Revista 'Realitatea Evreiască' urează cititorilor un an nou bun și anunță câștigarea de către Dr. Aurel Vainer a celui de-al treilea mandat de deputat, unde va promova legislația împotriva antisemitismului și va sprijini interesele comunității evreiești din România. Vainer va continua să se angajeze în inițiative pentru îmbunătățirea condițiilor economice și sociale ale evreilor, precum și în dialogul dintre România și Israel. De asemenea, se subliniază importanța colaborării internaționale în problemele legate de restituirea proprietăților confiscate în timpul Holocaustului.

1. Redacţia revistei
“Realitatea
Evreiască“
urează cititorilor
un An Nou bun,
PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA cu sănătate şi pace.
ANUL LVI NR. 396-397 (1196-1197) 1 – 31 DECEMBRIE 2012 17 KISLEV – 18 TEVET 5773 24 PAGINI – 3 LEI
La mulţi ani!
Aurel Vainer a câştigat K E S H E T HANUCA
al treilea mandat de deputat ROMÂNIA,
Dr. Aurel Vainer, candidatul Federaţiei Co-
munităţilor Evreieşti din România, a participat la
campania electorală parlamentară din noiembrie
şi a câştigat mandatul de deputat pentru a treia
cu începere de la 6 septembrie 1940 şi până la
6 martie 1945, va activa în cadrul Parlamentului
pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ privind
combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobi-
curcubeu
comunitar 5773
oară consecutiv, ceea ce îi va permite să apere ei şi a negării Holocaustului, prin introducerea unor
şi să promoveze în continuare interesele etniei măsuri clare, de sancţionare a celor care încalcă
evreieşti din România.
Şi de această dată, deputatul Vainer, care va
legea, pentru eliminarea din proiectele legislative
aflate în dezbatere a oricăror elemente, cu poten-
Aflat la Oradea, 165 de ani
face parte din Grupul Parlamentar al Minorităţilor ţial de discriminare faţă de populaţia evreiască şi ambasadorul Statului de existenţă
Naţionale, a reuşit să-i convingă să îl voteze atât Cultul Mozaic, precum şi pentru aducerea în aten-
pe evrei, cât şi un număr considerabil de români, ţia mass media şi a opiniei publice a problemelor Israel s-a interesat
a Sinagogii Mari
probabil oameni de afaceri, dar nu numai, dovadă
că a fost ales cu 10.019 voturi, adică mult mai
comunităţii evreieşti din România.
După cum a promis, dr. Aurel Vainer se va an-
de perspectivele de
multe decât numărul evreilor din România. Acest gaja în iniţierea, susţinerea şi introducerea unor colaborare economică din Bucureşti
rezultat situează F.C.E.R. pe al şaselea loc în măsuri, de ordin legislativ şi comportamental, pen-
rândul minorităţilor naţionale din România. tru sprijinirea, încurajarea şi dezvoltarea mediului
După cum a declarat în cadrul densei sale de afaceri din România, concomitent cu reducerea
campanii electorale, în cadrul căreia s-a întâlnit
cu alegătorii din 24 de localităţi, inclusiv Tel Aviv şi
birocraţiei şi crearea unor noi locuri de muncă.
Nici preocupările pentru bunăstarea şi asistenţa
Evreii din România
Chişinău, dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R.,
va susţine statul de drept, libertatea de expresie şi
socială a evreilor vârstnici nu vor lipsi din activităţile
noului mandat de deputat al dr. Aurel Vainer.
şi Republica Moldova,
stabilitatea politică în România. De asemenea, va
lupta pentru mărirea indemnizaţiilor şi drepturilor
Şi dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Statul
Israel, precum şi dintre societatea românească şi
în dialog despre evoluţia
obţinute de persoanele persecutate din motive
etnice de către regimurile instaurate în România
comunităţile evreieşti din lume va sta în atenţia
deputatului Aurel Vainer.
celor două comunităţi

2. 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012
Agenda preşedintelui Israelul într-un
şi deputatului F.C.E.R. Orient Mijlociu instabil
Deputatul F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a par- confiscate în acea perioadă. La terminarea dez- Evenimentele politice internaţionale din ultima lună au pus Israelul
ticipat la Conferinţa de la Praga „Îndrumare şi baterilor, deputatul F.C.E.R. a solicitat ministrului în faţa unor probleme noi şi dificile pentru care va trebui să găsească,
bune practici în restituirea/ compensarea propri- adjunct ceh al MAE şi consilierului special de în măsura posibilităţilor, soluţii care să ducă la întărirea securităţii ţării.
etăţilor imobiliare confiscate de nazişti, fascişti la Departamentul de Stat al SUA sprijin pentru Din păcate, perspectiva păcii se îndepărtează, mai ales că, în pofida
şi colaboratorii lor în perioada Holocaustului”. viitoarea lege de modificare privind restituirea unor promisiuni publice, Mahmud Abbas, preşedintele Autorităţii Pa-
Domnia sa a avut întâlniri electorale pentru proprietăţilor în România. lestiniene, nu se grăbeşte să se aşeze la masa negocierilor. Partea
al treilea mandat în Parlamentul României, în A fost semnată Declaraţia de la Praga, în israeliană a declarat clar că este gata să reia dialogul fără nici o condiţie
premieră, la Tel Aviv - Israel, şi Chişinău - Re- care au fost subliniate: • necesitatea continuării prealabilă, ceea ce partea palestiniană nu vrea să accepte.
publica Moldova. procesului de restituire/ compensare a proprie- Votul din 29 noiembrie a.c. din Adunarea Generală a ONU le-a adus
tăţilor; • folosirea proprietăţilor fără moştenitori palestinienilor statutul de observator nemembru al ONU, situaţie pe
Conferinţa de la Praga în scopuri educaţionale privind istoria Holo- care mulţi o echivalează cu un fel de recunoaştere de facto a indepen-
caustului; • constituirea de parteneriate între denţei statului palestinian. Că a fost un vot majoritar, nu mai miră pe
• Eveniment internaţional de anvergură, guverne, organizaţii internaţionale, comunităţi nimeni, cunoscându-se componenţa Adunării, ceea ce a ridicat semne
Conferinţa, intitulată pe scurt „Restituirea pentru soluţionarea nedreptăţii confiscărilor; • de întrebare pentru Israel a fost numărul statelor occidentale care fie
proprietăţilor imobiliare”, a reunit delegaţii din urgentarea legislaţiilor naţionale privind protecţia au votat rezoluţia, fie s-au abţinut. Cum au explicat ele această pozi-
28 de ţări ale lumii. Au moderat sesiuni, au memorialelor şi a cimitirelor evreieşti; • susţine- ţie, conştiente fiind că dobândirea independenţei statului palestinian
conferenţiat, au avut intervenţii personalităţi rea de către Comisia Europeană, Parlamentul se poate realiza numai prin negocieri între părţi? Ca să-l susţină pe
însemnate ale vieţii politice din Europa, Israel, European, Consiliul Europei, OSCE a principiilor Mahmud Abbas, liderul palestinian „moderat” în faţa liderilor Hamas,
SUA. Conferinţa s-a derulat în zilele 26 – 29 formulate în Declaraţia de la Terezin; • sprijini- care se bucură de popularitate nu numai în Gaza ci şi în Cisiordania
noiembrie 2012, sub auspiciile vice prim-mi- rea Institutului pentru Moştenirea Shoah-ului şi să încerce să scoată din blocaj procesul de pace, Abbas promiţând
nistrului şi ministrului de Externe al Republicii în publicarea unor informări regulate despre că a doua zi după votul din ONU se va aşeza la masa negocierilor.
Cehe, Karel Schwarzenberg, fiind organizată evoluţia procesului de restituire; • alcătuirea unor Care a fost rezultatul? Mahmud Abbas a răspuns invitaţiei conducerii
de Institutul pentru Moştenirea Shoah-ului, în programe de compensare care să echivaleze Hamas, s-a dus în Gaza şi a participat la aniversarea a 25 de ani de
cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe al valoarea proprietăţilor la nivelul pieţei actuale; la crearea Hamas, aflat pe lista americană a organizaţiilor teroriste, şi
Republicii Cehe şi Fundaţia „Forum 2000”. După • asigurarea că arhivele naţionale sunt deschise s-a alăturat liderului Hamas în exil, Kaled Meshaal, venit pentru prima
sesiunea de deschidere, au urmat sesiuni de şi accesibile; • îndrumarea şi bunele practici dată în Gaza. Într-un discurs furibund, Meshaal a declarat că nu va
lucru pe tematici: 1. Proprietatea comunitară şi în restituirea/ compensarea proprietăţilor; • recunoaşte niciodată Israelul. „Palestina este pământul nostru, de la
religioasă; 2. Proprietatea privată; 3. Proprie- ajutorarea cât mai rapidă a supravieţuitorilor Mediterana până la Iordan, şi nu vom renunţa la nici un centimetru
tatea a cărei moştenire nu a fost reclamată; 4. Holocaustului în timpul vieţii. În Declaraţie, un din el”, a spus în faţa a sute de mii de palestinieni, inclusiv Abbas şi
Rolul organismelor şi instituţiilor internaţionale; element important în bunele practici îl constituie alţi reprezentanţi ai Fatah. Dându-şi seama de consecinţele acestei
5. Media – percepţie publică şi posibile soluţii; dreptul de a reclama proprietăţile confiscate în declaraţii pe plan internaţional, Abbas a încercat să îndrepte lucrurile şi,
6. Probleme economice şi posibile rezolvări. anii Holocaustului sau ai totalitarismului atât de în recenta lui vizită în Turcia a susţinut că menţine în continare soluţia
Conferinţa s-a constituit într-un util schimb de cetăţenii ţării respective cât şi de cei aflaţi în stră- celor două state şi că-l va convinge pe Meshaal să accepte şi el această
informaţii despre legislaţii, bune practici şi expe- inătate, ale căror familii au deţinut respectivele poziţie. Într-un târziu, Abbas a lansat ideea reluării negocierilor, dar a
rienţe din diferite ţări participante, la care şi-au proprietăţi. Alt element de interes prevăzut în cerut îngheţarea construcţiilor de locuinţe din apropiere de Ierusalim.
adus contribuţia şi reprezentanţi ai delegaţiei Declaraţie: lipsa istoricilor specializaţi şi a arhi- În aceste condiţii, cine mai poate crede în sinceritatea acestor intenţii?
guvernamentale române. varilor care să ajute reclamanţii la identificarea Frământările şi conflictele din statele vecine reprezintă, de aseme-
S-au făcut remarcate intervenţia directorului potenţialelor titluri de proprietate. nea, o preocupare foarte serioasă a Israelului şi acum nu ne vom referi
general în Ministerul român al Afacerilor Externe, la pericolul iranian ci la cele mai apropiate. În Siria, războiul civil tinde
Răzvan Rusu, şi intervenţia dr. Aurel Vainer.
Deputatul F.C.E.R. s-a referit la procesul de
Campania electorală să ducă la căderea regimului Assad, mai ales că şi SUA au declarat că
vor recunoaşte un guvern al rebelilor sirieni. Cum structura rezistenţei
restituire a proprietăţilor comunitare evreieşti pentru Parlamentul României: siriene cuprinde un mare număr de islamişti radicali, salafişti şi chiar
către Fundaţia „Caritatea”. O atenţie specială a
fost acordată proprietăţilor particulare evreieşti
24 de adunări persoane care au legături cu Al Qaida, schimbarea conducerii siriene
va determina o instabilitate serioasă la graniţa din nord a Israelului şi
care, în cea mai mare parte, nu au fost recla- • În campania pentru al treilea mandat de va avea reverberaţii şi în Liban. În Egipt, continuă revoltele împotriva
mate, dat fiind deportările în lagărele naziste ale parlamentar, candidatul F.C.E.R. a avut 24 de preşedintelui Mohamad Mursi, care a dorit o constituţie islamică, evi-
evreilor din Transilvania de Nord, aflată, în anii adunări electorale cu alegători din ţară şi, pentru dent defavorabilă Israelului. Până şi în Iordania, cu care exista cea
Holocaustului, sub jurisdicţia Ungariei fasciste. prima dată, în străinătate. În 3 decembrie a.c., mai sigură graniţă, se înregistrează de mai multe luni demonstraţii şi
Pentru abordarea şi soluţionarea acestui com- la Tel Aviv, s-a întâlnit cu un numeros public la proteste împotriva guvernului şi casei regale haşemite, stimulate de
plex proces de restituire, vorbitorul a solicitat sediul Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română asemenea de grupuri de islamişti şi de palestinieni. Potrivit analiştilor,
sprijin din partea unor foruri internaţionale: din Israel. Adunarea a fost condusă de iniţiato- în aceste condiţii, Israelul are nevoie de un aliat puternic şi acesta nu
Organizaţia Mondială pentru Restituirea Propri- rul ei, ing. Baruch Tercatin. Preşedintele AMIR, poate fi decât Washingtonul. Declaraţiile preşedintelui Obama cu privire
etăţilor Evreieşti (W.J.R.O.), Jewish American Miha Harish, a vorbit foarte apreciativ despre la soliditatea parteneriatului strategic americano-israelian ar trebui să
Committee şi B’nai B’rith Internaţional. Printre conducerea Federaţiei şi colaborarea F.C.E.R. fie dătătoare de speranţe.
luările de cuvânt care i-au reţinut atenţia s-au - A.M.I.R. În 5 decembrie a.c., la Chişinău, a EVA GALAMBOS
numărat cele ale: • ministrului adjunct al MA.E. fost organizată o întâlnire cu cetăţeni români
din Republica Cehia, Jiri Schneider, pentru ac- rezidenţi în Republica Moldova, condusă de De 1 Decembrie
centul pus asupra responsabilităţii ţărilor în care co-preşedintele Asociaţiei Organizaţiilor şi
confiscarea proprietăţilor particulare evreieşti a Comunităţilor Evreieşti din Republica Moldova F.C.E.R. a depus o coroană de flori la Monumentul
fost o practică generalizată în anii Holocaus-
tului; • preşedintelui Comisiei din Israel privind
(AOCERM), Alexandr Pincevski, urmare a con-
tactul anterior stabilit la Conferinţa de la Praga
Soldatului Necunoscut
Investigarea Proprietăţilor Confiscate în timpul cu Alexandr Bilinkis, co-preşedinte AOCERM. La 1 decembrie a.c., la Monu-
Holocaustului, Colette Avital, pentru apelul la Candidatul F.C.E.R. a avut importante întreve- mentul Soldatului Necunoscut din
justiţie – „timpul justiţiei a sosit” - adresat ţărilor deri cu preşedintele Parlamentului din Republica Parcul Carol (Bucureşti) a avut loc
în care au avut loc confiscări; • secretarului Moldova, Marian Lupu, primarul Municipiului ceremonia depunerii de coroane
general al Fondului naţional pentru victimele Chişinău, Dorin Chirtoacă, directorul Biroului în memoria tuturor militarilor că-
naţional-socialismului din Republica Austria, pentru Relaţiile cu Minorităţile Naţionale, Elena zuţi în Războiul de reîntregire a
Hannah Lessing, pentru modul în care s-a Beleakova ş.a. Pe parcursul acestor întrevederi, ţării din 1916-1918. După cum
desfăşurat procesul de restituire/ compensare, foarte bine recepţionate de gazde şi oaspeţi, se ştie, deşi evreii nu primiseră
încheiat în bune condiţii în ţara sa. Consilierul candidatul F.C.E.R. a prezentat o serie de pro- încă cetăţenie, ei au participat în veterani de război. După o scurtă
special pentru problemele Holocaustului la De- puneri pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare număr mare la război, aducân- ceremonie religioasă, în numele
partamentul de Stat din SUA, Stuart Eizenstat, între România şi Republica Moldova: • intensi- du-şi obolul de morţi şi răniţi. De preşedintelui Traian Băsescu,
şi reprezentantul OSCE, Rabinul Andrew Baker, ficarea relaţiilor între cele două Parlamente; • aceea, ca în fiecare an, o dele- coroana a fost depusă de consi-
au ţinut, de asemenea, discursuri remarcabile. constituirea, în cadrul Grupurilor Parlamentare gaţie a F.C.E.R., condusă de ing. lierul prezidenţial Iulian Fota. Au
Relevante au fost concluziile celui de-al patrulea de Prietenie a unor Comisii pe probleme eco- Paul Schwartz, vicepreşedintele mai depus coroane fostul preşe-
panel, despre rolul organismelor internaţionale nomice, culturale, de învăţământ; • manifestări Federaţiei, a depus o coroană de dinte Ion Iliescu, reprezentanţi ai
în restituirea proprietăţilor confiscate, respectiv: culturale pe principii de reciprocitate, cu susţine- flori la Monument. La ceremonie Senatului şi Camerei Deputaţilor,
schimbarea legislaţiei actuale sau iniţierea unei rea unor formaţii artistice comunitare şi a T.E.S. au fost prezenţi Crin Antonescu, Guvernului României, Corpului
legislaţii adecvate procesului de restituire, fiind- din România; • dezbateri pe teme de istorie şi preşedintele Senatului României, diplomatic, Curţii Constituţionale,
că numai o acţiune conjugată pe plan intern şi cultură a evreilor, cu sprijinul CSIER şi al unor Corneliu Dobriţoiu, ministrul Apă- Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
internaţional poate duce la rezultate palpabile. personalităţi culturale; • participări ale unor re- rării Naţionale, fostul preşedinte ataşaţi militari străini, Ministerului
O notă aparte a constituit-o intervenţia baro- prezentanţi F.C.E.R. la Casa Naţionalităţilor, Bi- Ion Iliescu, alţi membri ai guvernu- Apărării Naţionale şi altor minis-
nesei Ruth Deech, care a arătat că Polonia nu blioteca Evreiască, Centrul Comunitar Evreiesc lui, parlamentari, lideri de partid, tere, organizaţii ale veteranilor
a aderat la Declaraţia de la Terezin, din 2009, din Chişinău; • donaţii de cărţi „Hasefer” pentru reprezentanţi ai unor ONG-uri, de război, Primăria Bucureşti şi
privind îndrumarea şi bunele practici pentru Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, ambasadori şi ataşaţi militari stră- numeroase alte instituţii de stat,
restituirea proprietăţilor, nu există legislaţie în precum şi pentru alte biblioteci şi instituţii de în- ini, generali activi şi în retragere, partide politice şi ONG-uri. (E.G.)
