Vrabie, Gheorghe - Din estetica poeziei populare

olN l-
.)ll
rY'iA,
t tr
I ^/I
I Y
I I _-./
I
GHEORGHE VRABIE " t
"i'
t'
DIN
d
ESTETICA'u
POEZIEI POPULARE."
i
ROMANE
EDITURA ALBATROSffi

I
,,

corteo de folo este rezultotul unor observolii fdcute
ln tinnpul "lecturii o numeroose cflectii, moi vechi gi rnoi
noi, de poezie populoro.". Prin piismo onolizelor stilistice
gi literore, propunern olte deschideri problemelor tipice
folelorului : de genez6, outor, orolitote etc,
Orientote cdtre o onolizo minuliooso o textului, in-
vestigofiile noostre pun in lum!nd mijloocere de exprimore
crrtistico specifice creoliei populore, Rezultotele obtinute
pe CIcecsto cole sint cu totul oliele decit cele lo core ojungu
criticc literord oplicoto lo folclor. $i oceosto dotorito fJp-
tului cd se pleocd de lo studiul linnbojului, unur ro corindd
gi oltul lo bolodo sou doind etc" Degi procedeere retorice
gi sistemul metoforic rdmin ocoleogi, ele sint poten!ote
diferenfiot. coci in fiecore coz in pcirte ovem de-o foce cu
un onumit megtegugr:r, cu un onumit mediu lingvistic ai cu
o onumitd func{ie sociol-ortistico. Agodor, in }iecore' din
categoriile folclorice cuvintul este chemot so exprime esenle
ortistice noi.
r$BN ti?.i.-., ?{*001{i*l tei 4 ts

Wffi
GHAOROHA VRABIE
DIN
HSTtrT{CA
POEZXET POP{-ILARE
ROMATn
Analize stilistice si literare

P }TIiF AT i
Cqrlen ile fald esle rezttlkdrrl unor obserualii fdcute in timpul leclurit
a numeroase coleclii, mai ttet:lti si n'tqi noi, d,e poezie populard. Este apadar,
rezullatul tlin leclm'u intin{t, interiowd,*ceee te insecmnd mu|l. NLr este
un slttdin ,,rlin afcru" tcrtttltti, tle impresii generatc, eseislice
- desigur
ualaroose ;i ucest.ca
-, ci tataltzarcq nttillar mijlaace cle erprimare: figuri
eufonice, sin{aclice,tlar ntai eu secmd. de uorbirefiguraliud, constiluite tn
arleuiirate sislente tirtice diferilclor nteqorii poelice. Inregisbarea aceslarct
ilustreszd bo1iilia linDajrr/rri cctitlion, sublimat tn formri de poezie.'', Se
atlanad la toate &cestca, nrcdclitir{i caraclerislice de frazarc, aldturi' de
eliferile cspecte aie discursrrltti fokl*rk, desdui"r;il, cu alle cuuinle, in slruc-
turi arlistice rleosebite f iet:drei calegorii. Asemenea consideralii ne-au
eanrlus !a o csleticit tLiferer$ia!"d.
Prin priuna anclizelor stilistice ;i lilerure, propunem alte desclideli
proltlemelor tipice f olclorului : de gcnezd, nutor, oralitate etc. In prima par-
te
- subinlitttlctd Coordonate socio-culturale - demonstrdm cd. autorul
rrealiilor poetice nu esle poetul ,,d.e geniu" ci un ins megtetugar, ilate in-
diuirlualitate, cunosctrlor aI regulilor folclarice categoriei respectiue pe cate
o colparteotd in parlea a daua
- Ifaterialitate lingvistici - aborddm ,
px;blcme de armonie a poeziei populare, d"e plasticitateq. lericului etc., cd
in trltinta purla, sd circuntstritnt iimilele unor catcgarii ft;Iclorice: bcladd
timiiiturd, doind etc.
Ca lectwa sd {ie fluentd, rint renunlat Ia trimiterile bibliograficc in
srrlsolul paginii, enttnlind. in tert nnmut nun'tele culegdtorului sau aI au-
tortrlzri studiuini, celelalte date gdsindu-se tn bibliagrafia finald.
rsBN 973-24-0016-1.
AUTOR U L

sn'ivsut fxxotr"oR AL STUDIULUI
I)espre poezia populurd s-cii sclis sfudii suDslonliale de cirtre pra'
fesorii f). Carttcostea, O. I)ensusinnu. T. Papahagi iQr mai titzia rle citte
Ou. llaparlinta, A. liochi, Al. ilrttzulescu ;.a. |forte abundd" i.n infar'
nalii priuittd 1ene:a, cireululitt, unele aspecle artistice elc. Utt sluclirr insri
rtlcri!'or ltt tsliliro pae-iei ltttltttlare, irt ccea ce are ca ntai curac!erislic fru:ei
poetice,si slrucluri/or in sine, lip.se.sle. Cel de fald uine sd umple acest gol,
Nc-anr oprit, ca metodit Ttroprie, usilpra reloricli;i poeticii, discipline inr
portonle ale eslelicii.
Este surprinzdtor cum uer|ltinl concept despre ars dicendi a generat
in epoca morlernd,,uiziutti rtoi despre inLerpretarea operei litcrare. Cortilant^
nal-ca tlesuet (in|r-o urenle u fttst obiet:t de stutliu in tnudldmint ), canceptul
de reloricii a fost sculttt'al tle praf uI gros cttlunat secole d.e-a rindul ;i eryezat
tra uiulir, reuifieut ed.lre o nouri relaricit. Sentnalul a fost dat indatd tlupti
primul rdzboi n:rldiql dc cdtre folrna,li;Lii rugi, apoi de cdtre nerv-criticismul
anglo-suron, ctt .sir fie dezuoltat r/e structnralismul francez. Un grttp de
t:erceldlori belgieni a redactal cinar un studiu de Retoricd generali ffrn-
rlus,si In linftq rom(ind, 1974). O euolulie asemdndloare a quut;i poelica,
(Jncle rezullate ele qcestor inuestioalii tlin tratatele clasice, in frunte
cu Quinlilian ca;i allele ntai ru:ent apdrule, ale lui !u. 'l'odorou, ne-Qtr
descftis calea c&tre o altd inlelegere il creuliilor orale gi ne-au cotttltLs lcr url
stal.rrb estctic el aceslora.
Am adoptal ca esenliul irr sladirrl estelicii uealiilor folclork:e atit
retoricu cit ;i poetica aceslora, ambe.le fiintl tle mare folos spre tn[eleqerea
slruclttrilor oreile. De;i trire cele tktuti tliscipline stnt deosebiri, cea dinti.i
puntncl ttccentul pe discttrsiuitute, folosirtil anuntite formule fire, ;ablaune,
proceclce l.ipice tilrunitor categorii, ceo cle a douu, poelica caufti sri sirr-
prindd senmilicalii sintbolir:e, putfind accentul pe limbujul plastic, nteta-
foric, ctt cure scriilortil indiuitlual cu ;i performerul crealiilor orale sint
I'untiliari. It't timpul debitdrii se stabile;te intre retoricd ;i poetic& un
cnumit echilibrtt tn fttnclie de nuttrq. materiei ctt ;i de geniul notiu .aI
creatorultti populur. Vont spwrc ci1 alem rle-a face cu o poetic[ norrna-
l,ivi, ce are cadru fir, de eare se line seantd tn |impul colportdrii dife,-
ritelor categarii falclorice.

A;adur qnsitlerirm cLtit retorica cit ;i poelica ca cel* ntai ad.ecuqle
tlistipline ale esteticii orale ce oferd nil.iloute m{ri precise, o tehnicti prelioastT
explicildrii, formaliuittllii ualorificdrii crealiei orale. Astfel c<i prorlttcliile
folclorice sinl scoase din marasmul qeneralizitrilctr subiectfue in care alr
fost a;ezate de epoca romanticri q sccol{.tlui al XIX-/ea ;i tn care continuti
sd se alle ;i tn uremea noastrd.
Cititorul sludiului de fultt itt ctuta;littld ctt sisteme stilisLice diferen-
liuLe, cttm ar fi retorismtrl fluent al eposulni ltoltular sau mela{orismul ci-
mililurilor,si sirnbolismul colintlelor elc., {tecore din qtestea {iind organizate
in rneranisme retortce;i poelice fit:lionulc, adecuate, din care nn lipsesc
slfrntuneilulea ;i inuenlia. Ele func/ioneuzri in s/rins raport at rastttl pe
cure 2I intleplinesc dependent de cercttl tle usculltilori f iitttl tlirijaierle sisteme
procedurale, normatiue proprii fier:drui catel1orii. La lorl.i 'cut,enit ordtdrn
tlctatiut asemenea fenornene itlenti{icatc pind lrt euitlen{d in crealiile fot-
clorire romdne;ti. {ltilizdm frecuent ternenul tle strudur:il,'ts ttnuL ce er-
primd, in mod uizibil, relalia dintre pcrle ;i intrcg. In anslizu ce inlreprindem
pe -cc{in1u fie a poemei ori a colindti, fir a dnlecttlui de ccrc;noniql, proce-
tliln la 'st:r1men!area discttrsului ca prr!e in!tqrqld inlrtgtilLti slrtrrlurtl .
In modul acesla ne indreptfim spre o cule n,'tlit : cpttludm de la qpncrali:tirile
subiettiue, Iu circumscriereu eructt u fuptuhti folcLoric ca arli[. $i astfel
ctmpul inuestiqa!'iilor se eilinde i.n f Ltnrlie th complicttte lehnit:i retorice
si poetice, folclorul deueninrl o materie txttct circumscrisd, la {enomene ce
se $ld;i la indemina scriitorului tle ntare ilerelu'ti (de aceia nu trelsuie
f dcttt un cutegoric distittguo intre ule doud, folclarul {iind prittit cit o artti
sui geueris).
- De;i termenii folosili stnt greoi, unet)ri rebarbutitti,t '(utilizuli tn it
din u.ntichitate), i-atn pdstril ca wtii ce erprim& mai et:ad fenomenele sti-
Iistice din folclorul romdnesc. Ne-am dispe,nsut de acei tdrrtre.'/'i s-au pulut
sultstittti ullii ntai accesibili, introdu;i in potiicile mtdtrne.
Inuinte de u abordu probleme tle buz& ule cercetilrii nlilstrt, cansitlerdm
ulil sd sclfildm ctteua aspecte metotkloqiu: cue aduc flre .conducittoure tn
tntrefiqtt erpunete. I{e-am oprit, ctLnt spuneain, asilprd a trei dinlte eltt,
;i cnume : 1. usupru autorului anonim, nu genial- curn se a{itmd - ci
un iscttsit nv;lepgar ; 2. asupra caratttt'ului funcliontl .al wealiilor [ol-
clorirc,';3. usupra t:'rcalici oralc * ru etprcsie a utrtti tnccartism ficlion,il.
TJINTI1A INTII
COORNONATE SOCIO-CULTURALE
Capllolul I
tr}OI'TUL AHOIiIM - X,TIJ ISCUSIT MEFTD' UGAR
$. 1. Sc qt,ie ci odali cu descopei'irea gi publicarea poeziei populare,
s-au iislicat; nur]leroase intrebirli cu privire la geneza gi natura ei intimi,
la tnriclul cujll a ltrat nagtere 5i, tlcci, la autorul poeziei populare. Toate
au fosi. probleine riei:biltrttc crr aprinder:e. Intervenind in disculii spi-
rit.e de torniatrii clintrc ccle uiai divcrsc, scriitori intii de toate, apoi es-
tcticic.n!, filoiogi, etnologi etc. era tte a;teptat ca gi punctcle ele vtldere
imbr5!.i"<tte sri fie deosebite. Varictatea acestora a dus Ia creaiea unor
crrrenLc si gcoli, punirrd in circrila!ie un bogat capital de iclei, cu o inte-
resanti istorie a lor ce a dus la const.ituirea unei noi discipline : folclo-
listj ca.
S.t.t. Crl privire la qr-r11s7-ii rlspttnsurile au fost il depeuclenfS,gi
de epoc5. lntr-a prima lazl actul crealiei fiind invdluit in taiua 9i mister,
;i seirsul 1u; x f,rsl c-rp; irnat la inoclrr! 'flg, general.
Fornu.lar:ea lui II. Iiogllniceanu este tipici pentm lrn mare nu-
mIr de scriitori romAni (il'ancczi, gerrnanio englczi): ,,Celc mai multe
din aeestc cintec,e sint prodrictiile spilitului romantic aI inlreqului po-
por, inLii cle toate al cclor din cotriire, cle la turme gi circzi". Asemenea
cuvinte, arizite in preajma anilrir tr8.i0, in plinl epoci romanticti, au
fost reformriiate in divcrse forme.
Conceplia izvora ctrintr-o stare srrfleteasci tipicd wemii, aceea ci
poezia poprilarS. fiind prca frrrmcasi si perfectl, ar fi fost imposibil s[
fie operl & ,;uiluia" : ,,Un singur c/n u-ar avea o comoarl aga de bogatd
de imagini, de idei mirr"e!e, in plesimliri cluioase", susline AI, Russo.
Agarlar', rrurnai tntrtgul llopar, to! iirrrprenrrii ar fi in starc sI crceze adc-
v[rate bijuterii, crpresie a spiritului ]or. Din aceasti ambianti se des-
prinde gi formqlarea poetuhii ger]]1an. L. Uhland : ,,Nu e nrlmai o formi
goali a vorbirii cI popoarele compun poetic". Asemenea concepte au
fost coniuga[e ln diverse forme.
$.1.2. lntr-o pcrioadi mai apropiati de vremea noastr5, mai realist[
gi in ce privegte probierna in discu,tie, dezbaterile au luat o intorsiturl cu
totul opusI. Fiind negatd posibilitatea unui,,autor colectiv", cdci ar fi greu
de concepnt o operda mai multora, se ajunge Ia concluzia cd unul singur
gi numai acesta este ln stare ;i ln domeniul folcloru,lui s[ pldsmuiascd
poezie sau prozi (basrir), ca ;i orice alti crealie orali. Aspectul a fosb
supus, ia rornAni, unei atente analize de cdtlc G. Cogbuc, opinind gi el

