Srednja Amerika - Prirodna bogatstva i privredaIvan Ristić
Central America has natural wealth in agriculture and industry. Key crops include sugar cane, cocoa, bananas, coffee, tobacco, and cotton grown on plantations. Agriculture also includes corn, sorghum, millet, wheat, beans, rice, and soy. Livestock raising focuses on cattle, goats, and sheep. Fishing catches tuna, sardines, and lobsters. Industries include mining for silver, oil and natural gas reserves, and bauxite and nickel deposits. Manufacturing includes food, textiles, tobacco, chemicals, and petrochemicals. The most developed tourist destinations are Mexico, Cuba, Mayan ruins, coastal resorts in Mexico City and Havana.
Srednja Amerika - Prirodna bogatstva i privredaIvan Ristić
Central America has natural wealth in agriculture and industry. Key crops include sugar cane, cocoa, bananas, coffee, tobacco, and cotton grown on plantations. Agriculture also includes corn, sorghum, millet, wheat, beans, rice, and soy. Livestock raising focuses on cattle, goats, and sheep. Fishing catches tuna, sardines, and lobsters. Industries include mining for silver, oil and natural gas reserves, and bauxite and nickel deposits. Manufacturing includes food, textiles, tobacco, chemicals, and petrochemicals. The most developed tourist destinations are Mexico, Cuba, Mayan ruins, coastal resorts in Mexico City and Havana.
Italija je zemlja smještena u središnjoj Europi, okružena Tirenskim morem i Alpama. To je jedna od najpoznatijih zemalja u svijetu zbog svoje nevjerojatne kulture, hrane, mode, arhitekture i umjetnosti. Italija ima oko 60 milijuna stanovnika i smatra se jednom od najgušće naseljenijih zemalja u Europi. Glavni grad Italije je Rim, a druga najveća grad je Milano.
Italija je zemlja smještena u središnjoj Europi, okružena Tirenskim morem i Alpama. To je jedna od najpoznatijih zemalja u svijetu zbog svoje nevjerojatne kulture, hrane, mode, arhitekture i umjetnosti. Italija ima oko 60 milijuna stanovnika i smatra se jednom od najgušće naseljenijih zemalja u Europi. Glavni grad Italije je Rim, a druga najveća grad je Milano.
1. UNITATI DE RELIEF
ROMANIA
FORMARE TIPURI DE ROCI ALTITUDINE MAX TIPURI DE RELIEF
CARPATII
ORIENTALI
CARPATII
MARAMURESULUI SI
BUCOVINEI
Prinincretirea
scoartei terestre in
orog. alpina
Prinvulcanism
Vulcanice
Metamorfice = șisturi
cristaline
Sedimentare =fliș
M. Rodnei –vf Pietrosu:
2303 m
Glaciar
Vulcanic
Carstic
Stanci cu forme curioase
CARPATII MOLDO –
TRANSILVANENI
Prinincretirea
scoartei terestre in
orog. alpina
Prinvulcanism
Vulcanice
Metamorfice
Sedimentare
M. Călimani –vf Pietrosu:
2100 m
Vulcanic
Carstic
CARPATII CURBURII
Prinincretirea
scoartei terestre in
orog. alpina
Sedimentare M. Ciucaș – vf Ciucaș:1954
m
Stanci cu forme curioase
Cea mai intinsadepresiune dinM. Carpati –
DepresiuneaBrașovului
CARPATII
MERIDIONALI
GRUPA BUCEGI
Prinincretirea
scoartei terestre
Metamorfice
Sedimentare
M. Bucegi – vf Omu: 2505
m
Glaciar cu circuri si văi glaciare
Carstic cu chei si peșteri
Stanci cu forme curioase (Babele si Sfinxul)
GRUPA FĂGĂRAȘ
Prinincretirea
scoartei terestre
Metamorfice M. Făgăraș– vf
Moldoveanu:2544 m
Glaciar cu circuri,văi si lacuri glaciare
GRUPA PARÂNG
Prinincretirea
scoartei terestre
Metamorfice
Sedimentare
M. Parâng– vf Parângul
Mare: 2519 m
Glaciar cu circuri, văi si lacuri glaciare
Carstic cu chei si peșteri
Munti asezati radiar
GRUPA RETEZAT -
GODEANU
Prinincretirea
scoartei terestre
Metamorfice
Sedimentare
M. Retezat– vf Peleaga:
2509 m
Glaciar cu circuri,văi si lacuri glaciare
Carstic
CARPATII
OCCIDENTALI
MUNTIIBANATULUI SI
POIANA RUSCĂI
Prinincretirea
scoartei terestre
Metamorfice +
Sedimentare =M.
Banatului
Metamorfice = M.
