vei studia corect si continuu, vei avea parte de 0 intorséturé strélucilaé. Va- loarea inestimabilé a psihologiel nu poate ii inteleasé la 0 citire fugaré sau printr-o cunoastere superficialé; valoarea el poate ii dobéndité doar p in studiu, concentrare si practice, 5i pentru oo- rectitudinea faté ine 5i scriitor, ti se cere sé urmai metodele descrise mai departe cu credingé. Dace vei proceda astfel, vel constata cé psihologia va face si pentru tine ceea oe a fécut si pentru algii, si, de fapt, igi va aduce rezultatele mentale, fizice si materiale pe care le asteptai de mult. AUTOAREA
  6. 6. Géndul, Iege Totul e Tdcere ce a t SQ‘ capete Sub t _ I $ eaptd s anlftz $1 formd de la Gdndul ziditor Aslffel a modelat Dumnezeu tot oe f 11 dcut El, Astealltd in Tdcere lucm ‘ A 1 - . A: puterea sci le modelai , ,l; .ed3e’: r‘; :: lgeandzu1_e$tt, D - A . I u maz tzirziu, arfil atent cum it‘ °’°l€$tt soarta. Géndirea e adevarata actiune : Lf; :;-VHEFLER WEDCOX . guverneazé lumea. Asa a fost ” to". Cel “Fe gandesc intotdeauna. Tog. ‘ oamenii gandesc d in tdeauna 51 asa va fi gandesc creativ sau constructiv- u'~ .3" d'” Pécateprea putini forgé creativa Fiecare realizare fniiéfgni recunosc ca gandirea e o gasit sursa si expresia in eforturile mcee: :'air; '°§. ‘;fi§a 5t| iinl;3 §i~a en or umii. Fi— gurlle proeminente d *- . Si Gonstructiv. e mama sunt Ce’ care 3S1'5Zl géndesc creativ Traim in aceeasi lume ‘ Qandirili noastre, Unii cad a: lc: rl: >ei. ‘ij1r: '¢: Ie11u?1‘ijiP: t:J5r: e‘: ESungprocesele navi atii sénét '- -~ _ _. _ . _ _ ' uni sunt be]. démlvina pe n<: :§<>'lc :2: : Jen: ::; :"C| §l, iar altir fencigi. 1-0;; Vrem 5% diferentele vin din noi insine Suntgau pe Gel dm . J"r”' "°5t"| -I, dar domi. -.ante_ ' "1 Produsul gandurilor noastre Fiecare igi const ' . . . id/ itlal, irezistibil, atotpT. ;ee$r: C?: ip: ::Inn; ntgTorul sféu; subtil, u Ul avem parte de bucu ' ' . OSIII1 oita gan. sau cédere. Oamenii, eVel: 'l:1:? il: Etl; 'Stie§: ’ paice 53” d”'e"e: 5UCCes rlemre e"Pe'ie"§5 Pe care 0 instill “awe sunt d°af. re'afi"er' tine si prin procesul tau inte - “§$h_a fost cladit. -ii de A Lumea exterioara Q pur Si sI: r'de Qandire. bandit ca adevér in lumea ta integogg. reflectlf a ceea ce ai do- nétatii sau a finantelor tale nu e cea ra, asa C_a, data starea 55. gauti motivul in interiorul tau 1nairer. §,: ffe; ep: ; dorI'_: . trebuie 55 a sau cum pare v ' . _ c_e SI uatie e vor. inainte ca ea 55 caepaetf es: p2g: ;gt' 0c:1uuz'ap: taefl:5'” °°”5'-'lin§a 113, ' 56 Schimbe pe 10 GANDUL, LECE 1 1 sine, 55: se recreeze, 55: se perfectioneze si 55 fie propriul sau sta- pén — nu e teoria unui scriitor, ci 0 realitate a géndirii pozitive. Nu existé noroc sau soarta, dimpotrivé, vietile noastre sunt guvernate de legi, de principii care nu se schimba niciodaté. Le- gea actioneaza in pennanenté, pretutindeni; legile puternice, ti- cute, precise se aflé la baza tuturor actiunilor umane, si ne aduc, cu uimitoare precizie, pe mésura exacté a gandurilor noastre. Le- gile nu favorizeazé vreun individ, si nu se supun vreunui individ. In sensui ca nu existé nimic in univers care sa fie in afara legii; fiecare copac care creste, fiecare floare care a inflorit, fiecare avalansé care cade, sunt dovezi ale actiunii rara incetare a acestei legi marete. _ Toti admitem ca Legile naturale privesc regatul vegetal; mai aoceptém §i ca soarele, luna si stelele si intinderea mérilor sunt oontrolate de Iege, dar se intémplé ca majoritatea sé nu consi- dere ca omul ar fl supus legii Ia fel ca vasta panorama a naturii. Legea este cea care stabileste ordinea plina de annonie a univer- sului; in lipsa legii, nu am fi niciodaté siguri cé soarele va réséri sau ca anotimpurile se vor succeda in ordine. Nu existé decét o singuri lege, un principiu, o cauzé, o putere. Nu putem schimba legea, dar prin intelegere si coo- perare ne putem situa, prin procesul géndirii noastre, in armonie cu legea, dandu-i voie sa actioneze prin noi, cu noi si pentru noi. Firesc e ca omul sa fie sanatos §i intreg, in trup si spirit, si 55 abunde de bine. Pentru oel ce deprinde adevarul, si tréieste con- fonn legilor existentei sale, sanatatea si prosperitatea apar natu- ral si din plin. Majoritatea oamenilor cred ca, pe de o parte, pacea si boge- tia, si saracia si boala, pe de alta, sunt oarecum Iegate de provi- denta diviné; dar cei care cunosc adevarul inteleg ca viab, sén5- tatea si abundenta sunt adevératele legi ale universului, iar gan- direa este un principiu activ prin care suntem legati de Iucrurile de oare avem nevoie si le dorim. Gfindurile sunt Iucruri. Géndurile produc vibratii si pun in actiune Legea Mintii. Totul isi are originea in minte, ca génd, si
  7. 7. CHEIA CATRE TINE iusim Clfm _95”dU', Care e min gandirea e creativé. legaturé cu tot ceea ce e in univers C"edi“§B In separarea de Dumnezeu ne ind ' nele nostru. Aceasta cred‘ ' ~ ~ fapt, falsele noastre credmta ne~mfatu. §ea, z'§' “U agevérat liberi pana nu ' gandirii. E ceea ce se u “ «, -». »«- 7m. ... ... ... s.-. ... ... _.. .~a. ..m, ~.«. --v«. w—; -—v. v.. x-- Constiingé, concentrare, Iiniste Saluarea noastrd e cu adeudrat in noi Si 0 numim Rai —— SHAKESPEARE 5 dori ca toti cititorii mei 55 inteleagé pe deplin ce in- seamna constiinta, pentru ca putem cunoaste ceva si to- tusi 55 nu fie parte a constiintei noastre, Pentru a ilustra: cand mergi la sooalé si profesoara scrie un exemplu pe tabla, ea expli- cé intéi cum se rezolva problema si urmérind, stii cu siguranté cé se poate rezolva; fare indoialé ca problema a fost rezolvaté, dar nu poti face la fel péné cand nu muncesti, studiezi, nu te con- centrezi tu asupra problemei o vreme — apoi, brusc, ti se intémplé — intelegi ca poti si tu rezolva problema. Acea parte a matematicii a devenit parte a constiintei tale. Vezi diferenta? E posibil sé per- cepem oeva intelectual, féré a fl parte a oonstiintei noastre. La fel si cu aceste lectii, doar citindu-Ie nu vei avea beneficii prea muite, nici un raspuns la scopurile tale. Trebuie sé le studi- ezi, sé te concentrezi asupra lor in liniste pané devin parte a con- stiingei tale. Pare sé existe convingerea ca pentru ooncentrare e nevoie de un efort foarte mare, dar e tocmai invers. Stii cum ne fura 0 po- veste interesanté pane cénd ceea oe ne inoonjoaré dispare com- plet — aoeasta e ooncentrarea — si prin meditatie ne putem ani: re- na pentru a pétrunde cu mintile noastre in subiect péné cand ex- cludem orice altceva. Aceasté putere a atengiei e numité Liniste si trebuie sé petreoem céteva minute in fiecare zi pentru a ne in- drepta géndurile spre interior pentm a ne autoevalua si a deprin- de adevérul. Ar fl bine sa dobandim mai intai controlul corpului, asa ca, pentru vreo jumatate de oré retrage-te zilnic intr—un loc in care 5:3 nu poti fl deranjat, ia loc oonfortabil, relaxeazé-ti fiecare muschi si fli linistit. Lasa sé-ti treacé prin minte amintiri placute, dar inoear- ca 55 dobéndesti un control perfect asupra oorpului tau. Nu fl ne- linistit, ci intelege ca toti avem timp suflcient pentru orice si ca e . 13
  8. 8. 14 . CHEIA CATRE TINE msun asupra corpului tau. Procedénci . echilibru si o noug fowa H . _ fsffel, vei desooperi ca un nou b - . . fior de emotie al acelora c§rén; :$? a:“$2:cegi: L:;9-rip’ vei Sim“ primul Urmatorul ~ ~ . . "5' greu S5 te éncpeas_e sa Iti controlezi gandurile. Unii cred ca e 9 St! constant la un a de timp; gandurile par sa incerce sanslgrgfidluizlru pentru o bucaté _l’ e a un Iucru la altul Pentru zece minute sau mai greie, dar, prin efort interior hora’ °T‘°. ‘~‘5te exercitii Ii se par Ce isi propune. are, orlcine poate realiza ceea Este absolut necesar sa " - . . d - . . . gsilliic, flindca eflcienta de oric§li: i‘: §i? %' ljircnrligrrolul atat flzic cat §i e ipseste armonia, Iipseste . , V6” 3 armoniei si un. "9' fl 7" stare 55 géndesti ar? i1<(: :rc: i:: t;°h'J| ' InVa§a"?1 "“‘°'C°"t’°lU| cand “vei decide un Iucru si ti se sl ct-)PStruCt'V7 e ”‘°'"e"tU| IQ C3’E vei intelege cu Plecaciunevzletejatavgdlh/ I Aceia este momentul na Drln “Ci tu insa cand te mg: intré ,9 fiestrul a vrut 55, spu. “:3. ro39a-te Tatalui tau Care este inllfiucgrsncara ta 5' mchizénd V e A t “ ~ v . W15’ 5 T ta G'; ‘n: jL: J"a5:UlTJ1r5“: :§al va raligilati la aratare. " ' S a I Care re - -- efterioare ale 9énduriloi'a'lca'i1ed siatrligmle sunt d-oar manifestime §IL'e Se schimba pentru a fl inii we Se Schlmbé’ mate sima‘ gandull nnonie cu creatorul lor, care e Acest ores, cu may . gralgle si teribilul lui tra§c°: ;s: :,; ‘;i'é P: ':toe; $.Gra; ot§areie, Cate. e anduri d ' _ - ' _ _ '1 §i milioa Pat in caramigfggtcfi taurg '; "°"s Smut ai Gandului inirrif docuri §i tot res“! NEG‘, 0 éérémflidé palate‘; parlamente, trenuri. om sa se fi gandii sa faca aoea carémidaaos‘ fécuté fara ca U" — CARLYLE VVMM (6 }; L'¢( Constientul Dacti te crezi infrrint, chiar esti Dacd nu crezi czi trebuie sci cutezi, nu vei cuteza Dacd ti-ar pldcea sci inuingi, dar crezi cci nu esti in stare, Mai mult ca sigur ed nu esti; Ccind crezi ed vei pierde, at’ 51' pierdut, Flindcd priuind injurul tau vei afla. cum Succesul incepe cu uoia omului; Si totul e o stare de spirit. — SELECTED Fiecare individ e inzestrat cu doua departamente ale mintii, constient si subcongtient. Constientul e latura mintii cu care percepem, rationam, jude- cam si respingem; dar operagiile lui ne ajuta sa ne dam seama de puterea noastra de a gandi, a cunoaste, a voi si a alege. Prin mintea constienta comunicam in mod constient cu fiecare parte a corpului nostru si raspundem fiecarei senzatii vizuale, auditive, gustative, olfactive sau tactile. Constientul este guvernatorul suprem al lumii noastre men- tale; gestioneaza impresiile din lumea vizibila, culese prin cele cinci simturi; are responsabilitatea deciziilor si este poarta prin care trece destinul nostru. Prin Poarta Magica a gandurilor creati- ve, constiente, constructive, intelepciunea, cunoasterea si intele- gerea isi aduc darurile bogate si isi aseaza sceptrul puterii in ma- “natatea, bunastarea, fericirea si tineretea vin na ta; in timp ce sa cu trena lor stralucitoare prin poarta constiintei tale si isi cristali- zeaza atributele regale in corpul tau si in tot ceea ce te inconjoa- ra. Dar, daca in constientul tau sunt intretinute gandurile de ura, invidie, anxietate, slabiciune, frica, sau alte ganduri negative, atunci Poarta Magica devine Usa de Fier a disperarii prin care saracia, boala si nefericirea isi tarasc zdrentele in viaga ta. , Este straniu cum de atéta vreme am esuat in a intelege mi- nunata putere a gandirii, pentru ca este explicata de fiecare reli- 15