pcnlr'rr intlividul singur creaLor dc flrlclor'. $i trrr cst.eliciau ca R. Cr'oco
sc plonunlir categoric impotliva celor exprimale tnai sus in fclrrl urmS-
tor: ...h'ici o poezie nu este c:olectiud la oriqiuc, prctinz?udt-sc l"lcnLru
ivirea rri persoaua unui poet" (subl. n.).
$.1.3. Ca o rcaciic impotriva spili{.ului rotnaotic, citre sfir;itul
sccolrrlui trccut s-a mai conturat o all5 r{irecj.ie, ca o compleLarc a celei
dc mai sus, reprezentatl la romaui dc cirt,rc B.P. Ilasdeu ;i anutne :
opera folcloricl fiiud crealie a unui "singur auLor, ea devine a trltLrrora,
deci colectiv[, prin circulalie. i
$.1.,2r. Acest snccint tur de olizouL, intrcprins asrrpra proccsului
isloric al genezei crcaliilor otale, ne-a fosL necesar sprc a afirrna - prin
plisma retoricii - un uou prrncl de vcdere ;i anume : poezia populerl
ca operir a ,.lnui iscasil gi de talenl nte;le;ugar. Cu alte cuvinte, automl
in folclor nu mai cste privit ca un ins inspirat, inzestr-at cu har divin,
crrm incercall lemglntic;i si suslini ; ;i de asemenea nici colectivitatea,
aclicd mai rnulli (,,tofi") ciim arltau allii. ]'Iai aproapc dc adevlr se
apropie cei care suslin ci poczia populari se crceazd Ei recreeazl in
ploccsrrl cilcrrlaf iei.
I)in iutreaga lucrare de fali va rezulta ci autor gi colportor este
insul stlpin pe o sumi de procedee tipice categoriei respective, pe care
le manevreazl qi asambleazi ctt talent si scnsibilitai,e iirLr-o nottd viziune
artisticir. In unele cercetS.ri apar termeli noi : de ,,emitenL" ssu ,,perfor-
mer", iar pentlu cercul tle ascultitoli, cel de ,,receptor". Pistrind ;i
folosind termenul de autor, nu-i conferirn acestrria nicidecrrm alributele
,,scriitonilui" de literaturl. De aceta itr dubldm descot'i ctt tcrrnenrrl cle
colportor, specificind c5 balada cste zis[ de llutar, c{oina cirrta'ui de
tinlra fatl ori nevastd, colinda - de grupul de feciori g.a,rn d. Ac!iunea
de transmitere este intreprins[ de a9a natur'5, tncit creaf ia clevine per-
fectibil[ iucoutinnu prin talentul colpoitorului ;i plasma unui mediu
liugvistic, in care acesta trliegte, ;i de aserncuea schematizat[, rcdusi la
prozaic, in grrra alttri ,,emitent" mai pu!.in iuzcstrat, Miiloacele de comtl-
nic4re artisticii abundl in mediul lingvistic al colectiviti!ilor, iar arrl.orul
anonim megtegugar (poet sau prozator')' iuzest,rat ctl o cunoagtcre a proce-
cleelor qi o stdpinire a nnui liinbaj plastic, valiabil qi acesta in funclie
cle rnediul lingvisl.ic al zonei, desivir;ersl.c ueincetat motiv gi temi, crea-
lia oral6 ajungind aslfel in zora miicstriei artislice.
Irriir strrdiile de retoricl qi poeLicl a folclorqlui, se aj unge, agadar,
rrLr numai la evaluarea clealiilor folclorice, ci la ins[9i cxplicitarea plo-
cesrrltri gencral.iv.
S.2. VoLbind despre aul.orui aironitn ca mare meflesugat iu arta
dc a zice balada folcloricd, cimilitura, basmul etc. se impilut d.e la sine
inl.eles concepLul tle interpreSnlg. ,'t dicI in locLtl obignui!'ilor terrneni
cle inspiratie sau crealie, a inberpieta uu subiect arhicunoscul inseatnnir
a proicctaevenimentele in spafiu gi tirnp, prirr acelc rnijloace t.ipice nnei
alte vizualc ,si auditive ; mai inseamni a se conceulra as'npla sLrbiec-
10
tului in aqa fel,'ca verigile episodice create s[ cointereseZeun auditoriu,
a clrui lipsi nu poate fi ginditS. Interpretind, atadar, colport'orul (per-
formerul), eu profil psihic ;i moral bine definit, suprimd gi adaund rno-
tivului, ln continui circulatie, aeele laturi necesare subiectului debitat.
Numai -a^;a se explicd cum l5utari de mare faim[ : unul cunoscut de
Al. Rrrbso in"munfii Sovejci, alttil de G. Dem. Teodorescu, in gesu-
rile Briilei, iar un al treilea lntre clealurile iegene, de cirtre CostEchescu-
Sadoveanrr, to!i au zis, cu nrare rirsunct, ln chipuri diferite celebra ba-
ladi a lliorilei, fird sa reploduci aidoma motivul. Iar ca ace;tia atl-
!ia, ;i cu atitea crealii orale cle tnlrc prestigiu. Numai printr-o cunoat-
tere a legilor generale, t!pice eentrlui baladesc, care determinl anumitS
reprofilale a rnotivului, fiintl in r*port direct cu spaliul ;i bpoca, cu noua
'r'ocaJie a altui interplct, tofi sinb virtualmente in stare si recreeze mo-
'i*rl' I$rl,rolrz-ArrF. 1r onc,lNlznnE
$.2.1. Djn ccle cxpuse rezulti cI opera folcloricl, in spe[i ve-
chile cintece narative ori basmele, nu poate fi concepuil ca o activitat.e
figuros ginditi clinaint,e. Consiclerim cl ea trebuie priviti ca o neinlre-
ruptd tncercare hu Iipsi!it de cdlfiu:it, to o intprouizare tn rurs de organirare.
Vom spune cd bardul anonirn ;t.ie nrotivrtl tradilional, legendar', cunoa;te
unele scherne ce-i devin obllgatorii, drept ciliuzi in noria rcformulare,
dar numai ln tirnpul execu!iei, a interpretdrii, poema caplt6 semne
fizice inedite, expresie a truei for:fe interioare, concretizatd intr-un sis-
tem retoric ;i plastic, uueori propriu talentului s[u. Astfel cI acela care
este solicitat ,.sh zicl", bardul-lSutar cunoscut altidati, vdzut la noi
pinl in ultiltta vleme, in tirnp ce se plodrtce se lasi, pe de o partc, a fi
cilduzit, iar pe de alta, stimnlat chtre noutate, cdtre o irnprovizare.
Distingerea intre ce e mo;tenit prin traclifie Ei eeea ce se adaugi ca inedit,
ca invenlie proprie, nu e greu de fIeut. La locul potrivit aritlm acest
lucru.
Attistul glsegte, in timpul executiei, in versurile-gablon puncte
de sprijin, ca numai ast,fel scopul propus si devin[ sig[r, in mintea $i
sufletul lui. Schemele sint acele care-i clau siguranla debitlrii subiectu-
lui, devenind cIISuzI ;i sprijin in coufigurarea, in acelapi ton ;i culoare,
a altor imagini izvorite ln toiul ,,zicerii" cintecului. Improvizarea se
desf[;oarl agadar, pe parcursul ei, in limitele a doud coordonate: a) a
versurilor cll5uzi (deseori itiuerante, cligee-;ablon), mo$tenite in cadrul
subiectelor si b) a versnrilor inedite (a numeroase segmente). Aeestea
nu apar ca pirli asociate, ca si cum ar veni din zone indepdrtate una de
alta. l.'5cind un acela$i organisrn poetic greu de izolat, pot fi observate
gi catalogate, cu toate cd apar ca gi crescute impreun6, dezvoltate unele
din altele, ca sufletul de trunchi.
Devenind propriul drum al crea[iei interpretului qi creatorului
anonint, lncheiat perfeet ln timpul execuliei, putem spune cd aceasta
11

e sirrgrrra lrctode de crcafie, o direcf ie opelilrrbl. .lu aceasth priviu!fi nu
sc inlilne.;te nici o aventuri, doar, riircoli abaLeii, cal't nu i2.ub schirnba.
furrdarrrcntal motivul.
Illprovizare a este, prin ururarc, tocrnai producerctr litsatir pe searna
ei inscgi, desfir;uratir in. limitele semnalalc ntai sLts, prilej bun, loLodatd
gi la organizarea materiei ca operd pocticl coclcnLit. CIci couceptnl vrea
tocrnai sir dcsenrneile acliune spoutanit, dar- organizati pe parculsul
inlcrprclf ii ploduccL'ii lolcloricc.
aspccte ale cqealiei operei folclorice? La ninic altceva decit la corec-
tarea ;i intregirea vephii formullri care A irnpulsionat grqit spiritul, ce
opera folclorici este art[ tradi!ionali, rnogtenitd si transmisd ,,din gur6
ln guri", Din accst mod de a gindi, au decnrs multe erori gi au linut in
loc ccrcctai'ea folcloricl. Improvizarea, ca urr exerci!iu in acfittne com-
plexl, lipsind cu desivir;ire din dezbaterile anterioare, clcschide cii noi
spre alraliza mijloacelor de comunicalc ai valorificare a crealiilor fol-
cloricc.
Dar improvizarea care ne conduce, in rnod inevilabil, c[tre pro-
ccsul cle organizare a materiei, faciliteazi inventarierca unor procedeo
grcu d.c crc/ut c5. ele ar fi scornitc de urt lJocb ctr cultrrrl lilerarl. Incit
versurile ori cpisoadele considerate ca invenfiuni ale ltri-Alecsandri sau
altor culcgdtori, vedem ci fac parte clintr-o recuziti folrloric[ proprie
poeziilor folclorice orale.
cltre o altl structgrS., in all;r. 11 poezia naralivi ;i in bas me strllgceqte
o liirerlatc infinitd, ce Linde citre multiple i-aporluri posibile.
I)in asemenca observalii rezultl c[ daci antecedentele mitice 9i
autropologicc, de nalurS. suiiectuali, rdmin constaute, modificabile $i
flucbuante- sinb structurile formale, sistemul reboric, parbicularismul
p;;ii;,-f" funclie rle rnediu ;i dalul d.e imp-rovizare al interprebului.
bonsLant mai rimine gi lonttl, cu structura flazei'
F|in urmare opera folcloi'icd, esLe rezttlbat al dinarnismului in-
t*opruinrltor, Aevenite moclel prin desele reluiri, uneori variante strl-
i,i""itq a*t, ie mutte ori, 9i incerciri leizbutite. _Unele 9i altele coexisb6.,
se expri"l'reciploc, fiind' rezultat al unui indelungat.Plo.ges formabiv'
1n aciastI coniinui *xersate stl insugi secrclul deplinit[lii operei. Per-
l*pi.r"*u artisticd (cdreia i se alituri qi dcstule imperfectiuni) ilustreazi
tocrnai caraclerul iundamental al crealiei : de a nu fi imobil ,,rest", ci
I.""r*"ru meteu fluctuanti, clinamicl. incrcmenirea pe loc, intr-o imo-
biiibate rece, cum rareori intilnim in cimpul folclorului tostru, demon-
"tru"ra
tocmai ci opera este a poporului, ficuti de rtnii in timpul im-
lr.o"l"erii, a execlgiei ei i1 mijloiui cercului de asculb6Lori. Stadiul atins,
la un rnomcnt tlat, de excmplariLate, nu moflificl cu nimic destinul o-
tili, cie a ti mrr*i, vie, dinimicl. ln timput execu.liei e_i,
1.nul
adaugl
un episo{, o parbe strlini corpllui inifial iar altul eliminl allceva' Ada-
otut'"ti lipsa, moclificind strictura, nu exclude posibilita.tea ca impro-
.ri"uruo Sa tie'reu;it[. Deschis[ tuturor rnodif icdrilor, reu;ita sti in arta
""iprtl"r11t-i
de ir imbina armonios lirnbaj gi subiect. Dacd .ezisti pi
trefe cu'succes inlccuirile ori atlaosurile, auditorul rimine surprins de
e.ptlnei*t.a operei, a c5i'ei perfecliune cste absolutl' indepe.ndenb['
LIuite din asemenea giirtluri i;i vor afla o totalI ilusbrare in analiza bo:
.gatuluimaterialprop-ussprevalorilicarealtorperspective
Capltolul II
MBDIUI, LINffVISTTC
$.3.1. o altn pr.obleml oezbilutl in folclorisfica gcnerald a fosb
,n n J,Iiuloi social. cerceltrrile au fost indrepLatir ins[ mai mult ciLre
.sr.aluLa intimI a colccpLtthli, spt'e a rcleva categlriile scciale, ca gcne-
raloaie ori purLltolrc rle valori arListice' Aslfel siut cunoscltte ntlme-
.,raie intcrveniii in cle Lerminalea concepLUlui de
- ,,colectivitaLe(' (Ga-
rncinschaf t), spre cloosebire de acela al ,,unitigilor" sociale; nu mai pu-
|o" rtot
"6i*
'"u pr.ivii'e la relevarea laturii psihclogice_,- etnografic'.r ori
cLnologice a creapiei populare' Din ase mcnca dezbateri a lipsit total preo.-
*npuru", de a pune in iLrmiul mediul lingu-isttc. Piin studiul de reUorici
6i poeiicS a l&tulgi, acesLa ne apale de foarLe mare importa:r![ in ex-
. . DEI'LIN.{T.{,TEA Fon}rrtrlVi A roEz{Et FoLCLonIcu'
$,2"2. DacI opera folclorici se nagtc ca improvizare, triiegte 9i se
dczvoltl in tirnpul execuliei sale, aceasbI naturS. ii asigurd, in timpul
circulaiiei, o dcplinltate altistic{, Ntrrnai acele motive, mai cu seami
diu sferi liricl .: doinelc - sau cintecele lladilionale de inrnorrnin1.ate,
ori cintecele bltrinegti, cimiliturile, ca si basmele
-' care s-au glsit
iudeluugl vreme pc buzele atitor executanf i,.au fost rotunjite Si ridi-
cate in sfera 1r1si arte deslvir'gite. .Avirrd un circuit iuchis, reluarea fd-
cindu-se in crplinsul aceluiagi molirt, rnijloacele de comu$icare au fosb
perfcc{ate neince[at. Explimate initial tlesigitr, incomplet ;i la modui
i.udimentar:, prin lelLrarel motivului de-a ltiugul vrcinii au girsit in allii,
rnai c{e talent, tlotnenbul desIvirgirii. A5a se vor fi pebrecul; lttcrul'il{j
cu Miorila ,,2is5.", Ia o forml deslvirgitit, clc cdLie cinldlcirrl sovciarr,
apoi {e altrrl cliu Xfitntenia, Moldova ;.a'rn'd' Nfereu frcat si rcirnpi'os-
piitat prin all.e sentne lingvistice, bIt,rinescul cintec cstc dcplr:l.e clc a fi
consideral, ,,rest", o reproclucere clup[ mernoric.
Fiirr Unberto Eco, gi opelei folcloiice i se profileazit:rtlti birtc cott-
turul formativitifii ei. Aceasta aparc mai rnirlt dccit otripitrc, orgttrrizaLi
nu la :noclul uqivoc finit, ci inclediplati interpreti;ii, crt tr ,,tlt:schis["
neintreruptei. perfecLlri (cu degratl[ri). 0 var:iantI clirtt.r:-o rrpot:it, tinde
72
13

