SlideShare a Scribd company logo
UNITATI DE RELIEF
ROMANIA
FORMARE TIPURI DE ROCI ALTITUDINE MAX TIPURI DE RELIEF
CARPATII
ORIENTALI
CARPATII
MARAMURESULUI SI
BUCOVINEI
 Prinincretirea
scoartei terestre in
orog. alpina
 Prinvulcanism
 Vulcanice
 Metamorfice = șisturi
cristaline
 Sedimentare =fliș
 M. Rodnei –vf Pietrosu:
2303 m
 Glaciar
 Vulcanic
 Carstic
 Stanci cu forme curioase
CARPATII MOLDO –
TRANSILVANENI
 Prinincretirea
scoartei terestre in
orog. alpina
 Prinvulcanism
 Vulcanice
 Metamorfice
 Sedimentare
 M. Călimani –vf Pietrosu:
2100 m
 Vulcanic
 Carstic
CARPATII CURBURII
 Prinincretirea
scoartei terestre in
orog. alpina
 Sedimentare  M. Ciucaș – vf Ciucaș:1954
m
 Stanci cu forme curioase
 Cea mai intinsadepresiune dinM. Carpati –
DepresiuneaBrașovului
CARPATII
MERIDIONALI
GRUPA BUCEGI
 Prinincretirea
scoartei terestre
 Metamorfice
 Sedimentare
 M. Bucegi – vf Omu: 2505
m
 Glaciar cu circuri si văi glaciare
 Carstic cu chei si peșteri
 Stanci cu forme curioase (Babele si Sfinxul)
GRUPA FĂGĂRAȘ
 Prinincretirea
scoartei terestre
 Metamorfice  M. Făgăraș– vf
Moldoveanu:2544 m
 Glaciar cu circuri,văi si lacuri glaciare
GRUPA PARÂNG
 Prinincretirea
scoartei terestre
 Metamorfice
 Sedimentare
 M. Parâng– vf Parângul
Mare: 2519 m
 Glaciar cu circuri, văi si lacuri glaciare
 Carstic cu chei si peșteri
 Munti asezati radiar
GRUPA RETEZAT -
GODEANU
 Prinincretirea
scoartei terestre
 Metamorfice
 Sedimentare
 M. Retezat– vf Peleaga:
2509 m
 Glaciar cu circuri,văi si lacuri glaciare
 Carstic
CARPATII
OCCIDENTALI
MUNTIIBANATULUI SI
POIANA RUSCĂI
 Prinincretirea
scoartei terestre
 Metamorfice +
Sedimentare =M.
Banatului
 Metamorfice = M.
PoianaRuscăi
 M. Semenic–vf Semenic:
1446 m
 M. PoianaRuscăi – vf
Padeș:1374 m
 Carstic cu chei si peșteri
 In S M. Banatului, Dunărea a format cel mai
lung defileudinEuropa
MUNTII APUSENI
 Prinincretirea
scoartei terestre
 Prinmagmatism
 Metamorfice +
Sedimentare +
Magmatice = mozaic
petrografic
 M. Bihor– vf Bihor:1849 m  Carstic cu chei si peșteri
 Magmatic (coloanele de bazalt de la Detunata)
 Munti asezati radiar