Polonia pentru restituirea lor şi este nevoie de văţământ. Co-preşedintele AOCERM, Alexandr
o schimbare a percepţiei poloneze legată de Bilinkis, proprietar al unei crame de vinuri caşer Felicitări, profesorului Carol Iancu !
această problemă. La panelul dedicat Mediei, şi al unei reţele de librării, a propus: • furnizarea Carol Iancu, profesor de istorie contemporană la Universitatea
reprezentanta lui „Jewish Telegraph Agency”, de carte „Hasefer” către reţeaua „Librarius” din Paul Valéry Montpellier 3 şi director al Şcolii de Înalte Studii ale
Dina Spitzer, a prezentat “zece comandamente“ Chişinău; • realizarea unui schimb de informaţii Iudaismului din Franţa, a fost promovat în Înaltul Ordin Palmes Aca-
ale unui jurnalist specializat în tematică evre- între F.C.E.R şi firmele autohtone producătoa- démiques cu gradul de Ofiţer, acordat prin decret al primului ministru
iască, subliniind importanţa utilizării mediei în re de vinuri caşer în vederea aprovizionării cu al Franţei, în 9 octombrie 2012. Prestigioasa distincţie (medalia şi
mai buna cunoaştere a istoriei Holocaustului şi acestea pentru sărbătorile evreieşti în România. diploma) i-a fost înmânată de către Anne Fraïsse, preşedinta Uni-
a problemelor privind restituirea proprietăţilor IULIA DELEANU versităţii Paul Valéry – Montpellier 3.

3. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012 3
Mesaje de H A N U C A 5 7 7 3
P r e ş e d i n t e l e F. C . E . R . , d r. A U R E L V A I N E R
În fiecare an, în luna Kislev, evreii de s-a soldat cu victoria celor puţini şi slab revigorarea vieţii religioase în toate zonele fanat care a luminat opt zile – se aprind
pretutindeni celebrează Hanuca – Hag înarmaţi împotriva armatei puternice, bine din ţară, inclusiv prin prezenţa rabinilor, de în ordine crescătoare. Tot aşa, activitatea
Ha-Orim – Sărbătoarea Luminilor, prilej echipate a asirienilor seleucizi. Fiii lui Ma- care duceam lipsă în trecutul apropiat; • F.C.E.R. s-a amplificat în planul: • relaţiilor
de mare bucurie. Ne punem în mod firesc titiahu, Haşmoneii – purtau numele după progresele remarcabile în ce priveşte rea- interne şi internaţionale, al participărilor la
întrebarea: de ce atâta bucurie, de ce bunicul lor, Asamonaios – au întemeiat bilitarea şi reînnoirea unor lăcaşuri de cult. evenimente comunitare sau ale unor or-
atâta lumină? Iată câteva raţiuni esenţiale: apoi dinastia Haşmoneilor. Amintim doar Marele Templu din Rădăuţi, ganizaţii aparţinând altor etnii; • acţiunilor
1. Cu peste 2 200 de ani în urmă, în 165 Hanuca este un prilej să vorbim des- Sinagoga din Siret, Templul „Leipziger” de combatere a manifestărilor antisemite
î.e.a., Templul Sfânt din Ierusalim, pângă- pre reînnoire. Această semnificaţie a din Roman, Sinagoga din Alba Iulia, Si- şi de negare a Holocaustului; • manifes-
rit de asirienii seleucizi, sub conducerea sărbătorii, pornind de la reinaugurarea nagogile din Satu-Mare şi Carei. Într-un tărilor de solidaritate cu Statul Israel; •
lui Antiohus Epifanes al IV-lea, a fost Templului din Ierusalim, Hanucat Habait, proces foarte amplu de restaurare se află implicării în viaţa politică a României,
recucerit de armata evreilor condusă de mă determină să-mi exprim, ca preşedinte Templul Meseriaşilor din Galaţi, autentică marcată de alegerile parlamentare de la
Iehuda Macabeul, redobândind valoarea al F.C.E.R., satisfacţia şi bucuria, că ne operă de artă religioasă, Sinagogile din 9 decembrie 2012. Campania electorală
religioasă majoră pentru Oradea, din Tulcea şi, nu în a candidatului F.C.E.R. s-a constituit într-
poporul lui Israel. 2. Atunci ultimul rând, Templul Coral un adevărat maraton: 24 de întâlniri cu
s-a produs o autentică şi din Bucureşti. Sperăm că alegătorii, dintre care două în premieră:
mare minune: uleiul scăpat anul viitor, de Hanuca, vom la Tel Aviv şi Chişinău.
de la profanare, din recipi- celebra această frumoasă Continuăm şi în acest an, 5773, tradiţia
entul găsit într-un ungher sărbătoare în lăcaşurile de Hanukiadei F.C.E.R., festival al luminii-
al Templului, o cantitate cult a căror refacere se află unicat în viaţa evreiască internaţională,
programată să ardă o zi, a în plin proces de finalizare. iniţiat de Şef-Rabinul dr. Moses Rosen
constituit o sursă de lumină Ne bucură şi că la Bucureşti z.l., în urmă cu aproape 40 de ani, pri-
pentru opt zile. 3. Victoria am sărbătorit, nu demult, lej de mai adâncă apropiere a liderilor
Macabeilor – makaba în- 165 ani de viaţă ai Sinagogii F.C.E.R. de viaţa comunităţilor, de mai
seamnă ciocan, în ebraică, Mari, în Sinagogă, la Centrul bună cunoaştere a problemelor cu care
supranume dat fiilor preo- Comunitar Evreiesc, în pri- se confruntă membrii comunităţilor noas-
tului Matitiahu, din Modiin, mitoarea aulă a Bibliotecii tre şi de mai largă deschidere a uşilor şi
locul de unde a pornit revol- Naţionale a României. O ferestrelor noastre pentru dialog interet-
ta – asupra armatelor lui An- menţiune aparte se cuvine nic, interreligios. De altfel, acesta este şi
tiohus Epifanes al IV-lea a punctelor muzeistice înfi- motivul pentru care Hanukia este aşezată
însemnat salvarea oazei de inţate în incinta unora din la ferestrele noastre: ca luminiţele ei să
monoteism într-un ocean de lăcaşurile de cult renovate, risipească bezna ignoranţei, prejudecăţi-
idolatrie, fără de care n-ar fi dar şi în localităţi unde nu lor, calomniilor, fanatismului.
existat nici creştinism, nici mai trăiesc evrei, cum este Îngăduiţi-mi, dragi co-religionari, să
islamism, cele două mari cel de curând inaugurat la închei prin a exprima gândurile noastre
religii monoteiste, avraha- Ştefăneşti. Ne bucură, de de bine, să ne alăturăm bucuriei pe care
mitice ale lumii, de unde – şi asemenea, procesul de re- o aduce în sufletele noastre Sărbătoarea
deschiderea universală a naştere a vieţii comunitare Luminilor, împreună cu tradiţionala urare:
sărbătorii. evreieşti la Timişoara, carac- HAG HANUCA SAMEAH!
Miracolul uleiului ne- terizat prin multiple acţiuni
profanat, care a ars opt
zile în loc de una singură,
reuşite. Reînnoiri sunt şi: •
politica de promovare a ti-
Preşedintele României,
nu a fost primul în istoria
zbuciumată a poporului lui
nerilor; • înfiinţarea Centrului
de Editură şi Publicistică, TRAIAN BĂSESCU
Israel, dar, ca întotdeauna, reunind Editura „Hasefer” şi 8 decembrie 2012
atunci când minunile s-au revista „Realitatea Evreias-
petrecut, ele au insuflat o că”; • înfiinţarea Comisiei Am deosebita plăcere de a adresa
nouă încredere în Dum- de eficientizare a Centrelor salutul meu călduros membrilor Fede-
nezeu Unicul, o nouă forţă de Instruire şi Recreere raţiei Comunităţilor Evreieşti cu prilejul
morală fiilor lui Israel. De de la Cristian, Eforie Nord, sărbătorii Hanuca, o sărbătoare a lumi-
atunci până în prezent şi Borsec. nii şi a bucuriei.
peste vremuri, lumina ne-a După Holocaust, după Hanuca este legată de un eveniment
devenit puternic însoţitor. jumătate de secol de to- istoric cu semnificaţii adânci pentru
Oriunde trăim, ne străduim talitarism, evrei din toate istoria şi identitatea poporului evreu,
să fim lumini ale lumii. Este generaţiile îşi afirmă inte- comemorând biruinţa Macabeilor asu-
un comandament etic, un resul faţă de valorile noas- pra monarhiei seleucide. În acelaşi
corespondent al sufletului, tre tradiţionale, educaţia timp, Hanuca simbolizează vitalitatea
un stimul al gândirii iudaice. Acesta este aflăm împreună – cele 38 de comunităţi şi iudaică desfăşurându-se în parametrii credinţei şi a speranţei, fiind o invitaţie
şi sensul expresiei „Or le’Goim”: vieţuind 26 de obşti evreieşti – pentru a duce mai modernităţii în comunităţi şi în centrele co- la regăsirea permanentă a comuniunii
şi conlucrând cu celelalte neamuri. Tre- departe o viaţă comunitară, evreiască, în munitare evreieşti din Bucureşti, Oradea, şi a fraternităţii.
buie spus că revenirea Templului Sfânt spiritul învăţăturilor, al religiei mozaice. Iaşi, Timişoara prin programe de mare Fie ca această perioadă de sărbă-
la adevăratul proprietar - la cel care l-a Mă gândesc la reînnoirea care se petrece succes, organizate cu sprijinul Joint-ului, toare, petrecută în jurul familiei şi al
zidit şi l-a folosit ca lăcaş de rugăciune, în prezent în viaţa evreiască din România. dintre care menţionăm „Bereshit” Iaşi şi Templului, să reînnoiască spiritul unei
adunare şi învăţătură, păstrând credinţa Mă refer la: • efortul de a îmbunătăţire a Oradea. De acelaşi succes s-a bucurat tradiţii care continuă să îi aducă împre-
în Dumnezeu Unicul, Adonai Eloheinu, asistenţei sociale şi medicale, ca de pildă şi noul program „Keshet”, realizat în 13 ună pe membrii comunităţii evreieşti.
Adonai Ehad, crezul fundamental al iu- introducerea şi extinderea continuă a ser- comunităţi, într-o concepţie unică. Doresc să vă urez tuturor un an nou
daismului - nu a însemnat şi încetarea viciilor de ajutor gospodăresc pentru cate- Lumânărelele în Hanukia – Menora bun, cu împliniri şi prosperitate.
luptelor. Războiul a durat 25 de ani, dar gorii mai largi de asistaţi decât în trecut; • cu opt braţe, în amintirea uleiului nepro- HAG HANUCA SAMEAH!
R a b i n u l R A FA E L S H A F F E R
Hanuca se numeşte şi HAG HAURIM – Sărbătoarea consemnate ca pagini de ruşine ale istoriei, poporul un loc de muncă onorabil. Ca părinţi, simţim nevoia de
Luminilor. Ea aduce puţină lumină în cele mai lungi evreu s-a bucurat de libertatea da a-şi duce viaţa după a acorda copiilor noştri tot sprijinul în viitoarea lor luptă
nopţi ale anului. Diaspora este şi ea numită, metaforic, propriile sale legi, obiceiuri şi tradiţii. Chiar şi în perioa- pentru existenţă. Ore suplimentare de matematică, ci-
noapte. Lumânările de Hanuca sunt un punct de lumină de de extremă intoleranţă religioasă, el s-a bucurat de bernetică, limbi străine, muzică, sport şi multe altele au
în îndelungata noastră Diaspora. libertatea de cult. Numai după mai mult de două milenii, devenit pentru mulţi procedură de regulă. Timp pentru
Revolta Macabeilor împotriva Imperiului elenistic în Uniunea Sovietică şi sateliţii ei regăsim metodele Talmud Tora nu mai rămâne.
Seleucid, a cărei victorie o sărbătorim de Hanuca, nu de oprimare sistematică a vieţii religioase practicate în Ispita zilelor noastre este promisiunea succesului
a fost o revoltă politică. Nici condiţiile materiale n-au imperiul Seleucid. material. Pentru această himeră suntem dispuşi să re-
fost suficient de rele, nici şansele de reuşită nu au fost Deşi rezultatele politice s-au dovedit de a fi de scurtă nunţăm de bună voie chiar la propria noastră identitate.
suficient de bune pentru a justifica o revoltă. Ea a fost durată, libertatea de cult, în ciuda tuturor aşteptărilor, s-a Dar să nu uităm ce spune Ecclesiastul (9:11): “Am mai
iniţiată de Marele Preot Matitiahu şi fiii săi pentru că nu menţinut mai mult de două mii de ani. Dacă vreţi, aceasta văzut apoi supt soare că nu cei iuţi aleargă, că nu cei
mai erau dispuşi să accepte situaţia în care Templul de este lumina care s-a aprins de Hanuca şi a rămas aprinsă viteji câştigă războiul, că nu cei înţelepţi câştigă pâinea,
la Ierusalim este pângărit şi, mai grav, în care poporul în bezna Diasporei. nici cei pricepuţi bogăţia”. Să nu uităm cum cei mulţi şi
Israel nu a avut posibilitatea să-şi trăiască viaţa după viteji, armatele Imperiului Seleucid, au fost înfrânţi de
străvechile tradiţii. * Macabei care erau puţini şi slabi. Să deschidem ochii şi
Independenţa politică proaspăt câştigată nu a fost Fiecare perioadă are greutăţile ei, încercările ei şi să vedem câţi înţelepţi şi pricepuţi nu au nici bogăţie şi
de lungă durată. Statul independent proaspăt creat a ispitele ei. Unii au fost puşi în dilema de a alege între nici măcar pâine, iar legătura cu tradiţia şi comunitatea,
intrat foarte repede în sfera de influenţă a Imperiului viaţă şi păstrarea credinţei, alţii au plătit cu exilul refuzul dacă din copilărie nu au fost sădite, nu mai sunt deloc
Roman, până şi-a pierdut total autonomia. Templul de de a-şi renega credinţa. Astăzi, deşi ne bucurăm de o uşor de stabilit.
la Ierusalim a fost distrus iar poporul Israel a fost exilat deplină libertate de cult, mai există în România copii Ca părinţi, avem datoria morală să ne pregătim
în cele patru colţuri ale lumii. evrei care nu sunt înscrişi la cursurile de Talmud Tora. copiii pentru greutăţile vieţii. Cei care am trecut prin
Istoria Diasporei este dureroasă. Restricţii şi taxe Trăim într-o perioadă în care locurile de muncă sunt momente de restrişte ştim cât sprijin am primit din
abuzive, pogromuri şi exiluri. În această beznă găsim tot mai puţine iar concurenţa pentru ele tot mai grea. Fără partea comunităţii, câtă consolare am găsit în tradiţiile
totuşi o rază de lumină. Cu mici excepţii, care au şi fost studii superioare este aproape exclus astăzi să-ţi găseşti străvechi.

4. 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012
H A N U C A 5 7 7 3
Prima lumânare la Sinagoga Mare să-i aducă măcar o dată pe săptămână la
lecţiile de Talmud -Tora, unde să înveţe religia,
tradiţiile, istoria poporului lor”, Edi Kupferberg
„în memoria numeroasei comunităţi sefarde
care a existat cândva în Bucureşti” (Erwin
Şimşensohn). Copiii care participă la cursurile
din Bucureşti a subliniat că „o flacără trebuie aprinsă cu o
altă flacără. Pentru a putea educa generaţiile
viitoare, noi înşine trebuie să cunoaştem şi
de Talmud-Tora au avut un moment deosebit,
ajutând la aprinderea lumânărilor şi la rostirea
binecuvântărilor. O poezie de Hanuca („Lumi-
Sinagoga Mare din Bucureşti a fost ne- de importantă nu doar poporului evreu, ci, să iubim iudaismul.Trebuie să fim acea punte na din Yavne”, de Bernard Shulman z.l.), pe
încăpătoare în seara zilei de 8 decembrie mai ales, şi monoteismului. Astfel, s-au des- de legătură între iudaismul bunicilor noştri şi înţelesul celor mici şi celor mari deopotrivă,
2012, numeroase persoane fiind prezente la chis porţile a ceea ce avea să se întâmple în viitorul evreiesc al nepoţilor noştri”. a fost recitată de Dara Ioviţu, reprezentând
ceremonia de aprindere a primei lumânări de viitor, când milioane de oameni au devenit de Ca în fiecare an, Corul Comunităţii Evreilor extrem de tânăra generaţie din comunitatea
Hanuca, manifestare organizată de Comuni- credinţă monoteistă” (n.r. – religiile monoteiste Bucureşti, dirijat de Bogdan Lifşin, a încântat bucureşteană.
tatea Evreilor Bucureşti. Alături de membrii fiind astăzi iudaismul, creştinismul şi islamul). auditoriul cu numeroase melodii tradiţionale Toţi participanţii la manifestare au avut
comunităţii, la ceremonie au participat con- Dr. Aurel Vainer a întărit ideea că victoria micii de Hanuca, în ebraică şi în idiş. Anul acesta, ocazia să guste şi delicioasele sufganiot,
ducerea F.C.E.R şi a C.E.B, diplomaţi, perso- armate evreieşti împotriva asupririi seleucide a fost interpretată şi o melodie în limba ladino, tradiţionale de Hanuca.
nalităţi culturale, reprezentanţi ai altor culte, a fost posibilă numai datorită credinţei pu-
Lumina de Hanuca a biruit
reprezentanţii autorităţilor locale, jurnalişti. ternice care a animat luptătorii – un moment
Gazda şi prezentatorul evenimentului, al miracolelor reamintind de însuşi destinul
ec. Erwin Şimşensohn, preşedintele C.E.B, evreiesc în istorie.
a adus în discuţie un subiect inedit. Acesta a
făcut o foarte interesantă analiză a modului în
Aspectele religioase ale Sărbătorii Lumi-
nilor, semnificaţia miţvei (n.r.-porunca) de a gerul şi viscolul
Anul acesta, de Hanuca, membrii conducerii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Româ-
nia au fost puşi în situaţia de a lupta nu numai cu kilometrii, ci şi cu gerul şi viscolul pentru
a fi împreună cu evreii din diverse regiuni ale ţării. Cu excepţia Moldovei şi Banatului, unde
drumurile au fost închise, delegaţiile care au avut ca obiectiv oraşele Alba Iulia, Dej, Cluj,
Târgu-Mureş, Deva şi Sibiu, precum şi Piatra Neamţ, Baia Mare, Satu Mare, Sighetu Marma-
ţiei şi Oradea, conduse de Edi Kupferberg, directorul Cancelariei Rabinice, Rudy Marcovici,
directorul C.A.P.I., şi Felix Koppelmann, preşedintele C.E. Oradea, au reuşit să ajungă la
comunităţile către care plecaseră.
Alba Iulia Întotdeauna împreună, de sărbători!