pliearea nalurii gi valorii crcafiilor orald, cti unrrl ce forrneaz-I schelerurrtrl
;i insa;i plasma lor.
Faptul c[ autorii ;i colportorii ele folclor 6snlris!.4iesc cu sglnenii
Ior, -i;i duc viala cle toate zilele in rnijlcrrl rnaselor ale crrol aspiralii..
sentimen'le, datini, Ie ridic[ fn sfera poeziei plint.r-un limbaj cornun [.u-
{.urora, constitu,ic o stlineentl lealitate ce rru poaLc fi piercluta clin vc-
dere. Astfel mediul lingvistic reprezinll coorclonata frrnclarncntali. fece
parte integrant[ din insi;i poeziil folcloricir.
S.3.2. Sprc a a;eza problerna in lintitele ci fireqt.i, socot.inr rre,
cesar: sr formullm, tot cle la fnceput, nn r5spulls la o intrcbare ce ni s-a
impus gi pe care gi-ar pune-o gi cititorii no;tri, anunlc : est.e limha uzi.rair,
vorbiti de ascultdtorii poeziei populate. insr;i limba acestei poezii ? crr
alte euvinte, acel ,,unul" care se ridic[ din rnijlocul nraselor ;i-i exonimir,
a.spirafiile, sentimentele, impunindu-se ca ,,poeL anonirn,,,
-folosepl.e
el.
limbajul comun ? Nu cumva este inzestrat crialt iimbai poetic, inrentat
special,_deci, deosebit de al celor'-multi ? Sturlierea folcltirului tlin per-
spectiv5 t'etoric[ gi pocticd dezviiluie arltind exact curn stau lucrgiije..
F[r[ indoialS cE ,,autorul" si, in aceea;i misuri si co]portorii de folelor,
sint dotali cu o nature psihicr, poeticS,'mai deoseblfa latn de senienii
lor din colectivit5lile din care ei in;i fac part.e. Cei mai rnulgi dintre
acegtia art darul exprrnerilor eolorate, sint mai talentaf i clecit ,,inasele".
Dar, mai cu searne, ei cnnosc procedeele art;ei falcloriee, sint mai buni,
Inefte+ugati, ca si ne exprim5.m mai exact. Dar si in asemcnea situa{ie,
a crede ci ci se desprind total de ambianla mediului social gi rnai cu
seam5 a mediului lingvistic, ci ei sint stlplnili cle ideea rle a folosi un.
limbal poetic propriu, deosebit cle cel comui, n-ar fnsernna nimic altceva
decit.ca poetul auonim sS se interpun[, prin opcra sa. ca autor al unei
arte individuale. Ceea ce se iutimpll uneori if lunrea satelor, dar ase-
menea poezie nu este folclorici ,,tradipionali" (cf. Gh. Vrabie, Ilalclorwl"..,
1947, p.77 gi u1rn,1. Ca aceasta si se menginl in limitele unei crealii
orale, ea trebuie sd rimlnr aproape cle lirnba volbitr a cclor nrulfi. Este-
ticianul gelmln K. Vossler a surprins fenomenul in cuvinte sugestiven
cind afirmr ci ln poezia popular[ ,,... se teuersd seninlele 5i roa{ele pae-
tice ale ttrlutora" i c[ ,,... opera literall nu este populalri ;i nafional6,
fiindc63ulgrul dispareinrrrnbra anonimatului, ci fiiidcti eI se ad.dpostepte
ctt.-toald fiinla lai tn umbra limbii poporului". (tubl. n.; in pog[icci si
s/ilislicd, p, 10). Formularea ni se pai"'cea mai pc,triviti.
- l,
Flri sd negim talcntul qi miiestria ficclrrria <Iintr.c cei ce cintI
do,ine sau balade, colporteazi folclor, acegtia to!i cunosc bine limbajul
celor in mijlocul cirora trliesc. Dar in plus fa!i dc aee;tia, ei cunoso
gi minuiesc cu dexteritate multimea valiatd dc cli;ee, procedeele stiiis-
tice, se supun mod'elului in continua lui desivirgire arrislici. I.{umrida-
toritl acestora poezia popularb devine nrai expresivl ;i sc situeazl in
sfera clasicit5lii orale recunoscnte.
1+
S.3.3. O irrsernuat[ iulregire a tcoriei mediului lingvistic aduce
Cn. glii'.-prin scricrile sale, aJesta pune in lumin[ tocmai virtutile.a.r-
tlst.ice ut* tl-t ii vorbite.,Ar.ind clrepi pu*ct cle plecare, iu interesantele
*"f* oorr.iA"ra!ii, spontaneitaLea qi nituralelca limbii cotidiene (o-rcluare,
i"
",n
ri".lCtiinlific, a iAeitor l'i G.13. Vico si I.G. Herder),. Bally-aratl
c* aceasta este cu rnuif-rnai bogati in ,,rnaierial expresiv" decit limba
;;;;;;;; intelectualiior. Priu inul[imca dc cuvinte argotice - dialec-
il;i;;* spune noi , prio vocabulat, cleci, ca conline fantezie' qi prin
toaLe vorbir"o
"o*unl
devine mai afectiv[ 9i are o T3^i. mare putere
ai *.rornr" a Aifeliteili' meclii si forme Ae vii15 (I, p'210)' Este tocmai
ceca ce ilrrsbreazir folclorul.
ln altd parte Bally mai aratd c[ f iecare grup distinct.gi ficcare forml
de activitate tind ra
"".*"r* 'n
tip special ie expresie (Ibid., p. 220 ;i
urrn. ).
Frin plisma unor asemenea aclevlruri, clrora ne a.l[tur[m ca fiind
foarte importante pentru valorificarea estclics a ci'ealiilor orale, se ob-
serv[ cI existl
"n
li;;;j cir trlsituri specifice baladci ;i altul colindei
sau doinei, cimilib*r.ii s.alm.cl. F'iecare hin aceste catego'ii fii'd an-
corabe ih anrrmite mcrlii sociale gi fiecale dintle ele avind funclii sp-ecifice
fi rnodalitelile de ex'ri*o." ,roiiar[ de la o categorie la alta, evolueaz[
citre structuri Poetice aParte.
$.3.2r. Distiuc!.ia ficutI nai sus este importanti .qi
fiindci aduce
<iuph sine un f iresc ior:ota. pti.ri*d retorica gi poetrca folclorului : consi-
A*,:nli;fu estetice, intreprinse asupra stiluhii ii timlalutrf n9e!ic, vor.
tl rlcute, ,,.r tn ntoiiti'g;n*t"t, ,p"rpto poeziei populare"' c5'ci atunci
ele s-ar pierde int.-o--sirm-a a" glti*ratLirri, 4c impresii srrbiective' Orien-
tate c[tie o analizl minulioasl a textului, investigaliile noasbre vor pune
i*iu*i"e mijloacele ae **pri*uru spccifice unei cltegorii avind o funclie
;,p*t. Rezuitatcle
"lrli".'i"
pe aceasti cale vor fi cu tot'l altele decit
*"io i" care ajunge
"riii""
liti.uri aplicat[ la folclor. $i aceasta datoriti
Cuetuiui
"a
rd ptEu.!, de ia studiul limbajulLri, uTu la colindI qi altul la
balad[ sau doinl ui".-n*gi procedeelc retorice 9i sistemul-metaforic r[-
min aceleagi, ele sint pote'lite tliferenliat, c5.ci crr fiecare il partc avem
cle-a face clt un aou*it meqtegugar,cu un anumit rnediu lingvistic- 9i^cu
o anumitl f*nclic ro"iof-o.iirtici. r;adar, in fiecare.din categoriile fol-
clorice cuvintul estc chemaL sI exprime esenle altistice noi'
sintem cu tot[l cle acorcl cu gindirea esteticl a ilustrului savant
ceh .Tau Mukarovskj-, care suslinc Ja timbaSui poetic: ""' nu este tot-
<leatrna un limbaj oinamenlal; ,,nici fruntuselea rru_ este un semn perma-
nent, ai cur.intului poetic,, ; clc asemenea limbajul poetic : ,,... nu este
irienrt.ic nici cu flt"iojiL imolional, menit si expfim-e sentimentele" ;
in siir'git: ,,nici pLin p/asticitate limbajul nu-poate-fi definit in mod inte-
g'at'' (in ioetiia;; ;it;;i;;;' pp. llJ - leo ; sttbl' n')' t" tpil-":'^lll;
Jla*ul ,citat sI incheie imporiantels consideralii cu ideea ci limbaiul
_to

poel'jc poate fi definit: ...'. numai priu_func.!ia pt ttti'e o tndeptinel!e',,
care se con*etizeazi intr-o ,,modalilutc di tttiii;ruie,, Grid.; p.' lSZl.
-- Estb tocmai ce
'e
crernonstreazr creafiire forcror-ice. De aceea fn
analiza ce vom lntreprincle., privincl moaautrtrire d"-"-rp"ri*;e artisLicl
in folclor', distjnctia-fdcutl rIe cstctician.rrl plaghez devinc operaLorie.
Din cite se va
"*a.u
g*oi;-;;;;;-';ril*l'qillil-j;i;;eric vpriazi
9t I*,9 categorie la altb: i'tr-tina este pJasric, o.r**"triil, rnetrforic,
intr-alta devine retorie sau.emotiv, simbotic. Asri;i; ;;:;"&u <Ie spus
c5-mijloacele de.exprimare in poezia inca'ta1iilor sint ae na?ura metafo-
rrca' ornamentarS' cu toat-e ci,nu lipse;tc cpitctrrr ; o.i er'olional, fll
cimilituri. ceea ce confe'r in cer tlintii-caz farlmec poeric, irnpunindu-se
ca dominant[ stilisticd proprie, este structura frazei cu
'n scrreret re-
toric, pe undeva intil'it-gi in balade. Acestei natnri i se aaaugr un rexia
specific, uneori straniu. oi'i banar, aar intoiaer."" olrri* p:.intr-un cro-
matism pitoresc. cirnilitura insr, ain cite se va vccrea, se constituie ca
gen in virtutea unrri sistem metiforic. Aceastr categoiie foLloric6 nici
n-.ar putea exista firi stratul fig*r.ativ, fdr.i o sume-de elemente fono_
stilistice, care rbsnrlnd tocrn-ai firnc!iei'indcplinii! !,r r";i".-i colecti*i_
t5!ilor. Pe cind ririiroa."r" J; ;;;;il;re in corintla poarr.i arre semne-
I'e.r1s.d-i lipseascd ceva elin structura frazei poerir*'i"torilu ori a lirn*
bajului- mctaforic, genul se clistinge printr_o excesivd pturti"it"t". fr"_
zenla simbolului arfiaic are ror orainaloi o* ,*nr.,ri p"-fi.q"a.terminind
structuri linwistice originare. Frrr acest trop, categoria-iotcioricf, n_a'
fi in stare s5"se constiLtie, acesl ,"r.ro-iiog.uistic distinctiv fiind chemat,
qi impus tocmai d-e funclia pe care ea o inf,epti"*pu i" ,o.i.i"te.
varietatea limbajului folcroric clevine, cIeci, iriistrativr pentru
fiecare categorie in parle.
$-3.5. Din succinta exp-unere de mai sus, rezurt[ cr limbajul poe_
tic al folclorului isi are, agadar, rdddciuire ;;i.;r;;--e;t*r"i" i, rimba
vorbit[ a colectivitrfiror'-'.1;i;'-;;;;;igur corpor.roriJor se depEgcgte
i1s-a
acesj. stadiu prim, ruclimcntar. ni,elii
"";;ir";;-Gi liaffabeti si
necunoscitori ai unor reguri riterare, devin.rnari a*i;ti priir !r"tr"'d-i-
Ior
^intuilii inndscute. Datoritr a""storn gr, mar eu searna, printr-o
perfecti_cunoagtere a_procede-eror_t-ipice categorici r*" gunurui pe care-tr
reprezintd, ndzuind crtre perfectibifitate artiitice, *i;"B"i*i" s6 ne dea
opere folclorice cle aclevliati- clasicitate.
-
Daci ar fi si ne intrebrm Ia ce se reduce s'hstanfa estetic[ a limirii
uzuale folosite in folclor, am rlspuncle Ia :
.* formuliri zonale expresive;
* un lexic p.oetic cu multe calitili plastice gi evocative ;
- const-ruclii sonore, onomatopeicc ;
* un sistem metaforic, simbolic, c*- rrd;ieini infiptc in stadi*}
prim al limbii vorbite ;
- un sistem retoric, specific, fundat pe repetifil;
16
- o sumi de cligee solicitate de o artS ce este clebitata in fala
tnui public.
Acestea ;i numeroasc altele ascmenea p;jl-oqcg jl* :o.*lTicare for-
tr.ura stratul de hazl al limbajulrri poetic al folclorului' Chemate s[
exnrime noezia. acestea toatc slnt Iiclicale in sfera unei artc tipice de ctrtre
no'*iui oio,riru, clupa un me;te;ug llc care fiecare il stdpine;te in raport
crr categoria resltectivl'
Caraelerul plastie al lirnbalului
$.4. La lectura textelor folclorice, observdm la au.torii anouimi
o firealci iuclinare, ca rezrltat, al unei plactici milenare : de a se exprima
,..5nnio" multicolori a limbajului figurat. C[ci ce ar insenrna cimilitura
iarX-*&"f"r5, colincla fili sirnbol ili poeziile de ceremonial (cintecele
de inmormintarc, oraliile dc nunti) fIrI alegorie 9i mit.?.{lTi" altceva
a".it o proz[ nudl a'realitifilor in-c-are trliesc colectivitalilc rustice'
or, tr-anspunerea acestora in planul. figurativ duce tocnrai la o poezie
fastuoasl, prelungire fireascl a viclii 9i a limbajului'
Esl.e interesant cle retnarcat ci alte creafii, deciL cele citate mai
,rr,
"u
, ,.rrtenfiile gi incantaliile, intr-o mare tndsura chia.r poezia na-
rativl eroic[, no *oi sinb agezate pe limbajtl .figuratir'' Exp.resie r"izi-
bill a unor sisteme retorice, fundate pe figuri discu-rsive, repel,itive, aces-
;;;i;;r*[ au alt profil artistic. Dar fie cI uuele sint depeldenbe de
orn."d.* slilisbice iar'altelc clc imaqinile plastice, toalc pleaci de Ia struc-
i".if"lrtfririi uruale. Aga stincl lfcrurilb, ne d[m bine seama c[ limba-
i"i-p".tf", t.Aui io pr:occdce gi t.opi, nu poate.fi privit.drept i'venlie
tfu;i -"it o organiz-are pe Palcrrl'sui ,,zicerii" in sisteme le{;orice naturale'
iio-;ii. Deuomiriarea acestnra e.ste greoaie, rcbarbativi' ln aceasti pri-
"i*lA
U. Iiontainer, in celebnil sirti tlatat, |.ine- sI srtblinieze cu ciaritate :
,,...'Este adevlrat cI figuriie nrt slnt, ca numele-Ior (subl'-ns') o inveulie
a retorilor sau gramaliEito, ; sls ne vin de la Naturl cfiT',, ca gi cu-
"inlol,
ci aceasia i's[;i Ie trausmite tuturor oamenilor, celui de iq.(,,rus-
;;;;t ;fi savantului, copilrtlui, ca 9i omului ajuns matur" (p' 61)'
Cu, alte cuvinte, atit procecieele stilistice, cit 9i imaginile vin de Ia
,,naLurll,
^ai"a
ain vorhirea uzual5 a oamenilor, nu sint invenlii ale re-
toricii, cum s-ar putea crctle ; clutate sint doar denumirile "figurilor""
a"
"utl
nai multe ori lebarbative, pe care am socotit c[ este bine s[ le
;;ri;#;i ,roi, rliod acceptate ca-instrumcnte utile de co'runicare i'
stuaiile de poeticl. -.f' ,,o '*{
Cum iezulti din investigaliile noast'e intreprinse asUpra .poezrer
nopulare, ,,figurilor", de orice ilaturd, lc g5sim sorgirltea in worbirea co-
itdi;;;,-ll;-u]d", in cel mai firesc rnocl,-au folb prcluate 9i ridicate de
auiorii anonimi io if"rn crcaliilor orale. Astfel, dacl rctorica antic[ a
iclentificat numeroasel" pro.ui*" gi t'opi la autorii vechi, M. Fo'tainer
ii "iiii
in titeratura claslc5, Grupul de-la Libge, Gh. N. Dragomirescu,
2
- Dln estetica poeziei populare romene
7