PoianaRuscăi
M. Semenic–vf Semenic:
1446 m
M. PoianaRuscăi – vf
Padeș:1374 m
Carstic cu chei si peșteri
In S M. Banatului, Dunărea a format cel mai
lung defileudinEuropa
MUNTII APUSENI
Prinincretirea
scoartei terestre
Prinmagmatism
Metamorfice +
Sedimentare +
Magmatice = mozaic
petrografic
M. Bihor– vf Bihor:1849 m Carstic cu chei si peșteri
Magmatic (coloanele de bazalt de la Detunata)
Munti asezati radiar
2. FORMARE TIPURI DE ROCI ALTITUDINE MAX TIPURI DE RELIEF
DEPRESIUNEA COLINARĂ A
TRANSILVANIEI
Prindepuneri de
sedimentepe locul
unui fostlac
Sedimentare (pietriș,
nisip,argilă,sare)
1000 m Dealuri subcarpatice,podiș
Depresiuni submontanesi intracolinare
Prezenta”cutelordiapire„care continsâmburi
de sare
Prezentadomurilorgazeifere (cugazmetan)
SUBCARPAȚII
SUB MOLDOVEI
Prinincretirea
scoartei terestre
Sedimentare CulmeaPleșului:911 m Dealuri subcarpatice
Depresiuni submontane
Alcatuiti din1 șirde dealuri,2 de depresiuni
SUB CURBURII
Prinincretirea
scoartei terestre
Sedimentare Măgura Odobeștilor:996 m Dealuri subcarpatice
Depresiuni submontanesi intracolinare (între
șir de dealuri)
Alcatuiti din2 șiruri de dealuri,2de depresiuni
Prezentavulcanilornoroioși
SUB GETICI
Prinincretirea
scoartei terestre
Sedimentare Măgura Mățău: 1017 m Dealuri subcarpatice numite măguri si muscele
Depresiuni submontanesi intracolinare
Alcatuiti din2 șiruri de dealuri,2de depresiuni
PODIȘUL MEHEDINȚI
Prinincretirea
scoartei terestre
Metamorfice
Sedimentare
(calcare)
600 m Carstic
PODIȘUL GETIC
Prindepuneri de
sedimente
Sedimentare PlatformaArgeșului:749 m E unitate de piemont
E alcătuitdinmai multe platforme
PODIȘUL DOBROGEI
Prinincretirea
scoartei terestre in
o orog. Caledonică
(podisul Casimcei)
o orog. Hercinică
(M. Măcin)
Prinsedimentare
(Dobrogeade S)
Metamorfice (șisturi
verzi)
Sedimentare (calcare,
nisipuri,pietrișuri)
loess
M. Măcin – vf Greci:467 m
(P.Dobrogei N)
200 m (P.Dobrogei S)
Carstic cu chei si peșteri
PODISUL MOLDOVEI (P.Sucevei +
C.Moldovei/Jijiei + P.Bârladului)
Prinsedimentare pe
un fundamentvechi
al platformei Est-
Europene
Sedimentare Dealul Ciungi:688 m Cueste/coaste:Coasta Iașilor (relief
structurat)
CâmpiaMoldovei este presăratăcu iazuri
E afectat de alunecari de terendatorita
prezentei argilei
DEALURILE DE VEST
Prinsedimentare Sedimentare 400 m (400 – 600 m) Unitate de piemont
Prezente ape termale
Au aspectdiscontinuu,fiindintrerupte de
pătrunderi ale Câmpiei de Vest
3. CÂMPIA DE VEST (BANATO – CRIȘANĂ)
Prinsedimentare pe
locul unui fostlac
Sedimentare
(nisipuri,pietrișuri,
loess)
CampiaVingăi:143 m Crovurile (depresiuni formatepe loess)
Prezente dune de nisip
Sunt3 tipuri de campii:
Inalte (Vingăi) =piemontane
joase =de subsidență
netede =tabulare
Prezente ape termale
E parte componentaaCampiei Panonice
CÂMPIA ROMÂNĂ (C.Olteniei +
Sectorul Central/Olt-Argeș +
c.Bărăganului)
Prinsedimentare pe
locul unui fostlac
Sedimentare
(nisipuri,pietrișuri,
loess)
CampiaPiteștilor:300 m Are aspect înclinat,fapt ce a determinatsi
schimbareadirectieide curgere arâurilor
Dune de nisip
Crovuri
Sunt3 tipuri de campii:
Inalte =piemontane
joase =de subsidență
netede =tabulare
DELTA DUNĂRII
Prindepuneri de
aluviuni
Sedimentare (nisip,
loess)
12 m Zone de uscat =grinduri
Zone acoperite de ape (ex:bratele Dunarii:
Chilia,Sulinasi Sf Gheorghe;bălți,mlaștini,
lagune si limanuri fluviatile)
Conditii de formare:
Cantitateamare de aluviuni depusede
Dunare la varsareain M.Neagra
Panta linade varsare a Dunarii inmare
Lipsamareelor
Oscilatiile de nivel ale M.Negre din
cuaternar
Curentii circulari ( produsi de vant) ai
M.Negre