„Deşi suntem o comunitate mică şi nu pu- a jefuit tezaurul Templului din Ierusalim, a
tem alcătui un minian, întotdeauna petrecem trecut la măsuri represive, inclusiv religioase,
sărbătorile împreună”, ne-a spus Lia Borza, interzicând circumciziile, profanând templul
preşedinta Comunităţii Evreilor din Alba Iulia, şi impunând sacrificii păgâne. Situaţia a
arătând spre concetăţenii săi de etnie evreias- devenit explozivă, iar scânteia care a aprins
că, prezenţi pentru a sărbători împreună cea revolta a apărut în mica aşezare Modiin, de
de-a doua zi de Hanuca. lângă Ierusalim, unde Matitiahu, capul unei
Prezentându-şi oaspeţii, reprezentanţi ai familii de koheni (preoţi ai Templului), a dat
F.C.E.R. veniţi de la Bucureşti, sub condu- semnalul luptei armate împotriva lui Antiohus,
cerea directorului Cancelariei Rabinice, Edi a spus Edi Kupferberg, precizând că mesajul
Kupferberg, să aprindă împreună lumânările de Hag Hanuca Sameah a fost adus la Alba
de Hanuca, Lia Borza a subliniat că, deşi tinerii Iulia în numele întregii conduceri a F.C.E.R.,
care este prezentată povestea victoriei militare aprinde lumânări timp de 8 zile şi a hanuki- sunt plecaţi, viaţa comunităţii merge înainte. precizând că mesajul de Hag Hanuca Sameah
în Cartea Macabeilor şi motivele pentru care ot-urilor au fost explicate de Rabinul Rafael Amintind de victoria Macabeilor asupra a fost adus la Alba Iulia în numele întregii
această carte lipseşte din Tanach; de ase- Shaffer al F.C.E.R. Acesta a arătat importanţa seleucizilor, binecunoscută şi cu respect conduceri a F.C.E.R.
menea, a arătat cum este prezentată victoria reafirmării şi perpetuării iudaismului, Hanuca reamintită de fiecare Hanuca, precum şi de Avram Faibiş a amintit, oportun, de vorbele
spirituală a evreilor asupra sirienilor elenizaţi marcând momentul în care Templul din Ieru- minunea uleiului pe care Dumnezeu l-a făcut lui Ben Gurion, care susţinea că un evreu care
în Megilat Taanit (document mai puţin cunos- salim a fost eliberat de sub dominaţia păgână, să dureze opt zile, în loc de una, cât ar fi per- nu crede în minuni nu este evreu şi că minunile
cut, din perioada celui de-al Doilea Templu, altarul profanat a fost rezidit şi a fost reaprinsă mis cantitatea găsită în Templul care trebuia se mai petrec şi în zilele noastre, ca atunci
dar citat în Talmud). Vorbind despre modul Menora. Rabinul Rafael Shaffer, împreună cu să fie resfinţit şi reinaugurat, Edi Kupferberg când o rachetă a căzut, în Israel, în mijlocul
în care Macabeii, odată ajunşi la conducerea preşedintele comunităţii bucureştene, Erwin a menţionat istoria revoltei evreieşti. Antio- unei mulţimi, singura victimă fiind însă un om
regatului, au creat pentru prima dată în istorie Şimşensohn, au recitat rugăciunile pentru chus Epifanes, pentru a-şi restabili finanţele, care a făcut un atac de cord.
sistemul de separare a puterilor în stat, Erwin România şi Israel, în faţă Aron Kodesh-ului,
Şimşensohn a argumentat astfel decizia rabi- unde au fost invitaţi col. Amichai Abrahams, Târgu Mureş Sinagogă plină de oameni şi bucurie
nilor de a nu include Cartea Macabeilor (din ataşatul militar al Israelului şi ing. Pau l
care lipseşte cu desăvârşire orice referinţă la Schwartz, vicepreşedintele F.C.E.R. Ing. Vasile Dub, preşedintele Comunităţii era de dimensiuni atât de mari, încât pentru ca
miracolul uleiului) în Tanach, evidenţiind ideea „Cum putem să ne păstrăm iudaismul în Evreilor din Târgu Mureş povestea că toată acest candelabru să ardă opt zile, era nevoie
că sărbătoarea de Hanuca simbolizează, în cadrul unei alte culturi majoritare, integrân- ziua fusese întrebat dacă, având în vedere de o mare cantitate de ulei, care se fabrica
primul rând, perenitatea victoriei spirituale a du-ne acesteia?” – s-a întrebat, retoric, Edi faptul că viscolul închisese multe drumuri, va strivind între degete câte o măslină, de la
culturii iudaice. Kupferberg, coordonatorul Cancelariei Rabi- mai reuşi cineva de la Bucureşti să ajungă pe care se păstra numai prima picătură, restul
Onorând evenimentul cu prezenţa sa, E.S. nice. Situaţia din istoria îndepărtată se repetă malul Mureşului. Cum însă, în ziua respectivă, fiind dat pentru consum curent. Odată obţinută
Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Israelului la astăzi, în opinia domniei sale: „Acum, ca şi Banatul şi Moldova au fost cel mai greu lovite, cantitatea necesară prin această metodă,
Bucureşti, a subliniat semnificaţia evenimen- atunci, nu este suficient să ignorăm cultura noi am reuşit să ajungem la Târgu Mureş, la ea trebuia transportată la Ierusalim cu carul
telor istorice asociate cu Hanuca, reamintind în mijlocul căreia trăim. Aşa ceva e funcţional începutul celei de-a treia zile de Hanuca. cu boi, ceea ce împreună cu timpul necesar
de „curajul şi credinţa de care au dat dovadă doar în cadrul unei comunităţi izolate. Nu a „Sărbătorim minunea uleiului care a ars pentru producere, nu se putea face mai rapid
strămoşii, în lupta lor de apărare a identităţii putut fi posibil în Israelul antic, şi cu atât mai opt zile şi ne bucurăm să amintim o impor- decât cele opt zile amintite..
şi a religiei evreieşti”. Excelenţa Sa a marcat puţin este posibil acum, când trăim în ,«satul tantă victorie militară, dar nu o sărbătorim pe „Hanuca a venit când se pierduse orice
faptul că „victoria Macabeilor este un simbol planetar». După câştigarea luptei, Macabeii, aceasta, ci semnificaţia sa morală şi spirituală, speranţă. În clipele de întuneric, uneori calea
al dorinţei poporului evreu de a trăi în liber- şi mai târziu Fariseii, nu au respins elenismul. faptul că a permis resfinţirea Templului, într-un care trebuie urmată este lupta deschisă, alteori
tate în ţara noastră”, este şi „victoria binelui I-au primit selectiv influenţele benefice, încor- mod care ne pune în faţa unei manifestări a este cea interioară.
asupra răului, a dreptăţii asupra violenţei”, porându-le.(...)Ne-au învăţat cum integrarea puterii divine”, a spus ing. Vasile Dub, dând ca Spre deosebire de Sărbătorile din Tora, la
ea „devenind o poveste atemporală”. Făcând este o alternativă viabilă, atâta timp cât ea nu pildă a bucuriei de Hanuca povestea hasidică sfârşitul Hanucăi nu avem havdala, nu avem
analogia cu lumânărelele de Hanuca ce „ne-au duce la asimilare. Ne-au învăţat lecţia echili- a Hannei cea veselă, pe care nici o poruncă ritualul de separare a întunericului de lumină,
luminat calea, atunci când totul în jur devenise brului. Ne-au învăţat! – căci cuvântul Hanuca a regelui, care voia să îi curme bucuria, nu o a sacrului de profan.
întuneric”, E.S. Dan Ben-Eliezer a evidenţiat, are aceeaşi rădăcină cu Hinuh (educaţie): putea întrista. Fie ca nici noi să nu fim niciodată separaţi
de asemenea, importanţa unităţii evreilor ‫( לחנך‬LeHaNeH) –‫( לחנוך‬LaHaNOH). Grecii, şi „De ce considerăm un miracol faptul că de lumina eternă de Hanuca, fie ca ea să ne
de pretutindeni şi a amintit de versurile unui alţii apoi, de-a lungul timpului, au încercat din uleiul a ars timp de opt zile şi de ce a trebuit aducă mereu aminte să sperăm, aducându-ne
cântec tradiţional, ce spune: „Fiecare dintre răsputeri să-i facă pe evrei să uite Tora. Acum să treacă opt zile pentru a aduce un ulei nou aminte să rămânem evrei, în fiecare generaţie,
noi este o lumină mică/Dar noi toţi, împreună, mulţi încep să o uite din proprie iniţiativă, sau pentru a ţine aprinsă Menora din Templul indiferent de ameninţări sau de tentaţii”, a
suntem o lumină mare”. din comoditate”. (...) Remarcând că „sunt fa- de la Ierusalim?”, a întrebat Edi Kupferberg, spus Edi Kupferberg în încheiere, în numele
Dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., milii pentru care este important, şi-şi fac timp, reuşind să îşi surprindă audienţa. Pentru că, preşedintelui F.C.E.R. şi a celorlalţi membri ai
a menţionat că „valoarea acestei sărbători să îi ducă pe copiii lor la lecţii de matematică, a explicat directorul Cancelariei Rabinice, conducerii Federaţiei.
constă în faptul că a adus o victorie extrem de engleză, de înot, dar nu găsesc important fiecare recipient de pe braţul uriaşei Menore
Hanukia străluceşte Londra Hanukia din Trafalgar Square
în centrul Braşovului Printre pieţele marilor oraşe ale lumii, Trafalgar Square din Londra ocupă un loc de frunte.
Aici au loc marile manifestări publice, ca de pildă sărbătorirea victoriei asupra fascismului
Membrii Comunităţii Evreilor din Braşov au în Al Doilea Război Mondial (iniţiată de Sir Winston Churchill), sărbătorirea Anului Nou, di-
avut anul acesta bucuria de a fi aşezat o HA- verse manifestări politice, culturale, sportive (de pildă atunci când, în 2002, Anglia a câştigat
NUKIA în spaţiul public al oraşului lor, invitându-i în meciul de fotbal cu Brazilia ) etc.
pe toţi concetăţenii să se bucure de Sărbătoarea De fapt, ideea construirii unei asemenea pieţe în plin centrul Londrei a apărut încă de
Luminilor. la 1735, fără a se concretiza prea curând.
În zilele de HANUCA 5773, candelabrul tra- Anii au trecut, regii Angliei s-au perindat unul după altul şi, abia prin 1826, s-a hotărât con-
diţional a strălucit pe strada Poarta Şchei, din cretizarea ideii, dar abia la 1 mai 1844 a fost inaugurată această interesantă şi celebră piaţă
curtea Sinagogii braşovene. din Londra. Ea este înconjurată de marele muzeu National Gallery, de celebra Columnă a lui
După încheierea sărbătorii evreieşti, Hanukia Nelson, având peste 53 m înălţime, de patru imenşi lei de bronz, de două mari fântâni etc, etc.
şi-a răspândit lumina în centrul Braşovului, pe Ţinând cont de celebritatea locului, de amplasament, de frecvenţa publicului, Habad-ul
strada Postăvarul, alături de un pom de Crăciun. din Londra, cu sprijinul direct al Lordului Primar al Londrei, a instalat aici o imensă Hanukia,
„Începând din 25 Kislev 5773, oraşelor lumii deosebit de interesantă.
în care sunt instalate HANUKIA în spaţiul public Am stat mult timp spre a vedea câţi oameni se opresc să privească Hanukia şi, în special,
să citească placa pe care se explică importanţa acestei sărbători evreieşti.
li se alătură, cu modestie, şi oraşul BRAŞOV, din
Şi s-au oprit, s-au oprit foarte mulţi.
ROMÂNIA”, ne-a spus cu mândrie Tiberiu Roth, BARBU SCHACHTER, Londra
preşedintele Comunităţii braşovene.

5. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012 5
Dej Încă un an în care am de-a patra seară de Hanuca. „Fie ca lumână-
rile de Hanuca să lumineze spre exterior şi
nia, E.S.Dan Ben-Eliezer. Începând cu aprin-
derea primei lumânări, la Oradea, alături de
reuşit să rămânem evrei să trezească dragostea în sufletele tuturor”, ceremoniile religioase şi de spectacolele date
a spus preşedintele comunităţii, Robert Sch- de corul de copii, adulţi şi formaţia de dans,
Cu mulţumirile „pentru toţi cei care, fiind wartz. s-au desfăşurat o serie de alte activităţi legate
evrei sau prieteni ai noştri, au făcut efortul să După aprinderea lumânărilor, a urmat un de această sărbătoare. Astfel, într-una din zile,
fie alături de noi pe această iarnă năprasnică”, excepţional program artistic, la reuşita căruia tinerii comunităţii au mers în vizită la membrii
inclusiv participanţii din Beclean, preşedintele şi-au dat concursul Corul Talmud Tora, condus nedeplasabili şi le-au dus gogoşile tradiţionale.
comunităţii din Dej, Iosif Farkaş, a rugat pe cea de Ecaterina Halmos şi ai cărui membri au de- Copiii au confecţionat, în atelierul de creaţie,
mai tânără membră a comunităţii să aprindă venit, pe rând, solişti care au cântat acompani- ornamente de Hanuca iar tineretul s-a adunat
lumânările de Hanuca. Altă dată reprezentând aţi la vioară de Vasile Socea şi la pian de conf. în fiecare seară şi a marcat sărbătoarea prin
univ. Babos Judith. În final, formaţia klezmer muzică şi dans. E.S. Dan Ben- Eliezer şi soţia
şi-a încântat auditoriul cu un repertoriu bogat. sa au participat la aprinderea celei de a patra
„Este o întrebare care de atunci a rămas lumânări, iar vineri, împreună cu membrii co-
mereu în actualitate: cum putem să ne păstrăm munităţii, au luat parte la un Oneg Şabat. De
iudaismul în cadrul unei alte culturi majoritare, asemenea, sâmbătă, cei doi au fost prezenţi
integrându-ne acesteia”, a arătat, între altele, la o masă de prânz împreună cu 75 de invitaţi
Edi Kupferberg, care şi-a continuat draşa: cu care s-au întreţinut timp de peste trei ore
„Hanuka este o paradigmă a echilibrului între şi au avut prilejul să cunoască activitatea ce
tradiţie, integrare şi asimilare. Este, întradevăr, se desfăşoară la comunitatea orădeană. Cu
un model extrem, dar asta nu o face mai puţin această ocazie, Dan Ben-Eliezer a prezentat
reală. Victoria a fost posibilă datorită rezisten- ultimele evoluţii din Israel, cauzele şi conse-
ţei iniţiate de elementele cele mai tradiţionalis- cinţele conflictului din Gaza, explicând de ce
te. Într-o mare măsură, deşi lupta fizcă a fost Israelul a fost de acord cu încetarea focului. sărbătorim speranţa într-un viitor mai bun”, a
îndreptată împotriva dominaţiei seleucide, cea Corul de copii al comunităţii orădene şi o conchis directorul Cancelariei Rabinice.
spirituală a fost cu evreii elenizaţi. delegaţie numeroasă în frunte cu preşedintele
În fiecare an, Hanuca, reamintindu-ne de Felix Koppermann au participat şi la marcarea
„atunci”,s ne pune în faţa lui ”acum”. Pentru Hanucăi în comunităţile din Satu Mare, Baia La Căminul Rosen
că azi suntem într-o situaţie similară. Suntem Mare şi Sighet. În toate aceste locuri au fost
puşi în faţa seducţiei unei societăţi globalizate, primiţi cu mare bucurie. La Baia Mare, unde „O lumină mică poate
cosmopolite, uniformizatoare”. ceremoniile s-au desfăşurat dimineaţa, au venit
membrii mai vârstnici să asculte cuvintele ra- să alunge o beznă mare”
binului Kav despre istoria sărbătorii, precum şi
Deva Macabeii au aprins programul corului de copii. La Sighet, ceremoni- De mult nu am fost în vizită la Căminul
Rosen. Ştiu că fostul Şef Rabin ar fi dorit să
ile s-au desfăşurat mai întâi la sinagogă. După
flacăra Menorei şi a revoltei aprinderea lumânării şi predica rabinului , în construiască un cămin pe strada Sevastopol,
pe terenul-proprietate a Comunităţii Evreilor,
incinta comunităţii s-a organizat o masă la care
Liviu Lăcătuşu, preşedintele comunităţii din şi musafirii şi localnicii s-au simţit foarte bine. dar „coana Elena”, nu şi nu. Destul de de-
26% din populaţia oraşului, astăzi scăzând la Deva, a reuşit să adune de Hanuca nu numai parte de centru, căminul actual este singurul
evreii din oraş, ci şi pe cei din localităţile înve- adăpost al evreilor vârstnici care nu mai au
numai 0,1%, evreii din Dej sunt o comunitate
care îşi păstrează tradiţiile. cinate. „Suntem puţini, dar reuşim să adunăm Satu Mare posibilitatea să se descurce singuri. Am venit
De această dată, Edi Kupferberg a ales un minian”, a spus Liviu Lăcătuşu. în ziua de 9 decembrie, adică în prima zi de
să explice, între altele, semnificaţiile mai as- Apoi, cel mai tânăr membru al comunităţii Hanuca ecumenică Hanuca, la ora prânzului festiv, împreună cu
oaspeţi de la Centrul de zi, printre care ne-
cunse ale sărbătorii de Hanuca. „Aprindem în a aprins lumânările de Hanuca, iar şeful de-
fiecare seară de Hanuca încă o lumânare, ca legaţiei sosite din partea F.C.E.R. a explicat Anul acesta, Hanuca a devenit, la Satu obosita Sanda Wolf, „organizatoarea” celor
o acumulare de speranţă, de încredere, până unele semnificaţii ale sărbătorii. „Cuvântul Mare, o sărbătoare ecumenică, deoarece la de vârsta a treia. M-am bucurat să-i văd pe
la explozia de lumină din ultima noapte care Hanuca înseamnă, în ebraică, reinaugurare. ea au fost invitaţi şi au participat reprezentanţi Rabinul Rafael Schaffer, cantorul Iosif Adler,
afirmă „Zot Hanuka” – aceasta este Hanuca… ai cultelor româneşti şi maghiare din oraş. A oficiantul Lippa Segal, să discut cu directorul
a mai trecut un an în care am rămas evrei, şi fost vorba de implicare activă, de participare Gaetano Perrotta, venit de pe meleagurile
o afirmăm în faţa întregii lumi. a corurilor acestor culte. În faţa a cel puţin napoletane să vegheze asupra treburilor
O explozie de lumină care ne aminteşte de 200 de persoane, printre care membri ai Căminului. Am stat de vorbă cu prietenul Willi
lumina primordială cu care a început Creaţia. comunităţii din Oradea, care au venit şi cu Sacter, pe care îl cunosc de două decenii, am
Talmudul ne spune că aceeaşi lumină le-a corul de copii, noul lor rabin, Shraya Kav, a schimbat o vorbă cu venerabila Medi Dinu (se
permis lui Adam şi Evei ca, timp de 36 de binecuvântat adunarea. După ceremoniile apropie de 104 ani), pictoriţă, văduva poetului
ore, să poată vedea lumea de la un capăt la din Piaţa monumentului Holocaustului, a fost avangardist Ştefan Roll (Gh. Dinu), cu Erne-
celălalt, o lumină a înţelepciunii şi adevărului. aprinsă cea de a treia lumânare a Hanuchiei, stina Clarfeld (100 de ani), cu ergoterapeutul
Tot 36 sunt acei Tzadikim Nistarim – oame- aşezată în curtea celor două sinagogi, după (de la începuturile acestui aşezământ) Rodica
nii drepţi care păstrează în ei scânteile acelei care în incinta sinagogii mari, reprezentanţii Dumitrache, colaboratoarea dr. Saragea,
lumini, acum ascunsă. Dacă nu socotim şi comunităţilor evreieşti au vorbit despre isto- primul director al Căminului, cu fosta balerină
şamaşul, în cele opt zile de Hanuca, aprindem De ce celebrăm tocmai miracolul de Hanuca? ria şi semnificaţia Hanucăi. La sfârşit, toţi cei Lancetta Kavassi, cu un colaborator al revistei
36 de lumânări. De ce nu şi alte miracole? De ce nu celebrăm prezenţi au fost serviţi cu vin fiert şi sufganiot noastre, Silviu Popa, cu David Bar-Kar, un
Şi aşa cum, de dragul acelor oameni căderea manei sau izvorul lui Miriam? - gogoşile tradiţionale -, pregătite de doamnele globe-trotter, venit în vizită, cu Milu Carp. Nu
drepţi, Dumnezeu permite lumii să existe în Pentru că celebrăm doar acele minuni din comunitatea sătmăreană. lipsea inimoasa Saşa Ionescu, care vizitează
continuare, fie ca şi noi, de dragul celor 36 pe care le putem reîntâlni şi azi! Hanuca a frecvent Căminul şi are grijă de cei ce nu mai
de lumânări şi a minunilor făcute de Dumne- venit într-un moment în care iudaismul era au multe speranţe, ş.a. Doamna Sibil Silvian
zeu pentru strămoşii noştri şi pentru noi, să ameninţat atât din exterior, cât şi din interior. Sibiu Simbolul speranţei mi-a mărturisit că este rudă cu profetul sionis-
mului modern, Theodor Hertzl, al cărui unchi
ducem mai departe flacăra iudaismului peste Un moment în care până şi o victorie militară
generaţii”. s-ar fi putut dovedi în cele din urmă inutilă, La Comunitatea Evreilor din Sibiu, în a cin- era vizir (ministru) cu probleme de sănătate
căci Templul nu ar fi putut fi reinaugurat cu cea zi de Hanuca, lumânările au fost aprinse, în Imperiul Otoman. Maşghiah la restaurantul
adevărat fără uleiul sfinţit. la invitaţia preşedintelui Otto Deutsch, de cel ritual este o tânără minionă, cu suflet mare,
Etti Burihovici, iar de spectacole se ocupă
Cluj O paradigmă a Şi în acel moment de beznă, când raţional
şi uman ar fi fost să se supună, aidoma celor-
mai tânăr membru al comunităţii, alături de un
tânăr nonagenar, prezentat de preşedinte ca regizorul David Schwartz, voluntar. Rabinul
integrării, asimilării şi tradiţiei lalte populaţii cucerite din zonă, când raţional fiind un om plin de vitalitate.