ju cca modernr, crin stucliul cle fair rezultir cii t.oaLe i;i au r.icldcina aclinc
infiplir in vorbire.
gi' r'r' Dcsn.c o.iginex popularr a r;rnbajurui fi.gu'at
'u.bcs[c
si
{'rr' Raily irr t.aratur sou a.'rLii;riile fr.ancezir 11,.p. ist ,r ;;#;]';,lj
vind pr:oblcma in toatl conrpl--liil; er, eccsta line si sublirrieze cI al
{i o croare si se creacli ci.'.oirrrr;i-qJnr^tear Ii proclrrsul unui insrinct
eslelic qI spiritttlui.ttttar (sLrbl. ns.). CBnsicter[m
"'ii;;;;; mai clegratrl
',111y'erutin!r a spi'iflriui'.man-drc'alisr'a*tiza. omur obign'it asociazi
rnar cu u$'rintr nofi*uirc absiracre cle obiecte;;;;;r.. i;;;
"
metaforl
oArecare nu este *1,-TIo, dccir o comparalie fd".tt;;;;;i."irrO spiritul
""' co'foncl er1 lill senl terme ra notion_caracteris6e ei1;or:jet sensiblc
'illis poru_point rle conrparaison,, (p. 1g7). '- ' vt
9.4.2. Considcratiilc fricute ii *ra*f general, atlt cle Ch. Bally
cit ;i de NI. Fontain-er'(iar inrr'-o arLa epoce aJc.n. viJr'ii i. c. Ilerder)
nsupla limbajultri figrilat al r.orhirii iorrrun",.ridicat p*b i.*nptd supe_
rtoarl in
.po.ezia Poprr.larI, capaLi limi[e prccise in sLudiul Elisei Rieset
asupra srilului rimbii gcrmaire vorbite (nu stil"ir-iiiririnn" AIItag-
spraclrc' r{oscorra,
.to6?1. Nume.oaseie_cxemplificeri
-pri"i"a
eapitore
r{cspre : Emotionetle Appetntiu,t, Eiiitrr,iiiiiiitj]i.'r'uf,rrl,iiut onomie qi
despre m,lrc aite proceclce ;i imagi'i prasii.c iril;;;;;";;cmai capa_
citatea expresivr al;mb;l de toate ,-it*i". U'asemenea stucliu abordeaza
dupii o metodl gliiqlificl precisl prollon"mai vcche" oliei"ii nalurale,
Io^'^']r:'
r"' a lirnbaj r rr Lri poer ic- r'i.;;. rt;ilii-'""
"ri*,"ri ;;'f;ir* in srera
poezrci popularc, r'omAnesti .u pr..I.l*,'c, 'n'in
"- i"ir.!J"rcl cele rnni
de seamir structuri poetice plast'ice.
'-"
. , $.;. cr.cari'c r""i,4::q1,,il".-$1iJ,,:,,1T[-11?':",.crir irr! iror
'urare
irr diferitere ei momente de buc.rie oli t,l;rt"t*, ra sirb'tori sau in cursul
m*ncilor, cste firesc
,ca
imagi'irc s+;i-air[ inae.i"il"-uaiil iotipt" io
:lt::l sutrs.tanl.a acestora. Astiet cloi'I sa*. colindd, poezie enigmistic[,
poezre scntcntioasr. literat*r'r cre ccremon;at, toate
-"p*'"i"
rr"rna lim_
llrjltTi.ttatrtrQl, arrziL -si folo.sit rr* t"f i'ir rnod crrrenL. Nimic crutat si
t've*tat ad-hoc dc
.cIIre colpor.to'i, in;i r".rut"ii' ;;;,;tji;;ru[;,lj
viti{"ilur. Dcbjta.ea trrIrrror a..rto,] .r*ofi,, cu rosLuri caracberistice victii
pop o'uhii, probeazl ma re'ri icstr.ie prirr,*r".pio- a.ruil;;ie ;:Tldlii
*nei.indeprrtate traclitii' c*viutuilrol"or, spus .c unnl mai inzestrat
poetic.,_cste retinut ;i se ada.uge rr"iiriii
"oni*.1;;;;;";;-refiincl
jn_
r cnL.aLd special penLrrr poczicr dcr.i'e Lxprcsic Iir.cascd
^ trerEiu].;i",
escrr!iale ale lucrirrilor ;i-fiinfeior. coorrota..a cui.entr *.rrrui spirit mai
ascq.tit este intnrchipaii, Ia'morltrl
"rt.;tt",- "; ;;f";;, Letoni'rie,
sirrccdrcr cLc. SrrbsLitui'tl ter.meiii pr"p..l p'irr ar!ii figrrra{i. exprimincl
cauza prin cIcct, ca in urmrtoarea tfrrn,ir",*, ., i-orr"tiiii si ciupesre
X:y.,.1::- 1,colporro'ut a cr"aL o-e;ifi;'sLrl.rLiti..ccasta a.e darut sd
lllc*rce Dr si trezcascr i*tercs, o rrai" buci*'ic in Linrtrii-cJor.actunali
1B
sI ,,Se joace" ele-a cimililul, cttt'espttnzind aslfel ftluctiei pentt'u c1t'e a
fost ere.at{. De aceea o butrft part.cr din imag.ni att tu srtbst.anftr lor tocmai
aceasttr laturir t a linfi*iului crt
"ioe'
social .
S,.5.t. ln cloine caractertrl asociativ evolucaz.l in alL setis, in con-
cordanll tocmai crr frrncIi:t at:estei categot'ii fo]clorictr. I*primin<I stilri
sufletc;ti intirne, autorii gi colpoltgrii lici ilt cazul dc fa!{ rnr I'ecurg lil
irnagini alistractc. Asociinrl se,ntirncntele dc aspecte ale mediultri am-
biani, creeazl irrragini r,ii, dc o t'at'I plasticital.e. Avem cle-a face ctt iritn*
Oini itnpresiae. ca iir folosim l.elrncnul pus in circrtla[ie de Ileuri ]{orier
i-lcrsi pe primul plan trecc cralpalia asoiiat!vI a aces!-eia, iu closrrl ci gil*
aiic puternie efuziunile lirice, latula subiectir'5 a metafore!. f)i'ltn utr
trxemplu ilusLratiy ln ace:rsli privinf it. liroina di1 iir:ici (.,mintlra"), adre-
sindu-se tlirect iubitnlui, asociazir sugestiv scntilnentele de carc c cll-
piinsl tlc slcra uruncilor agri]re;i creeazl astfel o inragine globalI p]iua
,si te.as eerlte prin sPrirtcent,
,si te"as f1[nri611.n inele
,,si te-ag da inimei nrcle...
de originalitate:
Ilrii bddt{d. Gherasirn,
cu tle elrag, tc.as b{ga-n sin ;
si (le tlr(ta te-at semf;na,
si rle rlrqq te.af seeera, doar iuima le-ar ntinea,
,si le.ag faco slog tn prag, doar de draq rn-a5 -stimp:ira._-_
;i te-aj lmbliti eu tliag, (Jurnik-Rirsennu III)
Din ciie sc obseLvi, plinul clublrr-.al frlmintfu:ilor suflctelti si-al. aso-
cierii lor de lumea tnateriald
- estc cu miiestrie dezyoltat, cnllninlnd
i1 Ultimul 'r'ct's. Exemplgl dat tlgrlnc tipic pentlu lirica scgrtI altielcan[.
ln alte doine lntnrchiliarea poeticil sc limitiazl la catrcnrtl olieulat cdtrs
pers.ouif icale.
s.5.9. Acest ruocl de courunicare poeticl cvolueaz[ in colintle
citre irnaginea simbolic-mit.ologicI. Cintind fata iudrig;tI sau ln-
drlgostitl, colportorii evocl ..gr:irdina cu florile" ; dezloltind legentlc
ca lirpta fecioiului cu ierrl, aclric un elogiu accstui:r' Limbajul devine
aluziv simbolic. Asocierile sint olientate cltle o alt[ lurne dccit cea a
rnerliului ambiant; i9i a1 rirclScinile ancorate intr-o altI zou5, mitici,
cxtraterestr'5, fiincl er"ocate : ..ltIncilc" sau ,.gridin:1" soarelui' Iuna etc'
Intr-o colindI cu teml miori Licii, glsim versuti cc izbesc prin putcrea
clc evocare: strun.qa lc erq c'el eerertf {e lunfi;/focul Ie era.cea raili de
.soare (Viciu, B. iVII, r'. {} *- 1l);'iptr-o alta, clctlicatl logoclnicului,
acesta cll5toregte cltre logoclnich, .'. c-o rnirtti {inind de lunfl, f crz
a1lc-mpletind cununii (Ibid., Il. XXIII, v. 10 -- 11).
Ne-am oprit asupra cito|va ipostaze ale inraeinii poelicc tipicir
folclorului, spre a p,,tre iu lgminl earacterul ci plasticizllnt. Aceasta are
ca ax frrnclamentai trt"talo(li& cltl diferite nuan!e'' Noi am semnalat mai
sus lumea concrcll, senzorialir, imaginca fiind proiectatl in fnsu;i mediul
ambiant rustic. Dar cu desl.ul[ ind'i'lzneal[ aritorii anonimi se incuureti
la asocicri dintr:e cele mai inclrlznele, lumca coucretl in care viefuiesc
fiind proicctati in zone cu totnl fabuloase, arta poebului anonim constind
19

t.ocrnai in mliesli'ia cu carc echilihreaz[ inLr'-o unic[ viziune cele doul
planuli. Datorit[ uuui sitn! artislic ascufib, colporLorii cautl s[ exprime
1ie cil de plastic, cle cololal, pe atit de r.oalal gi aluziv, comuqicarea
pocl.icl fiincl slrlbltutl de sirnboluli, rnai cu seami cind este vorba cls
lumea frirmintirilor intime. Interacliunea dintre aceste doui aspecto
alc imaginii folclorice repreziirtS. forme esenliale ale comuniclriipoeLice.
lnstr;i proiectarea anirnisti - a;a-numitele ,,pcrsonificlri" din doine,
expt'irnalea unor senl,irnenLe, cle ,,clor" sall ,,dragostd', de ,,urlt" ._ se
lnscric pe linia irnaginii sen2oriale, revela[oale de frumuseli neblnuite,
rle calc sint in sLalc atrtorii anonimi.
g.5.3. Prelurgi.i-'ii."iti"oi.-ii-rr*;ului vorbit, imaginite vin in-
circate cu calit[!i primordiale legaLe de iusili esenfa lor. Esbe ele pli-
sos aici sd rnai insisb[rn fl3i1pra caractelului lor : uizual, audiliu, senzorial,
euocatiu etc. 'foate aaeste laturi vor reiegi din paginile urmltoare. Blo
sint dcparle de incoerenla unora crcate de poefi mdrunli ai literaturii
scrise. Sint, este drept, plin deasa folosirc, multe imagini tocite, d,at in-
geniozitatea artistului anonim are srrficiente mijloace lingvistice ca,
6rientindrr-le alLminteri stilistic, sI le intinereasci, sd le aclaugr un'plus
'clc nontate plasticd.
_ {i.5.4, Concepute de r:etorica veche ca ,,ornamente", iar de esteLica
literar'I ca ,,formule itinerante", noi privim imaginile din folclor ca ex-
presie a unei gindili metaforice. Agacummari poefi, dedimensiunee lui
Eminescu sau Blaga, Goethe, sinb autorii unui sistein melaforic propriu,
tot, aga gi in cuprinsul crealiilor orale ver$ificate avem ds-a face ctr o
lLrme de imagini distinse plintr-o plaslicitate gi ea proprie, incad,ratd
intr-un anumit sistem raLolic. De aceea, ;i acesbea se impLrn ca valori
unanim recunoscute, fiintl luatc, des:oti, de model de mari pre!i ai li-
tei'aturii scrise. AseastA s-ar: dabora caracterului lor partieular, irnagini-
{e poetice nefiind creafii strict proprii ale auLorilor ancnimi. Sistemul ;i
culo.area lor slnt exprcsie a limbajului uzual, metaforl, mebonigie qi
,celelalte imagini cu trisituri parbicularizante, inbrind in contexturi fol-
cloiicl cu valenlele lirnbajrrlui popular, Rezult,at al unei gindiri melaforice,
imaginile devin, aladar, orgauisme cocreube ce cxprinri viziunea artis-
ticl a unrri popor
$.5.5. izvorind clin viafii, avind aladar arlinc sLrbsLrab lingvistic
c0mu1 vorbirii clrcnte, imaginiie folclorice sirrt rralurale, simp!e clai
frumcase; nu sinl citugi de pufin arbificioase. Piirnesc din priLea aLrLo-
riior anouimi sarcini arl,isLice, o d';sLinafie pceticl, materia fiiqd incul-
cat5. il rnarea arbi tratlifional[ a poezici folclolicc. Se pcale spLlne ci
igtrc cele clouI slere coexisli. mutual o dcplinl inl,eracfiqne : limbajul
fr:lclolului excrcibl o tut,eiS asupia exprimilii indlviduale, dupS cum aceas-
ta rliu rlrmI exetciti o iniluen!5 asupra comirniclrii coleclive' Sponta-
4eitatea clespie cate se vorbe;Leesie ciicurnscris[ Ia o sumi d:' mijloac;
cxpresive, de formule lipice, avute la iudcmiq[ clin voi-birel cuL'car"i'
'fractigia inridScinaLi in sinui uuei cLrlltti'i ofei'I autoiilor d: pr:zi,l
20
r).)nrtlsri aurrntite tlp:t'irli'.pc car'1r f.'*tl:-: lc foloselLc cu suIiticrrtl clr't-
iu,lii"re, - cfccL 9i al
'iirrui'ar:t
de ir"pi'aii*' lhtoi'rtn tlansmisibilitltii
r,;.arr, mjjror,cc'c do .ri"-,,'-.-1:"1",, u'i,tuge cale sp:'e o perfecti'ilitatc
c,,:rrin,ri. Ncfiiiltl l(,glrLc tl.: nirnic..i. r",i. tlc cxcrnplrr, ilnagiuilc lol-
cltrice s-arr cizclat si-se ciztloazi tueLctf irr steia anuntitor-"tctlii socialt'
H; ;:r
+
"
; r-trii:i; ; i ffi i,;'; i l; *;ll *l ;: il,i"T'1;Tf :':: t *:l*'!1 ;
I'l;l:;;'lillX'llT;"i:" :i':i;;i:;; " ii'ir'"'i-r..r-,0::i:: *suli pubricut
i:-1";ir;l;iit"rt, conL|ol si siimLtl. asupra aft'cr oralc'
. *", ",6:;.;:l;;d.ii ";;;i" ;: cousi cle,-al ii c u caraclcr general, al;ragem
arcnf ia as*pr.x
"orn.,,,,luf
,* r'lii,!ogit_;i etiogrdic al imaliuilor folcloricc'
,rcorale in va'ictalctt ;;;':"""ijli ot-"io't-i' riu*utcgeflor vine inso!itl
dc pirorcscr,r p.ir*j,ir'ul ;li;r.;;;r;rr]te "nlr"
r-rninl giculoarc a masclor'
Toate ccle sernnalatc mar sus I9l vor gisi ilustra:re in paginile ur-
mitolrc.
Imaginca foleloric'f, ;i cpocn
$.S. ln accste preli'iiT arii incerclm s[ schildm cil'cva sugesl'ii
o.ivitoare ra nalura'iril"g.*iiili;i"ri"L;i r"i"tiil. ci cu epoca. Fii*d poczic
srrivcche - FIa,a"tr't;3i;;^;; tL.'-11'-tt" exemplrr' a'r fi dacic[ -' ilc
inireblm, partr""r'e il;;;"; "iftrti.E-oralI
ceua'din modalitatea cle
contigurarc tipicir ;;#r,:;';";iTA;;. tleci, imacinea folcloric[ o vc-
c.n.lnrc multisecuta,;Td;";;tpitn'ut notitu se ii" mii deplin' socotirn c['
alitturi de configur"ii"?-riJr*, ""
tt*nt,i" rr.
""gtljlm-
i semanticd ei,
topica frazei 9i .f.itl'"in.*;;; ;; "*f.a'i"r'Vtlt'irfttirouung"
-ul) ce stl-
tt-""u];:L'Astfel,
linind searna.dc acclli faclori' nc aparc dest'ul tle
lirnpetlc ideea ci i^;;j;;;;;"logicr, n,ttnot practici agrart'^ca a "caloia-
nului'' sau a
"papatu8"io'"'
eslctestul de aihticl; ca s-ar li p:ttll'd*1:
volLa in
"po""
.r".tii
""filri
-cru.pato-dunlrene.
Conturul lor strantu se
conjugi cu ins[;i ;i;:;";;;;tareticricn. clipl.ici, a topicii, ctt o ]rluzrca-
Iital:c ,si Iitmicfup."iil"nl'Jiti ""tl "t'
lipttti paranomaziilc' homcoLeleu-
l""i* qi alte proiedee tipice vechii poc.zii'
lot rtin
".""lii
riJ;t-- ri,.evi.rri,nii provinc ri'l1s,ll"" alcgotics
din unele cintece,I;;";;;;';l*i'r'i" in*o'mintare sait nunl'I)' Procedeul
a[atogic capltir ,*""irrl"r,r a,linci,-
";i;;ii-;;;rimi
agczind in centrul
tor. unclc .tmrotori'i;il;;t: .r'rrr*a"r, inmorminta|ca ca nunld 9:"._--,
ilai veche, parcl, dinti-o cpoci.mai indepirLati d'ecit cele de mar
sl{s, rre apare natura imaglirii ;i.topica frazei'din poezia iucanLaliilor'
Confisurab[ intr-ui- scns
'i"11*tot*"
aceasta estesuspinuth de un discurs
J-t""iL"t in limiLc cLt l otul spccificc-
$.1i.2. N- *ti*ii"i*t'o "
initrnpll cu imagrnilc din noczia sir-
tiirLoritor a* i"roa'ii'l;ir"i-i"rit;J;l"t;;"""1'"i"n?- n"lattctor).ln slcra
primei catcgorii prlo"*iiin ,imiolLrl_ animalicr' (irncori exolic, legcndar')'
vegetal
"r".,
inrrrdit*;;;;;i;;a ""tui-ain
Istoiin ieroglificit de D; chn'
,1