FORMARE TIPURI DE ROCI ALTITUDINE MAX TIPURI DE RELIEF
DEPRESIUNEA COLINARĂ A
TRANSILVANIEI
 Prindepuneri de
sedimentepe locul
unui fostlac
 Sedimentare (pietriș,
nisip,argilă,sare)
 1000 m  Dealuri subcarpatice,podiș
 Depresiuni submontanesi intracolinare
 Prezenta”cutelordiapire„care continsâmburi
de sare
 Prezentadomurilorgazeifere (cugazmetan)
SUBCARPAȚII
SUB MOLDOVEI
 Prinincretirea
scoartei terestre
 Sedimentare  CulmeaPleșului:911 m  Dealuri subcarpatice
 Depresiuni submontane
 Alcatuiti din1 șirde dealuri,2 de depresiuni
SUB CURBURII
 Prinincretirea
scoartei terestre
 Sedimentare  Măgura Odobeștilor:996 m  Dealuri subcarpatice
 Depresiuni submontanesi intracolinare (între
șir de dealuri)
 Alcatuiti din2 șiruri de dealuri,2de depresiuni
 Prezentavulcanilornoroioși
SUB GETICI
 Prinincretirea
scoartei terestre
 Sedimentare  Măgura Mățău: 1017 m  Dealuri subcarpatice numite măguri si muscele
 Depresiuni submontanesi intracolinare
 Alcatuiti din2 șiruri de dealuri,2de depresiuni
PODIȘUL MEHEDINȚI
 Prinincretirea
scoartei terestre
 Metamorfice
 Sedimentare
(calcare)
 600 m  Carstic
PODIȘUL GETIC
 Prindepuneri de
sedimente
 Sedimentare  PlatformaArgeșului:749 m  E unitate de piemont
 E alcătuitdinmai multe platforme
PODIȘUL DOBROGEI
 Prinincretirea
scoartei terestre in
o orog. Caledonică
(podisul Casimcei)
o orog. Hercinică
(M. Măcin)
 Prinsedimentare
(Dobrogeade S)
 Metamorfice (șisturi
verzi)
 Sedimentare (calcare,
nisipuri,pietrișuri)
 loess
 M. Măcin – vf Greci:467 m
(P.Dobrogei N)
 200 m (P.Dobrogei S)
 Carstic cu chei si peșteri
PODISUL MOLDOVEI (P.Sucevei +
C.Moldovei/Jijiei + P.Bârladului)
 Prinsedimentare pe
un fundamentvechi
al platformei Est-
Europene
 Sedimentare  Dealul Ciungi:688 m  Cueste/coaste:Coasta Iașilor (relief
structurat)
 CâmpiaMoldovei este presăratăcu iazuri
 E afectat de alunecari de terendatorita
prezentei argilei
DEALURILE DE VEST
 Prinsedimentare  Sedimentare  400 m (400 – 600 m)  Unitate de piemont
 Prezente ape termale
 Au aspectdiscontinuu,fiindintrerupte de
pătrunderi ale Câmpiei de Vest
CÂMPIA DE VEST (BANATO – CRIȘANĂ)
 Prinsedimentare pe
locul unui fostlac
 Sedimentare
(nisipuri,pietrișuri,
loess)
 CampiaVingăi:143 m  Crovurile (depresiuni formatepe loess)
 Prezente dune de nisip
 Sunt3 tipuri de campii:
 Inalte (Vingăi) =piemontane
 joase =de subsidență
 netede =tabulare
 Prezente ape termale
 E parte componentaaCampiei Panonice
CÂMPIA ROMÂNĂ (C.Olteniei +
Sectorul Central/Olt-Argeș +
c.Bărăganului)
 Prinsedimentare pe
locul unui fostlac
 Sedimentare
(nisipuri,pietrișuri,
loess)
 CampiaPiteștilor:300 m  Are aspect înclinat,fapt ce a determinatsi
schimbareadirectieide curgere arâurilor
 Dune de nisip
 Crovuri
 Sunt3 tipuri de campii:
 Inalte =piemontane
 joase =de subsidență
 netede =tabulare
DELTA DUNĂRII
 Prindepuneri de
aluviuni
 Sedimentare (nisip,
loess)
 12 m  Zone de uscat =grinduri
 Zone acoperite de ape (ex:bratele Dunarii:
Chilia,Sulinasi Sf Gheorghe;bălți,mlaștini,
lagune si limanuri fluviatile)
 Conditii de formare:
 Cantitateamare de aluviuni depusede
Dunare la varsareain M.Neagra
 Panta linade varsare a Dunarii inmare
 Lipsamareelor
 Oscilatiile de nivel ale M.Negre din
cuaternar
 Curentii circulari ( produsi de vant) ai
M.Negre

More Related Content

What's hot

Reljef Evrope
Reljef EvropeReljef Evrope
Reljef Evrope
radmila10
 
Www.power point.ro 1932-franta
Www.power point.ro 1932-frantaWww.power point.ro 1932-franta
Www.power point.ro 1932-franta
Alex Brătfălean
 
Unutrašnje sile zemlje ljđ
Unutrašnje sile zemlje ljđUnutrašnje sile zemlje ljđ
Unutrašnje sile zemlje ljđljubicadj1
 
Tektosnke ploče i nastanak planina
Tektosnke ploče i nastanak planinaTektosnke ploče i nastanak planina
Tektosnke ploče i nastanak planina
swag messiah
 
