Documentul discută despre diverse tipuri de vălul islamic purtate de femeile afgane, cum ar fi burka și niqab, și cum acestea sunt simboluri ale opresiunii. Talibanii impun reguli severe asupra femeilor, inclusiv purtarea vălului și restricționarea accesului la educație și servicii medicale, care au dus la o deteriorare drastică a drepturilor lor. Viața femeilor afgane este marcată de violență, căsătorii forțate și o lipsă cronică de resurse, în ciuda promisiunilor internaționale de sprijin.

1. Pânza închisoare

2. LE HIYAB :
Este un voal
caracteristic
femeilor arabe.
El lasă deschisă
figura i multeș
femei îl poartă
ca semn de
identitate.
LA BURKA :
Aceasta
ascunde complet
corpul. O pânză
grilă în fa aț
ochilor,permite
femeii să vadă
fără a fi văzută.
Mâinile îi sunt
acoperite.
LE NIQAB :
Este o haină
care acoperă
corpul până la
glezne, lăsând
doar ochii liberi.
Pentru ochi se
combină cu un
voal.
SHAYLA :
Este un al mare,ș
dreptunghiular,
utilizat în zona
Golfului Persic.
Acesta este
purtat în jurul
capului.
CHADOR :
Folosit de
femeile din Iran
atunci când
pleacă de
acasă. Acesta
acoperă întregul
corp i poate fiș
combinat cu un
al pe capș .
Rochie tradi ională pentruț femeile musulmane:

3. BURKA
Această îmbrăcăminte a fost introdusă în Afganistan
la începutul secolului XX, în timpul mandatului lui
Habibulla (1901-1919), care a impus folosirea lui de
către cele 200 de femei din haremul său.
Pânzele erau din mătase cu broderie fină iș
prin esele Habibulla purtauț burka brodate cu fir de
aur. Astfel, burka a fost transformată într-un articol
de îmbrăcăminte de lux, purtat de femeile din clasa
de sus, care erau în acest fel ferite de oamenii
simpli, evitând privirea lor.
De fapt, originea burka pare să apar inț ă dinastiei
Aqueménide din imperiul persan, fondată de Marele
Cirus al II-lea (secolul î.Hr.). De asemenea, voalul a
fost utilizat în Asiria ( ările din Asia situate înț
regiunea Mesopotamia). Referin e scrise datând dinț
secolul XIII î.e.n. au fost descoperite în regiune (în
acele zile, religia islamică nu exista).

4. Din punct de vedere istoric, burka era ve mântulș femeilor din triburile Pashtun. Când regele
Amanullah a încercat să modernizeze araț , a inclus în măsurile lui iș eliminarea utilizării vălului
burka. Dar când so iaț lui, regina Soraya Tarzi, a apărut fără burka, a ie itș un mare scandal.
Efortul lui de a occidentaliza Afganistanul i-a atras revolta triburilor pashtune. În cele din urmă a
fost for at să abdice iț ș a fugit în India în 1929.

6. .
Purtarea "vălului islamic complet" devine obligatorie în Afganistan odată cu venirea la
putere a talibanilor , după retragerea sovieticilor, impunând astfel o haină care poate
garanta controlul asupra corpului femeii, deoarece acoperă ochii cu un văl gros, care
împiedică vederea normală.
* TALIBANI : Grup fundamentalist islamic, apărut în colile coranice din Pakistan.ș
Majoritatea apar in grupului etnic Pashtunț .

7. Unul dintre scopurile folosirii vălului
gros este să împiedice ca fața și
ochii să fie vizibile.
“Vălul islamic" cântăre te cca 6 kg.,ș
pune presiune pe cap i duce laș
cre terea oboselș ii în timpul
mersului. Lungimea îmbrăcămintei
se opre te la picioare, nu numaiș
pentru a acoperi tot corpul, ci iș
pentru a asigura o mai mare
dificultate de mi careș .

9. În prezent, burka nu este o haină, ci o "pânză închisoare“ ce împiedică femeile să vadă clar
ceva aflat la mai mult de un metru distan ă în fa a ochilor lor. Se produce unț ț „efect de
ochelari", pierzându-se din vedere unghiurile laterale, reducând câmpul vizual iș estompând
tot ce se poate vedea. Trupurile acestor femei sunt prizoniere. Lidera organiza ieiț
clandestine RAWA a femeilor afgane confirmă acest lucru:
"E tiș ca într-o închisoare; te men ineț încinsă iș te izolează. Femeile nu pot fi
identificate. Cele care au nevoie de ochelari nu-i pot folosi. E ca i cumș ar fi
oarbe. esătura careȚ le acoperă ochii trebuie să fie groasă. Unele femei sunt bătute
pentru că fac aceste "găuri" mult prea mari. Obliga ia pentru femei de aț o purta este o
experien ă traumatizantăț ,o umilire, jenează mi cările i vedereș ș a...“
Deseori, la traversarea străzii, proasta vizibilitate cauzată de prea mica deschidere
provoacă accidente grave, uneori mortale.
RAWA: Grupul femeilor intelectuale care, sub conducerea lui Meena Keshwar, a
fondat în 1977 Asocia iaț revolu ionară a femeilor afgane.ț Asisten a socială i luptaț ș
împotriva pozi iilor fundamentalisteț au costat-o via a.ț Pe 4 februarie 1987 a fost
asasinată de către agen ii poli iei secrete afgane i complicii lorț ț ș , fundamentali tiș
din Quetta, Pakistan.