temir' sau cu metafora clin fnuri/drrvile lui Neagae. Este clar cr ambiau{a
acestor. poezii are ceva clin poezia meaievalal uneie s;mil;l.r;i i;";;;
(cunuud, inel g'a,) prezinti pafticularitd.ti ce re separe de spiritul mo-
elern.
. .ln sfirgit,'daci linind seamr de conflicte gi de structrrra digresi'r
a baladelor, de numeroasele procedee cliscursiv*, l"
"ar*
iriai aa"euganr
o_ poetic[ a lexicului, fnsolitr de o tendin]tr crtre arhaizare, spunem (,.i
si poezia narativl aparline tot evului mediu romAnesc.
" . . q.8.3. Dupd funclia ;i cercul in ca'e circurr dou[ din categ'riire
folclorice * cimilitura gi cloina - s-ar putea crede c[ aparfin unot-epoci
si ele strdvechi. Daci pra-ctiea, la cea drntli, gi melodiiie, ta uttima,'pot
aparline vechimii romanilor, configuralia imaginilor aparline r.omantis-
rnului,- agadar unei epoci nu mai tn?epirtatd ie secolele xvIII si xlx.
4"rl?:]* .categorii dezvoltr.strirl*citoi limbajul metaforic. C"rJ a;riil;,
crmllltul'lle sint orientate, prin fulclia lor, cdtre un tip specific al clis-
crtrsnlui metaloric, ln care lumea lor este cea a vief ii
"oot.*porone
rus_
iice (cf inlra$ 29). In doine, multilatcralitatea imaginii
"p^rdlo
cea mai
Iastuoash haind a unui rornantism tot rustic. Dacd iceasti ar avea citusi
de pulin de-a face cu evul me<Iiu, cle exemplu, n-ar fi surprinz'dtc, s'A,
glsim simboluri de natura celor'din colinde, alegorii ,nu^ .o*p"iofii
de tipul .celor din.poezia tle ceremonial. Ambianlalnetaforicr este .*"
din poezia marelui Eminescu (crt cte firesc a folcloiizat po*l*i""*i" r""i-
prop.rii, transcriindu-le dupl limbajul oral). Nimi" or, *p",:1inu f ,r*ii
medievale, ecleziastice.
$3. J}upn astfcl de irrcrtrsiurr.l ilrrpresionisLc, intrcpt..itrse ,,din afata..
t,r*t.,iui, t*,to'ria^ 9l pu.t;"* pto"tot'"n'1 analiza inte.'*[' "diniiu't*rl"
rlncrtri : detclnrirtlr**'t., ,,n,' forlltr inranentc ;rloprii accsleia'.a ttllor Ineca-
;,i;";; itirrlt"i".'ru".l,' t,,t." cit'o'a sc o'grrrizt'az'I st'rrci'rt.ilc pocLicc alc
trit,uratulii oraie. lJe aceoa €lIn a9cza1: iii ce[tIul l.ravaliultri ttut1v11' ca
nlr|1odir f,'ndantenL,ain, si ete*en1ali totociall' exarninarca cu miuulitl
lr ttrrtului a;n p"rsp**tiva acestola' Irapl'ul ne-a dus la obselvatii noi
i,,i'ltJ^itr- n,itor,ini 1i colportoL'ul*i.,a'o''im ;i' il aceia;i timp' nc-a
Iilcl|eptat cltl'c o
".n],,*.o
ci;Licri a sLilrrlui;i limbajuhri poetic.
S. 7.1. n.u*t'".,rI" cuprinsul poezici popttla.re ntt.poate fi vot'ba cle
,n* t*ii,io.ttoot" al unui aulor, iaiare slic poii releri' ca la ccl al nnrti
sc|iitor:, fiincl, agada.,"iti^""iiil""[.va'iere - tocmai un semn al pop.ulari-
tri{ii acestui" -, "n"ilro
o"i""t singular clevine dificrl[ 9i aproape impo-
r;ibiii. De aceca. p* iooAui q.,nc'al al po-cziei populare,- autorul s[rtdiulrti
c{u fa!I a operat
"
p,"i*Ta'lti*ctic: in locul ionceptrrlui.de i'diridtrali-
tal.c a scriitortrlui- concept cu care opercazi critica stilistici- a adoptat
;;;;;;ri-;"i.gori"i,;"rn"",g*n.,Loi., folcloric. cu alte cuvinte, retorica 5i
;;;;i; t;
"rat?
ci tt"iiri*'t?o suhstituim noliriniigene*l" 1:-l:*'i:.pof 1;
ia,'il, pe aceea dc.'doini" sau "baladh" gi
"colindl"
etc'' ca rrilte categot'rt
il:;iti# h;"1.i';;";; njung*tt, la co*sicleralii stilistice qi elc distincte de
t-;6".;l"h "G.
A:."g.d rA'tug"qr deosebiri categorice jntre lirnbaiul
plaslic, metaforic, ai-cimiliturii de exemplu' falir de ccl al doiuci; 9i
tcf a;a se petrec ro"rur;r* rri cu siJem.rt ietoric al poeziei.incantaliilor',
,lrr- i-"r"f,ire a*
""t
prop'iri disc.ursului haladesc. Co*sbatlri clc asernenca
nati.rri se pot ru." qi pJ"iiu-cclelalte Geaiii folclorice. Astfel, simbolui
din colinde, ,^ ,roli"lr-^orguo;"utoric al itraturilor prebice, este altril
rtreciL in cintecele f,ro.rnr* ti., irl cele cle nitlttl ;.a.rn.d'-PIoc.edind in fclul
accsta, in cel r"ni ii;;;;.-;;ii, cleplas6tn inte'esul cercetf ii stilului di'
*fcra ,,autorultti" p; ;;;; ,'op"t"i", -mai
exact prin analiza intrinsecl
a categoriilor rotcrorice o" ri'"rirr., in ifera slructriiilor, acestea fiind, pini
!r ttrrnl, rczulLatui ti,'nJ"niir"'' a zeci tle gencra-tii de auLori anotritni'
lli au adiugat cu fiecare indivitl, de mai mare oi'i mai mic talent' qi ctt
fiecar.e secol tlecut,"-rp..f-"f - louf,l"n. a maselol, aju[gind pinl 1a noi
ln forme modelate -ngirrr"i. iategoriile folcloi'ice ne apaf' astfel, ca
organisme poetice biue
"cielin;tc in si-ne i*se;i,.ca structuri a.tistice care
ofEri cerceilrii un lalg cimp clt' posibilitali de intcrprelare'
Din Loate o."rJ"i ir,i il"ia.^n, clin r.cdcrc ;i faptul.cI ope|u [olclorici
cste, pe de o pariciil;=i;; unori.ealiteri de'r-ia!a (tiin4 imprrse odatl
crr obiceiuri gi pr""ti"ij,'iar pe tlc al{.a ea ciicrrll ca pirr',,eLimorr spiriLual'',
ca si lolosim termenii hii Leo SpiLzcr' ca trn plodtts litet'ltr decantat
a:n t.otul Ae fiograiistt' Uttottr at sociologism' pr-acLicat in folcloristicir
intr_o vrem* ,ro pr"n i"iiepi.rtatl, n-a dui la rezultalele scontate. S-a
aglomerat .,o i*por:ta"i'r"'"i"ri-r prir,-ind ,,necliul" soc!al, in care circulit
crealiile populare, ;;;;iai,l-;"i"Llior.tu ,,personalira.tea" autorului, opera
rnrninina cu totul in afata prcocupirilor investigalriilor'
Capitolul III
OPENA FOLCLORICI _ OPEIIA DESCIIISA
DESPNE FALqIOSUL FOLCLORIC
s-a fleut o lungr. dezbatere privind raportul dintre poezia pop*trar.t
;i cea cult5, adjcr s6ris5. opinia'ilustrului estetician Be'nedetto croce :.
cS,acolo- unde_poezia popularr este poezie, ea nu se deosebeqte de eea
cultd qi in modul acesta incintd ;i deifatl (,,Ma, dove la poesii pnpolare
e poesia, non si distingue da q'ella d'arte, e, nei suoi modi, iapisce e
delizia". Paesia populaie,p. B; cf. p. 11, 23,
'Bg;,
nu este altceva decit
o reformulare a unor constat{ri fdcute deja, qi cu argumente mai .ample"
de cdtre T. Maiorescu. Asemenea idei au avut drefit efect si menl,ini
*laiyl poeziei. populare Ia suprafafi. chiar unele'investigafii **i ,l*
detaliu, intreprinse de cercetdtoii ca d. Bronzini sau M. Barliori M. Itten-
bach gi de allii (cf. Gh. Vrabie, Irolclorul..., 1g70, p. 10g) n_au mers tra
profunzime, la relevarea unor esenle specifice numai poeziei folclorice.
22 23

Situali pe o alti pozilie metodicS, de analizi intreprinsi ,.elinH-
untrul" gperei, enm ariitam mai sus, investigarea devine-eficienti, si,
in acela;i, timp, mai obieclivl $i mai precisl. D,e multe ori pugi 5i nrri
sir forinultrm impresii, acestea nu rdmln vagi ; ele capdti un sup{ilt
mai qtiinlific prin datele privind limbajul ;i stilul, conferinclu-le, astfel,
un statut propriu ;tiinlclor exacte.
$.7.1. lnregistrarca faptelor stilistice, flcut[ cu destu]ir minu-
tiozitate, nu este pur formalr gi lici rnecanic[. Ne-am ferit sir oferinr
cititorilor simple liste, ingiruiri stereotipe de exeruple. Parcurginctr un
apreciabil volurn de texte, din ele am citras acele exemple ihistrative,
Prin care atragem atenlia asupra valorilor lor ca elernentc eufonice, ele
exemptu, ceea ce confer[ poeziei muzicalitate, sall asupra semnificafiilor
lor in contextul privit ca stnrcturi literari. Ajungem astfel la coneluzia
ci toate aceste componente sfilistice ale operei folclorice aflindu-se intr-o
relalie funcfionalr, de determinare reciproci, conferr creafici clasicitatc.
Prin studiul retoric al poeziei folclorice, rezerv[m un capitol
amplu repetiliilor. Identificate, adunate qi sistematizate, remarcini ci
ele nu sint simplc scheme mnemotehnice, bun suport la mcmorizarea
poeziei. Asemenea rol, despre care s-a vorbit deseori, trece pe plan cu tot.nn
secundar'. ceea ce le aduce pe prim-plan este funclia lor esteticr. chiar
dac[ aducerea lor iir cuprinzul op*rel d[ imprcsia de ceva banal gi factice,
banalitatea este necesari sI lege nestematele poeziei populare, ca in
Mesterttl lvIanole sau xrliorila gi atitca altele. Repetitiile ca proeeclee
retorice formeaz[ sarea care di glst, snsfine ;i promoveazi valoare*
artistici a poeziei folclorice. ln uuele cazuri, acestea clevin c/isee itineiant.c,
$.7.3. Vorbearn mai sus de ,,organisme poetice" ln folclor. Noliunea
apare mai bine circnmscrisd daci o raportdm la conceptul de funclionaii-
tate. cdci crealiile folclorice, ivite in condilii specialc, intr-un meciiu
cara.cteristic,
-poartS- semue lingvistice tipice acestuia. Fiincl protluslrl
unrri anumit climat, al unui mediu, ele primesc semnificalii ;i chiar structu-
rrri artistice in raport si cu o mentalitate a colectivitililor, cu rosLuri
!pj". fjecrrei catcgolii in parte. Menlionam cu alt prilej'ci o b"r*,rn o.t
1l[iorila evolueazi ln anumit mediu, conform cu o funilionalitate neruE. r]e
la caracterul ei eroic, se indreapt[ ]a cel de colindb, deci primegte tdr
festiv in sdrbrtorile cie iarn5, ca in altr parte aceasta sd evoluezb eiitrs
alLe structuri : de bocet sarr cintec liric.- Un alt exemplu de asemencr
evolulii ni-l oferd baladele haidrrssgl; ca a lui ,Jianu, cire se inclreapti
crtre sceneta dramatic5, citre teatrul folcloric. lncontinuu rostul, funct;a
care soliciti rnotivul, in trecerea de la un gen Ia altul (de la o categoric
Ia
.
alta), primesc semnele lingvistice profrii noilor ipostaze : eoi-inc]a
primeFte refrenul gi dezvoltl, de asemenea, imagini noi.
Ijormularea flcutd de .ludor Vianu, ci eleinentele operei Iiterare
"-..'!e gdsesc in relaiie funclionalr, motivele gi atitudinile coms,ndttt-
du-..si procedeele de compozilie ;i aalorile stilistice,, (subl. n. - Arta prazfi-
torilor romdni,1941, p.6), devine ilustrativr Ei in'sfera crealiilor oiare, gi
24
rnai cu seami. in acestea. Ea ni s-a_ imp.rs ca o realitatc stringentl in
t'unsitlelafiit" nourtt*"'iifittit"' Dc la o'categclic la alta' atn fost' pu;i
:;'r"':;;i;;riutt* ";';;ili;i
se adoptrm punctc dc vederc conforme cit
st-l'tlctura Poeticl a acestQra'
Ildrl intenlii p";;;"tice, tlar. in fafa- altor categotii folelorice'
cr{rn ar fi studiul c;miiiturii, am fost consiringi :a i: ':ip:nem
alLui
r,lmandament metodic-"*;'d" noua categolic ca cxplcsic a rtnui sislem
rnr:taforic figurativ' N;;i n-t$;:; inveitigare de-pc aceastl pozilie'
inn^rditi cu metoda foi Cft"1'Iaulon sau JcaT Pierre Richard' ne-a
fosl posibilS. analiza **"S"tf-i ii c-191-lscrierea discursrtlui enigrnistic'
I)u*cttri rle vedere ,."iu i;*rot ip p.iezul altei orale proprii categoriei'
Iri:irclit-ne de orice t-ili"d"ti"ii* 9i i'cursiurri a*cccloiice' cu pri'irc la
ln*diul amhiant, f" .of['ott*e, prin nararea unor evcuitnente llturalnice
r,n ,:licii.
1,"''''!'.7.i. Atit cle dcpaitc nc_a dus un *scfilencir ptrrrt:t dc vede.e, irrcil,
am fosl. nevoili ra p;;"J;'i" ro*i"e air"renfe de strucl'ulir in inslgi nabrtrr
rrnaginiior. AsLicl, ta'iocuf cuvc"it' o"t
"'[t*l
ci' natura rnetaforei din
t'im:liturd este o nrti a""it in liricii' cle- erernplu din doinl' I)ac[ in cca
.i*i.ii clevin*
"oig**ii;,i",;;;i";;
f;"cgiei catcgoriei rcspecli*e, in cealal-
r i ,.,r rrlimcsLc toatc ai;ribrrtelc ttnei rntiaforc ticichise' slinholicc' asoc;clilt
i:l',i'"'ri.lit*Lc in cu totul alle dileclii'
Rezulfabe uog.riirii^io-u*nrur celor cls mai srrs, rre oferl ;i analiza
rroe:r!i1or .1"
"*r"*t#i;i'-;;i;;det"'
Aotutca aviutl profil de ocl[' de
i'l,gieii a r':elii ;i i;i;i";: ;;;;;l an'rrrirni I'ccrr'g la sim'':rl care dcvitt':
l';rr:i )t' olganizatot' ,iili'ti" cle s1'rrtctrti'i u'tistict'i ca asl"flcl colintlelc s'a
rt,:vluit aiirnilabile poezii aluzive' L.-i ^^ -; *^-r.;,
orienrar I p" J;;;r;;';;i;; d csctrisii clc reLolica q i poctica moderni,
c*rcetarca totctori"i"lri"^"1-r"le pc noi liaze, funclamentatI gtiin!ific.
Se poaLe vorbi clc ; ;;t"Ji stiiisiicl pi'opi'le c'eaf.irlor' oralc. Delimi'atl
qi aplicabi la sfera
"-l-S"r"frt
fot*tott'ii..rceLitoiul .J:::10:tU ficclrcia
clintre acestea un rezervol de prterrle rcforice' iln rn{rcanrsm al exprcsivi-
i,i't;i'*tit rle cvitlcnb, plirt tol cu vom arlla 111xr ilr;rer'Ic'
"" ' 'H.;.;. in,'ii.iii,'ru"trrra_atentir a tc*iut,ri rr,:-u c,riylus 9i lr obscIr'atii
rrline tle intercs pr.ir;intl orchesLt'nt'e a confinu.lu'''tor'.lrt <lebit lrea d!fci'i-
l;i;,; .:;-;;;;i"i"i.i;;ili uoipo.rorii .
irnpun, i*volurrrar, 1nr1lite note
rlistinclive a"*"rroir,i"if.. i5. ii",;i.idiea oc rle-a conrli-rs de a vcrbi de
liprrri ale discursul'*i.'i;,;rkl;r;* mijloacelc sl.illstice si limbaiul poeLic
$u sintplc ,,[ura*",""" :ffi;Fto '*t opttti' lcesLea loirneazS' instrsi
.,;ri;;,ii,; op.r"l, r,,i,'tnn1* ci' Do accca' c"nco:nitcnL crt rinaliza accstot'a'
lintnr scarna ,l a* jJ^t'qi"y'it.nt' d'e iiei' cle rltr anumit spirit compozi-
liarzu!. c5ci gi
"r*"iri"-roiclorlce'sini
siapiuite clc asemenea coortlonal.e
c"c prir'+sc mai mult fondul lor' :: ^: ^7.r^,r.J,^"ii qnn'ir
Ar fi o
"roorul6
* t't"Ae cir autr'o|ii ;i colp.orl;orii ano111i au pi'eocil-
nari clare ori sinb ittli*illi*problemc 4s 6xhi1:cd a co:nprzi[iei' Dar a$a
riuln ace'tin minuiesc, cir dexter!t*L* ii i^t"runr^.. li;baiul poel.ic qi
?5