  9. 9. CHEIA CATRE TINE iwsun Majoritatea sunt de - - . ~ Péslti de atat de preocupati sa admiram his iubirii, aceasta lume ar fl transfonnata dintr-o bolii§isaa'-* _ __ r Ciel intr una a sanatatu radiante, tn planeta a oonfuziei 11. ' fericirii 5] pro5perit§_ Pamantul este Iin a . . nitatii, insa numai celica 9 Rgl $1 in fiecare loc e naca . . re vede isi scoate bocancfi ra DIVL — 12.13. BROWNING '-- Subconstientul Cel mziret a fost odatzi ca tine. Cei ce uimesc azi omenirea Au rritzicit cdndva in intuneric pe cdrzirile uiepii, Se temeau de ei iT’l§i$i, iar gzindul Prin magie e cea mai mdreatd unealtd a omenirii. Cei ce erau terruitori sd incerce ce le stated in puteri; Si-au incunumzt deja cu Faimd succesul Aceleasi damn‘ le ai si tu. — EDGAR GUEST Subconstientul prezideaza toate procesele involuntare din corpul tau, cele precum digestia, asimilatia, dezasimilatia, bataile inimii, circulatia sangelui, secretiile endocrine. Constru- ieste, sustine, reface si opereaza in corpul tau. Sub oonducerea lui fel de fel de celule se nasc in fiecare minut. suntem atat de obisnuiti cu aceste operatii ale subcon5tien- tului, incat multa vreme stiinta a esuat inAa recunoaste si distinge intre cele doua departamente ale mintii. In cele din urma, totusi, dovezi categorice ale reinnoirii celulei direct de inteligenta cen- trala au aparut singure, si s-a constat ca suboonstientul lucreaza credincios si neobosit Ia constructia si functionarea oorpului indi- ferent daca suntem treji, adormiti sau sub influenta unui aneste- zic, corpul e sub controlul mintii. Subconstientul este depozitul memoriei, salasul obiceiurilor si instinctelor; este, de asemenea, centrul emotiilor, iar actiunea lui e automata. Subconstientul este departamentul minunat al mintii tale, care face ca Iucrurile sa existe prin puterea absoluta a gan- dului. Este acea parte spirituala a noastra prin care suntem co- nectati cu Divinul si pusi in legatura cu fortele constructive Infl- nite ale universului. Subconstientul nu doar ca poseda puterea si stiinta de a re- para si construi corpul tau; este 0 parte a Mintii Universale si are resurse infinite la dispozitia lui. Dr. Jung ne spune ca sub0onsti- entul contine, pe Ianga arhiva oompleta a informatiilor tuturor 17
  10. 10. 18 CHEIA cimus mus INSUTI vietilor anterioare ale individului, si toata intelepciunea nemasu- rata a tuturor varstelor trecute si extragand din intelepciunea si puterea lui individul poate detine din plin Iucrurile bune ale vietii. Jung precizeaza si ca, atata vreme cat individul ramane ignorant fata de puterile subconstientului sau, acesta va fl o imensa forta neutilizata, ce poate fl potrivnica bunastarii noastre. Necunoas- terea existentei §i puterii suboonstientului e cauza tuturor e5ecu- rilor mai mici sau mai mari care se petrec in aceasta Iume. Pe de alta parte, putem extrage din subconstient toata inte- lepciunea si puterea de care avem nevoie pentru a ne gestiona problemele personale sau de afaceri. De fapt, vom vedea dus la bun sfarsit orioe incredintam cu totul subconstientului spre inde- plinire. Subconstientul nu gandeste, nu rationeaza, nu cantareste, nu judeca si nu respinge. Pur si simplu accepta toate sugestiile date de constient, fle ele bune sau rele, constructive sau distructive. In asta consta marea forta a constientului. Suboonstientul primeste orice idee sau credinta ca pe un model de actiune 51 face ca ideile si credintele acestea sa prinda viata. Inainte ca noi sa ne dezvoltam puterea de a rationa, subcon- stientul functioneaza urmand arhetipuri ereditare, sau instinctul colectiv. In timpul oopilariei aceste activitati subconstiente sunt rezultat al ereditatii si cererilor mediului inconjurator si ramén astfel pana cand suntem destul de norooosi sa aflam despre ne- limitata putere a suboongtientului nostru, desi unii oameni folo— sesc inconstient aceasta putere cu rezultate splendide. Explicam secretul rezultatelor bune sau rele raportandu-ne la experienta copilariei, flindca orice experienta din copilarie isi lasa amprenta asupra subconstientului si face ca obiceiurile deprinse in anii nostri timpurii sa fle baza tuturor actiunilor ulterioare, pana cand incepem sa le schimbam constient si sistematic. Fiecare gand care ajunge in cionstient este supus pu- terii noastre de a rationa; ideile sau gandurile pe care le accept: -'im ca adevar, sunt indeplinite de suboonstient si capata expresie vizibila ca parte a starii noastre fizice si a SUBCONSTIENTUL 19 mediului imediat. Aflam din ultimele studii asupravsa ca mintea noastra const-ienta ne decide soarta. Asa ca pen- tru a ne controla sanatatea si ambientulr trebuie 53 "9 controlam génduri| e- Nata‘ Multi autori vorbesc despre “supraconstient” referindu-se la diferite stadii de Peffectioflare lnt9|’103|’5, dal’ termenul de “subconstient" acopera toata zona inconstienta si este mult mai accesibil.
  11. 11. Mintea universala Nuflecdn’ de 0 " t t Scrinteia dii/ ind sdldshgiecgfénfz t: -ln’el. i?£SC: Je: ? _ Cl _ __ _ 1 -Hacreasca. gwlifotatte d°b“"_d‘ "laliarea spzntului Ele il uof-e °“. ’e. ’f‘“’e? e’ef°’Te Creative; inaltdlnzgn $1 mdre. pm. PreC1.lm lumma Nu zrebm-9 deem’ S; $5“ 1“. ”“. ’Tetza ftejaruzui, _ ecizl, .51 tatd! ntregul lui Dumnezeu Mdretul univers in 1/11 intdri sufletul, Mintea universala este sursa din “ — WIDCOX festarile. care ; a§neSC mate mam" U Daca exista viata cu 5 ca exista iubire, cu sigura se revarsa. Acelasi lucru genta, sanatate, fericir lucruri materiale. Charles Hanaal ne spune in “Noua psihologie" ca- Minte U ‘ conform unor legi precise toate lucru ’I n 6’ ~ rm e«a' tent? si susf t . ' "e 5”. ” ad“.5e '” “'5' Zenté r : 'nu 5. Este 5”b5"3'? i3 Pura a Existentei, este pre. p en‘m"de"' 5' este e5e"i‘3’5 pretutindeni unde exista igufanta ca exista si 0 sursa a vie d _ nta ca exista si o sursa din care i; :t, )i| -eaa este valabil pentru intelepciune, inteli- ev Wecum $1 Pentru ceea ce noi numim Heme” Spencer, flzicianul, n A e ~ . cand afirméz 5DUne acelasi lucru atunc. in mijlocul tuturor misterelor - » . de care suntem inco ' ‘ nimic nu e mai sigur decat ca ne aflém in _“JUI3i' zenta ' E -- > - . p_e”"a”e"i5 "1 P| ‘e~ . We‘ "GT9" Infinite $1 Eterne din care Izvorasie totui, N" ‘ ' ' - . . . . ' 56 5Dune ll'l Bisenca prin autoritatea Biblieiz Ca noi in El vietuim si ne miscam si suntem, Din Zorn eXi5te”§ei “mane $1 prin toate erele care - _ s-au succe- omenirea a recunos - - - - cut Imensele forte invizibiie care guver- 20 dab MINTEA UNIVERSALA 21 neaza si controleaza universul — acea putere datorita careia si prin care e creat totul. Numim aceasta putere Dumnezeu, dar cea mai frumoasa si mai cuprinzatoare idee despre aceasta putere a fost oferita de Iisus Hristos cand i-a spus femeii la fantana: “Duh este Dumnezeu”. El nu a spus “un” duh nici “duhu| ", ci pur si simplu “Duh e Dumnezeu”, indicand clar prezenta lui Dumnezeu pretutindeni in acelasi moment. Nu putem sa nu intelegem ca descoperirile psihologiel, stiintei si ale Marilor Invatatori sunt unul si acelasi lucru. Trebuie sa intelegem pur si simplu ca lucrul cel mai important este ca adsta doar o putere, doar un principiu, doar o prezenta si aceasta Prezenta Omnipotenta, Omniscienta e buna. Apoi trebuie sa intelegem ca subconstientul individului are aceeasi calitate cu Mintea Universala, singura diferenta flind ace- ea de grad. Suntem Spirit individualizat 5i avem aceeasi relatie cu Mintea Universala pe care 0 are raza de soare cu soarele. “Ca noi suntem temple ale Dumnezeului celui viu". Aici, apoi, e secretul minunatei puteri creative a gandului. Gandirea e o activitate spi- rituala; singura putere pe care 0 poseda spiritul e puterea de a gandi. Spiritul e creativ; astfel, gandirea e creativa. stii ca spiritul tau esti tu; as fara spirit nu ai fl nimic. stii si ca procesele gandirii tale sunt dirljate de puterea ta spirituala — dar nu ai considerat important acest lucru si nici nu i-ai recunoscut legaturile cu principiile creative ale Spiritului Universal al mintii. Daca stai sa te gandesti ce este de fapt “Eul" tau real, vei ti uimit sa ccnstati ca nu este nici corpul tau si nici mintea ta con- stienta. Dimpotriva, vei constata ca mintea ta si corpul tau sunt doar simple instrumente folosite de “eu-l" tau pentru a-i duce do- g. ,_rinte| e la indeplinire. “Eu-I" tau iti controleaza si iti dirijeaza atat ' corpul cat si mintea 5i decide ce sa faca si cum sa actioneze acestea. Adevaratul tau “Eu” este etem si e una cu Mintea Universala. Daca iei-un pahar cu apa din ocean, apa din pahar e tot apa din ocean; nu e prea multa si puterea ei nu e atat de mare. La fel e si compaiatia noastra cu Mintea Universala.