„Hanuca este una dintre marile noastre
Shaffer a vorbit despre semnificaţia sărbătorii,
spunând că „o lumină mică poate să alunge
şi uman ar fi fost să aştepte până când s-ar fi
Un mare număr de evrei şi de membri ai primit un stoc proaspăt de ulei, Macabeii au sărbători, dar se deosebeşte de Pesah sau o mare beznă”, iar Hanuca este un prilej de a
comunităţii au umplut sinagoga din Cluj în cea decis, în ciuda oricăror argumente logice, să acordarea Tablelor Legii poporului evreu. Cu- ne simţi o familie unită. Pereţii erau împodobiţi
aprindă flacăra revoltei, să aprindă puţinul ulei cerirea Canaanului, scrierea Psalmilor şi altele cu picturi dăruite de Joint, dar şi de lucrări ale
pe care îl aveau”. sunt evenimente de importanţă naţională, dar artistei Medi Dinu. S-a explicat şi semnificaţia
nu sunt sărbători. Omul nu trebuie să se în- mesianică a literelor de pe faţetele Dreidl-
chine faptelor omeneşti, ci numai celor divine. ului. În atmosfera festivă, cântecele au adus
Oradea Comunitatea a Hanuca nu face excepţie, pentru că sărbătorim
fapta divină de a ilumina Templul timp de opt
momente de căldură sufletească - Şalom Ale-
hem, A idische mame, Ieruşalaim Şel Zehav,
sărbătorit Hanuca împreună zile, prin care Dumnezeu a consfinţit păstrarea
credinţei monoteiste!”, a explicat Otto Deutsch,
Hava Naghila,Tumbalaica, ş.a. A fost prezentă
şi directoarea Policlinicii, dr. Mona Bejan. O
cu ambasadorul Statului care a mai spus că „victoria Haşmoneilor nu întâlnire de neuitat Str. Jimbolia este un drum
al speranţei, fără de care nu putem să trăim.
Israel, Dan Ben-Eliezer trebuie celebrată, pentru că ea a fost plătită cu
vieţi omeneşti”.
Comunitatea evreilor din Oradea s-a bu- „Victoria Haşmoneilor nu trebuie celebrată,
pentru că ea a fost plătită cu vieţi omeneşti”, a
A TREIA LUMÂNARE la Habad
curat anul acesta de prezenţa la una din zilele
Hanucăi a ambasadorului Israelului în Româ- spus Edi Kupferberg. „Noaptea este un simbol În Sala Platinium din Grand Plaza Hotel (fost
al diasporei, iar lumina, al speranţei. De Hanuca, Dorobanţi) ne-am întâlnit cu prietenii de la Habad
Liubavici, la invitaţia Rabinului Naftali Deutsch, în
Piatra Neamţ Sărbătoarea Luminilor seara zilei 10 decembrie a.c. Lume multă, copiii
fiind majoritari. Grădiniţa şi şcoala Habad-ului
Preşedintele Emil Nadler a întâmpinat eliberarea spirituală şi continuitatea poporului care o aduce în sufletele noastre Sărbătoarea şi-au dat concursul cu un spectacol alegoric,
delegaţia F.C.E.R., sosită de Hanuca la evreu în spiritul Torei, din vremea lui Matatia Luminilor! Hag Hanuca Sameach!”. „Lumină şi întuneric”, apoi Rabinul a aprins trei
Piatra Neamţ şi condusă de directorul CAPI, Haşmoneul. Momentul a precedat aprinderea Un alt moment important al festivităţii lumânări din Hanukia. S-au cântat melodii de
ing. Rudy Marcovici. La Sinagoga „Baal Şem celei de-a cincea lumânări a Hanuchiei, în cin- a fost marcat de decernarea Medaliei de Hanuca, s-a citit lista donatorilor care au ajutat pe
Tov” s-au adunat o mare parte din membrii stea celebrării celei de-a cincea zi a sărbătorii. Onoare “Prieten al Comunităţilor Evreieşti”, nevoiaşi, s-au adus mulţumiri sponsorilor. Cântă-
comunităţii şi prieteni ai acesteia. Preşedin- Ing. Rudy Marcovici a transmis tuturor acordat prof. dr. Luminiţa Muscalu, directoarea reţul israelian Ofer Chatucha a oferit un recital:
tele Emil Nadler a evocat semnificaţia acestei celor reuniţi mesajul dr. Aurel Vainer,deputat, Liceului de Artă „Victor Brauner” din Piatra a cântat Shehechyanu, Ierushalaim shel zahav,
sărbători vesele. “Sărbătorea Luminilor mar- adresat membrilor C.E.din Piatra Neamţ cu Neamţ, o apropiată şi dedicată colaboratoare Shalom Aleihem, Hava Naghila, Ani maanim, Kol
chează rededicarea Templului din Ierusalim prilejul celebrării Hanuca, împreună cu urările a Comunităţii şi prof. Doina Sandulovici, pentru Haolam kulo, iar, la încheiere, Yachad, yachad
în urma victoriei revoltei conduse de fraţii personale, încununate de tradiţionalul Hag recunoaşterea tuturor meritelor şi proiectelor (unire). S-au servit dulciuri şi s-au oferit cadouri
Macabei asupra monarhiei seleucide din Siria, Hanuca Sameach! “În fiecare an, în luna Kis- desfăşurate în comun. Diplomele şi medaliile copiilor. Au fost prezenţi ambasadorul Statu-
care încerca să distrugă religia evreiască şi lev, evreii de pretutindeni celebrează Hanuca. au fost conferite de Emil Nadler, preşedintele lui Israel, E.S. Dan Ben-Eliezer, preşedintele
să elenizeze popoarele de sub dominaţia sa. Este prilej de mare bucurie pe uliţa evreiască, C.E. Piatra Neamţ şi reprezentantul F.C.E.R., F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, preşedintele Forumului
Este o sărbătoare a Luminii, aşa că, să fie oriunde s-ar afla ea, în ţară sau în străinătate, ing. Rudy Marcovici. BB România, ing. Jose Iacobescu, preşedintele
Lumină!” În urma discursului preşedintelui Na- pe toate continentele. Îngăduiţi-mi, dragi co- Atmosfera de sărbătoare şi bucurie a fost C.E.B., Erwin Şimşensohn, membri ai obştii bu-
dler, oficiantul de cult, Marcel Berman a rostit religionari, să închei prin a exprima gândurile întreţinută de un recital al talentatului Cor al cureştene, oaspeţi israelieni, familiile acestora.
tradiţionala rugăciune de mulţumire pentru noastre de bine. Să ne alăturam bucuriei pe „Macabeilor”, dirijat de prof. Toader Mocanu. (Continuare în pagina 17)

6. 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012
KESHET ROMÂNIA – CURCUBEU COMUNITAR
Zece! De la Cele Zece Porunci, la atât chestiuni legate de viaţa evreiască
Cele Zece Sephirot – atribute divine în contextul actual, cât şi subiecte de in-
în mistica iudaică – iată o cifră-simbol teres general, vizând cultura evreiască în
pentru spiritualitatea evreiască! Un ipostaza de componentă a culturii române
nou program de promovare a tradiţiilor şi europene. „Există un viitor pentru viaţa
evreieşti a avut loc recent în România, evreiască în România?” – iată o întrebare
Keshet (curcubeu- lb. ebraică), pe data provocatoare şi o temă de discuţie cu
de 25 noiembrie 2012, sub semnul implicaţii majore, abordată de dr. Aurel
acestei cifre! În aceeaşi zi, la aceeaşi Vainer, preşedintele F.C.E.R. „Activităţile
oră, în mai multe comunităţi din ţară religioase în cadrul comunităţilor evre-
au început simultan conferinţe, work- ieşti din România” au fost analizate de
shop-uri, dar şi activităţi pentru copii Rabinul Rafael Shaffer al F.C.E.R, care
sau degustări de preparate tradiţionale a răspuns tuturor celor interesaţi să afle sau să facă Bar Miţva. Evident, numărul a ideilor din aceste conferinţe care, cu
evreieşti. Organizatorii – The American mai multe despre practica religioasă de membri ai comunităţilor evreieşti din siguranţă, ar prezenta interes şi pentru
Jewish Joint Distribution Committee şi specifică iudaismului. Viaţa evreiască România este în descreştere. „Am, însă, publicul neevreu.
Federaţia Comunităţilor Evreieşti din de odinioară a fost evocată de dr. Anca un contra-argument. Există în Europa, în
România – şi-au propus să arate că Ciuciu, într-o prezentare interesantă a ex-Iugoslavia, Bulgaria etc., comunităţi Formatul acţiunii Keshet -
diversitatea şi, implicit, bogăţia iudais- „Bucureştiului evreiesc în secolul al XIX- mult mai mici decât noi, unele având sub Cluj propus de JCC Bucureşti mai
mului amintesc de culorile curcubeului, lea”. Conferinţa susţinută de prof. univ. 1000 de membri şi, totuşi, acolo se duce multor comunităţi din România pentru
comunităţilor din România fiindu-le ca- Michael Shafir a stârnit dezbateri aprinse, o viaţă comunitară evreiască obişnuită. a organiza simultan reuniuni dedicate
racteristice tocmai o structură „mozaic” subiectul abordat fiind unul controversat: Iudaismul va supravieţui, chiar şi cu pu- studierii iudaismului - a avut la Cluj un
şi răspândirea pe întreg teritoriul ţării. „De la evreul goi la goi-ul evreu – iden- ţini evrei. În România s-a conturat deja conţinut divers, precum Keshet-Curcu-
La manifestare au participat comuni- titate evreiască”. Punând accentul pe nu un parteneriat Federaţie – Comunităţi beul, interesant şi consistent.Tradiţia,
tăţile evreieşti din: ARAD, BACĂU, mai puţin controversata sa istorie perso- – JOINT, iar prin aportul direct al JOINT- umorul şi muzica evreiască au beneficiat
BRAŞOV, BRĂILA, BUCUREŞTI, nală, cea a unui artist care este marcat ului au apărut concepte noi şi forme noi toate de un public interesat să afle cum
CLUJ, GALAŢI, IAŞI, ORADEA, PIA- inevitabil de apartenenţa la o minoritate, instituţionale de manifestare a vieţii comu- lectorii – Ossi Horovitz, Valentin Ghiţă şi
TRA NEAMŢ, PLOIEŞTI, SATU MARE muzicianul A.G. Weinberger a moderat nitare iudaice: Bereshit, Limmud, actualul Nicolae Kallos - le percep.
şi TIMIŞOARA, evenimentele simulta- un workshop despre „Activismul şi valo- Keshet, alte programe, pentru toate vâr- Ec. Vasile Nuszbaum, supravieţuitor al
ne desfăşurându-se în anumite oraşe rile noastre evreieşti”. Tot în ipostaza de stele, care i-au determinat pe mulţi evrei Holocaustului, a vorbit într-o cheie origina-
cu sprijinul JCC-urilor de acolo. moderator, A.G. Weinberger a evidenţiat să se reîntoarcă spre viaţa comunitară”, a lă despre “Ce înseamnă să fii evreu”, dr.
ce înseamnă „evreii şi iudaismul în arta spus dr. Aurel Vainer. Concluzia a fost că, Ossi Horovitz, profesorul de Talmud Tora
Frumuseţea evenimentului a fost dată din România”, alături de invitaţii săi spe- dat fiind că savanţii definesc adesea inte- al comunităţii clujene, a făcut o prezentare
de unitatea acestui moment, care ne-a ciali, regizorii Radu Gabrea şi Alexandru ligenţa drept „capacitatea omului de a se ilustrată şi bine documentată despre sor-
adus împreună – sufleteşte, nu fizic – din Solomon, publicul având ocazia să vadă adapta”, tocmai acest lucru a determinat gintea sărbătorii de Hanuca şi obiceiurile
toate colţurile ţării, sub această umbrelă. şi proiecţii din filmele acestora. Cei mici supravieţuirea evreilor de-a lungul istori- legate de ea, iar profesor dr. Valentin
Cele peste 500 de persoane care au s-au bucurat de momente „haioase”, dar ei, învăţământul iudaic specific, heder-ul Ghiţă a vorbit despre muzica evreiască
beneficiat de prezentări documentate şi şi educative – workshop-uri de artă evre- de altădată, la care se mergea de la trei din Transilvania ca sursă de inspiraţie
inedite au plecat cu gustul acela pe care iască, pregătiri pentru Hanuca, cântece ani, având un aport decisiv. „Inteligenţa pentru Alexander Boskovitz, compozitorul
ţi-l doreşti, cu siguranţă, la finalul unui tradiţionale – reunite în secţiunea „Keshet a fost mereu un antidot al evreilor în faţa clujean întemeietor al muzicii simfonice
asemenea program: dorinţa pentru o pentru copii”. încercărilor grele. De aceea, programe- israeliene. Acţiunea Keshet a comunităţii
nouă ediţie! Proiectul Keshet s-a născut Viitorul culturii şi tradiţiilor evreieşti în le educative evreieşti au o importanţă clujene s-a încheiat într-o notă veselă cu
din iniţiativa JOINT, a directorului pentru România rămâne o problemă deschisă, deosebită, la toate vârstele”, a conchis expunerea filosofului dr. Nicolae Kallós
România, Israel Sabag, care a cunoscut la care fiecare se raportează în funcţie dr. Aurel Vainer, care a mai adăugat că despre reflectarea vieţii evreieşti în ban-
potenţialul cultural al comunităţilor dar şi de gradul sau modul personal de apar- „un alt aspect important al culturii evreieşti curile create, de-a lungul istoriei , de evrei
dorinţa de voluntariat. Lui i s-a alăturat tenenţă la ideea de evreitate. Dar tocmai este patrimoniul specific, o moştenire despre ei înşişi.
preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, diferenţele, vizibile şi în cazul discuţiilor deosebit de importantă, care stă mărturie În mod cert, Keshet-ul de la Cluj s-a
care nu doar a sprijinit proiectul, dar a şi aprinse pe teme de identitate evreiască, despre prezenţa evreilor în România, în dovedit un succes, pentru obţinerea
conferenţiat în cadrul acestuia. Acelaşi conturează universul „Keshet” al comu- ultimii ani reuşindu-se renovarea a 25 de căruia s-au implicat preşedintele Robert
suport l-a oferit şi DASM. Lectorii au rea- nităţilor actuale. sinagogi din cele circa 87 existente.” Schwartz şi secretara comunităţii, Estera
lizat prezentările, cu toţii în mod benevol, Dr. Aurel Vainer, preşedinte F.C.E.R: Mendel.