r)rocedecle stilistiss, cu_o.-aceea',i miliestr.ie r.calizcaze conrpozif ii folclol.ir:,*
( c ati'irg att'.lia p'in ccrririrlr.rr clirsic. l:re.dilcr.ir ,i* ro ."1"!urie ra .,,ru,e.,_
lic. Aslfcl, crr Loati..pulvclizai.tra sllilitrrlrri.co.mllozli l*;i";; r.fli.€ p,i;1"6
ri'o.ba i'sfei'a cimirirrir.ii.uu
"
p,.,,..,,.trutu;,-9ii,i;;;;i;;'l"j; avcm ci.-n
face crr cr naturii a rliscursrr/rfi mituforit: in prirna, sau cn alta a r/iscursrrdur
srttlcttlios, irr cea din rrrrni..uc o_[r'agrneurarc a acestrria poate i.i
'rir]r;r
;i in discrrrsul emotiu cli. doi'e. Dar iu
"..i"fi i,,rr,;';;';;;".- in sIc'*
p.oeziei epice, in balaclc ori coliudc. irr cea 4iutii, airruirut'iiior/csc, obic<:_
'l iv q-i complex, are eite'a serlne distiirctive, do care vom lirre scama ra
Iocul respectiv. Datoljtl meiliului, *p""ii ll'i-.O"i ".#;;^, modut tlc
rirganizare a materia-luluj cle'i'e o p,'.o.,rpar"e majori o rru.a,irur popurar.
Dispttnerea rnaterialului, se.face lqqI'anumiLe .,.it",lii,*'.,,,rc liir ele
at'ta tleclamatorich a colpoltoi:ului. bin citc yom ye<lea ia capitolui
respcctiv, este vorba cle o iclee epicd cc rirmeazr sr fic introrl'sr i*
gla.n5rl.cloic, cle persana.ie ce au o iriarecticr
"
ro., a* pr.irrtirari, car($-.
lerizdri;i tablowi cc *rineazr a fi ilnbirrate cre aga *"1r;-.1, r"cir eie sr.
l.rezeascl intelcs in sufleLr.rl auclitoril:r. Gen cornplef-ai"-iit" se r_edc,
balada solicitl din paltea colportorului nu numai ialerit io-nrt" clicfi'nii,
clirr si spiril corttpo:i{ional.
.. Nu nc mli oprirn ;i.asrrpra arLt'i'aspecr.c are discrrrsurrri, cle rrrnriurl
sI iic irrtatisitte la tocirt.,.cspcctlu. n;*i
"* ,i"r;i,i"sJj)am probternl
ca ata.e, cA una ce va.fi si ea in.aten!ia noastrr, fici.cr po**;"t"g.rnr;
a ,,olgalislnelor,, poeticr,r. riteni.ionatc rtrar srtrs.
. s.7.6. nlecanism*l ficlio*ar, agezab de
'oi
la baza a'alizeror folcro_.
i:::.-::1" lorclat.!i, *neori, an*tai de cltre a'hel.ip, de cltre ntorlel. (..^ci
r,e uril.. cul)lunc, pcrtnulabile sall r:eculente, d&in selilne
'izjbj]e
tic
:'J"T:i"1*''ricc
t.*clilic.rnare, ca'c funcf ioneazr i' virtutea unui a'rretip
ln ultiura vrellle ,i-a ficrrl loc in sfera gliintelor pozitivc, qi, int,r-o
1111
ru;ca rnIsur.I, pi in ifera celoi. urnaniste, icieea'd" -il;i. ia principatr
tnsLrumerrt tlc invcstiqar'c. ac('sta detine rtn pruc<,cleu metodorog-ic ,upar:i,,,,
!),yj ".r"i qeJa.rg. la ;f. lrar.i'a, Critica iJriir., p. r:ls). L;;..pi"l prezin'a
st pentr* folclor un foarte mare avanraj ra.iuiercg;i;";;;;i;;erorregate
de c.eafiile
'rale.
Insugi acr*r genezei ji ,t
"ii""fftri;i l;r;;;i;, pop*ra'e
i' rnijlrcul maselor poate fi"expricai si ";j"d;; ".]ii.^pri"
prisnra
modelrrlui. Cici mai nrult clecib rnernoria, de care ,_" ,ro.t ii atita, rno_
clclul ale facultatea de a jntroduce ordine, o sistematizare a rnulteior
date amorfe, materjalul folcloric putin{ ii *oi
""-"i_rfrfu trjat si
grupat in forme adiacente. Dar mbdelul ,,scoate i" ,"ri*i-'.,n"t* clorni_
.ante ca'acteristicc ope.ei. $i i' folclor noaetar"a limpticl si ()
orgauizare imanentri, o-norrni iunclionatrr - t"iJili. i"",iir.rierii"r:1
(Iltid.. p. tJZ).
-..,, j:t:llca ;i poeiica re of.eri mijloacele cele mai potrivite, rle neinlo_
('*Ir, pentrll evarrrarea artisticr a crea!iilor orale gi fundamentarea gtiinli_
fici a poelicii folclorului.
2fr
$.?.7. Am delimitat mai sus conceptul de poet-artizan' Prin aceasta
m-nq rlnri se se cread[
"a
Lt
"tt*
numui un meltCaugar cate cunoaqtc doar
li i;ri""e"1"il;i-*"ricnitc prin tradifie' Poctul looii3 posed[ ;i
r'*f",ri,l ionteiie ;i sensi'bilitaic, esLc ;i rru "inspirat"'.
Trtrind-proftrnd
'irta. el o exnrirn{ cu sinceritate sponlani' Are atitudini complexe lafl
;;";;;il.'i1,;;;il;l;potriva,,lurnii,,, nu devi'e a.narh.ic ; lei exprims
;; ;;;'*ti* o"*ofio"!iril", .nt* sinl nu numai ale.lui proprii, ci ale
tilt.rrt ""for
clin;ut"'-ilpo*tul se cortfundi cu cel care ia drumul codrului
ii,., ,.a"fr"n[ c* ietJ,
"ifti"a
artfel de fapte. Alteori insl fac.e impresia
rrnui implcat
"u
,ou.io ;tac[+i manifesti nemulf'umirea pentrtt o clip['
r fo** cir clocilitat*,
"o
il-qi revendice clreptr'rrile sale la fericire'
" - '-
n""*pti' la fro*or"i., poetul .anonim
cste incorsetat in tradif ia
u*gr,isiica'; o*nr.^e.ul" pto"*a** stilistice ciirora esl"e srlpus' I;'eori -
n,al,r 5alarll sau irr cinttcele funr:rare ori colindl *- esLe subjugat mo-
,i-fr.if,,i, pe tare-l r"ptodu.* cu mai multafidelitate' Drlro alteori' in cloin[
,lri-,ri.is?t"ri, sint^crcui. to.** analogice, autorii auonimi der.in nrai
,;,;.;r;;,iii;;;ai u"r,sitriiit" ceea cc lc f irriintd suf letul, gideci mai spo'ta'i,
',:ir:.ic un lintbai rrot.i.lit fr'[miutlrilol ploprii' irr poczia folclorici asistirn
i;;r."b;ii"riii" "
rupie t',cio."lati cc sc dr"r inlrc llndilic;i i*o'alic'
li,rr- ""ri"rio;r* 9i spiutaneitate, ca pi'[ la ut'mi astfel de tendinfc
sn se incheie cu atlmiiabile sinteze, cu itlte variante .originale'
Asemenea .nnrirl"iotii ne-au clrts nei elemult {ItoIcIorul"'' 19+7'
p. 521 la foLrnularea conceptului cla frrrnros f o,klolic
17! -t,1
i^?,::nt specula-
iir ; iur*nrarea se l',ariazitocrnai peun ;ir: d'e procetlet-' de cli;ee' de cuuin-
;r'.i,;;;;;;;" Irnprlml anumit ton fluent. vor.bim desprc a np1lelic a
.,,,.roriio,' orale, bxpresie cr.rrenti i* eseisLicl rornantic[, de claLa aceasta
r.a eltnresie a unor cleterminanlg f6ne5filistice' l)e asomenea vorbim de
;J.J,i1;;;; ri"ii""rrq ia.e u dcsconsidera crealia_-gcnial5 a poporului.
,;;;; "pirno-
i" locul clivagatiilor s*biccti'o, analiza tle inte'ior {r unof
r.1t {.crminante stilistice.
Dac[ in opera-inclivlduall aclul arc cet'a agrcsiv, attLot'tll voincl
c* orice pref sl ie clisti'gl fa![ de i'aintagi ori contemporani, ctt intet'-
f r*ti i a"'foiclor se ;;i.*;* contra,-'iul. ln folclor, inedit*I, spo'ta*eitatea
'il, a-.i, irnprovizar[o-r" r,.lrton eazi in'oluutar rtnui conformisrn tradi-
l,irr*i.'nl"iatle cli*" cel ce zic moti'ul, rccreeazi inyentincl cute noi
rnolivr-rlui, fac loc tnfrfoui"l etnografic, propliu.l:':tttilo]' ori.port'ietului
itit*.t"torlgic 9l rnulior alt'or asp"ecte slilistioe' 'I'alcntul mai impetuos'
.irtriirit de"sisiemJl"iotl... .nir.
"t
fi cel al llutarultti Pctrea Creful
$;i'.,;;r;r; cor",."tircart in pilsmuiri folclo'ice de acest tip, ca in xfiorilu,
,ittrt,ini*.1 spusl de cintirrelul icseau, peste care - arr dat Costlchesclt-
Strr{otean*. Acesta,1"*
"r.notoui,,l
motiv la
'n
inod plastic, flcind loc
,rlLi"t"to"t*for tablouri qi caractelizlri, altcle decil" ce.ltl cunosctt{'tr
,ii- t"t*"t* ont"riont". bLicit cle lung[ ar {i incubafia untli motir', ca cel
,,iiot, o""o"ta nu invit5 la strict conlormisrn pctlttt.rtir,, cttrm s-at' credc'
i;i}iir;i|i",e,'r.il"r"t.i "ompozilional,
bine fixat, estc rlescftis inova1'iilor
AI

dintre celc rlrar' divclse. lixplica].ia si.I
lul paate fi altminteri orientat, f enLr'rr
noul interpret.
[.ocmai in u;rrrinf a crl care rieatErria-
cfi nLlmai astfel sl-rsi spuni cuviliI liJ
F,q"RT[A A NOUA
R{ATA,RIAI,ITATE LIIqGVISTIC'{'
Il.,delarel cste, crr alLe cuvinrc, olganizarca lln.oi' forle inrr:rioai,c
cale, lasl, pc rle o paj.te, sI srr 1-xdi1 .apa".itatca unrri lopos spccific l,l,_r_
tlvlrlur respeetir., iar.ptr dc alta, Lalcntrrl, ilrgcniozitatea colporLon,irri
in a-pi imp*ne ceca ce-i propri*, ar srLr. ia,:'prin
"u*ro*n*
ol:servai.li
'cgtejim
opinia mai veche, cii riteratura folclo'icr ar ri nuoiai i;;;lti";
cI ca s-ar trausmite cle ia o epoci la alla cu mcdifjclrile cloar aclusc cle
caractcrul.flrrctuani, nesrgur, il memoliei; cr ca ar. fi fost-slrilucitoale
attadata sl ci ccca ce.aî fi,pi'opriri zilelor nofis.Lrc ai fi forme degL.aclrlle.
Dimpotrivi, gi ope'ei forcibrice ii voi'fi fost co'run"r;hit;;, ifcc'c,rri,
cal-e vor fi- ajuns Ia maluritat,e in epoci difer.ite : poezia
'qlc
cercrnor:iar
orientatti.dupl un modcl ideografic iir l,remuri' r,echi" balada * in
e'ul *rediu- g.a.rn.d.,_penr.ru a ajrrngc in fo.me ,p""ta*,itoar.'ir' uo**n-
1 rsmrrl sccolclor XV i Ii - Xl X.
- Opci'a folcloricl ast.e r/esr:/risri, a1aclar., mercu citre alte oljzontui.i
in strinsr,legit'rr clr epoca, dar ;i cri arte pei.spective are noului in{.er.-
Pt*tr.rnodelul pilstrintlu-sc, in csen!i aceiagi, fiind
'orba
J* o."i*or;
fnncf iuni bi9l9S;cê, unelc aspccte f'ormale, fi;na a"pfnrni" l;. ;;;;;;
artrslrcc
'a'ratc.
si astfcl pntem conchide ci modelui folcloric posedl
f-.t'oillii ,1rtrlogic..'cr dire.ite. .r.n1ri ioiriorr.. *u,"ii*nri;;;;. erisrinci e
rn rstol't:l r.rrllrtIii rrrnanitiiii.
CtPltolul I
El,nHltNTlt ALE ;IITHONIEI POHZIEI FSLCLORICX]
$.8. De Ia Vico 5i Ilertlcr' oi'i Alccsendri
'si
al!ii tlilr epcca lolnanLici"'
pinr la sc'iitot'i
'it' ";;:;;';i;;it;;;"*-;';isi'din'alIc
spili;' s-a vor'it
mcrctrdcsp|epoezr:r;;;tli;''; "" "r'oce"
a ntrru|ii' A|rnotriorsir' distiilsir
nrin[r_o flucnti*orro,a",t"* ^'i,,ri'*ro"ioLi -cle
m*r'murul izvoa_r'clor, de foltre-
i1,lii;,'#i;,r;i ;;i;i;;i
'fe,,,.lo'.
Dup4 c.xpi.e'i" 11::.1,'rl'l 1"'^
cpucir'
::'iii;;;";ilri." iall'.';;;i,;;; n' ii ro'r ..d*rn'czcirl" cc a i'z'cstrab
;; ; ;; nrimai :.:jryr^,f;;"*li lt l' :l iil-:t"li-;i*'-11#fi';'::
r-olbirca fiilrtl meloclicS, ea so aseamall
aceea plimul aiclionar:lf o*"lol, aftat.pe
""1*
tliot'ii t|qltc '11s
evolu!iei
sale, i_ar fi forurat o'irrinrr1,rl." a s.,,netelor din natur[' vic 9i coloratir,
limba l-ar fi coudus ;.;;;il--r"i.csii metaforice dintre ccle mai frtilnorstr'
;i la inbruchiplri miltrlotricc intcl'esaute'
Crr un nu"**rr.o'.,""?H"r-i:l* i"lit11i* la romanticii secolttliti tt'trctit"
la cnglezi .i g.r.*ni;;;i i;;";;anii Alccsanth'i 9i Rtrsso' la limitrcstr;'
i1. Irusso volheqte a.i
",.trl.rrrr"rirc
fccundri, vie, gralioasir",. dc o drngos-
te,,pcntru nal.uri qirilb?';i"ionioasl"' "tr "aie"ar'fi
inzestrati rr'rmanii ;
c[ nici tin alb popor ;-;il;;ti;,,o-pot'i" *iit de frumoasit' atit de origina-
l[", de,armonioasr',
..ir rrrr rcemcrea vocal:ular inLil*irn n*
'umai
]a
Mai rernarcdm c[ ltn esemeuea vr
pocli,;i;il;;;i;i;";";i *- e-"-d"ttoCloce' Tilu llaio|cscrr ;i altii (a se
r-cdca stridiile or. t itri.ioltf ldzo, p' cJ ;i irlm'; de asctneuen lrolclori's-
Iici romdnd, 1968, P. 48 si rtlm')'
Insuqirile po*ri"i il;;il"q sesizate in termenii de mai sus con-
semncazi numai rririe riatirra ei iu termeni gerrerali' flr ii refer:iufe Ia
cleterminantele noteiliionro o slructurii intime. De aceea ne propuncm o
inbregire a lor prinrr-o *."inte analizl a stratului sonor ;i lerical, ca qi a
sintnrei poctice. orrs*r.,uilir" sintclice si.t
'cluatc
in par.Lca rilLirnir I'ezcr'-
.j"i'l
""tirit.i
aiscursurilor folclorice a d:fclit'o[ cafegolii'
Aeeent-Pauzfl-ritm
Ne pi'opunem ca nrai int'ii s[ suiplinclcm.citeva 111 "Tl:11'i-
o.o*,'"i. ni.-it*oni.i versttltri folcloric rezultatd din : accent- pauza-
rl!,,i:'i;;;;rtrd;"-".;;;;" scurtr aâlizr de pe pr:zilia indicatit
de nabura studiului oiuttu,
-tn*inin-cl
ca probleina .- tle sc va girsi de
;;;fi - sn iie aloraatI anrphr de muzicologi'
0cr