  12. 12. 22 CHEIA CATRE TINE INSUTI Intelegand pe deplin natura reala a acestui “eu”, nu te vei mai gandi vreodata la tine in termeni negativi. Lasa obiceiurile, caracteristicile, temperamentul tau sa fle ceea ce sunt, iti compun personalitatea, sunt supuse schimbarii, si nu au de-a face cu sinele real ce salasluieste in interior. Adevaratul tau “eu” este subconstientul tau si are puterea de a-ti schimba starea flzica 5i mediul prin conectarea lui la Mintea Universala. Gandul este legatura dintre noi si Mintea Universala, si avand in vedere acest minunat lucru, concluzionam ca noi insine suntem canale prin care Mintea Universala se revarsa in expresie 5i ca gandurile produc situatiile si efectele. I Gandirea flind cauza, nu putem sa nu intelegem ca daca ne controlam gandurile, controlam efectele; ceea ce inseamna ca sanatatea, fericirea si prosperitatea noastra sunt tot sub controlul nostru. Intelegand acest adevar glorios si realizand minunatele posibilitati care ti se deschid prin conectarea cu Omnipotenta descoperi “Imparatia Cerurilor inlauntrul tau". Suntem atat de opaci incat esuam in a intelege o idee com- orice dorim sa invatam. Fortele gandirii tale iti vor aduce implini— rea visurilor tale cele mai dragi, dar nu fa greseala sa crezi ca aceste lectii sunt drumul regal spre asa numitele miraccle. Psihologla este drumul regal spre o fericire nevisata, libertate pe constiinta si trebuie sa iti orientezi constiinta spre intelegere. Lucrurile materiale sunt transferabile, darintelepciunea trebuie dobanclita prin eforturi proprii. Avem libertatea de a alege sa ne exprimam in orice fel ni se pare potrivit, dar e de datoria noastra si a confratllor nostri sa ne exprimam annonios si constructiv. Supararea, boala si saracia nu sunt necesare, ci sunt rezultat al ignon-1nl; ei. Daca te afli intr—o situatie indezirabila, schimba-ti ideile si optica asupra vietii si alte situatii vor aparea. MINTEA UNIVERSAL/51 23 _ . . - ' irit. ” Nu putem do- “Lucrunle Spmt-uale sunt d‘l? '?| eu§IlI'; ?bI1): 'n| L:: .)rUf119 pe care Ie ve- bandi 10131999733 d'"5E’re ‘| ucfusIele Lumea exterioara e doar una dem nu-Si 3“ Putlefta mbe 5i trebuie gasit de fiecare individ in ‘flativai Adevaw e e a so‘ ' t‘ in Liniste 5i 9énde5te't9 propriul lui suflet. l’etrece ZI1|'1lC :12 I Epoumnezeu Si urmas 3| lui 0- ° sP""". :'i‘; ..".2.°: .2.. .. W Hristos. Lasa la 9 P3 ‘I. I facut Solomon si vei ve- Iui. Cere intelepclune 5| Intelegere Cum 3 dea la fel ca el, ca totul se adau93- I - de- . - ~ Iepclune care descoperéga __ Sporeste In mine acea mie é_ a e calea mtelepclunm varaiele mele preocupari, indreapt m P — FRANKLIN
  13. 13. cu ceea ce trebuie s5 fie, Idei Si afirmagii Tot binele trecumhli Rd ‘ . . mane sd nefaod tzmpurzle noastre bune. intea Universale“: e ways I . . 55 "ta - : "We. Inreiepcaune, 1» na te $1 Abundenté In perfectiune abstracté; “or: -[Si ne trebuie sé ne acord§nA1$¢‘: fu§| i4$: t;1a° ifn%er. 'é'“ 3 3Vea rezultate bu- ni . Pentru a ne aoord 5 - . noastem cé mintea e re: lit: teM'? tc: aidUn'vemal se aflé in spatele intreg" 5 eile se ale gnnstientului ci ne sunt ofer, Tot i este ' * ~ . ham gs 3 Cégléabra | ffI:1In§lat: :ra_f) _Intr-un tarém n gatul cauzelor, térémul vézutglcast R Iimba pitoreascé din vremea lui, afi pe faptul c5 name individ posed“ t - . _ a W area '"te”°a"5 de 3'34 controla viata conform 24 1DEI $1 AFIRMATII 25 Aladin trebuia doar sé frece Iampa 5i un geniu puternic ap5- rea, gata sé TI asculte porunca. A primit Ia cerere norocul, averea, puterea si ména frumoasei prinyese. Lampa reprezinté constientul, frecarea lémpii — intelegerea, geniul — subcongtientui, marea putere interioaré agtepténd recu- noastere si dezvéluire, care atunci cénd e trezité §i folosité igi im- plinegte visurile cele mai dragi. Oricare sunt acele visuri, realiza- rea lor sté in Mintea Universalé gata sé le dea expresie la cerere. Cénd vei invéta ca ai puterea sé schimbi totul in ceea ce te priveste, inclusiv corpul téu, schimbéndu-gi géndurile 5i ideile, nu te vor mai ingrijora aparentele de orice fel, dar vei inoepe sé iti schimbi cu calm starea de spirit folosindu-gi imaginatia pentru a gési noi idei. Cel mai bun §i mai rapid mod de a-ti reforma gandirea este sé fo| ose§ti o aflrmatie puternicé, pe care 53 0 repegi in técere 5i de céte ori este nevoie. Urmétoarea: “Sunt sénétos, ténér, puter- nic, iubitor, annonios, plin de succes 5i fericit” este constructive‘: 5i poate fl folosité cu succes. Caracterul téu de acum e construit de nenumérate génduri, credinge, obiceiuri dobéndite si intreginute de tine in -trecut. Acest caracter este imprimat asupra subconstientului téu si este cauza sénétégii tale prezente, a prezentei taie stéri de spirit si a pre- zentei tale stéri financiare. Dacé doresti sé schimbi vreuna din aceste stéri sau chiar pe toate, afirmatia pe care ti-am oferit-o va fi eficienté. Este un adevér, pentru cé fiecare aflrmatie fécuté continuu e acceptaté de subconstient ca un model dupé care iti tese viitorul. Situatia ta prezenté e rezultatul géndirii tale trecute. Vei fi ceea ce géndegti astézi. Acum cétva vreme Guvernatorul statuiui Pennsylvania a spus intr-un discurs cé i s-a cerut sé-§i exprime opinia in Iegéturé cu situagia Statelor Unite in urmétorii 25 de ani. Réspunsul lui avfost: “Daca”: as gti care e géndul ce dominé azi nagiunea, v-as putea spune si ce vor aduce urmétorii 25 de ani. ” Lafei §i cu indivizii (2 5i cu nagiunile. Oricare ar fi géndurile voastre dominante, vor fi u '-: i«. « '. --. - , -. ‘»-'- '
  14. 14. 26 - . CHEIA CATRE TINE msun exp”-mate Prin sanatatea voastré ' - ~ . .. seamna ca viitorul vost 5' pm 'mp'°J""aFi, ceea ce in- Indiferent Care suniusifiifigbvgrstglul vostru. voastra 55 le schimbati si sa Va ' ‘ " prezente’ st? ’ in puterea riti. Puterea creafiva 3 Min . ‘ c_roISI vutorul exact asa cum il do- tu Universale nu are limite ' ‘ - , _ 5| nu gine stanta, oferindu—v§ m , Poate ca V5 i9nof3r; ul7:: :a: IF ‘IE maSura. ga"d”""°" V°35t| '€‘- interior legatura voastra cu Mpi) ti Sub. °°"5t'ent Si Prin acest sine baza existentei voastre AtotplE: ez<aantUan: v(g: ]°‘-a'a’t; ar e‘ ‘E5158 Si va fi tel panorame a Naturii. int i‘ n ‘gen din spate” V35‘ - I 9'99"? ! care face sa evoiueze fiecare Omul este cea mai ‘ I . . . . . Qandeste. Uneori dam I: /‘iar: l: )€(p'| r3e: :1?InaE: Z‘/ elleugll lmfwdualg fiindcé noastra, dar e cert ca suntem 93" FU nenorocirea de—a intre I . . succesul sau céderea noast 5 d pe . . 9U fesponsabilr de 7 r e fericire sau de mizerie. Omul se ceea ce corespunde impresiilor avea mereu un nou ince t - n°aS. m=? 5”'3°°”5_tie"te Si poti presme Subconstientel DU 5| crea nor srtuatn schimbéndwti im- Dacé te—'ai géndit la e5ec “ gandurile de boala cu génduri 3:": §§§§‘° la 5", °°§1 7n|0CUie5’te de nefericire, §teF9e—l ferm din minrtea Dfizifig in vreun mom , . r Ca ceea Ce se lipsite de armon A . nifesta in viata tiae, ’ f; l;: :tnmUaelaT: ":t: Seme"ea Sitllafii Se vor ma- Cénd géndesti iti intiparem aCe<‘; stC: P': B a geea ce ‘iti do. "”'t' '55‘ "‘¢‘°dat-5 gandurile sa sél“ I -omta '" 5“b°°"$*ient; doreslzi. as uiascé acolo unde nu iti '3““7~>""‘%‘5?? fll$‘£F2l’1-"“: ¥!! ~Y"” Seménatul Din trecut pdsneste prezentul etem Poti semdna orice vrei dar mdine i, ti va aduce Recalta ca sd vezi ce fel de lucruri A1‘ ales sri semeni — NOUA PSIHOLOGIE Péna acum am vazut ca géndul este creativ; ca desi putem hotari ce sa gandim, gandurile noastre sunt guvernate de legi de neschimbat; ca Mintea sau Energia Universale e realitatea fundamentala a intregii existente; ca nu exista decat un singur principiu, sau o singura putere, care imblbé intreg universul, si ca prin propriul subconstient, care e parte a Mintii Universale, ne putem face viata exact asa cum ar trebui $5 fie. Acum vom vedea cum putem obtine rezultate pozitive prin procesul gandirii. Cénd vrei sé cultivi varza in gradina ta, plantezi seminte de varzé, daca vrei dovleac sau porumb plantezi respectivele seminte 5i esti atent sé alegi semintele de cea mai buna calitate. Plantezi aceste seminte in acelasi pamant, dar stii ca perfectiunea recoltei tale depinde de calitatea semintelor si de atentia pe care le-o dai in timp oe cresc; nu ai niciodaté indoieli legate de natura reooltei, fiindca stii ca planténd porumb culegi porumb, iar un- de ai seminat dovleac vei culege dovleac. In exact acelasi fel ne seméném, ne cultivém si ne culegem gandurile. Culegem ceea ce semaném, ca soi 5i calitate, cu aceeasi pre- cizie. Legea Compensatiei nu ne va pennite sé semaném génduri de un fel si 55 culegem fructe de alt fel. Putem fl absolut siguri ca vom exprima in exterior rezultatele gandurilor noastre dominante. Persoanele si Iucrurile stau sub aoeeasi lege, 5i nu trebuie 55 ne agteptém 55 culegem roadele bogétiei din gandurile saraciei; fericire din ganduri de mizerie; sanatate din ganduri de boala, sau paoe din génduri de manie; nu mai mult decét am putea culege tomate dupa ce am plantat vim? de vie. Ne sadim gandurile in suboonstient 5i legea cresterii Ie da ex- presie vizibilé. Daca gandurile noastre sunt pozitive in credinta, 27
  15. 15. 28 CHEIA CATRE TINE iNsu11 De cate ori gandesti, declansezi un Iant cauzal care va crea o situatie conforma calitatii gandurilor care i—au dat nastere. Orice succes sau esec e rezultatul ac_t, 'iunii aceluiagi principiu; principiul dusului tau. Hai sa folosim o alta ilustratie: imagineaza—; i ca fiecare ar fi o fabrica in miniatura, materia noastré prima fiind substanta ne| i- mitata, inepuizabila a Existengei; unii dintre noi produc case fru- moase, automobile, vesminte fine, sanatate, fericire si tot ce le mai doreste inima; in vreme ce altii desi muncesc din greu produc saracie, boala si ticalosie — desi folosim to_l; i acelasi material sau substanta; desi nu suntem restrictionati cu privire Ia calitate, oferta este intotdeauna corespunzatoare cererii — dar trebuie 55 facem cererea si sé hotarém calitatea 5i tipul semingei sau ideii Universul lui Dumnezeu este un univers al legii si ordinii de la cele mai mici expresii ale lui péna la sistemul solar. Dumnezeu este Iege. Omul nici nu face legea, nici nu se poate sustrage legii; el actioneazé conform ei sau impotriva ei, dupa cum alege. Nu e nimic misterios legat de aceasta Iege — e pur si sim- SEMANATUL 29 . . - - universalé, Energia Eterné, Hai ss ne amintim ca Mlntfa . toate acelasl In. . . - - " 'guUnIversale au _ Substanta Hunter 5: PI’| flC| P|l-! |'V'e 5 . nd intelegem Ce In. - " foloslti nu conteal Ca geles. Totusi, termen" , . . . - ~ duce universul. Cu- Pl’lnC| P‘u| D'V'" care co" . H seamna Dumnezeu 5| _ _ . g “mceput adevar A . .. A - 5 Iinseamn I vantul principiu vine din latin 5 fundamental”.