singura recunoştinţă fiind aprecierea „Astăzi vorbim de circa 7700 de mem- A fost o adevărată
publicului, care nu s-a lăsat aşteptată. bri înscrişi în F.C.E.R (...), sub 1% din Timişoara desfăşurare de forţe. La 25 noiembrie 2012, în
Nivelul prezentărilor şi dezbaterilor a fost câţi evrei au fost în România înainte Conferinţele au debutat cu prezentarea Bacău incinta restaurantului ritual al
deosebit de înalt, fapt care ne-a făcut să de începerea celui de Al Doilea Război profesorului dr. Victor Neumann, care a C.E. Bacău a avut loc un simpozion din
fim competitivi cu oricine din străinătate Mondial. Ceea ce a urmat, ştiţi – Holoca- realizat un breviar al istoriei evreilor bănă- ciclul Keshet (Curcubeu), la care au parti-
care a mai organizat această activitate. ustul, comunismul. După 1989 apare o ţeni. Arhitectul dr. Gabriel Szekely, într-o cipat, alături de membri ai comunităţii bă-
Programul a fost pregătit cu toată se- schimbare esenţială şi pentru evrei, am coerentă continuare a conferinţei, a redat căuane, corişti şi elevi de Talmud Tora şi
riozitatea şi printre lectori am remarcat devenit cetăţeni «normali», cu drepturi istoria arhitecturii evreieşti din Timişoara un grup de evrei romaşcani. Au fost peste
profesori universitari, jurnalişti, scriitori depline, căci până atunci ceea ce conta şi Arad. Domnia sa a ilustrat sugestiv 50 de oameni. Cuvântul de deschidere a
cunoscuţi. Pe de altă parte, membri ai co- era «dosarul de cadre», fiind afectaţi cei această secţiune cu fotografii ale celor aparţinut preşedintelui C.E. Bacău, Hari
munităţii, pasionaţi de unele subiecte, au care aveau rude în străinătate, categorie mai importante clădiri. În tradiţia Limmud, Vigdar. Fani Kaltman a susţinut o docu-
avut oportunitatea să îşi prezinte lucrările în care intrau inevitabil mulţi evrei”. a urmat, la alegerea auditoriului, conferin- mentată şi incitantă conferinţă asupra pro-
în diferite domenii, dintre cele mai diverse, Un aspect important subliniat de ţa susţinută de dr. Iulia Tăbăcaru despre blemelor existenţiale ale poporului evreu
de la literatură, muzică, umor evreiesc la preşedintele F.C.E.R. a fost colaborarea genetică şi evreitate şi cea prezentată de din timpuri străvechi până-n zilele noastre.
religie sau politica Orientului Mijlociu, tre- organizaţiei pe care o conduce cu JOINT- juristul Paul Sterescu despre „Oneg Şabat Mihaela Moise a prezentat un interesant
când prin arhitectură sau chiar genetică. ul, relaţie care a început încă din anii ’70, în anii ‘30”. După un prânz gustos, prepa- eseu despre iudaism în general, cu ac-
Ziua Keshet a debutat într-o atmosferă România fiind singura ţară din fostele rat pentru peste 110 persoane în restau- centul pe Sărbătoarea Luminilor, Hanuca,
definită prin curiozitate. Cei prezenţi au state comuniste în care acest lucru era rantul ritual al comunităţii, a urmat o nouă prăznuită luna aceasta. Comentariile din
auzit de Bereshit, de Machol, de Macha- posibil, un merit deosebit în acest sens conferinţă în plen, susţinută de prof. dr. sală pe marginea expozeurilor, programul
not... Dar iată că în vocabularul „evreiesc” având Şef-Rabinul dr. Moses Rosen (z.l.). Dan Ponaru, referitoare la „Umberto Eco artistic susţinut de Corul Talmud Tora al
de specialitate a mai intrat un cuvânt nou. „Încă de atunci au început aceste activităţi şi cimitirul evreiesc din Praga”. Asistenţa comunităţii – dirijoare – Mariana Herman,
Simbol al legământului dintre Dumnezeu de redeşteptare a identităţii iudaice”, a a urmărit cu aceeaşi atenţie toate aceste trataţia oferită participanţilor au întregit
şi evrei, un altfel de Brit, Keshet-Curcu- apreciat dr. Aurel Vainer, care a adăugat expuneri, fiind clară setea de cultură şi de acest binevenit prilej de socializare şi
beul apare atât în Kabbala cât şi în nume- că este greu de definit identitatea iudaică, cunoaştere. A urmat din nou un moment de îmbogăţire a cunoştinţelor despre
roase interpretări simbolistice. Armonia dar că „din punct de vedere al vieţii co- pe grupe, care a încheiat evenimentul. iudaism.
culorilor este similară diversităţii poporului munitare, aceasta presupune obligatoriu În timp ce dr. Andrei Schwartz i-a purtat Directorul JOINT România, Israel Sa-
evreu care, risipit în lume, poartă cu sine adeziunea, aderenţa la religia mozaică. pe participanţi prin realitatea politică a bag, ne-a mărturisit, la finalul programului
aceleaşi valori care au fost redate şi cu Prezenţa a trei rabini astăzi este un lucru Israelului şi vecinilor săi, dr. Tina Sas şi Keshet, după ce a văzut succesul acestu-
această ocazie. important”. Olimpia Cirimpei i-au dus pe doritori într-o ia: „Am fost foarte emoţionat să văd felul în
Preşedintele Federaţiei a reamintit zonă mai „puţin fierbinte”: bucătăria tradi- care publicul din toate comunităţile a îm-
Clădirea JCC din Bu- şi programul „Mazel tov!”, prin care se ţională evreiască şi felul în care aceasta brăţişat programul Keshet, care a avut ca
Bucureşti cureşti a fost neîncăpă- acordă un sprijin financiar evreilor care ne-a marcat identitatea. principal scop unitatea acestora. Lectorii
toare pentru numărul mare de participanţi, doresc să se căsătorească în tradiţia Desigur, fiecare comunitate a adaptat au răspuns în mod voluntar, cu toată des-
de toate vârstele. La secţiunea „Keshet mozaică (inclusiv celor mai în vârstă, care „stilul” Keshet la potenţialul local. Noul chiderea, iar participanţii au fost încântaţi
pe grupuri”, desfăşurată concomitent în nu au avut parte de ceremonii adecvate reprezentant religios de la Oradea, can- de acest program. Doresc să mulţumesc
diverse spaţii, moderatorii au abordat în trecut şi vor să facă acum acest lucru) torul Sraia Kav, care are o voce minunată F.C.E.R., preşedintelui dr. Aurel Vainer şi,
şi un stil apropiat de enoriaşi, a prezentat de asemenea, JCC-ului, unde Shai Orny
o secţiune numită „Tradiţii şi credinţe”. s-a implicat cu întreaga echipă, precum şi
Doamnele Cornelia Rozenzveig şi Livia DASM-ului şi directorul său, Attila Gulyas,
Cherecheş au vorbit, însă, despre Hanu- cât şi tuturor comunităţilor organizatoare
ca, respectiv muzica evreiască. Indiferent pentru tot ceea ce au realizat în această
dacă a fost vorba despre comunităţi mai zi de 25 noiembrie. Keshet a arătat încă
mici, în toate celelalte oraşe care au făcut o dată că unitatea familiei evreieşti în
parte din primul program Keshet, confe- România este o realitate!”
rinţele ar fi meritat păstrate ca mărturie.
Doamna Felicia Ristea, de la Radio Timi- Pagină realizată de: DIANA
şoara, a făcut spre exemplu acest lucru MEDAN, LUCIANA FRIEDMANN,
şi a redat publicului timişorean o parte ANDREA GHIŢĂ, HAINRICH BRIF

7. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012 7
EVREII DIN ROMÂNIA şi REPUBLICA MOLDOVA, în dialog
despre evoluţia celor două comunităţi
Campania de alegeri parlamentare 80 de ani, ci de patru ori câte douăzeci,
2012 a avut, pentru candidatul F.C.E.R., Isidor Iancu a subliniat că „nu este im-
dr. Aurel Vainer, un aspect inedit, şi anu- portant dacă un om avansează mai lent,
me pentru întâia oară preşedintele Fe- ci este important să nu se oprească din
deraţiei şi-a prezentat oferta electorală şi mersul său”.
unor comunităţi evreieşti de peste hotare, Confirmând afirmaţia unuia dintre cei
respectiv de la Tel Aviv şi Chişinău. Cea doi copreşedinţi ai Comunităţii Evreilor
din urmă a avut loc la numai o zi după cea din R. Moldova, Alex. Pincevschi, care i-a
de la Tel Aviv. urat bun venit la Chişinău preşedintelui
Întrucât nu numai că s-a încheiat cam- F.C.E.R. şi a subliniat că întâlnirea este
pania, dar a avut loc şi scrutinul, amintim mult mai importantă decât una pur electo-
doar pe scurt aspectele strict electorale, rală, participanţii la întrunire au abordat o
pentru a ne concentra asupra celor pere- serie de subiecte de interes major pentru
ne şi care reflectă preocupările reciproce evreii din România şi Moldova de peste
ale evreilor de pe cele două maluri ale Prut.
Prutului. Scriitorul Boris Druţă a subliniat starea
de degradare a cimitirelor evreieşti din când au fost distruse 131 de morminte şi găsit un mecanism care să se adapteze
„Mă adresez dumneavoastră cu Şa- Moldova şi a întrebat cum procedează vina a fost dată pe nişte elevi. Mai există realităţilor noastre”, a apreciat primarul
lom, un salut de pace şi prietenie, auzit autorităţile din România şi F.C.E.R. pentru atacuri pe bloguri şi în alte medii electro- Chişinăului, care consideră că şi Legea
acum în tot mai multe ţări din lume”, le-a întreţinerea acestora. A. Vainer a expli- nice. Pe de altă parte, a fost subliniată şi electorală este mai eficient aplicată în
spus doctor în economie Aurel Vainer cat că legislaţia românească a restituit deschiderea F.C.E.R. către restaurarea România decât în Moldova.
cetăţenilor moldoveni de etnie evreiască, proprietăţile comunitare, ceea ce face ca unor monumente ortodoxe, cum a fost O altă idee care a prins imediat la
dar nu numai, veniţi la sala de conferinţe Federaţia, care are acum 7500-8000 de cazul unei biserici din secolul al XVII-lea primarul Chirtoacă a fost posibilitatea
a Comunităţii Evreilor din Republica Mol- membri, să aibă în grijă 827 de cimitire din Ştefăneşti - Botoşani. organizării unui forum de afaceri pentru
dova, pentru a-l cunoaşte şi a afla oferta şi 87 de sinagogi în diferite localităţi, din- IMM, care ar putea fi organizat împreună
sa electorală. tre care în unele nu mai trăieşte nici un Problemele comunităţii cu Camera de Comerţ şi Industrie a Mu-
Candidatul la al treilea mandat de evreu. Statul oferă şi el sprijin, dar acesta nicipiului Bucureşti, unde dr. Aurel Vainer
deputat din partea F.C.E.R., dar şi a se îndreaptă mai mult spre restaurarea evreieşti, în atenţia este vicepreşedinte.
numeroşi oameni de afaceri, a explicat
că 18 minorităţi naţionale au în România
sinagogilor. „Suntem proprietari şi ar
trebui ca şi dvs să primiţi înapoi bunurile
autorităţilor moldovene În ceea ce priveşte incidentele petre-
cute în Chişinău şi care au vizat comunita-
dreptul constituţional de a fi reprezentate comunitare, pentru a vă purta ca adevă- Teatrul Evreiesc de Stat ar putea face tea evreiască, Dorin Chirtoacă a apreciat
în Camera Deputaţilor, fiecare de câte un raţi proprietari”, a mai precizat Vainer, un turneu la Chişinău şi poate şi în alte că acestea au fost generate de „extremişti
deputat, care trebuie să obţină 10% din amintind de sinagogile şi şcolile devenite oraşe moldoveneşti, după cum a rezul- politici şi creştini fundamentalişti, cu o
media voturilor necesare reprezentanţilor puncte muzeistice pentru prezentarea tat din discuţiile purtate de preşedintele mentalitate retrogradă”, adăugând că
partidelor politice pentru a ocupa un loc vieţii evreilor în respectivele zone ale F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, cu un repre- trebuie „ridicat nivelul de armonie între
în Cameră. României. În România, spre deosebire zentant al Ministerului Culturii din Repu- majoritate şi minoritatea evreiască”.
„Vreau să fac tot ce îmi stă în putere de Moldova, o altă sursă de venit pentru blica Moldova, şef al Departamentului O atitudine similară, de deschidere, a
pentru ca în noua legislatură, Camera restaurarea cimitirelor şi a sinagogilor o de Relaţii Externe, dar şi cu directoarea fost manifestată şi de preşedintele Par-
Deputaţilor să promoveze în mai mare constituie fondurile obţinute prin funda- generală a Biroului de Relaţii Interetnice, lamentului R. Moldova, Marian Lupu, în
măsură democraţia şi statul de drept ţia Caritatea. „În România, nu prea mai Elena Beleakova. De asemenea, pornind cursul unei întâlniri destul de îndelungate
decât până acum, iar etnia evreiască să avem evrei bogaţi, care să doneze pentru de la ilustraţia volumului „Sinagoga în Ro- şi foarte prieteneşti cu deputatul Aurel
fie cât mai bine reprezentată de mine”, aceste activităţi, dar există unii donatori mânia”, există interes pentru organizarea Vainer. „De peste două decenii, nu îmi
a spus Aurel Vainer, care a mai amintit din străinătate, în special pentru obiective unei expoziţii la Chişinău privind aceste amintesc să fi fost pusă în Parlament
rolul său în adoptarea legislaţiei pentru aflate în Banat”, a mai spus preşedintele lăcaşuri de cult din România. problema retrocedării proprietăţilor co-
acordarea unor indemnizaţii evreilor care F.C.E.R. De asemenea, cărţile editate de Edi- munitare moldoveneşti şi ea ar trebui să
au suferit în timpul totalitarismului nazist, Jurnalista Zoia Apostol a întrebat cum tura Hasefer ar putea ajunge curând în fie dezbătută!”, a răspuns oficialul mol-
dar şi celor de alte etnii care a trebuit să se explică bunele relaţii dintre F.C.E.R. şi mâinile cititorilor moldoveni, dat fiind că dovean la prezentarea făcută de Aurel
se refugieze din Basarabia, Bucovina şi Biserica Ortodoxă Română, ceea ce „nu oficialul Ministerului Culturii a apreciat că Vainer privind starea cimitirelor evreieşti
ţinutul Herţei. este cazul în Moldova”, după cum a afir- o donaţie către bibliotecile centrale mol- din Moldova.
Faptul că F.C.E.R. şi-a păstrat cu mat ziarista. Copreşedintele Pincevschi a doveneşti ar fi apreciată şi binevenită. Un Cu multă plăcere au fost primite şi
succes timp de trei legislaturi acelaşi susţinut că între Comunitatea Evreiască moment prielnic pentru această donaţie, iniţiativele preşedintelui F.C.E.R. privind
candidat care îi reprezintă pe evrei în şi Mitropolia Moldovei există relaţii bune care ar putea fi însoţită de organizarea turneul TES, expoziţia de fotografii, dar şi
Camera Deputaţilor a fost explicat de şi că incidentele apărute uneori „sunt unui eveniment de promovare, ar fi pre- o expoziţie a pictorilor evrei din România.
Attila Gulyas, directorul Departamentului cazuri izolate”. zenţa Editurii Hasefer la târgurile de carte „În alte întâlniri pe care le am nu mi se
pentru Asistenţă Socială şi Medicală din Dr. Aurel Vainer a adăugat că „la su- din R. Moldova. formulează propuneri atât de concrete,
F.C.E.R., prin aceea că ar fi fost contra- prafaţă, avem relaţii excelente cu BOR În plus, Elena Beleakova a prezentat chibzuite şi realizabile”, a comentat Ma-
productiv să se renunţe la experienţa şi şi cu Biserica Romano-Catolică, cu cea sala multifuncţională şi alte dotări din rian Lupu, care a primit cu plăcere şi in-
respectul de care se bucură Aurel Vainer Greco-Catolică şi cu cea Protestantă, Casa Minorităţilor, de care dispune Biroul vitaţia la întâlniri bilaterale parlamentare,
în lumea politică, doar pentru a urma rezultate, între altele, şi din faptul că de şi unde ar putea avea loc şi manifestări transmisă de dr. Aurel Vainer în numele
exemplul partidelor politice, care au încer- ani de zile îi invităm pe reprezentanţii organizate împreună cu F.C.E.R. preşedintelui Camerei Deputaţilor.
cat să propună candidaţi noi pentru a-şi celorlalte culte să participe la sărbătorile Primarul liberal al Chişinăului, Dorin „Avem nevoie de o societate conso-
asigura reuşita în alegeri. De asemenea, noastre şi la alte evenimente pe care le Chirtoacă, şi-a arătat interesul pentru lidată. Mai sunt unele forţe care promo-
reunirea în aceeaşi persoană a calităţilor organizăm. De altfel, F.C.E.R. – Cultul rezolvarea unor probleme ale comunităţii vează linii naţionaliste în Moldova, care
de deputat şi preşedinte al F.C.E.R. îi dă Mozaic face parte şi din Consiliul Con- evreieşti din Moldova, dar şi de a organiza produc dezbinare, iar evoluţia societăţii
acestuia o forţă mai mare atunci când sultativ al Cultelor, înfiinţat din iniţiativa o serie de activităţi împreună cu F.C.E.R. depinde şi de libertatea şi dezvoltarea
încearcă să rezolve o problemă. Patriarhului Daniel al BOR, iar la nivel Întrucât Teatrul Evreiesc de Stat funcţio- etnică. Toţi, împreună, constituim o naţiu-
Situaţie adeverită şi de Rabinul parlamentar există un Grup Ecumenic nează în coordonarea Primăriei Generale ne europeană, în cadrul căreia fiecare se
Shaffer, care a spus, între altele, că l-a de Rugăciune. Dar, la nivel local, mai a Bucureştiului, şi la Primăria Chişinăului respectă reciproc şi se manifestă. Avem
însoţit, de câteva ori, pe dr. Vainer la apar cazuri de limbaj antisemit, în special ideea unui turneu a fost primită cu interes. o colaborare foarte bună cu Comunitatea
Parlament şi a văzut că acesta „are mai legate de deicid”, a precizat Vainer, care „Cred că problema restituirii proprietă- Evreilor din R. Moldova”, a spus Marian
multă forţă decât cea a unui singur om şi a amintit şi de vandalizarea cimitirului ţilor comunitare evreieşti ar trebui să fie Lupu în finalul întrevederii.
a unui singur vot, pentru că se bucură de evreiesc din Bucureşti, Şos. Giurgiului, discutată şi în Moldova, dar va trebui să fie ALEXANDRU MARINESCU
respectul colegilor săi deputaţi, pentru că
a reuşit să se facă apreciat pentru înţelep-
ciunea sa şi astfel a izbutit să aibă o voce
care contează.” Ceea ce va continua, fără
Dr. Aurel Vainer, oaspetele originarilor din România
îndoială, şi în noua legislatură. Luni, 3 decembrie, dr. Aurel Vainer, Kupferberg, Rabin Elhanan Gutman, prof. gramul lui pentru viitor. Totodată, a men-
Rabinul Shaffer a mai atras atenţia că, preşedintele F.C.E.R. şi deputat în Par- Hava Haas şi mulţi alţii din elita alialei ţionat permanenta preocupare pentru
aşa cum Iacov a reuşit să vadă trăsătu- lamentul României, a sosit la Tel Aviv noastre. restaurarea sinagogilor din România. De
rile pozitive ale fratelui său, Esau, deşi îl pentru câteva ore, pentru a se întâlni cu Baruch Tercatin a deschis şedinţa asemenea a adăugat că speră să obţină
duşmănea, şi Aurel Vainer are capacitatea fraţii săi evrei, originari din România, în invitându-l pe scriitorul şi cântăreţul Arie bugete şi pentru cimitirele răspândite pe
de a vedea binele în cei care îl înconjoară preajma alegerilor din Parlamentul Ro- Leibish Laiş să cânte câteva melodii vechi întreg teritoriul României. A fost transmis
şi pe care îi întâmpină mereu cu o vorbă mâniei unde a candidat pentru un nou şi cunoscute din folclorul iudaic. prin video un discurs istoric al dr. Vainer,
bună. mandat. Micha Harish, preşedinte AMIR, fost în Parlamentul României, împotriva an-
Ideea a fost prezentă şi în intervenţia Întâlnirea a avut loc în sala mare a ministru al Industriei şi Comerţului, l-a tisemitismului.
preşedintelui C.E. Dorohoi, Isidor Iancu, Asociaţiei Scriitorilor din Israel. La ora prezentat pe dr. A. Vainer în tripla sa Au urmat discuţii la care au participat
care a spus că „vorba este chipul sufle- fixată, sala era plină până la refuz, mulţi calitate de om, de preşedinte al F.C.E.R. personalităţi din elita noastră, cu toţii
tesc al unui om” şi că „Aurel Vainer a avut oaspeţi fiind obligaţi să stea în picioare şi de deputat. El a arătat cât de apropiat afirmând că pe 9 decembrie îl vor vota
întotdeauna un cuvânt frumos pentru cei pe terasa sălii. Era prezentă întreaga este de muzeul ce se ridică la Rosh Pina, pe Aurel Vainer.
din jurul său, pe care a încercat mereu conducere a AMIR în frunte cu Micha fiind şi el tovarăş la proiect. Întâlnirea a fost transmisă pe Internet
să îi ajute, uneori dincolo de limitele sale. Harish, Moshe Nagor, Richard Armon, Baruch Tercatin a dat cuvântul dr-ului ca să poată fi vizionată în întreaga lume.