$.8. 1. DacI vocabularul poeziilor folclor.ice nu trobuie iuventat
ad-hoc, dcci s{x1qi.in altI t;r[;;;;;r_ .,orrri.e"a ;;;;;, marea arri
a autorilor anouimi stI in ielui iJ"*ru-.u..intele slnt impi"iite lntre ele,
sint orinduite de-aga naturr
"u "L-riiono. armonios, ducr'd Ia crearea
ttnorpoezii pe clt rle naturale, pu
"ttidc
plrtcute
"."Jfrfi
j.frimii. Sado-
vcanu vor bcate de o,, togottne i .urtinrit"; :'; ;,: ;;il:;i
),i",.,,bo"h"t"
d"
cu'in[g',, de care ri auiorii ;";;il;';_arr rrrnas cilu$i tle pulin strdi'i
(clin q11s se va
'edea
iu continr,a.*1. nlrrrir"lia str rn mcrterirgqr acestora
de a potrivi cu'intere ,ti. o l* .ootxli'o ir,,ri.,,irt"i"'ir..t]."iL,.ii, .o,,"
"r.
drept baztr un anumit r"l a" r".rltuai* a sirarrotn., o proiiiore a anumitor
parze, crearea" intr_un cuvint, u u,...,i ;*,;;;'il;#,"l',.","
g'B'p' lntr-un srudiu (vers si merodie h ;o;r;;-'*astrd populard.,
in Gtndirea, Ig4 r' nr.. t, iq.' ii'-iir.""n,.iram it.tnsa'i,i"r.r"p"oa"n1e
rli'tre mclodie;i cu'lnt, intr" ,,....r.i+i ,,tr;"rr,l. i;;;;; f"ri_oi complet
cxpusi rrrrerior dtr c. gr5;1oi,,,'io-unt,i,losur
sr*aii-i','ririi"iorutur nrrnd-
nesc ctrrtat, ls5"{. plcciurl,o:
l" "r,".,*:"iir.j;;i,i; ;;;;i:#if." separard
fie a poeziei, fie a muzicii ,,nu dezvlhriti nimic esential,., Brtriloig afirml
cd existd numai,,vers_uri
"iot"t*:..
,ili;;.,,... acele versuri carc irr mod
:::"?ilsint.destinate fie si r* o*"i"r"'"ir o merodie'ocarri, fie s6 ac'm-
pa.reze' prrter'ic scandate cu voce ron.i* tare, o merodie instrnmentald
rle dans -.._ In care caz.sint a.no*ii" ii'i"r,n.,,i tehnici .ttriqrtturi, chiui!uri
etc., fic, mai r.ar. si lic lccitoi" l_ri'"r., in ctrip A* o.l"il"i.ii nupfiatc),
riri srrsri'ere mrrzicara, ar. iii.-i,,,
"",:,1*l:i
f,,i, r;-;;;Iiliurrinl*r"*ur,
irl cirei r.irm l-ar ,.rniri,l
"rc;;;,il'p)
,,,r.
Stlinsa intelrlependenlX melodico_r,erilali dLrce, cum este gi firesc,
tra tempo-rrri, la r-itmuri specifice
-jn"J
lrntuO*i ori cloinei, cincl colin4g;
sau pocziei cle ceremonial'etc. o n."in*n"o m;;care clei-.*lrn profiluri
augmettiativc, o distribuire diferentiatl a procecleelor retorice.
Estc a.rricun'scut faptril cr rroi^r-.,,se cirrti,, clupl acera;i ton
(.,rnonoton''). caoa Lil cte irrTioilit,ili ln'"jo,i,.* $r vci-balc. Ca rezullat
al forrclului inetortic, accentul .aO* ,rrlf,irm t,rohaic (o silabl accentuatl,
*rrnat'r do alta neaccentuaLd), timbrur ;i icmpn*t menlinindu-se ra acerasi
fCginf. 7^ vv"al'vt'^
^'urrlrtrru(lll-s
Un excmplrr ca rlrmdtoI11l : S/rrr/i.sor ;i uiilrL,lc, I Dulce li_i ourila, lele,
se rirentiuc la u n acera5i
'ivcile'1,,c"
;;'p;,i;;;i',;;;i;"r;'r'e.lit. p.inrr_o
liuie serpuifd. Dar inir-un af aoif"a iif ir*.r,unt gi acesta, comunicarea
.rmeazl
'nui
ritm ascenclent, cltre ', crcastl ;ntoo*tiooufi, marcatd
printr-o scu r,Li pauza..,de rrnde opo i .o lroo,.ir cl l rc f; ;, * t ;i;;';i.ffiffi ;;
pnm{r secren!ii. pr.ofilrrl cste oridulat.
Astfcl :
a) Ce mi-i dray l nu mi_i u.rlt
b) De_ar li ca treqru pdtnint.
Grafic ar pLrlea fi astfel redxf -rrr=-1in aj ur'rat de art vers (b), cxpns la
rrivc'l lelt **.
.30
Asemenea migcare ritmic,l tleviue preclominanti ;i in ''slrigilrrri""
I)oar cir aici linja *t.*oA*tttl e mai riclicat[ (poezia fiind strigati)' ca'
.i" tn pnnt" fdctiti linia clcscendent[ s[ coboare blusc'
s.s.3. $i ir,
"olina"
se remarcl acelea;i nivelur:i _infona!ionale
:
UnfiIX Pirgoian loan I i;rin pittlur.c-a tlc scutnpie-' (Viciu' X)' sint versuri
6;;;ioroo.tr,t lent,'piafo'it rnijlociu;
"o
ilt"l* si fie cxpuse la ni'elul
uroautarrt, ca urrnltoaiele: /lc roagit-sc I roaad; aude-se I ce' se-autle ?"'
(11,id. XIV). y ,
De altfel asemenea plr:fil lscendent-ondttlaut esfe propl'lu ver-
strrilor fundate pe inl'ersiuni' F:'
$.8.4. Baladele, fiind ,,zise" dr'rpl alLi arld decit doinele sau horelc'
de exJmplu, printr-nn
"*..iiu
retoriim_ (tnai cu seaml la llutai'i ca Pet'ea
Ci"lof ;"f"un;, ".tofrl"nz;
;utona!,ional in acel rnai complex mocl' I)ebrr-
ftff p;i;ir-J'Uni" i.rii, ii",.a, enunJ*l terpatic solicitind o su5liniere
sitabicl brohaicl, pt*;;;;;id tle o scrtrti pauzl inaintea ult,itnul'i cuvint:
La picior de / munte ?ij."n;.- 'l'corlorescu) ; gi in valianLa Alecsa*tlri
U -;- -O 'T -7 -/
iiregistiern acelagi fenotnen t P;
Ttt:t
de / Pla; De altminteli feno-
rnenul se nenfine qi in allc crealii'
Cin<lestcanun|atnumelehalatlei,abuncipoziliavocalit.,ialrar'cltrlrti
cste cca a unui stentor, cNn!ttl fdcinclu-se la ttn nivel nrai inalL, pe ttn torl
;r"p-t"ii" : Foit:icd mirdcine, I asculta.li, boieri' Ia n'tine"'
I)upI asem*rr"u t"g**tit'e ini!ialc, clebitalea devine' pc milsttt'a
introtlucerii elementelor ialutive, conplexl ryi valiat'ir. Aici expuuet'ea
""parn- "t*tt"
intonalionale inalic, .
stti forma t:not l:"l1nsc
rel'orice
intct'ogalive, prcdomiti"t" A" verb; iar ca versul si capeLc nra-i tnttltl vi-
;;;;;T;lp;ii;'.1 r;";; scur'lr pauzd clupr prirnsl cuvint' astrel :
Miul / ce-ni fdcea ?
Miul / cd-i uotbia'..
ca apoi s[ mlidieze iutoilalia : - .
Murgul I td-mi Pornia,
Murgul I cd-mi sbura"'
Am spune cd versul *rt"
-fAiLf,
ca astfel sd imprime exprtnelii tocmai;
ii""ta'" al"ramativl. Dup[ asemenea^p[r].i urmeazd versu|i sar:udale,
subliniate la moclul *ti,i""U", leut, sirit imiruse tlc o comp'alalie inca-
clraLir in anadiPkizl :
Pasul / ea vintul,
Vintnl I ca 11tnclul.'.
Asemenea versuri primesc un
'profil grafic zigzagat- I'r'ecvenla utlor'
asemenea versuri airar" inacoseb'i in .,i"1" ditt baladclc zise de llutarul
frral""n clescaperit'cle G. Dem. Teodorescu. Transcrise in forma uaLulaii'
"
mb.ntil ritmice, cle cltre un invllat cu bogat[ cu]tur'I clasic:i'eJeapar
iiln'nir" colec!ii,'e drept, rnai taL, ceea ce inseam^i cl formeaza o e**
i'acteristici a tempo-rtliri balaclcsc oral romAnesc'
QT

Alteori astrer cle versrrri evolucazii ciiL.e forr'e mai arnple, aar tclt
sacadate, ca de exemplu tn ro,io )li'ir,,ol,
Ulm_i Si Lra:i sau: copile
sc cldlina, ,ni_ai tn;elat,
fdgi pi paltini florile
-'"*-
s_e pleca, 'n:r-
le_ai cdlcot,
f runtea apele
rle i-o rdcoria etc. mi_ai turbttrat.., (G.I)ern. Teoclorescu, p. 5g2).
o astfel cle miscarc,ritmicii, cu toatc cd ptrstreazi aceeagi mrsur{ bisila-
bicr, a troheqrui, nau""Jupi;;;;;;;riniere cantabiri a ficcir.ui cuvi'r,
lcln-anta recitatoricl fiina v;zitil"aililrr_ plin altc rnranfe.
Cu Chira Chiralina irrregistrlm uu alt tcmpou. Lilutarul declan_
seazi expunerea de ra un prarr"i"ton"lirrnnr supor.ior, clebitatir ra moelul
s{ cntorrtlui, rnai rnrrlt sl r.igat I (") , ' '
a) Cftirti, Chiralind, run.end, c(t,inil,
lloarc ile grdtlittd, ia-tnd tit pe",:nirrc...
-occa, tlin cite s. noate tlcclrr.e, rrr.t,ii ri$or.rlirr s;labir i'siiabf,.:i dirr r.cr.s
in
'ers,
pinir ra
"
'.."*ie iii;;;;ir'o,*Ul' .,, opoio iu segmenrui urmltor,
si cuboare brtrsc la [on opus, f""t lfrj',-'
Dar Chba rtdeci .si nu_i 'uscttlta,
de cusd._;i uedea...
..^_, ,,h,T**ga cpunerc a pocziei rrliaLivc rslie I nre;te;ugitii esLe, clesigur,
t czriitattrl rrrrol imprrlsuri tcrnpcr'ftrnc;rrarc. Nrr-i
'i"ui' pi,iin
",1.u5r*,
tnsa ci flr'ccnt-Dlrrza_tempo siriL arlrr,;t si dr srrbicctell i.cspcctivelor
lrala<lc, ca;i de o tradil-ie'reri;;;;ril,'^iu.,rpo.t direct cu epoca si scoara
tlru c.r.c fdcea prr;.tc cinlaiclul.
$'8'5. unor asemenea elementc ale poeziei forcro'ice; cintrreful
adrrrqr, lprc a. spori ,si mai rnult efectur sLraiului uonor, ;;;;;i, inrarioare.
I* Jrr'aclica,,zice.ii'',.a.de'rrrdi'ii pocrncro. cr.oice, accstea ili-rac apar.if ia
intr-o fhre'tir cusc'rsivitate. F;guriloL stilisiice, a";;;;;",".or* ;rr,pri_e
djscursivitate lir.ici, sint urmat"e ac versuri declamate dislinctiv sau cle
a.ltele in riml interioli.i.. Asemerr*n p.o**J**_ impriml o cliversitate torrali,
ca rez*lttrt al a;a nrrmiteror.c-ornpr&e reioricc,'ins",iit"li;"a"je o nirnicd
si gestic;i corespunzltoare' cici,'aga c*m s-a mai rlror,-"orpJrLa'ca unei
pocms eroicc, poate fi. consicle.atr drepb o scurLr ,:rp*"*oio.e scenicr.
, $.8.6. lu poczin incautaf iilor (tiescinl.ecc) cur.intcle capirLi iir rosti-
rca lo-r'o.mi;ca'e deoscbitr fa!6 db cloin[ srirr baiarra. e,:Ipulrnrca to,
'sonori' cind acceleratd,-cind. lentd, discrr.sivr,;nrp,.irrre vicii an*mib
timbru, corespunz5tor stirilor psihice ce ,tapirr"r" colportarea care voiegLe
si le sugereze ;i bolrravului. Accentui qi m;gca.ca ritmicl siut i' sLt.insi
f:ff:d::ll,j-,,:ili.i.1|i::l,.l.rrr*', clespr.c carc vorbim nrai ctcpalte.
r*Lr-u p'ezrc (re trp UnpcraLiv, ca urmi[oar.ca: Tu, boalii puz,il.onra
si uricioasd I sti le tlici I tinde ro*g... f Colou*;, p. 241), crrvintcle primesc
o rezonanll deosebiti pri* arLicularea lor asce'denti sacadatd.. pe cind
in irlta dc rip invocariv, ca de pild[ : BuLrt rrtiri'iili-";;;.,i':.."" coace,
s2
nrr r[scoace... {ilitt., fi. 2rd) mi;carea intoualionall se pliazl pe lns[gi
rrilsura afec!iunilor sugcrr;.rte. ln clisculsul fabulativ, mipcarea. ritmicd
s* suprapune cu dinauica vorbirii declamative ca gi cum ar fi segmente
rlr: f,oezie eroici.
lrr oricare din crcaliile folcioricc, citabe mai sus, ss vede c[ la origino
palrza este o oplirc a vocii, necesar'l iuterpretului la reglalca respirafiei.
.ceasl.a !ine dc natura fizicd a celui cc colportcazl. Dar pauza este in-
clircatd de semnificatii lingr-rstice. Ureasta fonicI semnalatl duce la
dlrl'izarea discursului, iar intelprctul devire un tnaestru al zicerii ritmate.
[-ircori asenrenea segmenliri se plocluc sub imperiul unor paralelisme
fono-semantice, insolite de ..foi'me tali" si ,,forme slabe", la nivelul unor
solidaritifi pe care rin culegirtr:r ca G. Dem. 'Ieodorescu le textualizeazi
ingenios, sugerind tocmli o realitalc a ceea ce alr nuinit : O complexi
tr:hnic6 retolicL
In cadnil clcafiilor folclorice se poate volbi de o pauzit melricd,
ca in epos ; dal in dcscirrtrecc, in cirnilituli ori in poezia sentenlioasi avem
ttri:-a face crr pauze semanlite, Dac[ in primul caz, interpretul ignoreaz[,
rineori, pe cea tlin urnrir, in cimilit,uri ori descintece acesta este nevoit
sir-i faci loc, tocmai ca producliile rcspective s[ capcte sernnificafiile
e lr r,enite.
S.8.7. $i in poezia cimiliturilor pot fi semnalate toate atributiile
de accent-pauz5-ritm, scmnalate mai sus, bineinleles cu particularit5li
specifice aceslol crca!ii. Datoritl funclici pe carc o are in cercul de asculti-
tr;ri - dc a plopune intrebiri cu cheie, metaforice, drepb exerciliu
de inteligenll ,si sivirqii'ex unor jocuri socialc -, cimilitura este concisd
:;i de aceea sugestivl (la lirspunsul cc urmeazl a fi dat). 'focmai pentru
accasta velsurile (si chiar inyiruirea cuvintelor) iau fr:rma vorbirii cu-
rcnte aluzive, prirn.esc accente distinctc, tari, mai cu seaml asupra
crrvintului
- semnal. Pauza evolueazl ctrtre elipsir gi suprimcre (verball
lndeosebi). Situafia poate fi bine obsen'ati in cimiliturile cu mai mulfi
tcrmeni, metafolici, strurtrri adusl firesc dc perifrazi. DupI cum in
seriile sineccloticcfiudate pe fraza eiiplicl, impune pauza, in realitate
iiupi'imare, fie a velbulili sau nrlmelui, care irrdici ceea ce urmeazS. a fi
r:imilit.
Ritm - a.crrent
- rnlsnrl - parizl, toate la un loc formeazi
si.r:uctura bazI poeziilor popLrlaie in liniitele generale, infiliqate mai sus.
:ceasta trehnie privitI ca o expresie dirscti a unei comunic[ri poetice
speciale, sLrb f olma rnelodico-velbal[. CrLvintele primesc variate tonuri, din
care arn inccrcat sir sr"rrprinclcnt cilcva, in raporl strins cu funclia poeziei
si crr ccrcul de ascLrltitori. I)ar, in acelagi tirnp, o textualizare care se
iinsclie irr limitele clasicc lle versului, ale rit:mnlui vorbirii naturale.
[tigorismul forinal nLr-l pleocnpd pe intelpreLui popular. I]un rnegtggu-
Eai al genulLri ps carc il reprezintl (doinI, baladi, poezie de vraji),
rrbselvlm la acesla o inclinare fireascl citre versul liber impar, gi prozo-
d:a asiuretrici. Scgmcnte in form5 rcgiilati (mai cu seamd la haladi),
t -. Dtn eslilJr.! !:ccri'l loprrtare romdnc
g$