  16. 16. Teama Cgrtizrizridul din mintea ta? Daca 6 aw C: t’: f'-lszie mereu? Gandindfi-re (3-0 (Ilia '/ "tome Ca 9S2: in stare. Dumnezeu ne-a creat, dar noi ne co >EDGNZ GUEST . teq“ 5i Z'dit°"" Dropriului destin , .n§t"“""- Suntem arhi- buctigie care 55 nu se fi nascut in imagina£: §i| l$o, a,o: s.étre nu contin cris izata in expresia ext - . 5 F Si sé nu fie ganduri. Supararea, boala ; nC°5:r: re: r'"A putere? |3|'°Prii| or noastre negativé si sunt auto-impuse — intotdgjirneasc din teamé 5i géndire acelor fapte care aduc disonan “ . e atasat ta 5: nefericire Raul 5i " - pacatul nu sunt cauze, ci re . - , _ we : ;i. “.i: :2:"". ::: ilfnsfiin aolosirea principiilor c5tla"| ‘matsLiai: l:: iecand dam cé ere" es ‘ SI-lam. “ din care deriva cu: ?.. '.'t‘. t.7'»§’lf; ':ai: g Care ii are termenul grec Problemele noastre se d I Cefitém orice fel de docmng, mult, Ci doar pentru C5 Omani trebuie 55 fie bogagi un fel de destin, ca avem nici un motiv s crezuri ridioo| e_ ‘ rii i s-a spus de atéta V . N 5: algii saraci, ca incercarile 5i SUf; $|! :l‘E| Q§ liniti lumea are nevo‘ . 5 5”" 5 Contmuém S5 igcgspoérvale a plalngerii — nu vreunu in aceste 30 TEAMA 3 1 Prive§te Natura. Cénd de abundenta e in tot. Poti crede ca Mintea care a imaginat o asemenea risipa pe care 0 vede pretu- tindeni, a ‘intentionat vreodata ca tu sa fii zgarcit si 55 economi- se5ti péna Ia ultimul ban? Nu! Nu crezi; dupa ce te mai géndesti, trebuie sa intelegi ca undeva e o greseala. Noi nu am inteles ca mai intéi totul e o idee. Hai sa ne reformulam ideile. Toate transformérile trebuie sa inceapé cu cauza. cauza e mintea si mintea igi desfasoaré toate activitatile creative in liniste. Elisei nu l-a gasit pe Dumnezeu in mijlocul vijeliei sau al cutremurului, nici in foc, ci in mica voce técuta. Hal 5:": urmam indemnul lui Pavel: “Fiti transformati prin innoirea mintii. ” Frica face din noi niste lasi; ne determina sé facem lucruri pe care nu ar trebui sa le facem si ne impiedica sé facem lucruri pe care ar trebui 55 1e facem. E ca si “Capitanul Mérii" in urma noastre; merge la culcare cu noi si ne tine dimineaga treji. Oricand intalnesti ceva care te deranjeaza, fa 0 anumité aflr- matie 5i agate-te de ea; nu da nici o sansa ingrijorarii; refuza ca- tegoric sé intretii vreun génd negativ. “Domnul e Pastorul meu, nimic nu—mi va lipsi" m-a ajutat 55 scap de ingrijorérile de ordin flnanciar iar afirmafia “Lucruri rele nu se vor apropia de tine si bici nu se va apropia de salasul tau" a fost tot reconfortanté; ci- tegte Psalmul 90 de cat mai multe ori — si niciodata nu edestul — vei gasi promisiuni de apérare de orice rau si chiar de teama de Iucrurile rele. Cand mergi seara Ia culcare repeta intotdeauna afirmatia: "Sunt sanétos, puternic, ténar, iubitor, armonios, plin de succes si fericit. " Repetand aceasta aflrmatie, iti intiparesti in subconstient tocmai aceste calitati ca fundament pentru noul caracter pe care ti-I cladesti, iar acest caracter i5i va atrage situatiile care ii cores- pund ca tip 5i calitate; iti amintesti ca subconstientul nu argu- menteaza si nu rationeaza, dar Iucreaza 5i creeaza conditiile pe care constientul le considera a fi adevarate. “Daca crezi, asa e", ‘iar daca ti-e teamé de vreo situatie, teama flind un gand foarte puternic, vei ajunge 55 spui ca Iov: “De ceea ce mi—e fricé, ace- ea—mi sté’nainte. " Daca un om are datorii de regula se concen-
  17. 17. 32 CHEIA CATRE TINE insim treaza asupra lor, si nu doar ca se leaga mai strans de datorii, dar le atrage in masura mai mare. Astfel folosim Principiul Creativ in mod constructiv sau distructiv. Géndeste-te si concentreaza-te asupra a oeea ce doresti, nu asupra a ceea ce nu iti doresti; inlo- cuieste credintele invechite cu idei noi si constructive, descarca-ti ingrijorarea, critica, lipsa sperantei din subconstient si lasa lumina sensuri, iar daca nu ai fost plin de succes, sanétos si fericit in tre- cut — lasa trecutul mort ingropat — intoarce-ti fata catre lumina soarelui adevarului si mergi inainte. Nimic nu te poate opri. Gan- durile sunt cauzele si situatiile sunt efectele; schimba situatiile ca 525 te multumeasca si atunci nu vei mai avea vreun motiv pentru a fi ingrijorat sau temator. Exista doar un singur principiu si acesta e bun — “Dumnezeu e bun si Dumnezeu e totul”; — astfel, binele e singurul care poate avea realitate sau putere. Chiar daca in lume vezi mulgi oameni séraci, infirmi, bolnavi sau nefericigi; nu oontravine faptului ca Principiul este bun si, fo- Iosit inteligent, va distruge fiecare forma de lipsa sau boala asa cum lumina distruge intunericul. In prezenta luminii nu va mai fi intuneric; in prezenta binelui orice aparent rau va disparea. “Nu em de la principiile matematice; si reluam problema; asa si cu viata; cand Iucrurile merg prost deviem de la Principiul Vietii Uni- versale si e nevoie doar sa ne corectam gandurile pentru a reveni la am-ionie. Asa ca oricand te apleci asupra unei situatii lipsite de armonie, trebuie sa intelegi ca asemenea situatii sunt doar apa- rente. Auzim de multe legi care sunt promulgate pentru a corecta un rau sau altul, dar pentru orice progres real oamenii trebuie sa isi schimbe mingile. Suntem sclavi ai obisnuintelor mintii si corpului, asa ca atunci cénd incepem sa schimbém obiceiurile géndirii trebuie sa fim mereu in garda, pentru ca incercénd sa ne schimbém pe noi insi- l l l TEAMA 33 . - ‘ tr’ oastra. Dar, amint6§‘ t6'§i Car 3 . ~ - dam inapoi sa mergem ina- un automobil, trebuie sa oprlm, 55 A I _ . in . . v~- -* ' deaintoarce, t0ta§a SI inte si poate iaras_i inapoi, ‘inainte _ t I _ Sm‘ vom schimbarea impresiilor iI50ib| CelLII’l| O|' suboonstlen U L" "0 eXPeé| émEnt: clLrIe(: esgE: ie is-au géndurue de neputinta incearca sa " V , -- " i iena zilni- te contrazlica ciontfiggzsgtieée gglzgfgllérlii ar1f_. er<'Inei5ac%3e‘; ti9S3nét°S Si ca a minti; amin - . . {fed cu . _ . - ar exact si in acord pe fericit si Pi°5Pe’r aflm" ”" ‘. “'°" — -F" ' m Tatal _ . _ ti peifecti asa cu vointa lui Dumnezeu pentru tine Prin d I arvalabil pentru fiecare din cerurl e perfect", Iisus afirma un a ev din End acest adevar devine Paite 3 °°”§m"5ei tale ingelegi CE - ' tet i. .. nu eT'§§‘n'. °ad? n7§§IZsémiac§r”; a toate aceste 95"'d“" 5”“ °a-2969." ’ . ’ ~ Aduc reoolta sér Ciel] cei mai pégubosi P6 Cafe " P”*‘*”‘. avea‘ a r" dcé . . . . . - fel nu e necesar , Iln mizeriei si disoordiei. Teama, de orice. 'ice Atunci de ce sa te in noi séiésiuieste puterea de 3 de-P55.‘ °’. ' - - moan- , . , , - émt sigur va priml cu man" 99 aF"'°3pe'e tat}? pad; re a r ' I‘ i te vei rani mai mult da ceea oe ti-a iécut 3'5’. '35 dad 85" mags care sal5sluie§te in decét el; si am‘"‘e5tE“' ca méreatatpu to " talui i _ V _ . . tn copiii Ta 5 tine salasluieste si in fratele tau. _ ifunem manifestérilor U"'"35‘ 5" ! “‘ '. "'5t°s; asa 0:‘ 'e'§’. ia°3:i. eu.3§. a5"p'a meschine 5| tréiergizgonfonn sIIr’re est aha spre vest 0 meme ' . CoDuse de aoelasi mint care sufla indlgarea vebelor $1" nu vantul Hatdrdste drumul. I U Ca valurile rmirii sunt 51' Wlunbe 5°43" Cdnd noi oolinddm prin uitffid Indltarea sufletelor decide tmta, $1‘ nu aoalmia sau gt‘llC€ClW- — ELLA WHEELER WILCOX
  18. 18. Tablourile mentale si imaginatia Std fnggltteirea noastrd sd facem sau sd stricdm s nul nostru ca (115 de dimineafd fritunericul si Strdlucirea sunt Creaturi interioare ale s ' ‘ ' ~ . _ _ pmtul De“ Scaldafipfea mult de fntune1rx1'Zcn: fy1C: ;l; ,tea . , , Uita. cum am miaginat lumina ——- COLTON otulema"té‘ - « . . 1-ochuor; hiigleall lfnlgitxgatczén nevazut, _inainte sa fie vizibil inainte sa se manifeste material Suabcs: n:l): i:gtTlat'arii rfeal; spirfitual teie 3CI; iun| i tale mentale sa deaiin “ ace Ca we" r Parg, asa ca lasa-I sa . gascg . I oonstru In‘: ‘;n: §i; "’t'a"? :;’eu: r|(;1aE03§eie lajtente dinlauntrul tau. _ , _ ivin - ~ - poti cladi orice situatie doresti. int§i°: ir? e:eici: el: Jeam: igp'c';1i| |? ,nmt: 'Ltf'e mental al ideii respective‘ acest - ' ou . . , . ea sunt semintele gandurno, -f 1 _ site _p: ;itrC1:eadrc1)Eugiva. ambientu| si situatiile. 0 O A _ _ n esti depinde de constiinta. Doresti o casa? tunci construieste-ti case in imaginatie Ea tr b - ~ . . mintea ta inainte de fi oriunde altundeva I Nu ingeplge s‘a emie In - . ' la te materiale‘ extragi din ' ' pr! " a cam Universalé Oonstruiestefi casai Sta _ Inepuizabila Rezerva . ., ' . , , bl “ - ape] dupa cum iti poflesteinima le§te detaliile, mobileaz-o De Cate ‘ ~ - ~ . . . _ iv, spune-ti: n3:ani<: o': ,§t"§es:5'{'; ,,°eie", § Sa Spuné Ca . e5ti "a' mele. Am toaté neumitata Subsmn 0 mai rumoase visuri ale E3 Cu Care 5a construi avea tot ceea ce ' , , . es‘; P°t aminte$te_fi C5 tu e’; ‘t'i"'tc‘: -3 CiaiireeiICg: ]>: ;1:e‘Jiconcepe. Si toc__mai aici zirabile, si prin acelasi principiu prin careec§;5:s: <:: iteest? ltU3§| lie inde. Desigur, nu a‘ t - - v C353’ financiara sau oricecearlktjces/ ‘ani: eii1E0t: i¢§fe| ']s? cita': ai'E)rr? Ce<a; .'; a ‘sau. odjgné portanta controlului gandurilor me ‘ ' " ~ noscan ""- . rgand la intam lare fa “ -_ ziune clara a sco I ‘ ' --. . . P '3 ° Vi lass" dwfi mintea PS: l; '[: )Si| ;5rb<; eo: g21I°l| F: Jtll Dick, fiTom sau Harry; Ie sau a rmatie faré a te 34 TABLOURILE MENTALE $1 IMAGINATIA 35 intreba daca asemenea opinii sunt bazate sau nu pe fapte reale, pana cand ai dobandit o multime de opinii, impresii, si credinte care nu au nici un fel de fundatie. Daca Legea functioneaza determinand conditiile indezirabile in planul intamplarii, pe care oei mai multi oameni il folosesc, cu siguranta ca va functiona mai bine pentru a produce conditiile pe care Ie chibzuiesti sistematic si asupra carora te concentrezi va- zand o finalitate precisa. De fapt, va functiona mult mai bine pentru a aduce oonditii bune, fiindca binele e in acord cu principi- ul, iar de fiecare data cand posibilitatile minunate, fericite, de a-ti realiza ambitiile par prea bune pentru a fi adevarate, intelege tocmai ca mintea sau gandirea e singurul creator; ca gandirea e reala, adevarata activitate a vietii; si ca rezultatele vor fl intr-un acord perfect, ca tip si calitate, cu gandurile tale. Sa nu crezi ca sursa ta sau caile si mijloaoele tale tre- buie sa se indrepte spre tine prin vreun canal special. Da- ca asa crezi, iti limitezi bulevardele ofertelor. Mintii Uni- versale nu trebuie sa i se indice caile prin care sa iti im- plineascadorinta inimii. Tu nu-i poti da lectii Creatorului. Puterea care a dat expresie universului nu are nevoie de sfaturile tale. “cere si ti se va da". Tu trebuie, totusi, sa furnizezi ideea sau imaginea centrala si tre- buie sa fotografiezi imaginea clar, si sa 0 mentii, ooncentrandu-tie asupra ei pana cand devine singura ta realitate. Doreste-o cu toata mintea, inima si forta ta. Spera doar ceea ce doresti si nimic altceva. Nu da nici o atentie conditiilor exterioare, construieste-ti idealul in lumea din interiorul tau si Legea Atractiei cu siguranta ca ti-I va indeplini. Legea e “oeea ce 5e aseamana se aduna". Orice mentii in mintea ta pentru o perioada de timp trebuie sa ti se implineasca. Indiferent care e dorinta ta — sanatate, afaceri, o noua slujba, automobile, case, sau orice altceva — creeaza-ti o imagine men- tala clara a aoelui lucru si pastreaz-o in minte ca si cum ti-ar apartine; calea ti se va deschide si vei avea bucuria de a vedea ca poti fi ceea ce vrei sa fii si nici o restrictie nu iti poate fi impu-