2 power point america fizico geo (1)
2 power point america fizico geo (1)2 power point america fizico geo (1)
2 power point america fizico geo (1)elenaancasinziana
 
Sateliti i mala tela sunčevog sistema lj đ
Sateliti i mala tela sunčevog sistema lj đSateliti i mala tela sunčevog sistema lj đ
Sateliti i mala tela sunčevog sistema lj đljubicadj1
 
Arta in Grecia antica
Arta in Grecia anticaArta in Grecia antica
Arta in Grecia anticaAndrei Popa
 
гимназија 1. разред (стара грчка и стари рим)
гимназија  1. разред (стара грчка и стари рим)гимназија  1. разред (стара грчка и стари рим)
гимназија 1. разред (стара грчка и стари рим)
Aleksandarrrrrrrrrr
 
GEOGRAFSKA ŠIRINA I GEOGRAFSKA DUŽINA.pptx
GEOGRAFSKA ŠIRINA I GEOGRAFSKA DUŽINA.pptxGEOGRAFSKA ŠIRINA I GEOGRAFSKA DUŽINA.pptx
GEOGRAFSKA ŠIRINA I GEOGRAFSKA DUŽINA.pptx
radmila10
 
Vulcanii
VulcaniiVulcanii
Vulcanii
Tudose Claudia
 
Pad zapadnog rimskog carstva
Pad zapadnog rimskog carstvaPad zapadnog rimskog carstva
Pad zapadnog rimskog carstva
Dušan Novakov
 
ITALIJA.pptx
ITALIJA.pptxITALIJA.pptx
ITALIJA.pptx
ValentinaMai
 
Alpske zemlje
Alpske zemljeAlpske zemlje
Alpske zemljetanjamz
 
Sunčev sistem - Saša Stojanović
Sunčev sistem - Saša StojanovićSunčev sistem - Saša Stojanović
Sunčev sistem - Saša Stojanović
Edukacija Obrazovni portal
 
Uvod u fizičku geografiju razvoj geografskih misli - nova knjiga
Uvod u fizičku geografiju   razvoj geografskih misli - nova knjigaUvod u fizičku geografiju   razvoj geografskih misli - nova knjiga
Uvod u fizičku geografiju razvoj geografskih misli - nova knjiga
Prva kragujevačka gimnazija
 
Sjeverna Evropa.pptx
Sjeverna Evropa.pptxSjeverna Evropa.pptx
Sjeverna Evropa.pptx
VladanLukić
 
Zapadna evropa
Zapadna evropaZapadna evropa
Zapadna evropa
TeodoraJaovi
 
Studiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismStudiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismSilivestru Catalin
 

What's hot (20)

Mesopotamija
MesopotamijaMesopotamija
Mesopotamija
 
Podisul moldovei
Podisul moldoveiPodisul moldovei
Podisul moldovei
 
Reljef Evrope
Reljef EvropeReljef Evrope
Reljef Evrope
 
Www.power point.ro 1932-franta
Www.power point.ro 1932-frantaWww.power point.ro 1932-franta
Www.power point.ro 1932-franta
 
Unutrašnje sile zemlje ljđ
Unutrašnje sile zemlje ljđUnutrašnje sile zemlje ljđ
Unutrašnje sile zemlje ljđ
 
Tektosnke ploče i nastanak planina
Tektosnke ploče i nastanak planinaTektosnke ploče i nastanak planina
Tektosnke ploče i nastanak planina
 
2 power point america fizico geo (1)
2 power point america fizico geo (1)2 power point america fizico geo (1)
2 power point america fizico geo (1)
 
Sateliti i mala tela sunčevog sistema lj đ
Sateliti i mala tela sunčevog sistema lj đSateliti i mala tela sunčevog sistema lj đ
Sateliti i mala tela sunčevog sistema lj đ
 
Arta in Grecia antica
Arta in Grecia anticaArta in Grecia antica
Arta in Grecia antica
 
гимназија 1. разред (стара грчка и стари рим)
гимназија  1. разред (стара грчка и стари рим)гимназија  1. разред (стара грчка и стари рим)
гимназија 1. разред (стара грчка и стари рим)
 
GEOGRAFSKA ŠIRINA I GEOGRAFSKA DUŽINA.pptx
GEOGRAFSKA ŠIRINA I GEOGRAFSKA DUŽINA.pptxGEOGRAFSKA ŠIRINA I GEOGRAFSKA DUŽINA.pptx
GEOGRAFSKA ŠIRINA I GEOGRAFSKA DUŽINA.pptx
 