clasic5, i-arn sprinc, in ritur trohaic, sc inliuIuic ctr pir'!i neregula{t:, a
versulrri liber (deseori iarnhic). Iat rirna (monolitna in irnperfcct, c'a *i
perfect con-rpus) altelneazl crl versul impar, in asonanf [. Iar clacil irl
doinc ;i colinde, in balade, catcgorii folcloricc t:rr fr"urc[ii prirnordiale
estetice, autorii anonilni au fost stlpinili si au impus o frazit poet.icitr
euritmicd, adici. const,ruitl siutagrnatic ploporIional, echiliblatl aiiri-'
tectonic[, ceea cc ploducc ileoscbitir ar:rnor].ie, in poeziit. incanta!iiirri',.
ca gi in unelc segmente alc eposului folcloric, cotnrrnir:lrca dcvine irtegali.r,
eritnicd. Ea pr:imeqte o fluenlii in declan;area sacatlatl a unei peretzii
cu totul particularl. Ritmica aceasbasincronicl (cu gest, nri;care, cuvint)
trebuie pri'i'itl ca fiind de origine magicii.
$.S.8. Am'menlionat deseoli cI poezia pc,prtlali se face ...r.iziti
in valiate cercuri de ascultitori. Se poatc vorbi gi de un rilrn sorlcl.
Cuvintele, ca s[ impresionezc pe cci de fa![, prir.ncsc anutnitI accent,uarir
tocmdi ca astfcl cornunicarca sir ai]:ir scmuificalia tlorit.l. Dc aici gi destul
de nrrutcronselc pIrIicxpusc srrit l'olma telsrrlrri liher'. sinl ]urzate nrrl::;ri
pe pauzl. InlinJuilea de acccnl-e cu cont,rastul dinlr'-o evoiufic inalli
si alta joasl esLc nnulat,I.
La altc crca!ii, cum ar fi hola (cinl.ccril dc lrrrne), ct.irtlurricatea cs'.,c':
asnciatS. ;i rle rrn ritnt coregrufic.
ln poczia de ceremonial a colindclot', catic alt,minteri irt inLieag;l
poczie populari, sl.nrctura ril.nrrlui (;i deci;i a itrLona!,iei) cstc cailcni-
lionati cu rigurozitat,c cle arhitq:ctr:nica rnclodiitror, cur)I de alt,fel arai.li
gi C. Bririloiu (loc. cit.).
. Figuri etrfnnice
$.9. ln poezia frilcloricir apal frccveut figuli sorrorc frrndate pe
sirnilitudinca t.errnin:r!.iilor. Rebolica anl.icir si crra norri cltrrroruinaliz-caz.il
acestc fenorncne de limbl priu tclrncnii de /rontetittleubn ;i luttneaplolon
(figura din urmI difer'5 oru'cculr de ccaialii. plivincl iudcoscbi pirt;'i-
vilca cazurilor).
$.$.1. Prezent in toaLe categoliilc folclolice, homcoteleutonul
se int,iinegt;e irrdeoscbi, iil coliuclc, in versrili de tipnl ultnltot'; ... .i-rrtr
cerbnt tnurgrt; sau ... La I:vezi r'orzi (Iiciu, p. 113), ,lle cxeuaplr:
din aceastl categorie pot fi icient,ificate sub forrne curn sint cele cle rrrai
sus, isovocalice,
$.9.2. Amlielc figur:i sini- ftrirdaLc, Itu Lrltcori, pe sftiit.nri so11tut-{-".
Euforria rezulLi din potrivirea i-errninatiilor la douir sau rnai tnutrte
versuri. Aceasti figtrli conculeazi ctt lionteopltilrtnul. care diferi oarc-
cnm in sensul potlivilii cazrililor'. Prczentc in toaLe categor:iilc folclorice.
asemenea figuri eufonice devin insl elemenle expiesive ele bazir, imbrccrti
iraina unei frumuscli eufonice, ca unele ce urtneazl si fie re!.inute rnai
cu ugurin'[ i cle citre colectivitirfi, izbincl spilitul tocnrai pi'iu f]uenia irrr
pldcutl, in prcverbe ori z!cale indcosebi.
34
O exprcsir ca ut'nrlt.oarct: uorDii dulce mrrll atluee, cst.c pc buzele
n'r,.iliora tocrnai plilr crrfiiiria plIculI a cclor doui crLvinte aseminitoare,
plin telminatiile similale. ,sl-fcl clc sinriliiLrclini soucle plezintl anumite
!r'adr:, nrai rnali sau luri rnici, rlc intluchipirli cxpresive. in exernplele
t'[n: rnai jr.is, lciilitrtfia unui culinL fol'meazir un altul nou ca infelcs,
sprrrinrl aslfrl vclurnr-il cufonic al pror-erbulLri: O&raznicu tndnincd.
Tirazuieur,/ I'ir,:;irosu rtrrdr' osu. O acerali strLrcl.url sonor:-r erpliml si
ue^iriltoml escrtrplLl : Zu,ikr nuiritti secilco /.>^utele mdritd slutele, I miilo
nrririlri trrrdile. Sau: {.'^rtuI dtrcc ponuaselc i;i ullnL trage /oloasele i Unu
rnare, / a/i rr lare : rnut-ri bra$, I c1lrr-tr nrale | ;-allul rle poale .s-aga!ir.
.lt.e exemplc sint. rlute nrai dr:iral'l.c ettr.
Ceea ce se observir d:n toaLc cs-lc faphil cir, cle;i ascmenlrile tef-
lnruafiilor sint tlc riifelito stntctuli morloloeicc, r.:lc prodrtc sonoritili
rr;'e fac exprinrarcl agreabili, in starc <le a fi Jre buzelc rnultora.
S.9.3. l. [-insle dic!iorarc sall enciclopedii cle stilist,ica uu fac nici
n rirosebire intn+: homcotelnuton ;i homeoptoton. I-ausbelg, ccl nrai
ar.izat ir1 aceilstl plivinli, scrie cit figrrra tlin urml ar consta irrtr-o
lrrrl.rivile a ctzurilor, ca rle cxemplu ; {lu rtibdarta I treci marea, / dar
cu ri'url / nir:i TrirJrul ivezi si unele din c-remplclc de mai sus). Un vers
r:r ulnrllonrl indicl un alt clrz: I'asilicir, clop cli elpe{, / Vind Ia noi
r*rrninieil (Polr:piliu, p. 2{i, IV).
Ultirnele exernple llsl sir sc intlevadl rnai vizibill tendinla aut,o-
lilor anon,mi rle-a se juca rri crrviutcle, de-a tt'anspuue astfel courunicarea
ilr sfera untri ioc lin{r'istic.
S.!}.2.:1. 'olbrnin mri sits dc complcxit,atca figurilor cufonice,
intrej csute cle plrrzc ;i liruc irrtorioarc. Cornbinarca lor apare a9a de
fin5, incit, estc grcu sil clistingi gi sir piccizczi r,rndc itccpe una;i stirgegte
.alla. elc foi'mind loate la rLn loc lln angrenai sonor specific clealiilor
rr.ale. Ilemitlca noastrir se poatc dcsplinde din cxemplelc dai.c, dar ;i
alin unlitorul (ilinl"r-o doinir ardeleani-.Pompilirr, XXV, p. 32) :
(,'rr a,sc/iiiir I din ulitr,r,
r:tt piintinl da sub leninili,
n-aibiL slnrc / c/inare,
ca. I)uniLrea f cind e mare.
La cc sc tctluce sistt:mLrl eufonic dc rnai sLrs ? : a) la rimi interioar:I ;
i:) le homeotcirrrrl.ou ; c) uncoli, la alitela!.iuni; toatc apoi fiind uni-
tirnte dc accia;i ritrn ;i dc o riml irnbll,ti;atir.
$.{}.3. Paronontq:irt. Lrrlrn aceasti figurir cufonicir in sensul
cta,L cle LaLisbelg iI, oS. ti37) : dc pseurlo-elinutktgie. Creatir dc autorii ano-
l-'ni in scopnl 1ir'.rtlrrcer'ii urrur'flr'luorrii pllcrrle rii'cchii, accasla cstc
rl.+s intilnii.I in poczia Poixlall"r, mai cu scanrl in cimilitriri ;i jocurile
tic copii, rlar' ,si, irrt.r-o nai rnicir misrrrir, irr litci'atura cle cclemonial
t,111 deine, in b:rlatlc (in accste din urmir ntai rar').
l{si:anism.ll lcxical r:onstir in relLrarea priil rcpetai'e a plrf ii ultirne
r.r ,:ur.intuiLri, ct rlir e xclrplu : miorigi -, ri{i, in balada cu acelagi nume ;
s;rrrr, in cintcceh dc seceti, ca: scoloirne > icne ;i scoloilti )r ifri, ca gi
fld,r,'r-{r,rari }' rrrd{ : crt grlleata } Ica(a.
35

Din c?le se vecle, cel de-al doilea cttlint' care se desprinde rtrirr
acee.agi r5ddcin5, apare fdri sens, firS nicl o valoare semantici' Este
astfel o etimologie-,,fals[", ttn cuvint gol, doar anume derivat pentru-
ca s[ producl muzicalitate, o ri[rnicl eufonici. I'rigura are un mare rol
pentru aceste caliteli in cimilituri, ca de excnrplu : Icildrugc:l
- rulc'i"
d.e bagi degetul le mulc{ (pieptenii de lini -}Iohanu, nr. 287). Alte exentple
ale modului cum funclioneazl in aceast[ categorie a poezici enigrnis-
tice vezi mai departe.
5.9.3.1. Derivafia de mai sus poate fi inversatl, aclici etinrr.rnul
fals si preceadd cuvintrtl din care se desprinde. Astfel. ganr g{ru!
buzdugan..,; sau : Iie, lie, cioctrlic.
$.9.3;2. ln refrenele colindelor intilnim nurneroase deriva[ii false
de felul cclor de mai sus, gi acestca avind pe lingi o valoare semnifica-
tiv[ pentru con]inutul poeziei qi o alta eufonici (r'ezi mai depar:te)"
Ov. Birlea consideri asemenea forme drept, sinrple sufixe ori prefir:.e"
,,... LlIr fel de adaos de iperprefix". Este greu de acceptat propuncre&"
Mai intii in poetic[ ca gi in grarnaticl termiuologia ntt poate fi invcn-
tati, clci totugi desinenlele citatc au inlelesul lor, optts a ceea ce inseatnnri
paronornazie : figuri stilislicl eufonicd. l)t"agomilescu citeazit c{}
exemplu : lradullare ) tradittore; iar W. Kciset' citcazit ca exemple:
lo liue a life, einen Ganggehen, aI uoluer que uoluir:. Sintagmele tnai sr:s
citate sint proprii folclonrlui romirnesc qi reprezinti o fazd priml si
pusi de almouii fluente caraeleristicc euforrici lirnbii noastLe. IJe
altfet asemenea armouii pot I'i identificate gi sub fornia altor fistrri
de dicliune.
5.9.3.3. Numcroase sonct'ilirli elfonice, fundat.e gi acestea pe deri*
valii cun sint celc de rnai sus, se intilrresc in jocurile de copii, ca in exeln-
plul urm[tor: Am.tarn: I tobaeam. / melu'trelu, / ini.scutam, I ciad-t,avi.o !
dombori, I buzateam ribilachi (rcv. lon Creangd, VI, p. 83). Tehnica estc
a paranomaziei, adici din cuvintul ridacinl se desprinde o parte repe-
titivi, care n-are nici un sens, figura discursivir fiind - aia culn am arii-
tat - o fals[ etimologie. Crearea uuor aserrenea forinc constituie o
modalitate curentS, explicabilI prin funcfia acestci categorii : cle a str
crea forme eufonice gi tainice corespunzlloare iocurilor cle copii.
Posibilit5lile oferite de Iiml:I spiriLului invcnLir, al copiilor sint
infinite. Asemenea scurLe poezii, ridicind limba in sfera rrnui joc lirrgvistic,
lmpletese cuvintele conferindu-le ccle mai multe clin insr-r;irile enfonice
semnalate mai sus, ca de exenrplu : Pripddic-rlie (palouomazie), zi nidtii
sri uie (iotacism), sus in deal la vie (omoniurie), c-a nwi! Ilie, pe-o scirt-
d.urd latd, cu gura cdscatd (Pamfile, Jocuri, p. 360).
Deseori asemenea crealii sint joculi lingvistice, reuniuni de cuvint.e
cu inleles insolite c{e altele ffu'5 sens, configurlri sLrauii, impuse de cr
ritmicl specificd. Dlm qi in cazril de fa!i un singur exetnplrt : Sisi caprt?
cu mdrgele, I cu mai mulle ghiocei r, i Ronlig, bon!i;, I pe l"a rasa lui Tiuict'"!:
?$
lfivieana, hcrberraua, I ranlurile, pauf urile, f euteuvia, I ueselia, ia'!i ntina
d-acia...
Cuvintele finale forme az| scnmaltrl in viduLea c[ruia funcfioneazi
lotregrrl lingvis{ic.
"5.C.a.-Orrrmatopeea.
ln limit,ele cclor spusc mai stts,-onomatopeea
o".,pe uo rol principal in poezia folclofic5. F'igu.ra, identificati deja de
t*tJti"a antici (Quintilian, VIII, 6, 31), consti in crearea.de cuvinte
imitatiie, fic rlu$isunete ciin natrrrl, fie dupi st[ri sufletcgti. exprirnate
inteljeclional. Literatlps fol0|sric5, expresie directd a vorbirii uztlale,
ilust|eazi in aceastS privin.ir ,r imen-si capacitate. IIai cl_nu existi
categorie in care onorintop*"a si nu fie chemati si-qi spunir cnvintul,
i mprlmind aceslor crealii ipilit original ;i o armonie. in plrr5'
--'
S.S:;.i. t" A"ire, ca Jxpresie I pu[eI''icelor stiri lirice nle onrttlui
din p6por,
"por
rr,,-"roor" i'.,rr,,t-i in care inteljeclii :to:..o1', vtti' ah'
g.". 'r,itotlazi tonificind p*ter*ic. afectivitatea poeziei, fiind eepresii
'imilaliue
ale rtnor cxclamalii scoase dc cei in cauzh.
In alti parte ardt.Sm tonalitalea afectivi a unol versul'i cxclarna-
tive, care incep tocmai cu astfel rle interjeclii. Intloduse a.btrziv de col-
poriorii profesioniEti in ciniecul de luure, acestea impriml afeclivitate
ar[ilicioas5.
5.,9.4.2..Dimpotlivi, in striglturi, versut'i precedate. de int'erjec-
1ii : oiilio, ptiri, ici-ici, 1ci, ir'p'itrii tli'atnism 9i vigurozitat'e'
' Onomal.opcea n1i"r"'ctt, ittrtt..litrc intilatiuii
-a
ttuor fcnornene ctrin
naturi, a milclrilor ficutc de uneic instrnmente de lrtcru .(vez.i
in cilni-
lituri),'a unoi' animale sau phslri (cu dcosebire in_jocurile de copii);
unele ulmeazd modelul plrrcinr.,lnaziei, ca de exemplu : piligac - !Jae' /
te oi in /igae...
Drn iariatelc exemplifici|i cfet'ite spre a ilustra stratul sonor al
timirajului folcloric, ,'"r..,it1 o mai'e bog[1ie de forme. I)c.nominalizate
cu o terminologie reba|baLivir, pr]sir li'inclemini cle rctorica antich
(reconfirmntd giae reil-oric,a rpc,tleina), ele sint totu;i creaj.ii ale maselor
;;p;1il Sub'aceleagi aspecte - uueori peiorative - se.attd qi astirzi'
iadioa parte clin nagaiut vorbitonrlui comun. I;IrI intloialir ci ele au
fost introeluse in sfel'a lite'aturii folclorjce i' mod firesc, poezia fiintl
"*pt"i;"
a lirlbii coticlicne. I)in intregrrl proccs nu lipsc;te ,si o voln|6
a autorilor cle ir afirma limbt$ttl tonr:epit ca joc poetic,si social'
;llte procedee eufonice
{A}iteralia ; rinra intcrioari)
l.ara sa arna cullura literal'il a lui Eminescu, Alghezi, Blaga,
iar actul crealiei sI conlini in sinrl-rure inventivital.ea 9i stridania de a
fi cit mai originali, altolii;i coiperrtorii anon;mi au proltat prin crea!iile
lor rafinam.ilt utiirti., guit ;i o mr,." indcmnare. Curn vot' fi ajuus ei
si creeze capoclopei'e ale literi'atulii populare, nu mai rdmine o tainb.
Din analiza ie inireprindem fu studiul de fa!d, rezultd cI ei au dat glas
37

Vrabie, Gheorghe - Din estetica poeziei populare

Vrabie, Gheorghe - Din estetica poeziei populare

Recommended

Recommended

More Related Content

More from George Cazan

More from George Cazan (20)

Vrabie, Gheorghe - Din estetica poeziei populare