10. Impunerile regimului ultraradical i fundamentalist talibanș : Este
interzis femeilor să cânte, să danseze, să compună muzică, să facă
sport și chiar zmee (distrac ie na ională afganăț ț ). Femeilor afgane
le este restric ionatț din ce în ce mai mult să meargă singure pe
străzi, să aibă un serviciu, să studieze. Primesc asisten ă medicalăț
doar în spitale dizlocate, fără apă iș electricitate în sala de
opera ieț , în care este introdusă numai pentru a muri. În spitale
există doar medici bărba i,ț cărora nu le este permis să trateze
femei.

11. Femeile pot călători numai în portbagajul taxiului.

14. Actul de identitate al unei femei afgane

17. • Când o femeie este însarcinată, afganii spun că este
bolnavă. 97% dintre femeile afgane nasc la domiciliu,
deoarece le este interzis să solicite medici de sex
masculin, iar ele nu au aproape niciodată un mijloc din
transport pentru a merge la o clinică.
•
• Maternitatea Malalai este înconjurată de un zid de beton
construit de talibani, cu două ferestre mici. De cealaltă
parte se află bărba iiț care î iș a tș eaptă femeile internate.
Ei vorbesc cu so iile lor prinț ni teș ferestruici.

19. Îmbrăcăminte
de spital

20. Na tereș cu burka pe cap

21. Un raport recent al "Medicilor pentru
drepturile omului" arată faptul că 40%
dintre femeile afgane mor din cauza
complicațiilor la naștere.

22. Sub burka, chipul mamei nu există.
Vocea îi este schimbată, iar contactul cu pielea nu este posibil.

23. În timpul alăptării, pentru ele, ochii
copilului nu există. Nu se creează nicio
legătură între mamă i copil.ș

26. Când for ele talibaneț au cucerit Kabulul (27/09/1996) au scos femeia afgană din
via aț civilă i auș exclus-o iș de la educa ie,ț limitând-o la domiciliu. Pe bună
dreptate, burka a devenit unul dintre simbolurile cele mai convingătoare ale
represiunii de către noua societate civilă în formare. În ora e cum ar fi Kabulș ,
unde femeia începuse să se bucure de un statut social, acesta a fost îndepărtat
printr-o trăsătură de condei de către talibani. Printre zecile de mii de func ionariț
publici trimi iș acasă au existat 7.790 profesori. Au fost închise 63 de coli înș
Kabul. Saltul a fost colosal, secolul XX trecând în Evul Mediu. 65% dintre cadrele
didactice, 40% dintre copiii de școală și aproape jumătate dintre cei 7.000 de
studenți erau femei. Nimeni n-a îndrăznit să-l provoace pe Mulla Mohammed
Omar, liderul talibanilor. Lovitura umană i culturalș ă a fost brutală.

29. FEMEI SAU GUNOAIE?

33. Această fiin ă umanăț trăie teș cu amenin area pedepsei pentru încălcări. Pazniciț
tineri, care lucrează pentru Ministerul pentru promovarea virtu ii iț ș prevenirea
viciilor, patrulează pe străzi cu bice, bastoane i arme Kalaș șnikov, în căutarea
unor fete machiate i zâmbitoareș ; sunt dispu i să denun e aceste femei, care, fărăș ț
nicio posibilitate de apărare juridică, sunt pedepsite prin lapidare (ucidere cu
pietre), amputare, tortură, flagelare i execu iș ț e publică.

35. LAPIDAREA
Adulterul se pedepse te prinș
lapidare.
Femeia este
pusă într-o
groapă iș
acoperită cu
pământ până la
piept; apoi
"oamenii"
aruncă cu pietre
în ea până
moare.
Pietrele nu
trebuie să fie
prea mari, pentru
a nu provoca
moartea prea
repede, dar nici
prea mici, pentru
că nu- i facș
efectul.