  19. 19. 36 CHEIA CATRE TINE iNsuTi sa, fiindca subconstientul tau nu are alte arhetipuri dupa care 52": iti modeleze viitorul in afara celor furnizate de mintea ta consti- enta. Tot ceea ce s-a implinit vreodata a fost mai intai vizualizat. Fiecare cladire a fost mai intai in mintea arhitectului; fiecare ta- blou pictat a existat mai intai in mintea de copil a unui artist; fie- care inventie a fost mai intai o idee in mintea inventatorului. Le- gea cauzei si a efectului este absoluta si inflexibila. Gandul prece- da si hotaraste fiecare actiune si manifestare, asa ca atunci cand ne stabilim o tinta, si ne concentram asupra acelui scop putem fi siguri de rezultatele noastre. Aceasta e legea si aceasta a fost intotdeauna legea, si inca e lege. Chiar atunci cand incerci ceva si pari sa esuezi, incearca ia- rasi si continua sa incerci. Stim ca podul sau constructia nu au fost suflcient de solide. Acum o suta de ani electricitatea exista tot asa cum exista si astazi, dar nu ne-a fost de folos pana cand cineva no a gasit legea prin care sa 0 faca sa ne slujeasca. La fel se va dovedi si cu tine cand vei fi constient de unitatea ta cu Mintea Universala si de puterea ta de a folosi legea. Nici nu vei mai trece prin stadiul in care sa iti lipseasca ceva. Vei gasi inaintea ta calea pregatita spre a-ti implini dorinta. “inainte sa ma cheme Ie voi raspunde si inainte sa-mi vorbeasca ii voi auzi”. Trebuie sa ai o tinta pentru care sa vrei sa lupti. Unii oameni nu reusesc pentru ca ei doar pierd vremea in asteptarea platii. Ei culeg ceea ce seamana — cadere — altii Iucreaza bine, dar nu au 0 tinta a lor si credinta; sunt timizi si cred user in calamitati si in mod constant nu obtin niciodata nimic. Hotaraste—te ce vrei si persevereaza. Daca cioplesti o figura dintr-un bloc de piatra si iti schimbi zilnic modelul, toate eforturile tale vor fl inutile. Vei taia piatra, dar eforturile tale nu se vor ve- dea. Asa e si cu constructia viitorului nostru. Cand insamantezi gandurile pentru un anume scop, mentine-le pana ai atins dorinta intr-o forma obiectiva. Nu poti esua daca doresti ceva suflcient de mult incat 5a faci efortul mental adecvat pentru a-ti intipari do- rinta asupra subconstientului. TABLOURILE MENTALE $1 IMAGINATIA 37 « ~ ~ " " " lui dar cel In general se crede ca‘ visator_ii sunt S0|’t| §| 95991“ : _ ce isi construieste viitoruluin imag_Ir)3§'a_ Sgadcus ‘3"l5:'”l§)ae: ' scop, nu esueaza niciodata in a-si imp| InI_ 0fj”ie_ ~ 9 ‘i U doar sa doresti ceva sau sa iti last imaginatia sa O>| ::ZI’iaZ; i(: ,f; kig1td(§: atunci cand doresti si_nu crezi ca‘ POE‘ ceea Ce ‘S555 Iobgm cut’are 5PUi f°"§e'°’ tale '”te"°are: C. ” S'gurar: r;aS§s‘virefolose te puterile si cutare, dar e p| e_Ste putzrils mfg: -m Céadétrea s mentale in acest fe inseamn sa 5e V N _ “A -_ _ H , Fii pozitiv, nu spune: “As vfea sa am _ ci Imi apar_tir; e . de céte ori ceri ceva cu credinta nu reveni asupra acelei a irmat . Lasa fiecare efort mental al tau sa fie mental consemnat ca apropiindu-te de scopul t5U 3Pi’°Piat- C5"d Ii‘-‘U5 a spus: .“Dupa credinta voastra fie-va voua” a facut o aflrmatie care azi e un fapt stiintififi A . . . . . . . _ Sunt momente in care chiar SI Celvmfil CUFaJ0$' V°’v 53 "_e””” ; e- momentele in care aparentele arata ca totul pare sa fie imP0' triva noastra si nu are rost sa nnai incercam. In ‘astfel de me- mente e bine sa iti amintesti cave intotcgeauna lnfén¢r35|'E3d; -reiaer inaintea zorilor; ca putin mai multa credlnt I m, a' "‘_“t t . i i ca tot ceea ce avem nevoie pentru a 03SU9a- M3‘ am'” _e5 ‘f 9 5 . toti cei ce si-au atins obiectivele inaintea ta s-au simtit cateodata . . . ~ . “ F obositi si ar fi vmtfsa retriurietfia dtzgrdgtgiau renuntat Daca ar I d tnuamiauzivr a - M V “ _, aban()g‘z: ),nal suntem ca baietelul care a pornit in cautarea Port" A - r “ ‘ — ‘ d't Eta ds ereocupar de 5'. incotro se indreapta. In scurt timp, 3 C°“5 3 _ V dh eascé pierduse, asa ca s-a rezemat de un g_ard“vechi sa se 0 _I ni e‘ E; vantul de Nord a aparut si s-a oferit sa il duca aca: a.N$ rd abandonat cautarea si 3 ECCEPW1 Pi'0Pl-lneiefi Vantu ”' e ((17 a cand calatoreau, vantul de Nord I-a intrebat cum :5 t t pierclut. “Cautam Poarta Viselor” a raspuns 9" Vanni] da iiasrdoa . - ' o drumul catre casa. Cand BU aJl_v'”5 ia ‘[53 Ease‘! Vantu . setreaZé_t. I spus: “Data viitoare cand te vei duce sa gasestl CEVB. gait ” cumpatul. Te sprijineai de Poarta Viselor cand te-am gas .
  20. 20. Credingé Tour 2 d - - 4 . A ‘1 $1 er Dumnezeu. Daca am intelege doar cé Dumn ‘FOE indepértat§- nu e un J-udeét . <-3Ze. u nu e vreo Zeitate ca pe care 0 recuneagtem in nature’: or : ".: ru. "t. atIrfi’ f°”! :a benefi- fioriie 55 infloreascé ' _ “mp. ” ‘em care face A 5! planteie sé creascér ce “ " at t - U; |’aSpande§te cu a: ,:: ;:r; Z;t: ::: ?:: ?e"‘a ee “ 4 ~ > v - - ~ tie in Mintea Umversafi Sg| l:arScaa€: itIJ1ee| :<': =i‘L'taat: |E; p‘: §a, lIl'i'iItab§§u restrice nberg spre tori copiii | u'i Dumn _ , Inepuiza Iia si curge . toate fiingel "D ‘em? 6 spus Domnul o '- ele“ 5' 9' °‘’°‘‘e§' . .’ 5t'F| |0I‘, dacé nu voi des h'd ra| ulu| 5: V0; revgrsa asemenea b. A V _ C I e_ ferestrele loc sa ie prime§ti ” Binecuvan ‘ mecuVa"'5'3F I ca nu vei mai avea . - ta ‘ ~ tine dar trebuie sa ai credinya —r‘l‘| d:‘of/ eed-: ;.ai: ;re‘gm(: gv, at un ",1,u"'te Pentru Pavel ne 5 une “C d‘ - - awn] ‘. .. vada Iucrurilor ielor n<arE/ :5z"L11:”e Sé§r$2§; e:ece'°r r-‘adaJduite' do- este fiinga, substanya realé a orice d ‘ . un mmut ‘ credinta v . J 0|’Im. Motivul din ca aratat mai muita credinga e Ii " ~ re nu am . _ psa noastra de un; e| Inteles ca totul funcgioneazé in egere Nu am . U perfect acord cu I ' “ Trebuie sa ne construim dorin ‘ O ege preclsa tele In lumea noa t “' - ~ ~ le construim cu credin " ' ' V S ra mter'°a'a' 5'3 33: CUTE] SI sa le mengin ' ' aparengeie exterioare Nu da ate . em Indiferent de . . . , - tie aparengeior S v fenclrea 5‘ Sanétatea ta sunt t '1 . uccesul tau . oate fécute de tine ‘ d “ '- muigumit de situatii a a c .5' 353 “U 5'5“ zualizezi a5a cum ai dzri sL§: nf1iefLrlJ2trIter': Sfzrgcfifebgxie doar 55 ie Vi. Legea va functiona pentru tine d ‘ {m a-' . _ Dentru binele tuturor celor implicati'efi(eatceé oenfocrtigzznzzl prin“: -ege Succes, lumina, sau orice It -1 _ V e sana ate, tine, casa ta, afacerea ta 5-iani(: r:¥cadin’: i?1tiIv<ae: re1|iJS)tae ES F’f‘°¥°J'ezi pe Cénd Hristos i-a s I ' " «a ran" vit apa si a inceput sgugeuafiitdg szrrjeltieifi? -;§| "/e apa, Petvruav pria aparenga periculoasé a valuriior Iisus I-a bIaulI'l1:tfT)s: gain de ' e u C5 38 M¢"<, :.( CREDINTA 39 judeca dupé aparente. El nu a acuzat nimic exterior lui Petru, de§i valurile erau mari. E| nu i-a spus lui Petru “daca valurile ar fl mai biénde, sau daca ar fi un pod, ai putea trece/ ’, ci in ciuda condigiilor aparente, i-a spus: “Vino! " §i i«a reprosat lui Petru ca ar trebui 55 aibé ceva interior “Putin credinciosule, de ce te—ai indoit? ” Daca puterea Mintii Universale este invizibilé, nu inseamné ca trebuie sa ne indoim de ea. Toate fortele care genereazé e><is~ tenga sunt invizibiie; nu putem vedea Viaga cu excepgia fortelor care se miscé; iubirea e invizibiié, de§i nimeni nu are dubii ca ea exista; vedem doar efeaele fericirii, pécii si sanatégii. Aceea§i Le- ge care artgioneazé pentru noi este Legea pe care Iisus a folosit—o si a oferit-o discipolilor lui. E la fel de valabilé pentru noi azi cum a fost pentru Dumnezeu cénd a spus: “S5 fie lumina". Sursa uni- versalé e peste tot in jurul nostru si ea creeazé in noi si in juru| nostru conform gandurilor noastre. Cénd a incepui: Primul Rézboi Mondiai nemgii au adoptat slo- ganul “Cina Craciunului in Paris! " Dar in momentul cruciai, cand nemgii aproape ca au invins, francezii, chiar 5i femeiie si copiii au inceput 55 strige: “S5 nu treaca! ” In loc sé ia cina la Paris, nemgii au fost obligati 5531 se retragé. Oamenii Franl; ei au ridicat prin cre- dinta o barieré de netrecut. “Nu prin putere mare, nici prin tarie, ci prin Duhul Meu, zice Domnul Atottiitorul". Citim despre ritualurile triburilor orientale in care participan- gilor ii se cere sé treacé prin carbuni apringi. Faptul ca nu au réni arata cé ei au puterea credintei. S-a dovedit ca credinta e o reali- zare individuaia, care depinde doar de puterea individului de a crede si nu de rasé sau confesiune. Cei care viziteazé locurile sfinte din Sf. Roche in New Orleans, Guadalupe in Mexic, Lourdes in Franga, Ann Beaupre in Canada sunt uimigi sé vada cérjele si bastoaneie abandonate in aceste locuri, martorele tacute ale cre- dingei care vindeca. Legea credingei e universalé; e tot atat de puternicé si tot atat de valabila azi cum a fost mereu si fiecare doringa a inimii noastre este inciusé in promisiuniie ei pentru oameni.