Vulcanii
VulcaniiVulcanii
Vulcanii
 
Pad zapadnog rimskog carstva
Pad zapadnog rimskog carstvaPad zapadnog rimskog carstva
Pad zapadnog rimskog carstva
 
ITALIJA.pptx
ITALIJA.pptxITALIJA.pptx
ITALIJA.pptx
 
Alpske zemlje
Alpske zemljeAlpske zemlje
Alpske zemlje
 
Sunčev sistem - Saša Stojanović
Sunčev sistem - Saša StojanovićSunčev sistem - Saša Stojanović
Sunčev sistem - Saša Stojanović
 
Uvod u fizičku geografiju razvoj geografskih misli - nova knjiga
Uvod u fizičku geografiju   razvoj geografskih misli - nova knjigaUvod u fizičku geografiju   razvoj geografskih misli - nova knjiga
Uvod u fizičku geografiju razvoj geografskih misli - nova knjiga
 
Sjeverna Evropa.pptx
Sjeverna Evropa.pptxSjeverna Evropa.pptx
Sjeverna Evropa.pptx
 
Zapadna evropa
Zapadna evropaZapadna evropa
Zapadna evropa
 
Studiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismStudiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacism
 

UNITATI DE RELIEF.docx

  • 1. UNITATI DE RELIEF ROMANIA FORMARE TIPURI DE ROCI ALTITUDINE MAX TIPURI DE RELIEF CARPATII ORIENTALI CARPATII MARAMURESULUI SI BUCOVINEI  Prinincretirea scoartei terestre in orog. alpina  Prinvulcanism  Vulcanice  Metamorfice = șisturi cristaline  Sedimentare =fliș  M. Rodnei –vf Pietrosu: 2303 m  Glaciar  Vulcanic  Carstic  Stanci cu forme curioase CARPATII MOLDO – TRANSILVANENI  Prinincretirea scoartei terestre in orog. alpina  Prinvulcanism  Vulcanice  Metamorfice  Sedimentare  M. Călimani –vf Pietrosu: 2100 m  Vulcanic  Carstic CARPATII CURBURII  Prinincretirea scoartei terestre in orog. alpina  Sedimentare  M. Ciucaș – vf Ciucaș:1954 m  Stanci cu forme curioase  Cea mai intinsadepresiune dinM. Carpati – DepresiuneaBrașovului CARPATII MERIDIONALI GRUPA BUCEGI  Prinincretirea scoartei terestre  Metamorfice  Sedimentare  M. Bucegi – vf Omu: 2505 m  Glaciar cu circuri si văi glaciare  Carstic cu chei si peșteri  Stanci cu forme curioase (Babele si Sfinxul) GRUPA FĂGĂRAȘ  Prinincretirea scoartei terestre  Metamorfice  M. Făgăraș– vf Moldoveanu:2544 m  Glaciar cu circuri,văi si lacuri glaciare GRUPA PARÂNG  Prinincretirea scoartei terestre  Metamorfice  Sedimentare  M. Parâng– vf Parângul Mare: 2519 m  Glaciar cu circuri, văi si lacuri glaciare  Carstic cu chei si peșteri  Munti asezati radiar GRUPA RETEZAT - GODEANU  Prinincretirea scoartei terestre  Metamorfice  Sedimentare  M. Retezat– vf Peleaga: 2509 m  Glaciar cu circuri,văi si lacuri glaciare  Carstic CARPATII OCCIDENTALI MUNTIIBANATULUI SI POIANA RUSCĂI  Prinincretirea scoartei terestre  Metamorfice + Sedimentare =M. Banatului  Metamorfice = M. PoianaRuscăi  M. Semenic–vf Semenic: 1446 m  M. PoianaRuscăi – vf Padeș:1374 m  Carstic cu chei si peșteri  In S M. Banatului, Dunărea a format cel mai lung defileudinEuropa MUNTII APUSENI  Prinincretirea scoartei terestre  Prinmagmatism  Metamorfice + Sedimentare + Magmatice = mozaic petrografic  M. Bihor– vf Bihor:1849 m  Carstic cu chei si peșteri  Magmatic (coloanele de bazalt de la Detunata)  Munti asezati radiar 