37. Desen făcut de un copil afgan

38. După apte ani de la invaziaș finan atăț de
Statele Unite iș cre tereș a exponen ialăț a
conflictului armat, viața femeilor i fetelorș
din Afganistanul de azi este sfâ ietoare iș ș
pu ine lucruriț s-au schimbat pentru ele, în
ciuda promisiunilor comunită iiț
interna ionale; i acest lucru nu doar înț ș
zonele de sud i estș , controlate de talibani,
ci i înș cele dominate de coali iaț
interna ionalăț , precum Helmad, aflate sub
jurisdic ie britanicăț .

39. În ciuda „egalită ii” stipulatăț în noua constitu iț e din anul 2004, femeile pot fi
cumpărate, vândute sau transferate ca parte a unei mo teniri. Ca i înș ș timpul
talibanilor, căsătoriile for ate continuăț , ca iș violen a în familie i lipsaț ș
posibilită ii de a avea un serviciuț . Există orașe în care femeile î i părăsescș
locuin ele de două ori în via a lorț ț : atunci când se căsătoresc i atunci când morș .
În 2007, 165 de femei, victime ale violenței, au încercat să se sinucidă. 87% dintre afgane
suferă violențe în familie. Jumătate dintre plângeri sunt pentru abuz sexual. În februarie
2008, cazurile de violen ă împotriva femeilor i fetelorț ș era cu 40% mai mare fa ăț de aceeași
perioadă a anului precedent. 60% dintre femei sunt victime ale căsătoriilor for ate. Jumătateț
dintre căsătorii sunt cu fete care nu au împlinit 16 ani, de iș sunt interzise. Fetele sunt oferite
adesea ca restituire a unei datorii sau pentru stingerea unei infrac iunț i, în conformitate cu
legile tribale, dar i din cauza sărăciei extreme care afectează ara. Un tată poate primi întreș ț
600 iș 1.500 € pentru fiica sa, care echivalează cu trei ani de plată la locul lui de muncă.

40. Ca i înș timpul talibanilor, burka albastră continuă să coloreze străzile din fiecare oraș din
Afganistan (de i aș u apărut acum esături sinteticț e în alte culori, care nu se estompează prin spălare).
De asemenea, iș judecarea femeilor în public (în special lapidarea) este la ordinea zilei. Dar
co marulș femeilor afgane nu se termină aici. Existen a lor fără drepturi de bazț ă are loc într-o
ară în ruineț , cu secete prelungite, fără infrastructură, cu contaminări de mine terestre, dificultă i înț
găsirea de locuin e sau alimenteț , dezastru după 20 de ani de război i fărăș un sistem de produc ieț , în
condi iile în careț în care clasa cultivată i profesională a fugit sau este moș artă.

41. În prezent, există mii de văduve a căror unică sursă de bani este cerșitul,
prostitu iț a sau sinuciderea, pentru că legea le neagă mo tenirea proprietș ă iiț
so ilor lorț . Există mii de femei care,în fiecare zi,î i hrănescș copiii cu pâine iș
ceai, care văd cum fiicele lor trebuie să rămână închise la domiciliu, fără
educa ieț , precum i modul în care este răpit fiul lorș , pentru a merge să lupte.

42. În disperarea lor, multe femei se sinucid. Acest lucru este deosebit de frecvent în rândul
văduvelor, care, dacă nu au un înso itor bărbatț nu pot ie iș afară iș , mai ales, nu pot
lucra i, prin urmare, nuș - iș pot hrăni copiii. În spitalul public din orașul Herat, unde
sinuciderea este o metodă frecventă în rândul femeilor îngrijite în anul 2005, 90 de femei
au încercat să se sinucidă dându- iș foc.
Zahra (20 de ani) pe care so ul ei a bătut-o în fiecareț
zi i iș -a interzis să- iș vadă familia, a căzut într-o
depresie teribilă i a decisș să- iș toarne pe ea ulei de
gătit iș să- i deaș foc. A supravie uit.ț A divor at legalț
de so ul ei, iar acum locuieț ște cu mama ei.
Cicatrizarea i-a cauzat pierderea permanentă a
mobilită iiț gâtului.

44. • Visez la ziua în care suferin ele femeilorț
anonime i invizibileș , afgane, palestiniene,
marocane, africane..., vor dispărea, iș
justi iț a va domni pe aceste meleaguri în
care, în prezent, a fi de sex feminin este
sinonim cu ru ineș a.
Visez la o lume dreaptă i egalăș pentru to i,ț
și asta împreună cu voi, oamenii implica iț
activ în acest conflict în care nu există
câ tigători sau învin i.ș ș Visez la un viitor în
care bărba ii i femeile se respectăț ș
reciproc, fără nicio discriminare.
Ar fi o UTOPIE?

45. Lua i astaț
de pe noi!