Aş dori să îi dedic vorbele lui Dostoievski, Av. Ury Adar, cât şi preşedintele Asociaţiei Aurel Vainer, nu înainte de a spune cât de Seara festivă s-a încheiat cu imnul
care spunea că trebuie să te respecţi pe Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, important este ca domnia sa să fie reales. naţional Hatikva, intonat de întregul public
tine, pentru a primi respectul celorlalţi”. G. Mosari, dr. Doron Koler, prof. Izu Eib- Dr. Vainer a vorbit detaliat despre prezent în sală.
Plecând de la afirmaţia că Vainer are nu shitz, Rabin Abraham Ehrenfeld, dr. Arie activitatea lui din trecut şi despre pro- (Extras din “Jurnalul spătămânii“)

8. 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012
I U D A I C A
ANUL NOU AL POMILOR DREIDL
Ce reprezintă ”Anul nou al pomilor”? Care ei mistico-cabalistic. A fost stabilit chiar şi Cântec de Hanuca
este sensul lui în tradiţia iudaică? Pentru a un ritual special al serii şi nopţii din ajunul Aveam un titirez, din apă şi ţărână, şi când să îl lansez,
răspunde la aceste întrebări, trebuie să ne sărbătorii, asemănător cu ritualul mesei de s-a fărâmat în mână.
referim la tratatul Roş Haşana (Capul Anului, Seder din ajun de Pesah. Există patru faze Învârte titirezul, din apă şi ţărână, că până să se mişte, se
sau Începtul Anului) din Talmudul Babilonian. ale acestei mese din seara de ajun de TU face praf în mână.
Acest tratat talmudic menţionează patru date biŞevat, care includ băutul a patru cupe de Aveam un titirez, din abur colorat, şi când să-l învârtesc,
la care începe anul nou şi patru feluri de an vin, consumul fructelor care au un sâmbure la s-a şi evaporat.
nou în calendarul ebraic: 1 Nisan (anul nou mijloc, consumul fructelor cu mai mulţi sâm- Învârte titirezul, din abur colorat, că până să pornească
religios), 1 Tişrei (anul nou civil, al regilor), 1 buri, a fructelor necojite, a fructelor cojite, a s-a şi evaporat.
Elul (anul nou al animalelor), 15 Şevat (anul legumelor. Binecuvântarea specială este cea Aveam un titirez, de la gunoi salvat, dar când l-am învârtit,
nou al pomilor, considerat de unii învăţaţi din a reînnoirii, Şehiyanu veqimanu vehigyanu covorul mi-a pătat.
Talmud ca fiind la 1 Şevat). Faptul că este lazman haze, mulţumire lui Dumnezeu că Învârte titirezul, cel din gunoi salvat, în timp ce se-nvârteşte, covorul l-a pătat.
menţionat un an nou special al pomilor arată ne-a ţinut în viaţă şi am ajuns la acest timp. Aveam un titirez, din stânc-a fost cioplit, din mână mi-a căzut, piciorul mi-a
importanţa acestora în tradiţia evreiască şi în În comunităţile aşkenaze, celebrarea rănit.
viaţa poporului lui Israel în perioada Mişnei sărbătorii de 15 Şevat a fost reluată sub Învârte titirezul, din stâncă e cioplit, când ţi-a scăpat din mână, piciorul ţi-a
şi a Talmudului. Data de 15 Şevat a fost influenţa hasidismului. Se afirmă că însuşi rănit.
adoptată ca an nou al pomilor deoarece era Rabi Israel Baal Şem Tov i-a acordat o atenţie Aveam un titirez, făcut din cositor, doream să se-nvârtească, dar nu era uşor.
ziua începutului plăţii zeciuielei (Maasar) pe deosebită. Tradiţia care s-a înrădăcinat este Învârte titirezul, făcut din cositor, transpiră şi munceşte, că nu-i deloc uşor.
fructele arborilor fructiferi în perioada primului de a consuma 15 feluri de fructe la masa din Îmi fac un titirez mai simplu, doar din lut, când s-a uscat e gata, se-nvârte
şi a celui de al doilea Templu de la Ierusalim. seara de ajun de 15 Şevat. Accentul este un minut.
Pe baza condiţiilor climaterice din Ereţ Israel, pus pe fructe din Ereţ Israel. Deoarece în Se-nvârte titirezul, când e făcut din lut, se-nvârte titrezul, se-nvârte un minut.
ea este în miezul iernii, atunci când majorita- generaţiile trecute transportul şi conservarea Traducere de LUCHI TENENHAUS
tea ploilor anului au căzut deja, iar restul ploi- fructelor erau dificile, se consumau fructe
Curs de instruire în practica
lor sunt considerate ca alimentând pământul uscate şi conservate cu ajutorul zahărului,
şi arborii pentru anul următor. De accea, este de exemplu curmale, smochine, stafide. Po-
ziua începutului unui an nou al roadelor pe vestiri asupra acestei celebrări în comunităţile
care le leagă pomii fructiferi. În felul ei propriu,
ziua de 15 Şevat este considerată de învăţaţii
evreieşti din România de altă dată găsim
în cartea rabinului hasid originar din Iaşi, religioasă
Talmudului ca fiind prima zi a primăverii. Cu decedat la Ierusalim, regretatul Menahem Cancelaria Rabinică a Federaţiei
alte cuvinte, iarna s-a sfârşit pentru pomi şi Gutman. Personal, îmi amintesc bucuria pe Comunităţilor Evreieşti din România
a început un nou an pentru ei, cu primăvara care o aveam, copil fiind, atunci când bunica a organizat un „Curs de instruire în
agricolă, a livezilor. Caracterul de sărbătoare îmi aducea aceste fructe în seara de ajun şi în practica religioasă”, destinat în mod
agricolă, legată de istoria Israelului antic, este ziua de TU biŞevat, spunându-mi să mănânc special persoanelor care sunt sau
evidentă în acest caz în mod profund. Totuşi, ”Hamişusărul”. La aceste fructe uscate se care doresc să devină baal tefila (ofi-
este o sărbătoare care nu este menţionată adăugau portocale. Era perioada comunistă şi ciant de cult).
în Tora Scrisă. De aceea celebrarea ei este asemenea fructe reprezentau o bucurie. Dacă Conceput pentru a veni în întâmpi-
diferită, unii cercetători ai studiilor iudaice lipseau fructe din Ereţ Israel, erau aceleaşi narea nevoilor actuale ale comunită-
considerând-o chiar o semi-sărbătoare sau fructe produse în alte ţări subtropicale, dar ne ţilor evreieşti din România, cursul s-a
o sărbătoare de importanţă mai mică. Dar închipuiam că ar fi din Ereţ Israel… desfăşurat pe parcursul a patru module, în cadrul cărora au fost abordate
unele comunităţi evreieşti i-au acordat o Mişcarea sionistă a reluat tradiţia sărbătorii subiecte precum rolul şi funcţiile oficiantului de cult, rugăciunile uzuale, mo-
însemnătate mare. de Anul nou al pomilor, cu plantarea de arbori dalităţi de atragere a enoriaşilor către sinagogă, Sărbătorile de Primăvară
Sărbătoarea de 15 Şevat (în limba ebraică: în Ereţ Israel în această zi (cu excepţia ca- (Pesah, Şavuot), Halel, Sederul de Pesah, Sărbătorile de Toamnă, Roş Hodeş,
TU biŞevat, pe baza datei ebraice) a fost zurilor în care ziua de 15 Şevat cade într-o Ceremoniile de Înhumare şi Comemorare, precum şi o sinteză recapitulativă.
celebrată în perioada primului şi a celui de sâmbătă, de Şabat). Celebrarea plantării Candidaţii care au urmat cursul erau din oraşe precum Bucureşti, Braşov,
al doilea Templu de la Ierusalim, cât şi în arborilor avea loc sub auspiciile instituţiei Cluj, Iaşi, Botoşani, Brăila, Bacău, Arad, Timişoara, Deva, Zalău, Satu-Mare,
perioada Mişnei şi a Talmudului, atunci când Keren Kayyemeth LeIsrael, respectiv Fondul Sighetu Marmaţiei, Ploieşti şi Oradea, care au reuşit astfel să îşi consolideze,
fiii lui Israel se aflau pe pământul lor, în Ţara Naţional Evreiesc. Ulterior, această tradiţie a să îşi îmbunătăţească şi să îşi reîmprospăteze cunoştinţele şi să se obişnu-
lui Israel. Ulterior, în epoca galuthiană, ea şi-a continuat şi continuă în statul Israel. Există iască să folosească mai mult Sidurul Lemaan Ahai, editat de F.C.E.R.-C.M.
pierdut semnificaţia şi aproape că a încetat şi cântece legate de ziua de TU biŞevat. Cursurile au fost susţinute de Rabin Rafael Shaffer, Prim-Cantor Iosif Adler
de a fi celebrată cu un ceremonial special, Această sărbătoare şi-a reluat caracterul ei şi directorul Cancelariei Rabinice, Eduard Kupferberg. La primul modul au
deşi era menţionată: era vorba despre o agricol, de data aceasta pentru construirea participat şi rabinii Avraham Ehrenfeld şi Şlomo Tobias.
sărbătoare legată în mod strict de Ereţ Israel. Israelului. În perspectivă, afirmă Edi Kupferberg, ar putea fi realizate câte trei mo-
Dar mai târziu, unii evrei au revenit la tradiţia TU biŞevat cu bucurie, tuturor cititorilor! dule anuale (primăvară, vară, toamnă), comunităţile fiind invitate să atragă
ei: este cazul comunităţilor sefarde din se- noi potenţiali oficianţi. De asemenea, se studiază posibilitatea realizării a 1-2
colul al XVI-lea, care au subliniat caracterul LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI module pentru enoriaşi (eventual regional).
Cum îmi amintesc ziua de 29 NOIEMBRIE
De 65 de ani, ziua de 29 Noiembrie a Hatikva şi Tehezeina, imnurile redeştep- la mândria de a fi evrei. După ani de producă pierderi însemnate) să afecteze
reprezentat pentru mine o zi importantă, tării evreieşti. teroare, de discriminare, de ameninţări, în mod foarte serios viaţa a milioane de
aş putea spune chiar definitorie pentru Cine erau cei din piaţă? Din cei peste de batjocură şi umilire, iată restabilită cetăţeni israelieni.O pledoarie începută
întreaga mea viaţă. În această zi, după 18 000 de evrei care au fost deportaţi la condiţia noastră umană. A fost o seară cu o omisiune (mincinoasă) nu putea să
cum este astăzi bine ştiut poate chiar Auschwitz s-au reîntors mai puţin de 2 parcă de legendă în care dintr-o dată s-a continue decât cu o afirmaţie contrazisă
de toată lumea, dacă toată lumea ar 000, dar Satu-Mare era una din zonele petrecut minunea pe care o aşteptam, în mod evident de conţinutul şi argumen-
fi preocupată să ştie, într-o tensionată importante, pe unde se trecea ilegal, dar nu credeam că va veni. tele discursului, şi anume că Autorita-
şedinţă a Adunării Generale a relativ dar sub privirea probabil îngăduitoare Iată că, după 65 de ani, de fapt după tea Palestiniană nu contestă existenţa
proaspăt întemeiatei Organizaţii a Naţiu- a vameşilor şi grănicerilor, frontiera din- o viaţă de om, într-o seară mohorâtă de Israelului. De fapt, contestă legitimitatea
nilor Unite, s-a hotărât soarta evreilor din spre vest. Petea, o comună de graniţă, 29 Noiembrie, mă reîntâlnesc – de data existenţei Statului Evreu şi întreaga ei
lume! Această formulare poate suna uşor ajunsese un punct de reper cunoscut asta prin mijloace de comunicare care istorie de dinainte şi de după 29 Noiem-
grobian, dar eu aşa am simţit-o atunci cu evreilor din Basarabia şi Bucovina, care au permis să fiu aproape martor ocular brie 1947. Istoria nu este reversibilă. Nu
capul meu de copil evreu de aproape 13 se refugiau din faţa reocupanţilor sovie- al momentului - cu aceeaşi Adunare se poate să zică “pardon” şi după 65 de
ani şi mărturisesc că aşa simt şi astăzi. În tici ai acestor ţinuturi, dar şi evreilor din Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite ani să propună reluarea desfăşurării ei
acea zi, aşa am crezut noi, cu convingere “Vechiul Regat”, panicaţi de foametea - mult mai “matură” şi având de patru ori de acolo de unde, din motive similare
şi cu entuziasmul nostru de tineri sionişti, determinată de secetă şi mânaţi de mai mulţi membri, care dezbate (evident, celor invocate azi, a ratat şansa de a
că s-a împlinit deodată visul pe care noi dorinţa de a pleca spre Ereţ Israel, sau, cu conotaţii dorite a fi simbolice) acelaşi crea arabilor din Palestina ceea ce n-au
l-am visat atât de intens, s-a născut Statul cum era şi mama mea, originară dintr-o subiect – dreptul evreilor la un stat inde- avut niciodată: un stat suveran, care în
Evreu! Nu-mi mai aduc aminte exact cine comună de lângă Satu-Mare, măritată în pendent propriu - care a fost tranşat de spiritul Hotărârii 181/ 29.11.1947 urma
ne-a “mobilizat”, cum ne-am “organizat“ România, reîntoarsă în speranţa că totuşi fapt, în mod ireversibil, atunci. să trăiască în pace alături de statul evre-
(de organizări şi organizaţii nu duceam cineva din marea ei familie deportată se Am urmărit cu mare atenţie cuvân- iesc, eventual într-o uniune economică
lipsă, de la Haşomer Hatzair şi până la va mai întoarce. Aşa că aveau de unde tarea preşedintelui Abbas, mult prea şi monetară care să creeze bunăstare şi
Betar, adică de la extrema stângă până să fie sutele de purtători de făclii care aplaudat de o Adunare prea partizană progres economic celor două popoare.
la extrema dreaptă, toate organizaţiile umpleau de exuberantă veselie centrul pentru a putea lua hotărâri întemeiate Prin insistenţa insidioasă de a obţine
sioniste de tineret funcţionau în Satu- sătmărean. Nu ştiam exact ce conţinea şi drepte, ca să nu mai vorbim de etică o recunoaştere a statalităţii palestiniene,
Mare!) dar în seara acelei zile mohorâte Hotărârea, devenită celebră, a ONU dar şi moralitate. Cuvântarea preşedintelui evitând calea normală a negocierilor,
de 29 noiembrie 1947, piaţa centrală a eram convinşi de gravitatea şi importanţa Abbas a început cu o diversiune, invo- impusă prin aranjamente internaţionale
oraşului, flancată de hotelul Dacia (pe momentului, ştiam câţi şi cine au votat ”cu când cele 160 de victime ale recentului anterioare şi pertinente, Abbas nu poate
atunci cred că se mai chema Panonia), noi” şi cine “împotriva noastră”. Şi mai era conflict din Gaza, uitând să precizeze că obţine progrese reale în procesul de pace.
de majestuoasa Catedrală Catolică şi ceva foarte important, de care devenisem declanşatorul conflictului a fost Hamas Pacea se obţine prin tratative. Şi decât
de magazinul de textile al lui Spitz Bela, conştient în acea seară, în acel loc: că care, de luni de zile, a supus Israelul unui ani de război, mai bine ani de tratative
era plină de copii, tineri şi adulţi purtând nu trebuia să ne mai fie teamă, că nu atac cu rachete, unele chiar primejdios de (de pace)!
torţe şi cântând, care cum se pricepea, mai trebuie să ne ferim, că avem dreptul performante, reuşind (chiar dacă nu să TIBERIU ROTH

9. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012 9
165 de ani de existenţă a Sinagogii Mari din Bucureşti
Eveniment organizat de C.E.B. şi F.C.E.R. sub patronajul Primarului General al Municipiului Bucureşti, prof.dr. Sorin Mircea Oprescu
Prima sinagogă a apărut în timpul siv Vodă Bibescu, au înţeles necesitatea În cuvântul său, Stelian
exilului babilonian. Este o afirmaţie care ridicării acestui edificiu. Între tradiţie şi Tănase a spus că filmul
spune multe, rostită de Rabinul Rafael modernitate există un dialog continuu, prezentat este doar primul
Shaffer. Însuşi cuvântul, grecesc la spre păstrarea credinţei noastre. episod din alte şase, care
origine, se referă la ADUNARE. Dacă Arhitectul Aristide Streja a făcut o sunt în fază de proiect.