  • 2. FORMARE TIPURI DE ROCI ALTITUDINE MAX TIPURI DE RELIEF DEPRESIUNEA COLINARĂ A TRANSILVANIEI  Prindepuneri de sedimentepe locul unui fostlac  Sedimentare (pietriș, nisip,argilă,sare)  1000 m  Dealuri subcarpatice,podiș  Depresiuni submontanesi intracolinare  Prezenta”cutelordiapire„care continsâmburi de sare  Prezentadomurilorgazeifere (cugazmetan) SUBCARPAȚII SUB MOLDOVEI  Prinincretirea scoartei terestre  Sedimentare  CulmeaPleșului:911 m  Dealuri subcarpatice  Depresiuni submontane  Alcatuiti din1 șirde dealuri,2 de depresiuni SUB CURBURII  Prinincretirea scoartei terestre  Sedimentare  Măgura Odobeștilor:996 m  Dealuri subcarpatice  Depresiuni submontanesi intracolinare (între șir de dealuri)  Alcatuiti din2 șiruri de dealuri,2de depresiuni  Prezentavulcanilornoroioși SUB GETICI  Prinincretirea scoartei terestre  Sedimentare  Măgura Mățău: 1017 m  Dealuri subcarpatice numite măguri si muscele  Depresiuni submontanesi intracolinare  Alcatuiti din2 șiruri de dealuri,2de depresiuni PODIȘUL MEHEDINȚI  Prinincretirea scoartei terestre  Metamorfice  Sedimentare (calcare)  600 m  Carstic PODIȘUL GETIC  Prindepuneri de sedimente  Sedimentare  PlatformaArgeșului:749 m  E unitate de piemont  E alcătuitdinmai multe platforme PODIȘUL DOBROGEI  Prinincretirea scoartei terestre in o orog. Caledonică (podisul Casimcei) o orog. Hercinică (M. Măcin)  Prinsedimentare (Dobrogeade S)  Metamorfice (șisturi verzi)  Sedimentare (calcare, nisipuri,pietrișuri)  loess  M. Măcin – vf Greci:467 m (P.Dobrogei N)  200 m (P.Dobrogei S)  Carstic cu chei si peșteri PODISUL MOLDOVEI (P.Sucevei + C.Moldovei/Jijiei + P.Bârladului)  Prinsedimentare pe un fundamentvechi al platformei Est- Europene  Sedimentare  Dealul Ciungi:688 m  Cueste/coaste:Coasta Iașilor (relief structurat)  CâmpiaMoldovei este presăratăcu iazuri  E afectat de alunecari de terendatorita prezentei argilei DEALURILE DE VEST  Prinsedimentare  Sedimentare  400 m (400 – 600 m)  Unitate de piemont  Prezente ape termale  Au aspectdiscontinuu,fiindintrerupte de pătrunderi ale Câmpiei de Vest
  • 3. CÂMPIA DE VEST (BANATO – CRIȘANĂ)  Prinsedimentare pe locul unui fostlac  Sedimentare (nisipuri,pietrișuri, loess)  CampiaVingăi:143 m  Crovurile (depresiuni formatepe loess)  Prezente dune de nisip  Sunt3 tipuri de campii:  Inalte (Vingăi) =piemontane  joase =de subsidență  netede =tabulare  Prezente ape termale  E parte componentaaCampiei Panonice CÂMPIA ROMÂNĂ (C.Olteniei + Sectorul Central/Olt-Argeș + c.Bărăganului)  Prinsedimentare pe locul unui fostlac  Sedimentare (nisipuri,pietrișuri, loess)  CampiaPiteștilor:300 m  Are aspect înclinat,fapt ce a determinatsi schimbareadirectieide curgere arâurilor  Dune de nisip  Crovuri  Sunt3 tipuri de campii:  Inalte =piemontane  joase =de subsidență  netede =tabulare DELTA DUNĂRII  Prindepuneri de aluviuni  Sedimentare (nisip, loess)  12 m  Zone de uscat =grinduri  Zone acoperite de ape (ex:bratele Dunarii: Chilia,Sulinasi Sf Gheorghe;bălți,mlaștini, lagune si limanuri fluviatile)  Conditii de formare:  Cantitateamare de aluviuni depusede Dunare la varsareain M.Neagra  Panta linade varsare a Dunarii inmare  Lipsamareelor  Oscilatiile de nivel ale M.Negre din cuaternar  Curentii circulari ( produsi de vant) ai M.Negre