  21. 21. 40 CHEIA CATRE TINE INSUTI I Dumnezeu nu dé niciodaté sarécia unui om si bogétia altuia, nici nu iti da tie boala si sénétate aproapelui tau; Viata, Sénétatea si abundenta sunt omniprezente. Singura legea a naturil e legea ofertei. Sarécia e nenaturala; e evident o situatie fécuté de om, . creata de limitele pe care omul si le~a autoimpus. Darurile lui Dumnezeu sunt la lndemana fiecaruia in egala masuré. Sanéta— tea, Fericirea si Prosperitatea nu sunt limitate de timp, loc sau individ; sunt chestiuni de constiinté §l sunt atrase de aceia care inteleg §i cred cé pot reusi prin puterilor lor interioare. In capitolul 11 din Marcu, Nazariteanul ne oferé cheia, nu doar pentru a dobéndi absolut orice, legea prin care putem aduce totul in manifestare, dar ne araté si faptul cé Mintea Universalé functioneazé conform cererilor noastre, indiferent daca sunt bune sau rele. El blestemase smochinul cu 0 2i inainte si Petru i-a atras altentia asupra faptului ca smochinul murise. (Acesta e singurul exemplu in care Hristos. a folosit principiul Creativ de 0 maniera distructivé). ‘ , Iisus i-a réspuns lul Petru zicéndz “Aveti credinta in Dumne- zeu. Adevér vii spun & cel ce i-ar zice muntelui acestuia: Ridi- ca—te si arunc5—te in 'm'are! si nu se va indoi in inima lui ci Va cre- de ca ceea ce va spune se va face, fi-va a lui orice va zice. " l Hristos a folosit imaginea muntelui pentru a impregna in ' mintile discipolilor lui faptul ca orice e posibil pentru aceia care cred, iar formularea ambelor propozitii arata ca": trebuie sa avem ‘ credinta absoluté, incét 55 credem ca cererile noastre sunt deja fapte implinite. “E le-ati primitii Ie vetj avea" sau 55 crezi ca eja e ai. Aceasta e I cheia spre tainicele bogatii ale lui Dumnezeu. crede Eafdorinta Creeaza 0 Imagine mentalé a lucrului pentru care te rogi_g ll ) ceri, construie§te—l ferm in imaginatia ta, cere-I ca ii cand ar fi all Tau, incfiide ochii §i__priv§§! .§-L Apoi intelege ca ai creat ceea ce nsubsmn in"'" ' " ‘ ".93- l deT5 jgjiarigi poti l‘ésa féré grijé caile si mijloacele manifestérii CREDINTA 41 Hai s5 analizém impreuné ideea “Crede ca ai deja". Ai invétat ca Legea Cresterii dé fiinté dorintelor noastre tot asa cum semintele din gradina noastra ajung la maturitate. Dupa ce pui semintele in pémént, nu le mai poti vedea, insé stii ca le—ai se~ ménat si mergi mai departe, cultivandu-ti péméntul cu credinta. Daca nu ai fi convins ca din semintele tale vor creste plante, nu le—ai cultiva, dar ai credinta si pornesti cu ideea ca grédina ta va ‘ rodi la momentul potrivit. Tu, de fapt, consideri griidina ta ca pe un fapt implinit. Poate nu te-ai gandit cé faci acest lucru, dar géndegte-te iar si iar si vei intelege ca asa este; si mai de- parte priveste tot ceea ce faci in acelasi fel. Fiindca substanta universalé este invizibila si géndul e invizi- bil, ne simtim mai putin increzétori in ideea ca dorintele noastre sunt implinite inainte ca ele S5 capete expresie, desi trebuie S5 ne semaném gandurile si sa le cultivém in acelasi fel in care am pro- ceda cu seminte vizibile, pentru can a singurul mod in care poti dobéndi ceva. Faptul ca ai seménat inconstient, iar de aceea re- zultatele nu au fost intotdeauna cele mai bune, nu schimba cu nimic situatia. - Sérécia, nefericirea si boala sunt rezu| tatul__credintei in ase- / ' men'e; situatii. Aceste cdnditifiifiufif doar inutilé, darfsuntsi riéFTr§ti. In M%'l. TriiversaTa’ nu"€>2i§t'§'li'mite sau restligfljj E30 i avea tot ce doresti, daca vei’ce're conTorm legii. (_IIje€, aZ53'§l 9 magine mentala claré i distin ‘T Pet ece un"firn'p'zilnic pentru a_ l r $EtuidamniéTaie pentru 2 vreme, intelege C5 situatia ta_| :v_réZeT1f§‘”e’ fiic‘orrsti'ent* cTéa_ta°‘de acelasi proces pe carefu il folosgsti acum constieiit. Fain fiecare zi epti doar bine si a§teapt§—te i. F5 zilnic o7:TiF5f'énie a mii1't‘ii‘taT'e’, ”ir'il‘a-‘ t fi€§ Tnfiéréie cum evenimentele capété forma spre benefi_ciy_l t§u. _ V_ ‘ ‘ De ne-a spus noua Nazariteanul (:5; trebuie sé devenim ase~ meni unor copilagi inainte $5 intrém in Imparétia Cerurilor? Pur si simplu fiindcé credinta unui copilas e perfecté. Un copil accepta ; i
  22. 22. 42 t CHEIA CATRE TINE INSUTI ia drept bun tot ce—i spui, fiindcé copiii nu au experiente negative si temeri care sé le paralizeze credinta. Stiti povestea multimii de oameni care s-au adunat la bisericé sé se roage pentru venirea ploii 5i nici unul nu §i—a adus umbrela, cu exceptia unei fetite. Ploaia a venit in timp ce se rugau cu totii 5i toti s~au udat péné la piele, cu exceptia tinerei a_ cérei credinta chiar a adus ploaia, si a preotului, cu care-ea a impartit umbrela, Cea care aduce rezultate e credinta absoluta, féra lntrebéri. Credinta fetitei care s-a rugat pentru ploaie a fost atét de mare incét ea §i—a luat o umbrelé. O asemenea" credinta nu esueazé vreodata, flindcé gandirea e pozitivé. Imparatia Cerurilor e inlauntrul tau, dar pentru a patrunde in aceasta lmpératie trebuie sa te infésori in mantia credintei unui copilas. E misiunea psiholo- giei aplicate 55 explice adevarul relatiei tale cu Tatal, incét cre- dinta ta 52": aibé 0 baza solida a Tntelegerii. Aminte§te—ti cat de colorat in roz parea totul cand erai copil. Cum obisnuiam sa ne rqstogolim pe iarba si 55 radem doar din pura bucurie de a trai. Incearca sé recapeti bucuria si credinta copllériei. Elibe-reaza—ti mintea de griji si necazuri, intré cu cre- dinta in impératia magica unde “pe cele ce ochiul nu le-a vazut si urechea nu le-a auzit si la inima omului nu s'au suit, pe acelea le-a gatil: Dumnezeu celor ce-L iubesc". Traditja sopteste ca in cer e 0 pasare, albastra precum insuei cerul, care Ie aduce celor ce o gésesc fericirea. Dar nu o poate vedea oricine; fiindcé ochii muritorilor tind sé fie orbiti de stralucirea bunastarii, faimei si puterii, si pacaliti de batjoco— ritoarea himeré a onorurilor goale. Dar din fericire, pentru cei ce cauta cu inima si ochii deschisi, cu naturalete, simplitate si credinta care sunt daruri ale copilariei, exista o promisiune nemuritoare; iar pentru ei Pasérea Albastré traieste si ciripes— te, un infloritor simbol al Fericirii si Multumirii nesféreite. —~ NOUA PSIHOLOGIE Succes Pentru cel mai bun uers care e fnczi nescris, Cea mai bumi casa inczi neproiectatd Culmea cea mai fnaltzi fried neescaladatoi, Cele mai puternice rziuri netrauersate. Nu te ingnjora $1‘ nu lefrdmzintd, nu-tipierdefirea Sansele tocmai s-au iuit, Cele mai bune afaceri nu aufost fried demarate, Cea mai bumi lucrare nu a fostfzicutd. —~ BRALEY I-2 orizontul de azi sunt problemele de méine; in felul cum andesti sta fie succesul, fie caderea. Ce gandesti? inco- tro te duce valul 51 Ce vei recolta? Iti amintesti cum obisnuiam sé ne cheltuim fericiti ultimul ban pentru un magnet? Fiindcé nu ne saturém 55 privim cum “potcoava” aduné ace, cuie si bucati de metal. Magnetul ilustreazé Legea Atractiei prin acelasi mecanism prin care atragem catre noi prin polaritati negative sau pozitive acele Iucruri, situatii, evenimente si oameni cu care suntem in acord. Viata ne as inapoi exact ceea ce dam. Exteriorizam in Iu- mea obiectivé ceea ce stocém in lumea interioaré. Legea expresi- ei e ca trebuie 55 exprimam in cele din umia in forma obiectiva acele génduri, emotii si impulsuri pe are le depozitam in subcon- stient. Legea subconstientului e sugestia. Subconstientul nu gan- deste, nu rationeaza, nu céntéreste, nu judecé si nu respinge. Pur 5i simplu accepta sugestiile furnizate de oonstient; indiferent daa? sunt bune sau rele, constructive sau distructive. Astfel secretul succesului e 55 iti depozitezi in subconstient dorinta, ambitia, ‘cu- rajul, hotérérea, entuziasmul si credinta in tine insuti‘. Adaugé acestor atribute indispensabile iubirea faté de aproapele tau si credinta in binele absolut al tuturor Iucrurilor. S5 ai credinta in puterea ta inerenta de a reusi; credinta in tine insuti e cea care atrage succesul. Dace": nu~ti limitezitu capa- 43
  23. 23. 44 CHEIA CATRE TINE INSUTI citatile, ele nu vor avea Iimite. Mintea Universala vede tot, stie tot si poate tot. Detinem din aceasta putere absoluta exact pe ma- sura credintei noastre, oonvingerilor §i scopului. Atitudinea noas- tra mentala e magnetul care atrage spre noi tot ceea ce ne este necesar pentru a da fiinta dorintelor noastre. Verifica in ce masura ideile tale au pentru tine valoare. Poti sa imaginezi Iucrurile mici in aceeasi masura ca si pe cele mari; pune—ti imaginatia la treaba! Imagineaza lucruri, nu asa cum sunt ele, ci asa cum ai vrea sa Ie ai. Creeaza-ti un loc al tau in imagi- natie 5i mentine—l ferm. Daca doresti o anumita slujba, cere-o ca flind a ta si “sa te Vezi” pe tine facand-o. Nu Iasa vreo lipsa de pregatire, calificare, sau alte feluri de “dar” sa-ti stea in cale. tie fi din lum_e; educatia poate contribui Ia succes, dar unele din cele mai rasunatoare esecuri li s-au intamplat celor scoliti, in timp oe Andrew Carnegie, dupa ce a facut milioane, si-a angajat un profesor care sa-i explice notiunile fundamentale. Viitoarea sotie a lui Ben Franklin a ras de el in ziua cand a aterizat in Philadelphia din cauza aparentei lui ridicole, desi ii da- toram lui Franklin faptul ca putem folosi lumina electrica. Abraham Lincoln s-a nascut in cala unui vapor; a fost crescut in saracie ; i handicapat de un fizic stangaci. Sufletul putemic al lui Lincoln a depasit toate barierele, I-a condus pe cele mai se- mete cuimi iar oamenii din toate timpurile l-au pastrat cu sfinte- nie in inimile lor. si Nazariteanul, a cami pura flacara a iuminat drumul pentru milioane de oameni, Salvatorul, care a transfonnat o civilizatie, si ale carui invataturi tocmai incepem sa le intelegem — a fost nas- cut in iesle. Cu aceste exemple remarcabile inaintea noastra nu putem sa nu intelegem ca un om este 5i depinde pe de-a inuegul doar de folosirea puterilor lui interioare. Aoeasta e era mintii. Oamenii gandesc astazi cum nu au gan- dit vreodata inainte. Inventiile au usurat truda grea, stiinta ne dovedeste mm sta Ia baza fiecarei actiuni, iar cea mai mare descoperire dintre toate e ca ne putem Iua vie- SUCCES 45 tile in propriile maini si sa ne bazam pe fundatla SIQUT5 3 I39“ 03 uzei si efectului. . _ A , 1 Gandirea corecta joaca rolul cel mai important In Vllitle noastre. Cei mai multi dintre l'lOl reflecta doar oP| _fl{| |€ a't9'? _r “e_ temem sa cautam adevarul; ocupatiile noastre. ’ P0_| _|t| Ca, Feligllle S} relatiile sociale sunt de obicei datorate ereditatn sau PTe5'U"" anturajului. I __ . _ Exploratorii, profetii 5i oonstructoni irnperiilor au focsét totii Ofi meni care au indraznit sa iasa din. rutlna 5| 95593: _, "fungi; scapa de prejudecatile invechite, ignoranta 5|‘5UPetV5 '! f'- re ne are nevoie de ganditori autentici pentru ca el Sun Cel 53 scot din epoca de Pi3t"5- Cauza si efectul sunt la fel de absolute si de neclintite in regatul gandurilor ca si in regatul celor vizibile 5: al_ Iucrurilor materiale Mintea e maestrul le59‘°"~ am 1” "e$m'"te'e ca racteruluilcal si in straiele exterioare ale circumstantelor. — ALLEN