Templul a fost o creaţie a unor vremuri incursiune istorică începând cu secolul Dr. Hary Kuller a vorbit
de ascensiune a iudaismului oficial, de XVII, când a fost atestată prima sinagogă despre presa evreiască
la regii David şi Solomon, vremurile au în Bucureşti. Au urmat diverse perioade dinainte de război, despre
fost potrivnice, Templul din Ierusalim defavorabile, incendii, uzuri. S-au efectuat jurnaliştii evrei de la diver-
a fost distrus de două ori, o dată în numeroase lucrări de refacere în 1867, se publicaţii, toate aceste
secolul VI î.e.n., apoi în anul 70 e.n. 1903, 1909 (lărgirea spaţiului cu Bima aspecte fiind cuprinse într-
El a fost pângărit şi de grecii regelui şi Aron Kodeş), 1913-1915 (schimbarea un volum enciclopedic de
Antioh al IV-lea, dar rolul sinagogii ca mobilierului), 1931-1932, 1936 (refa- 1500 de pagini care a fost
Beit Hamidraş (Casa învăţăturii), Beit cerea plafonului), 1945 (reparaţii după proaspăt editat. Începând
Haknesset (Casa adunării) a devenit Pogromul din 1941), 1980, 1991. În 1992 cu Timpul (Ronetti-Ro-
preponderent, şi chiar vital, în cei două s-a amenajat Muzeul Holocaustului, la man, coleg cu Eminescu),
mii de ani de Diaspora. Există un proiect iniţiativa Şef-Rabinului dr. Moses Rosen, apoi la Adevărul, Capita-
de refacere a Templului în Ierusalimul apoi refacerea exteriorului în 2007, ame- lul, Românul, Dimineaţa,
de azi, dar opiniile sunt împărţite. De najarea Sinagogii mici, anexă (2009). Ţara, Viaţa Românească,
la micile sinagogi, case de rugăciuni, Splendoarea pe care oricine o poate re- la Cuvântul (unde a scris
răspândite pe teritoriul Europei de est marca în interiorul Sinagogii se datorează Mihail Sebastian), ş.a au
şi de vest, cu timpul, s-a simţit nevoia unei intense preocupări şi talentului unor activat jurnalişti evrei. Nu curitate în 1965, sub acuzaţia de complot
unor construcţii impunătoare, unele si- adevăraţi artişti. pot fi uitate publicaţiile evreieşti: Israelitu împotriva lui Ceauşescu.
nagogi primind chiar numele impropriu Ing. Michael Zalman, fiul Rabinului Român, apoi Neamul Evreiesc, Adam, Preşedintele F.C.E.R. dr. Aurel Vainer,
de Templu. Zalman, inginer de profesie, a evocat Copilul Evreu, etc. a relatat „amintirile din Bucureştiul evre-
Sărbătorirea celor 165 de ani de personalitatea celui care între 1954-1965 Dr. Felicia Waldman a evocat „Contri- iesc ale unui adolescent din Ştefăneşti”,
existenţă a Sinagogii Mari din Bucureşti, a slujit în Sinagoga Mare (apoi a plecat buţia evreilor bucureşteni la modernizarea cu amănunte de interes din anii 40, mu-
numită iniţial Sinagoga Poloneză, pen- în Israel). Numit locţiitor pentru perioa- oraşului”, amintind de cunoscuta bancă tarea în Suliţa, revenirea în târgul natal,
tru că iniţiativa de a o construi aparţinea dele de absenţă din ţară a Şef-Rabinului Marmorosch-Blank, falimentată în 1929 şi şederea la Botoşani, venirea la Bucureşti
evreilor veniţi din Polonia, a început la Moses Rosen, el a avut o solidă pregătire revigorată de Banca Naţională, de nume- în 1942, despre familia sa - tatăl său,
sediul din strada Adamache. La intrare în domeniul iudaismului. A început cari- roasele fundaţii, de rolul lui Aristide şi Ma- care fusese militar activ în Primul Război
erau panouri care prezentau momente era la Buhuşi, apoi la Galaţi, unde s-a uriciu Blank, de fabrica de pâine Herdan, Mondial - cei şapte copii care au crescut în
din istoria Sinagogii, înfăţişarea aceste- căsătorit cu fiica Rabinului Margulies, a de alte fabrici, toată această activitate condiţii precare, despre studiile la Liceul
ia înainte şi după numeroasele refaceri, avut numeroşi elevi, care la venirea în care a fost stopată prin naţionalizarea din Sf. Sava şi la „Cultura”, ş.a.
restaurări. Sinagoga a suferit şi în urma Israel l-au întâmpinat cu bucurie. Chiar 1948. Tipografiile, editurile Socec, Alca- Dr. Lya Benjamin şi-a prezentat vo-
actelor de vandalism ale „cămăşilor şeful Statului Israel, Zalman Shazar, l-a lay, Cioflec, Hotelul Continental, Banca lumul apărut recent „Viaţa comunitară
verzi” în timpul Pogromului din 21-23 primit în audienţă. Este autorul a patru Berkovitz, ş.a. au rămas în istoria vieţii a evreimii bucureştene între anii 1550-
ianuarie 1941 din Bucureşti, ca şi la manuale pentru elevi, a fost profesor de economice a Capitalei. 1922” (62 pag.). Pe coperta IV se dă un
cutremurul din 1977. Ca invitaţi au parti- matematică, a tradus din poezia evreias- Scriitorul Horia Roman Patapievici a citat din Adolf Stern – „Comunitatea a
cipat E.S. Dan Ben-Eliezer, Ambasador că veche, din Psalmi, a fost membru al relatat despre convieţuirea cu evreii din devenit o realitate, o casă pentru evrei, în
al Statului Israel, reprezentanţi ai unor Executivei Evreilor din interbelic, care în Bucureşti, a amintit cum tatăl său i-a atras care îşi găsesc adăpost şi reculegere şi în
culte, ai Ambasadei Ruse, preşedinte- 1940 l-a ales Şef-Rabin pe dr. Al. Şafran. atenţia că apelativul „jidan” are o conota- timp de furtună”. Capitolele cărţii se referă
le Forumului BB România, ing. José La moartea sa, în iunie 1970, dr. Moses ţie peiorativă, că evreii vorbeau o limbă la vechimea obştii, la epoca fanarioţilor,
Iacobescu, lideri ai F.C.E.R., AERVH, Rosen a scris în Revista Cultului Mozaic română curată în şcoală. În încheierea obştea evreilor lehi (polonezi) pămân-
Directorul Filarmonicii „George Enescu”, (unde Rabinul Zalman răspundea de speech-ului său, Patapievici a citit două teni, comunitatea sefardă, comunitatea
Adrian Dimitriu, ş.a. Preşedintele C.E.B. rubrica de iudaism) un elogiu afectuos şi poeme ale lui Fundoianu, primul fiind din Templului Coral (din 1856), reorganizarea
drd. Erwin Şimşensohn, a subliniat im- admirativ. În final, actorul Rudy Rosenfeld ciclul „Herţa”. comunităţii în anii 1907-1919, alegerea
portanţa evenimentului, a prezentat pro- a dat citire unei cronici din Pinkas despre General (r) Mihai Ionescu, director al comitetului de conducere, rabinatul şi
gramul manifestării şi a mulţumit pentru înfiinţarea Sinagogii. Institutului de Istorie şi Strategie Militară, Sfatul rabinic, comunicatele de presă, cro-
sprijinul acordat de partenerii Ministerul a vorbit despre preocuparea sa de cerce- nologia evenimentelor, un scurt dicţionar
Culturii şi Patrimoniului Naţional, Joint tător al celui de al Doilea Război Mondial, de personalităţi. Ilustraţiile sunt judicios
şi Hotelul Mariott. Simpozion aniversar al rolului armatei şi al mareşalului Anto- alese, iar cuvântul înainte este semnat de
În februarie 2013, Comunitatea „Evreii din Bucureşti” nescu, despre asasinatele executate de
Legiune în noiembrie 1940, la Jilava, când
preşedintele C.E.B., Erwin Şimşensohn,
consultant – Mirela Aşman, tehnoredac-
Evreilor din Bucureşti va sărbători 90
de ani de la reînfiinţare, ceea ce este o Preşedintele C.E.B., Erwin Şimşen- mareşalul a convenit cu capii armatei să tor - Kovacs Zsuzsana, fotografii – Sandu
continuare firească a rememorării unei sohn, i-a salutat pe cei prezenţi în Sala înlăture de la putere Legiunea. Vorbi- Câlţia. Lucrarea este dedicată împlinirii, în
istorii a vieţii evreilor din Capitală. Aula a Ministerului Culturii, printre care torul a amintit de Rabinul Zvi Guttman, februarie 2013, a 90 de ani de la reînfiin-
numeroase personalităţi, E.S. Dan Ben- supravieţuitor al Pogromului din ianuarie ţarea Comunităţii Evreilor din Bucureşti.
Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vai- Eliezer, ambasador al Statului Israel, şi 1941, şi martor al asasinării a doi dintre Cu ocazia sesiunii au fost prezentate
ner, a evocat momente din propria copilă- Rabinul Rafael Shaffer, care nu au lipsit fiii săi, alţi doi fii şi o fiică ajungând în şi panouri cu biografiile unor personalităţi
rie, când a locuit în apropierea Sinagogii, de la nici una dintre acţiunile întreprinse Israel. Itzhak Guttman a fost unul dintre evreieşti, originari din România şi afirmaţi
a vorbit despre cartierele evreieşti care de F.C.E.R. şi C.E.B. cu ocazia sărbătoririi proiectanţii traseului Băneasa –Otopeni, în Israel – Uzia Galil, Avraham Yaski, Bru-
se înşirau de la piaţa Sf. Gheorghe până Sinagogii Mari. La început a fost difuzat un inginer de prestigiu în România şi în no Landsberg, Dan David, Miriam Zohar,
la Dudeşti-Cioplea, despre sinagogile un film documentar realizat de Stelian Israel. A fost amintit şi colonelul Aurel Aharon Appelfeld, Moshe Idel, Chaim
dispărute în a doua jumătate a secolului Tănase, film în care apar vechi clădiri Ianovici, comandant al unităţii de tancuri Sheba, Reuven Feuerstein, Myriam Bern-
XX, amintind că un timp Sinagoga Mare a ale Bucureştilor, unele sinagogi între timp din Bucureşti, după război, arestat de Se- stein, Yitzhak Artzi, Al. Boskovici, ş.a.
fost în administrarea evreilor sefarzi, as- distruse, case, magazine, pieţe, o lume
tăzi o comunitate practic dispărută. Viaţa
religioasă, sărbătorile, bucuria întâlnirii
acum dispărută în umbra trecutului. În
cadrul filmului, evenimentele şi ilustraţiile Întâlnirea de la Hotelul JW Mariott
dintre conaţionali au creat un cadru de au fost comentate de Radu Ioanid, de la Au fost prezenţi reprezentanţi ai conducerii F.C.E.R., C.E.B., E.S. Dan Ben-
comuniune şi armonie între evreii bucu- Muzeul Holocaustului din Washington, dr. Eliezer, ambasadorul Israelului, Rabinul Rafael Shaffer, preşedintele Forumului
reşteni, a afirmat dr. Vainer menţionând Alexandru Elias, Andrei Oişteanu, Stelian BB România, ing. José Iacobescu, reprezentanţi a Guvernului, Primarul Sectorului
vecinătatea cu Teatrul Evreiesc de Stat Tănase, ş.a. S-a amintit despre legile rasi- 1, Andrei Chiliman, membri ai obştii evreieşti bucureştene, prieteni ai obştii. E.S.
(Baraşeum, cum era cunoscut), rolul ale introduse de Patriarhul Miron Cristea, Dan Ben Eliezer a ţinut o scurtă alocuţiune în limba română despre semnificaţia
rabinilor care au slujit în sinagogile din pe atunci prim-ministru, de Ion Gigurtu, evenimentului, a mulţumit organizatorilor şi şi-a exprimat admiraţia faţă de interiorul
România, numele lor fiind menţionate în care i-au eliminat pe evrei până şi din impresionant al Sinagogii Mari, după o întreagă istorie zbuciumată. S-au acordat
Enciclopedia redactatată de ing. Baruch Asociaţia surdo-muţilor. Este menţionată plachete aniversare din partea F.C.E.R. şi C.E.B. unor personalităţi din cadrul obştii
Tercatin şi dr. Lucian Zeev Herşcovici. comunitatea sefardă, mai numeroasă în şi din rândul prietenilor acesteia – Marele Rabin Menachem Hacohen, Primarul Capi-
Emoţionantă a fost alocuţiunea Ra- secolele XVI- XIX. Erau 140 de sinagogi talei, dr. Sorin Oprescu, Primarul secorului 5 Marian Vanghelie, Primarul sectorului 1
binului Rafael Shaffer care a dovedit mici în secolul XIX, de rit sefard şi aşke- Andrei Chiliman, Sergiu Nistor, secretar de stat în Ministerul Culturii şi Patrimoniului
o bună cunoaştere a vieţii evreilor din nazit, iar cartierele evreieşti se întindeau Naţional, acad. prof.dr. Răzvan Teodorescu, scriitorul Stelian Tănase, General (r)
Bucureşti, ca şi a istoriei acestora. „Ru- din Piaţa Sf. Gheorghe, până la Văcăreşti, Mihai Ionescu, regizorul Radu Gabrea, fostul Rabin Sorin Rosen, Rabinul Rafael
găciunea evreului poate avea loc oriunde, şi Dudeşti-Cioplea. Scriitorul I. Peltz a Schaffer, cantorul Iosif Adler, prof.dr. Tiboriu Benedek, Israel Sharli Sabag, direc-
Dumnezeu este omniprezent, dar sina- realizat o panoramă a sărăcimii evreieşti tor al programului Joint pentru România, dl. Iulian Sorin, fost secretar general şi
goga are rolul ca noi, evreii, să ne simţim din Capitală, iar fotograful Iosif Berman preşedinte interimar al F.C.E.R., ing. Osy Lazăr, fost preşedinte al C.E.B., dr. Irina
apropiaţi, să uităm de orice diferenţe de a imortalizat chipuri de evrei din aceste Cajal, subsecretar de stat în Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, ing. José
păreri în momentul rugăciunii, în numele cartiere. Sub regimul ceauşist a fost Iacobescu, preşedintele Forumului BB România, ing. Baruch Tercatin, colaborator
înţelepciunii, al respectului pentru propria distrusă cea mai mare parte a cartierelor F.C.E.R. (Israel), dr. Lya Benjamin, dl. Maximilian Kertesz, dirijorul corului Templu-
tradiţie”. El a vorbit despre rolul Minianu- vechi, Căminul din str. Sevastopol a fost lui, şi, post-mortem, foştilor Şef-Rabini dr. Alexandru Şafran, dr. Moses Rosen, av.
lui, regulă care este o chemare la unitate mutat pe str. Jimboliei, iar Sinagoga Mare Valentin Saxone, fruntaş sionist, Harry Eliad, fost director al TES, Ghidu Bruchma-
şi sentiment iudaic edificator. Iniţiativa, a fost salvată datorită intervenţiei energi- ier, fost melamed al obştii. Orchestra de cameră PHILARMONIA, sub conducerea
contribuţiile băneşti la construcţia Sina- ce a Şef-Rabinului dr. Moses Rosen, cu dirijorului Nicolae Iliescu, a prezentat un concert cu piese de George Enescu, Stan
gogii au fost expresia dăruirii evreilor sprijinul unor ambasade (SUA, Elveţia, Golestan, D. Şostakovici, E. Elgar şi W. A. Mozart. Cu aceasta, solemnitatea ani-
bucureşteni, risipiţi până în 1846-1847 pe ş.a) în timp ce biserica Sf. Vineri a fost versării Sinagogii Mari din Bucureşti a luat sfârşit.
zone şi cartiere. Chiar oficialităţile, inclu- demolată de regim. Pagină realizată de BORIS MARIAN

10. 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012
C O M U N I TAT I ANUNŢ
Asociaţia Evreilor din România Victime
ale Holocaustului (A.E.R.V.H.) vă invită să
vizitaţi site-ul www.survivors-romania.
Cluj-Napoca Evreii şi armenii se aseamănă org unde puteţi viziona filmul “Holocaust
sub guvernul Antonescu” precum şi docu-
şi de aceea se simt bine împreună
mente recente despre Holocaust.
Totodată, este expusă galeria de
tablouri realizate de artişti evrei care au
Cea de a doua întâlnire dintre comu- dragostea de carte, aplecarea către profe- trăit şi înfăţişat realităţile Holocaustului
nităţile armeană şi evreiască din Cluj a siunile liberale şi tragedia genocidului. Şi din România.
avut loc la 18 noiembrie şi a început cu este de remarcat încă o asemănare: tinerii
mesajele de salut ale celor trei lideri ai co-
munităţilor participante: Azaduhi Varduca
ambelor comunităţi se străduiesc să-şi
însuşească alfabetul, limba, cântecele şi
La mulţi ani, sărbătoriţilor
Horenian (preşedinte UAR Cluj), Estera dansurile patriilor de origine, visând să din luna ianuarie!
Mendel (secretar Comunitatea Evreilor vadă Ierusalimul şi Erevanul.Toţi vorbitorii acestui popor oriental.
Cluj) şi Ioan Esztergár (preşedinte UAR au subliniat convieţuirea paşnică a celor Expoziţia de documente autentice şi •PIŢIGOI ŞTEFANIA CORNELIA s-a născut
la 1 ianuarie 1954 (Ajutor gospodăresc)
Transilvania - Gherla), care au subliniat
importanţa întâlnirii dintre cele două
două comunităţi, în ciuda unei posibile
concurenţe economice. De altfel, armenii
fotografii, alcătuită de colecţionarul An-
drei Klein, a oferit o imagine sugestivă a •ANTSCHEL MAURICIU s-a născut la 1
s-a născut la 1
ianuarie 1958 (Centrul de ajutor medical)
minorităţi, care se aseamănă atât prin
istorie, cât şi prin rolul jucat în economia
gherleni l-au adus cu ei şi pe Zoltán Blum,
singurul evreu (octogenar) care mai tră-
istoriei comunităţii evreieşti din Cluj şi a
rolului esenţial jucat de aceasta în înflo-
•MARK NARKIS ANNAnăscut lamedical)
ianuarie 1965 (Centrul de ajutor
Transilvaniei. Istoricul Lucian Nastasă- ieşte în Gherla. rirea oraşului, de-a lungul unui secol şi •ZADOINA MIHAELA s-a Evreiască”)
1987 (Revista „Realitatea
1 ianuarie
Kovács a susţinut o expunere care a scos
în evidenţă tocmai punctele comune din
Corul comunităţii armene din Gherla,
pregătit de Annamária Molnár, alcătuit
mai bine, până la tragedia Holocaustului.