  24. 24. Abundenta Ne con: struim norocul grind cu ga, »,, d_ Fimdca asa a fost plzinuit unii/ ersul, Gdndul e un alt nume al saith’: , _ {ll? ye_ atunci d9S_tiTl1fl$ia§teaptri, Fzmdca Iubirea aduce Iubtre 51‘ ura aduce uni — VAN DY'KE Fara indoiala, abundenta e o Iege naturala; vedem pretu- fiecare tiéndeniéca Natura e generoasa, risipitoare, extravaganta; mie de S Tan; care creste aduce de cincizeci, de 0 suta si de o on . u exista nicaieri vreo urma de economie in ceea ce creeaza natura. tr“ rEe>: sta o abundenta de sanatate, fericire si prosperitate pen. afara gel? ‘ °e€aACe 9| §e_ ofera nu depinde de nici_o alta fiinta in . ._ egea tractiei opereaza neincetat 5| Iti aduoe ce-ti apartine, Indiferent de circumstantele existente. stiu ca suna prea bine Dentni a fi adevarat, dar hai sa dovedim. Pnntre prietenii tai, e unul pe care toata lumea il considera "[1 aF9"'1t Wu} 9 f_effneC5t°T: P| _in de speranta, te intampina cu un zambet de un milion de dolari, transforma in succes tot ceea ce 3ti"9€ Si tu spui: “Acesta e un tip norooos. ” Acum sa ne amintim" : :v<iIeSiaf; ‘JaI: fi ierplang mereu, nimic nu le merge bine; fie sunt bol- fome ea’) 3 '_m€"t, Sfiu Clneva i-a Inselat, etc. Apoi sunt mintile totul ori ': j°m'C0a: €, Inguste, cei care cred de cuviinta sé critice dea cé tin yea: -ar ' uce. _Acum privind spre acestiv oameni vei ve. C5313 Fifi 5| {nedlul lor oorespund exact starii lor mentale. ': ea! z°1'_Ca _eXP"m3|'| '| In COFP §i Imprejurari exact Ce Qafldlmi it! dai seama oe inseamna “Dumnezeu e ; iant”Dumnezeu drept” si “Din cuvinlieie tale vei fi impova- Diferentele dintre oameni se datoreaza aproape exciusiv di_ : :': §"t§’e9€”%”f"eS§"- ASHE‘. P°§i vedea imediat ca pentru a avea iubit treb re ugeh _ te concentrezi asuprasanatatii; pentru a fl We 5 iti lUbe$tI aproapele; sa ai abundenta matenala 46 ABUNDENTA 47 trebuie sate gandesti la abundenta. Aoeasta e legea si nici un bine de durata nu a fost vreodata dobéndit in alt fel. Daca asezi o multime de lame de ras intr-un recipient, vei vedea ca de cate ori misti recipientul lamele vor cadea; dar daca pui un magnet sub ele lamele se vor lipi. Asa si cu fiintele umane; pentru orice devii un magnet, vei obtine. Ai vazut oameni muncind 5i luptand sa obtina ceva 5i cand totul pare sa fie pe calea cea buna, apare un element vitreg neagteptat care le naruie eforturile. Pe de alta parte, vedem oa- meni care obtin tot ceea ce doresc cu efort "putin. In cazul lor, totul pare sa fie o intamplare. Asemenea aparente ii fac pe oa- meni sa creada ca norocul sau soarta actioneaza in favoarea unora si impotriva altora. Cauza oricarei situatii e gandul, dar invizibilul nu e Iuat in seama. Efectele, bune sau rele, pot aparea din nenumarate surse, dar cauza trebuie gasita in mintea individului implicat. E atat de adevarat incat poti cantari capacitatile mentale ale cuiva luand nota de starea sa fizica 5i ceea ce il inoonjoara. Cea mai mariebariera in fata progresului individual e o devo- tiune sclavagista in fata precedentului. Facem ceea ce face toata lumea; credem ca majoritatea, fara sa ne intrebam daca doctrina e bazata pe mit sau fapte stiintifice. Daca aceste credinte ar fi doar impresii mentale pasagere, nu s—ar produce nici un rau, dar v cand o idee se afunda in subcongtient, ea se exteriorizeaza prin rezultate materiale si atfita vreme cat nu intelegem, ne opunem inoonstient oricaror altemative la aoeste tendinte adanc inradaci— nate. Din aceasta cauza e atat de greu de biruit un obicei inve- chit. Singurul mod de a birui o eroare e cunoasterea adevarului; sa gtii ca mintea e singurul creator si ca putem constient crea ori- ce situatie in corp si actiuni prin mentinerea unei imagini mentale a starii dorite. ’ Faptul ca ne construim atat trupul cat si ceea ce ne ‘incon- joara, nu ar trebui sa para atat de straniu, avand in vedere ca 0
  25. 25. 48 CHEIA CATRE TINE lNSUTi asemenea randuiala e singura cale de a fi absolut liberi, iar liber- tatea ne-a fost promisa de Nazaritean cand ne-a invatat adevarul. Ideile si dorintele difera de la om la om; ce e bogatie pentru unui poate lnsemna saracie pentru altul. Munca pe care un cm 0 gaseste placuta poate fi plictisitoare de moarte pentru altul; dar cand desooperim ca fiecare lsi poate duce la implinire propriile dorinte apeland la inepuizabilul depozit de bunastare spirituala, ca putem fl sanatosi, fericiti si prosperi piin intiparirea dorintelor noastre in subconstient, incepem sa intelegem ceva despre imen- sa putere, intelepciune si justitie a “Tata| ui". Si e splendid de simplu. Presupunand ca ai o mare cantltate de materie prima care ar produce orice conform dorintelor individuale si ca ai avea multi copii care ar dori sa primeasca din ea, dar doresti sa atingi eflci- enta maxima fara restrictii. Le-ai spune: “Este materie nelimitata care va produce fie situatii bune, fie situatii rele, exact asa cum le dati voi fiinta. Alegeti si trebuie sa ramaneti ferm hotarati. " Este exact reiatia noastra cu Tatal si Hristos a lnteles legea perfect spunand: “Pe toate céte le cereti rugandu-va sa credeti ca le-ati primit si le veti avea" veti observa lipsa de restrictii: “Pe toate” inseamna ca individul nu are Iimite. Mintea Divina e la fel de prezenta in vastul infinit ca si in micul infinit si raspunde la fel de prompt unei dorinte ca si oelorlalte. In versetul unnator celui pe care tocmai I-am citat sunt pre- veniti ca pentru a le dobandi pe “Pe toate" trebuie ca atunci “cand stati de va rugati, iertati orice aveti lmpotriva cuiva, pentru ca si Tatal vostru din Ceruri sa va ierte voua gresalele voastre. ” Astfel vedem ca putem semana dorintele inimii noastre, dar pen- tru a culege ceea ce dorim nu trebuie sa adapostim sentimente de manie, gelozie sau critica impotriva cuiva. A proceda astfel inseamna a esua complet In a ne implini dorintele sau a le recolta amestecate cu atribute nedorite. In mintile noastre exista convingerea larg raspandita ca Hristos a propovaduit “frumusetea saiaciei 5i negarea de sine”. Nu a existat vreodata o eroare mai mare; nu exista nimic in in- ABUNDENTA 49 vataturile Lui pentru a sustine o asemenea teorie. Dimpotriva, El a vorbit despre faptul ca “toate suntIposibi| e pentru cel oeI CredIe. Iisus Hristos nu a fost niciodata ambiguu. INuIIa Ifolosit niIcio-I data cuvinte sau imagini de drvagul spectaculozitatn discursului. E a spus exact oeea ce dorea sa eXPr| m€- 5UPel’b3 53 C°n$t"”§5 3 unitatii cu Tatal I-a dat puterea de 3 se exprima cqnoentrat, pe care nici un alt om nu atins-o vreodata 5| fiecare cuvant snacétiune de-a Lui au aratat o dorinta absoluta de a da omului san tate, fericire si abundenta. I __ _ , Vorbind multimilor El Ia insistat ca oamenii sa ceara c; rIIt: :n| IrI1I numele Lui: “Cereti siv veti pIrimiI. I Pana acum bnu atIi oergstra SE in numele Meu; cereti 5| veti pnmi, pentru Ca ucuria V0 5 I fie deplina. ” “Toate Iucrurile pe care le veti cere in rug ciune, crezand le veti primi”. I I __ _ A fost misiunea lui IisIus sa Ispuna adevarul (SP| “tU' EQI2 ilrgl a facut toateIeforturIiIle saI stabilIeascaIadeV5_| ‘|; ||i dew: -IP 25 “im_ dinta omului in proprii_| e lui puteri irIiIterioare 5: in a rea iza paratia Ceruriloreste inlauntrul tau . I I - stiinta ne-a dovedit ca toate Iucrurile matenale sunt compuse din aceeasi substanta si ca substanta aceea e omniprezenta; Hristos a dovedit cunoasterea absoluta a legii acesteia materiali- zand painile si pe§tiI; astfel sunIItemIob| _i93§iI53 Inteleqegcé IE3‘ ca nu exista lucrun precum saracia, iar cand neIganIiriE1IIn eIeI meroasele vindecari pe care le-a produs 51 caIr_id Slim 93 I d SEI gea ca legea oorpului fizic e oea a sanatatii; atunci can I a spus; “Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu 5| dreptatea IUI 5' toate acestea vi se vor adIauga. " El ne Spline-3 PUT 5| 5|mIP'l: Ufidg sa cautam raspunsul infailibil pentru tot ce ne e necesar Inc uzan binecuvantarile de ordin material. I II _ _I I I II Multi oameni cred cc‘! Prin "Céutati mai "“a' 1mF’a"a5'a, Hristos spuneaIca ar trebui sane suprirnavm nevoia de hranabhai: ne, case, pamant, rIeIcreaIreI, IrelaxareI§Ii sa cautam doar un utrgt nezeu necunoscut §I Impaiatia ILui spintuala. Hristos <I: aciI'e a pumaI o camasa fara cusatura, vesmantul cel mai scump 5: e cea I buna calitate in vremea aceea; Hnstos care a transformat apa in
  26. 26. so CHEIA CATRE TINE INSUTI Yl” Pe_“tl'U 3j_‘a‘i Ialuffi Igazdele sa depaseasca stanjeneala; care a Inrnultit pestii 5| painile pentru a-i hrant pe cei flamanzi, care a inviat mortul, a redat vederea, auzul 5| sanatatea tuturor celor care i-auI cerut. Hristos ale carui fapte au contiazis toate aseme- nea credinte. I Asa ca hai sa IneI curatim subconstientul de credinta in sara— fle, |'| e"0F0€l| ‘t, bolt saI cautam Imparatia Cerurilor din noi unde toate aoeste lucruri ni se adauga. Hai sa intelegem, la fel ca Nazariteanul — “Nu sunt Eu cel ce lmplineste lucrarea ci Tatal — cel ce ramane lntru Mine — isi face lucrarile Sale. ” Hai sa recunoas- tem caII| iIpsa, Iimitarea si boala exista doar in mintea oelor care e§U§azIa in perceperea adevarului -— atunci recunoaste-ti, intele- ge-tr si foloseste-ti dreptul tau din nastere de Viata, sanatate, fe- ricire si abundenta. Fiindca cuvintele Mele sunt duh si adevar si Viata, ele nu se vor intoarce goale la Mine. ci se vor implini acolo unde sunt trimise. funk: A/ {cu intelegere Vefi cunoaste adevdrul 51' adevdrul Uri l/ (1 face liberi. ceasta e era mintii; era intrebarilor; era descoperirilor; iar cea mai mare descoperire a tuturor timpurilor e dezva| u- irea fortei gandirii. Acest fapt maret e insa necunoscut majoritatii omenirii. Prea de mult ni s-a spus sa privim in jur dupa ajutor, in timp ce marea forta a subconstientului nostru a fost folosita cu ignoranta sau nu a fost folosita deloc si totul in vreme ce-noi luptam folosindu—ne fortele superficiale, adica 10% din mintea noastra, fiindca subconstientul reprezinta celelalte 90%. In folosirea acestor zece procente avem de-a face cu efecte, cautand intotdeauna dovezile oelor cinci simturi, in timp ce minu- nate puteri si beneficii ale Idealizarii, Vizualizarii, Concentrarii si Intelegerii sunt total ignorate. E de mirare ca gasim boala, saracia si mizeria pretutindeni, cand ignoram cauza si gestionam mereu efectele? Lucrurile ma- teriale, vizibile nu isi au puterea in ele insele. Tot ceea ce vedem e rezultatul unei idei; si trebuie sa intelegem acest adevar ina- inte de a ne ridica si a ne elibera de orice conditionare. Tot ceea ce ne lnconjoara e manifestarea ideilor. Daca situa- tiile sunt nemultumitoare, construieste in mintea ta conditii noi, ignora actualele tI_a| e imprejurari si indreapta—te rapid spre imagi- nea ta mentala. Intelegerea puterilor voastre de a actiona in acest mod este adevarul care ii face pe oameni liberi. Vezi, intelegi importanta acestui minunat adevar? Trebuie sa iti intelegi puterea inainte de a o folosi. Intelegerea sau constiinta capacitatilor tale de a genera toate schimbarile necesare in corpul sau problemele tale e esentiala. Treze§te—ti, intareste-ti acest mi- nunat sine interior si crede in el. Cunoasterea e o valoare nepretuita. Astronomii care prezic aparitia unei comete nu sunt cu nici un chip tulburati de vizitato— rul ceresc, dar salbaticul ignorant se sperie de ceea ce nu intele- ge. Omul care isi cunoaste propriile puteri de a—§i implini dorintele 51
  27. 27. 52 CHEIA CATRE TINE lNSUTl si de a controla situatiile ramane calm si increzator in orice cir- cumstante, dar omul care nu lsi cunoaste propriile puteri e dus dupa cum bate vantul. “Cu tot ceea ce dobanditi - dobanditi in- telegere. ” Folosim Substanta invizibila a Spiritului pentru a ne oonstrui fizicul si lmprejurarile si rezultatele noastre sunt in perfect acord cu ceea ce suntem. Trebuie sa dam mental inainte de a putea obtine; ceea ce dobandim depinde de ceea ce suntem, iar ceea ce suntem depinde de ceea ce gandim. O femeie care intelege cum se face painea ia faina, laptele, apa, sarea, grasimea si face biscuiti deliciosi, folosind ingrediente de buna calitate. La fel si cu intrebuintarea Substantei Spiritului; mai lntai trebuie sa ajun- gem la intelegerea puterii proprii, iar apoi avem nevoie de gan- duri de buna calitate; si asa ne construim un corp perfect si situ- atii minunate. Pe de alta parte, da-i unei femei care nu stie sa gateasca oele mai bune ingrediente care exista pe piata si va face o paine pe care 0 va refuza pana si catelul. Intentiile ei sunt bune si ea in- cearca, dar1-Iestiind sa gateasca, da gres. Aceeasi regula se aplica tuturor serviciilor si profesiilor. Mana de maestru e cea care creeaza o valoare din materialul brut, nici un efort nu e irosit; dar asa cum castigam maiestrie in orice me- serie prin efort constant, la fel vom castiga incredere, credinta si putere prin eforturi repetate in a intelege si folosi puterile creative care salasluiesc in noi; aminteste-ti ca succesul nu poate fl do- bandit fara concentrare, Nu lasa nici o dovada materiala oferita de cele cinci simturi sa iti stea in cale. Psihologla e o doctrina noua pentru majoritatea, dar acesta nu e un motiv sa nu crezi adevarul. Oamenii au negat cu vehementa faptul ca pamantul e rotund; cand stiinta a desco- perit ca soarele e centrul sistemului solar si ca pamantul se in- varte in jurul lui, toata lumea stia ca nu poate fi atat de simplu fiindca Ii se spusese ca pamantul e plat, iar ca soarele rasarea in fiecare dimineata si apunea in fiecare seara, si nu a vazut fiecare soarele calatorind de-a iungul cerurilor si apunand in spatele INTELEGERE 53 dealurilor din vest? Desi astazi nimeni nu are dubii ca pamantul e rotund, ca el se lnvarte in jurul soarelui In fiecare an si se roteste complet in jurul propriei axe In fiecare douazeci si patru de ore. I Asa ca e clar ca nu trebuie sa depIndemIde aparIentIe, IconsII— derand ca flind adevar ceea ce percepem prin cele cIncIIsImturI, iar pentru ca exIista saravcie, boalasi mizerie care se II;1aIr: festIIa In juru| nostru nu Inseamna ca trebuie sa credemIca as e e sI uaI tii sunt necesare sau naturale. Sunt categorlc Inenecesare Isl nenaturale; sunt din oale afara de nIefiIrestI. SI oei caIIr_e mani- festa aceste situatii nedorIteI fac puI'_ 5| 51mP'l_1 5593 53 acea e meia cu mancarea — pur si simplu strica materialul bun. I Totul e controlat de aceeasi Iege; cand intelegem legea 5| operam cu ea ne putem intreba ce dorim si lncotro ne Indreptam. Paoea, fericirea si prosperitatea sunt starile naturale ale omului. “Priviti crinii cum CIreSc; nu torc, nici nu tesi dar Va spun euI voua ca nici Solomon In toata Islava lui nu s-a Imbracat ca uInuI din ei. Iar daca iaIrba care e azi pe pamaInt IDuIITIn:1eIU 2%! °c: ImI braca cu atat mai mult pe VOI, pIutIn-credIncIosI| IoIr. §IIs Iju U tati voice veti bea sau ce veti manca si sa nu fiti Ingruorati, ca pe toate astea paganii le cauta. ” A II I Hai sa ne amintim ca Hristos a fost Invatatorul si ca El a pre- dicat si a dovedit pIaIce, Iputere si bogatie tuturor celor care cred sau inteleg Imparatia dInIauntru. I I ba I Paganii sunt cei cIe privesc spre lumea matenala sI se zea za doar pe oele cinci simtun. I I I Vedem ca Iisus ne invata sa ne bizuim pe puterile care sa- lasluiesc in noi pentru a aduce in manifestare “toate Iucrurile pe care le dorim" — trebuie sa intelegem rInaI IrI1t5II Plgterfa “O35?” “'3 a face aceste lucruri; apoi trebuie sa Insamantam IdeIeaI, vizualizandu-ne mental dorintele; apoi trebuie sa avem credinta sa mentinem ideea fenn in fata oricaror aparente adversitati sau lipsuri materiale. Asa gasesti “Locul Secret al Celui Prea Ina| t", unde nu exista rau sau teama de lucruri rele. I Trebuie sa intelegi si ca orice situIa§| e '_'DS| ta 0'9 3|’m°"_'e 9 doar aparenta. A fost generata de un gand si poate Fl anulata TOE
  28. 28. 54 CHEIA CATRE TINE iNsuTI prin gand. Suntem spirit lndividualizat si ne cream propriile situatii cu o precizie matematica, oonform caracterului si credintelor noastre. Cel“ ceI Iare tarie, credinta, stima de sine si iubire pentru aprIoaIpe| IeI sau l§I atrage tot binele; in timp ce prin blestemul ma- nlel 5' CI| '|tf" fata dd aproapele sau, omul isi atrage un bumerang. Ornulsanatos, fericit si prosper e cel ce crede In sine, in tovarasii lui si In bunatatea luI Dumnezeu. Charles Hanaal spune in “Noua Psihologie”: ln Imparalia mentala, ultimul fapt, dincoio de care analiza mentala nu poate merge. e ca toate efectele fizice si i‘nconju- ratoare auIo orIIgIneIcomuna. ln minte se afla remediui oricarei boli, solutra oncérei probleme. De fapt, e magnifica grija a Creatorului pentru emanciparea umanitatii. Si nu e oare, din toate punctele de vedere cea mai inteligen- ta, mai rezonabila si mai dreapta randuiala, ce aduce beneficii Intregii umanitati? Ca fiecare fiinta umana are inlauntrul sau pu- teri Ilatente pentru a-si implini ambitiile, cele mai scumpe si mai nobile aspiratii. Henry M. Flagler, care a oonstruit Florida East Coast Railroad a declarat ca succesul sau se datoreaza in princi- pal abilitatilor lui de a-si vizualiza si de a-si mentine ideile pana s-au concretizat. Sanatate, Tinerete, Frumusete Vorbeste de sanatate. Pouestile nesfarsite de cosmar Despre boli mortale sunt vechi si rancede; Nu potifermeca sau interesa sau face placere Cantand pe coarda minora a bolii. Spune ca esti bine, si ca totul e bine cu tine, $1’ Dumnezeu va auzi cuuintele tale, si le I/ a face adevar. — WIIDOX Corpul uman e compus din milioane de celule. Aceste ce- lule poseda o inteligenta suficienta pentru a-si face dato- ria individuala in anatomia fizica. Fac tot ceea ce face si corpul: mananca, beau, se misca, se multiplica, isi aleg hrana, inlatura ceea ce la prisoseste. De asemenea, ele vindeca ranile, pun la loc oasele rupte, elimina si distrug microbii, etc. Dr. Thomas J. Hudson spune: Nici un doctor inteligenl al vreunei scoli nu va pretinde ca face altceva decat ca asista natura Ia restaurarea corpului. ca 0 energie mentala e astfel asistata. nu neaga nimeni; fiindca stiinta ne invata ca intregul nostru corp e o confederatie de entitati inteligente, fiecare dintre ele indeplinindu-si funcliile specifice cu o inteligenta perfect adaptata acestora. Energia mintii e cea care pune in miscare fiecare fibra a cor- pului. Sanatatea, la fel ca orice alta stare, e o chestiune de con- stiinta si de optiune. Mintea oontroleaza fiecare functie a oorpului. Separarea mintii de corp ar fi un non sens. Inteligenta centrala care controleaza totul si pe fiecare din aceste entitati inteligente e subconstientul si cum subconstientul accepta toate sugestiile si credintele constientului ca modele de actiune, putem sa concluzi— onam ca sanatatea noastra e produsul constientului nostru. Trupul tau nu raspunde situatiei altfel decat lutul in mainile olarului. Exact cum olarul modeleaza lutul dupa propriile lui idei, asa si corpul tau se conformeaza ideilor si credintelor tale. Inima ta, plamanii tai, aparatul tau di- 55
  29. 29. 56 CHEIA CATRE TINE lNSUTl gestiv indeplinesc ‘intotdeauna poruncile mintii. Corpul cu toate organele interne este incarnarea ideilor tale, iar starea prezenta a fiecarui organ din corpul tau e rezulta- tul unei idei. Stiinta a descoperit ca trupurile noastre sunt Tn permanenta schimbare; ca la fiecare 11 luni avem un corp complet nou, pana la nivelul elementelor constituente implicate. Atunci de ce orga- nele bolnave sunt constant reconstruite anormal, desi elemente noi, proaspete le sunt oferite din imensul depozit al naturii? J_deea_ din spatele organului este cea care ii decide forma, iar g_; d_e_e. hl- sa va folosi Esenta pura a Fiin ei pentru a construi bo Ia si sufe— rinta. In/ tic: :23? éikfnc/ ha e 06 lI'; i;c“inn‘c, mi? 0 A24‘: /§/5:73 Hai sa luam in considerare controlul constientului in starile temporare. Razi cand iti trece prin minte ceva amuzant, plangi cand iti trece prin minte ceva trist, palesti de teama sau de ma- nie, te inrosesti de jena, dar mereu gamut e cel care provoaca reactiile corpului si intelegem ca t_r_up. uL e un simplu i prin care mi_ntea, lsi exprima emotiila Prin acelasi proces ne im- pregnam subconstientul, si orice e acceptat de constient ca ade- var, pentru subconstient devine arhetip prin care ne modeleaza corpul, iar daca vei pastra inaintea subconstientului gandul ca slabiciunea, boala, diformitatea, infirmitatea sunt doar greseli si nu reale prin ele insele, ci “chipul si asemanarea lui Dumnezeu" din tine e perfectiunea si adevarul trupului tau, vei fi curand vindecat de orice boala. Iti folosesti puterea creativa a gandului in fiecare minut; pro- blema e sa 0 folosesti constient si corect, obtinand astfel rezul- tatele dorite. Gandurile fermeoatoare, fericite, oonstructive, ama- bile declanseaza vibratii care ne aduc rezultate bune. Gandurile de ingrijorare, invidie, ura, critica si alte ganduri de discordie pun in miscare vibratii ce aduc rezultate proaste. Fiecare celula din corpul tau e inteligenta si va raspunde lndrumarii tale si va crea exact modelul pe care i-I dai. Astfel, daca ii oferi un ideal perfect subconstientului, energiile lui creative vor construi un corp per- fect. Asa ca daca vrei sa dobandesti sanatatea, atitudinea ta SANATATE, TINERETE, FRUMUSETE 57 mentala dominanta trebuie sa fie una de sanatate, putere si vi- goare. _ . Toate elementele naturii sunt pure. Toate forte| eIexIstenteI sunt armonioase. Dar omul, guvernatorul suprem InI regIaIIu| efectelor, isi poate ruina perfectiunea fiintei prin proceseetui (TI gandire, construind o | LIIme a IbO| ll si rIIecatIurIlor. I Ne-Sm Ian re_naI facultatile sa credem IInIrea| ItateaIsItuIatIIlorIdiscor an e, Ipaga cand in gandirea colectiva s-a Incetatenit credinta ca e nevoie e boala, saracie si discordIIeI. I Unii oameni cred ca Incercarile sunt pedepse pentru ceea Ce numim pacatele noastre. E adevarat ca gasim muite aparente ale raului dar aceste situatii au avut loc din ignoranta si din credinta in rau ca un principiu care actioneaza in opozitie cu binele. Nu ne-am mai gandit la acest lucru, fiindca suntem asa de obisnuiti sa acceptam fara intrebari dovezlle oferite de simturile noastre. Daca Dumnezeu e atotputernic, atofstiutor si omniprezent, unde poate fi loc si pentru rau? Din punctul de vedere al acestui principiu, raul nu e nicaieri, fIindca IDumnezeu e atf0t| él: tel‘l"l| C;I neputand exista oI putere reala Impotriva Lui. Daca ar I, ta Inu Sa mai fi atotputernic. Daca e prvezent pretutindeni (si toaI um crede ca Dumnezeu e bun si ca Dumnezeu e totul) atunci unde ar fi loc pentru rau? Analizand arIIumite lucruri neI vedem obligati 55 renuntam la credinta colectiva In puterea raului. Renuntand la ideea ca eroarea de orice fel ar avea putere, avansam spre adevarul care ii face pe oameni liberi. Nimic nu se poate compara cu sentimentul de libertate si bucurie al celor ce lnteleg ca Dumnezeu e bun, ca binele e unica realitate, ca binele e omniprezent, si putem extrage din rezerva nelimitata fara restrictie sau costurI. I I I I _ _ “I I I Putem cladi forta, sanatate, tIInerete si bucurie In I erInpu Dumnezeului cei Viu" cum ne numim corpul. DeschIde—tI mintea spre afluenta binelui. Intelegand ca in Mintea Universala nu exista lipsa, nevoie sau boala vei vedea siIvei auzi si vei merge sII vei rade ca niciodata inainte. E un efort Individual; fiecare trebuie sa isi gaseasca “Sfantul Graal”.

×