În final, cei peste o sută de invitaţi s-au •LUCANELENA„Dr. s-a născut2 ianuarie 1959
ISIDOR
1947 (Cămin Moses Rosen”)
la 2 ianuarie
viaţa celor două popoare precum exodul,
devotamentul faţă de credinţa proprie,
doar din câteva doamne cărora li s-a ală-
turat preotul Endre Szakáts, acompaniat
înfruptat din specialităţile culinare arme- •NACU
(Asistenţă)
s-a născut la
de violoncelul micuţei Andrea Kántor, a
neşti şi evreieşti, pregătite de inimoşii
organizatorii Anna Steib – secretar UAR •HERŞCOVICI(C.A.P.I.) s-a născut la 4
ianuarie 1927
IOSIF 4
Alexandru Ausch, prezentat melodii din repertoriul sacru Cluj şi colectivul restaurantului ritual evre-
•EISEMAN ANDREI s-a născutnăscut la
MAURICIU s-a
ianuarie 1935 (Cimitirul Giurgiului)
la 90 de ani armenesc, dar şi cântece populare din iesc din Cluj, sub îndrumarea doamnelor
Armenia.
Programul complex susţinut de Corul
Mariana Pod şi Aliza Klein. •IONAŞCU LILIANA IOANA s-aianuarie
1937 (C.A.P.I.)
la 4
Comu-
nitatea din Talmud Tora al comunităţii evreieşti clu-
Trebuie să mărturisesc că, în ca-
litate de iniţiatoare a apropierii dintre •DRAGOSELEA VICTOR EMANUEL s-a
la 7 ianuarie 1974 (C.I.R.)
născut
Tg. Mureş
a avut plă-
jene, condus de prof. Katalin Halmos şi
acompaniat la pian de conf. univ. Judith
comunităţile evreiască şi armeană din
Cluj şi Gherla, cel mai mult mi-a încălzit
•BARBĂROŞIE 1975 (Sector financiar
născut la 8 ianuarie
contabil)
Babos (solişti Ofelia Tripon, Gheorghe
cerea şi
onoarea Eisikovits, Emi Pusztai, Anamaria Florea,
inima răstimpul de după spectacol, când
membrii celor două comunităţi au alcătuit •VAINERLUCIAN s-aF.C.E.R.)la 12 ianuarie
AUREL s-a născut la 10
1932 (preşedintele
de a-l săr-
bători, cu
Hajni şi Hanna Vári, Smaranda Muntea-
nu, Yael şi Ido Gross şi Shai Bregman), a
grupuri, au râs, au povestit între ei şi au
degustat salatele armeneşti de linte şi •LUPU(Oficiul relaţii, cultură, informatizare)
1956
născut ianuarie
ocazia îm- fost o secţiune transversală a repertoriului
evreiesc, de la cântecele de Şabat, până
sfeclă, salata evreiască de ouă şi cartofi, •BERCU ELENA s-a născut la 13 ianuarie
1944 (Salariat C.E.B.)
ianuarie
plinirii vâr-
stei de 90 la cele de Hanuca.
delicioasa halva armenească şi prăjiturile
evreieşti. În timp ce se adunau farfuriile •VLAICU DOINEL s-a născut la 13 ianuarie
1957 (Editura „Hasefer”)
de ani, pe
dl. Alexan-
În final, dansurile armeneşti susţinu-
te de formaţia de dansuri a tinerilor din
şi aparatura, noi, organizatorii, prefiguram
viitoarea acţiune comună a evreilor şi
•COGAN MIRCEAnăscut la 15 la 15 1958
1929 (C.A.P.I.)
s-a născut
dru Ausch, Gherla, înfiinţată de curând şi coordonată armenilor clujeni şi gherleni. •MUHA ZANA s-a pază) născut la 16
(Oficiul administrativ,
ianuarie
preşedin-
tele de onoare al Comunității Evre-
de Erika Esztegár, ne-au oferit prilejul
să pătrundem în universul coregrafic al ANDREA GHIŢĂ •ANGHEL 1971 (Complex alimentar ”M.
ianuarie
Băluş”)
ANIŞOARA s-a
ilor din Tg. Mureş. Distinsul nostru
sărbătorit este realmente o personali- Bacău Rabinul şi… Internetul •MIU NELLY-ROXANA s-a născutianuarie
ianuarie 1962 (C.A.P.I.)
la 17
tate a oraşului de pe Mureş. Născut în 2
februarie 1922, a trecut prin avatarurile Din iniţiativa Rabinului Rafael Shaffer, oficiantul să poată oferi explicaţii, când •1959 (Oficiul administrativ, pază)19 ianuarie
TARTAU ELENA s-a născut la
Holocaustului. A revenit în țară abia
în 1949, având puterea de a începe
a fost creat un sistem de comunicare săp-
tămânală cu oficianţii de cult din ţară, în
e întrebat.
Cum se poate împărţi o pericopă de •BALASA GABRIEL s-a născutnăscut la 19
1961 (Salariat C.E.B.)
la 19
o nouă viață alături de supraviețuitorii prelungirea modulelor de instruire pentru
oficianţii de cult care au loc, periodic, la
dimensiuni foarte mari, a cărei lectură
integrală la sinagogă ar dura întregul Şa-
•VARODIN ANDREEA preşedinte) la 20
ianuarie 1986 (Cabinet
s-a
cumpliților ani ’40. Timp de peste 27
de ani, în calitate de vicepreşedinte, CIR „Be’ Yahad” de la Cristian. Este un bat? Rabinul a răspuns: există un sistem •GHITULESCU(Cămin „Dr.s-a născut la 21
ianuarie 1943
RODICA
Moses Rosen”)
apoi de preşedinte al Comunității,
Alexandru Ausch a demonstrat (dacă
prilej de aprofundare a unor probleme
legate de punerea şi simbolistica Tefilin-
foarte riguros şi complex de împărţire
şi reducere a pericopei, pe care ni-l va •ianuarie 1943 (Asistenţă) 21 ianuarie 1946
GHENCIULESCU ILEANA s-a născut
mai era nevoie) într-un mod strălucit urilor, Talit-ului, Ţiţit-urilor, pericope, ordi-
nea şi semnificaţia rugăciunilor, obiceiuri
comunica ulterior.
Hainrich Briff a oferit o anecdotă, spre
•IVAN IONATTILA GYULA s-a născut la 21
s-a născut la
(Oficiul administrativ, pază)
cum iudaismul poate să devină un
mod de viață. De numele lui se leagă şi obligaţii de sărbători ş.a., ne scrie co- destinderea participanţilor. Un enoriaş •ianuarie 1979 (Asistenţă) la 22 ianuarie
GULYAS
reînnoirea sinagogii din Tg. Mureş şi respondentul nostru din Bacău, el însuşi
– oficiant de cult, Hainrich Brif. Acesta a
bolnav de plămâni vine la rabin şi-l în-
treabă dacă are voie să urmeze sfatul •WEXLERJEAN s-a născut la 22 ianuarie
BERTA s-a născut
1935 (Cancelaria rabinică)
ridicarea monumentului Holocaustului,
remarcabilă creație artistică datorată reţinut câteva întrebări şi răspunsuri edifi-
catoare pentru eficienţa dialogului pe net.
doctorului de a mânca şuncă. „Cu nici un
chip!”, a spus rabinul. Enoriaşul îl vede
•BERCU administrativ, pază)22 ianuarie
1938 (Oficiul
lui Izsak Marton, el însuşi trecut prin
infernul lagărelor de muncă forțată. La ce sunt necesare asemenea detalii pe fiul rabinului mâncând cu poftă şuncă. •1960 (SectorMELANIA contabil) la 22
LITA GEORGETA s-a născut la
financiar
Prin Alexandru Ausch, comunitatea în condiţiile cu care se confruntă, în pre-
zent, comunităţile?
„Mie, bolnav, mi-ai interzis, iar băiatului
tău, sănătos tun – nu!”, zice. „Da, dar el •ianuarie 1963s-a născut s-a23născut 1975
BANISOR
(Ajutor gospodăresc)
evreilor din Tg. Mureş a dobândit un
prestigiu mult peste ponderea membri- Rabinul Rafael Shaffer: Pentru ca nu m-a întrebat!”, răspunde rabinul. •KUPFERBERG ALBERTla s-a ianuarie la 24
POP SORIN
(C.I.R.)
lor ei în populaţia oraşului. Înţelepciunea
sa, optimismul şi umorul cu care ne-a Expoziţie de caricatură “ A m f o s t î n I s r a e l “ •ianuarie 1939 (secretarul născut al
F.C.E.R.)
general
îndrumat şi ne îndrumă şi în prezent,
sunt darurile pe care le-a împărțit gene-
Biblioteca Dr. Alexandru Şafran din Bucureşti a găzduit un eveniment cultural
important atât pentru Comunitatea Evreiască din România, cât şi pentru numeroşii •RISTEA FANICA s-a născut lanăscut la 25
1968 (Cămin „Dr. Moses Rosen”)
24 ianuarie
ros oamenilor. Pentru toate acestea, îi
mulțumim din inimă şi îi dorim sănătate,
iubitori de artă. Aici a avut loc vernisajul expoziţiei de caricaturi realizate de Costin
Mandy, intitulată Am fost în Israel, eveniment organizat sub egida F.C.E.R şi JCC.
•KERTESZ STELIANA s-a născut la 25
MAXIMILIAN s-a
ianuarie 1932 (Administrativ C.E.B.)
o viață lungă, plină de bucurii. Reuniunea a strâns un număr important de membri ai comunităţii evreieşti bucureş- •ianuarie 1938 (Cămin „Dr. Moses Rosen”)la
ANGHEL
Dr. DUB VASILE
Preşedintele C.E. Tg. Mureş
tene, prieteni şi apropiaţi.
Începutul a fost marcat de un interesant laudatio, rostit de consilierul cultural al •BROCINER1969născut la 26 ianuarie 1935
25 ianuarie
MIHAI CRISTIAN s-a născut
(Salariat C.E.B.)
preşedintelui F.C.E.R., dr. ing. José Blum, care a apreciat întreaga activitate a au-
torului expoziţiei, elogiind astfel o prodigioasă activitate. Cu aceeaşi ocazie a fost
•(Oficiul administrativ, pază) la 26 ianuarie
VIZITIU ION s-a
Satu-Mare Expoziţie sărbătorit şi jubileul publicării volumului Drumul Oţelului (1962), al aceluiaşi autor. •DINEATA FIRICAnăscut la 26 ianuarie 1950
s-a născut
1937 (Centrul de ajutor)
de fotografii Beit Haim “Costin Mandy este de profesie inginer, iar pe lângă specializarea sa, a avut o bogată
activitate ca scriitor, caricaturist şi cercetător. Cu ocazia împlinirii a 95 de ani, Fede- •ISAC OZIAS s-a s-a născut la 27
(Salariat C.E.B.)
“Gazeta de Nord-Vest” (Satu-Mare) raţia Comunităţilor Evreieşti din România îi conferă o Diplomă de Excelenţă în semn •TARCAUION s-a născut Sefard) 1949
NICOLAE
ianuarie 1928 (Cimitirul
din 27 noiembrie a.c. ne anunţă că la
Sinagoga din oraş a fost organizată de
de recunoaştere a întregii sale activităţi. Costin Mandy a publicat numeroase articole
ştiinţifice şi volumul Drumul Oţelului, precum şi Biblia văzută echidistant, prezentată •SANDU C.E.B.) CRISTIAN s-a născut
(Salariat
la 27 ianuarie
către Asociaţia Artiştilor Fotografi „Pris-
ma”, cu sprijinul Primăriei municipiului
în Salonul Literar al revistei Realitatea Evreiască. Ne bucurăm să îl sărbătorim în
cadrul acestei manifestări, urându-i totodată Ad Mea Veesrim!”
•BIJBIIAC FLORIAN (Cămin „Dr. Moses
la 28 ianuarie 1968
Rosen”)
Autorul expoziţiei a rostit câteva cuvinte adresate prietenilor şi cunoscuţilor, aflaţi
Satu-Mare, al altor foruri şi al Comunităţii
Evreilor din oraş, o expoziţie fotografică alături cu această fericită ocazie, afirmând că organizarea evenimentului înseamnă •BLANC 1955 (Sectornăscut lanăscut la 29
ianuarie
SORIN IACOB s-a
financiar contabil)
de grup intitulată Beit Haim (Casa Vieţii).
Expoziţia este rezultatul unui seminar şi al
cu atât mai mult cu cât este un vis împlinit, evident alături de alte proiecte pe care le
are în lucru, precum publicarea unui volum autobiografic despre ceea ce a însemnat •ŞERBAN DANIEL s-a născut la 30 ianuarie
ROSNER EMIL s-a
1956 (C.A.P.I.)
ianuarie
unui workshop de fotografii al Asociaţiei viaţa, destinul şi activitatea sa. Pe lângă prieteni şi cunoscuţi, la evenimentul de la •1969 (Oficiul administrativ, pază)30 ianuarie
30
Artiştilor Fotografi, ca şi ale unor elevi,
făcute în cimitirul evreiesc din Satu-Mare,
Biblioteca Dr. Alexandru Şafran s-a aflat întreaga sa familie, bucurându-se de oma-
giul adus. “Dragi prieteni, cred că ştiţi că eu şi scriu şi desenez. Am început să scriu, •BADEA EUGEN s-a născut lala 31 ianuarie
1976 (Salariat C.E.B.)
care are o vechime apreciabilă. Iniţiativa
a aparţinut preşedintelui C.E. din Satu-
în anul 1954, articole de popularizare a ştiinţei siderurgiei, care s-au bucurat de un
frumos succes. Rezultatul a fost că Editura Tineretului mi-a încredinţat răspunderea
•DUMITRU farmacist D.A.S.M.)la 31 ianuarie
GOLDSTEIN NICU s-a născut
1919 (fost
Mare, Nicolae Decsei. Cimitirul din acest
oraş este un model pentru modul în care
redactării cărţii Drumul Oţelului, publicată în anul 1962 în 11.000 de exemplare, tiraj
care astăzi ar părea fantasmagoric. (DAN DRUŢĂ)
•1952 (Salariat C.E.B.)născut BLĂNARU
MIHAI s-a
PERI
este întreţinut. (B.M.M.) (Continuare în pag. 21)

11. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012 11
“Noaptea Oamenilor de Ştiinţă“ în Israel
ŢA
TIIN ŢA
În pofida nefastelor preziceri legate de versitatea din Tel Aviv, intitulată Chimia
anul 2012, în Israel a avut loc a şaptea bucătăriei, un minilaborator pentru copii
Ş A
ediţie a unui eveniment important, intitulat realizat de Universitatea Ben-Gurion,
Noaptea Oamenilor de Ştiinţă, în spiritul precum şi o expoziţie a unuia dintre cele
VI
continuării unei tradiţii de popularizare a mai vechi computere, găzduită de Insti-
ŞI
noţiunilor tehnice şi inovative în rândul tutul de Ştiinţă Weizmann. Alte seminare
cetăţenilor israelieni. Întâlnirea a avut loc au fost consacrate tehnologiei realizării
pe 24 octombrie şi a reunit reprezentanţii jocurilor PC, dezvoltarea unui soft menit
a 12 universităţi şi instituţii de cercetare să decodeze limbaje digitale secrete şi un
de top. Unul din scopurile acestei reuniuni workshop despre tehnologia printării 3D.
Tropitaya –
a fost acela de a găsi răspunsul la una Una dintre activităţile care s-au aflat
dintre întrebările care frământă întreaga în topul preferinţelor publicului a constat
Comoară de aur umanitate şi anume: cine este mai inteli- într-un celebru joc, trivia, care ar putea
gent, omul sau calculatorul? hotărî, o dată pentru totdeauna, cine de-
un nou fruct
din vremea Participanţii au audiat prelegeri ţinute cide supremaţia, omul sau calculatorul.
delicios
de unii dintre cei mai mari specialişti din Se pare că rezultatul va fi făcut cunoscut
domeniul ştiinţific şi au fost angrenaţi în exclusiv câştigătorului…
împăraţilor diferite aplicaţii precum cea oferită de Uni-
Eforturile de mai bine de douăzeci de
Nero şi Traian
ani ale cercetătorilor Universităţii Ben
Gurion din Beer-Şeva, supradenumită
capitala Neghevului, s-ar părea că au
Într-o casă romană din Kiriyat Gat, fost încununate de succes. Cercetările au
Israel, a fost descoperită o adevarată avut menirea de a descoperi şi cultiva o
comoară din aur. Tezaurul conţine 140 nouă specie dintr-un binecunoscut fruct,
de monede şi bijuterii, toate din aur, pitaya, al cărui consum are în mod cert
din vremea împăraţilor Nero, Traian şi efecte benefice. Fructele de pitaya, de
Nerva Traian, din primele doua secole orice fel, sunt consumate pentru pulpa
d.Hr. Ascunzătoarea în care a fost des- lor cremoasă, dulce-acrişoară, deosebit
coperită comoara de aur a ieşit la iveală de aromată. Coaja nu e comestibilă, iar
în urma unor săpături arheologice din pentru a mânca acest fruct, deosebit de
apropierea acestei localităţi. Pe lângă ciudat ca aspect, este indicat să fie tăiat
monede şi bijuterii din aur, ”comoara” pe jumătate. Deşi provine din zonele tro-
mai conţine vase pentru machiaj, un inel picale şi subtropicale ale Americii de Sud
cu giuvaer şi multe altele. În situl istoric sau ale Americii Centrale, printre statele
arheologii au găsit şi o casă romană. ce au devenit cunoscute pentru cultivarea
„În grădina casei am descoperit o sa sunt Israel şi China.
gaură săpată şi astupată. Am început Un fruct de pitaya conţine fibre alimen-
să săpăm şi la un metru adâncime am tare, vitamina C şi antioxidanţi naturali.
găsit ascunzatoarea. În ea se aflau 140 Important este faptul că în Taiwan, per-
de monede de aur. A fost pur şi simplu soanele care suferă de diabet consumă
uimitor”, a spus Saar Ganor, de la Auto- acest fruct, ce se pare că face foarte bine
ritatea pentru Antichităţi din Israel.
Monedele au făcut mult mai uşoară Obiecte de cult, vechi de 9.500 de ani organismului. Noul soi de pitaya a fost
deja denumit tropitaya şi s-ar părea că
datarea comorii. Acestea au fost emise Arheologii au descoperit două obiecte în situl arheologic de la Tel Moza reprezin- are calităţi homeopate net superioare,
în timpul domniilor împăraţilor Nero, de cult, vechi de 9.500 de ani, în cursul tă un berbec cu coarne perfect rotunjite, având în plus şi un gust foarte plăcut, dul-
Nerva Traian şi Traian. Cele mai vechi unor săpături lângă Ierusalim, a anunţat scrie ”The Jerusalem Post”. ce-acrişor şi o superbă culoare purpurie.
au fost datate din anul 54 d.Hr., iar cele Autoritatea Israeliană pentru Antichităţi. “Sculptura este extraordinară şi înfă- Realizarea aparţine savanţilor israelieni
mai noi din 117 d.Hr. Ipoteza arheologi- Una din sculpturile neolitice descoperite ţişează detaliile animalului”, precizează Yosi Mizrahi şi Yosi Tsafrir.
lor este că obiectele de valoare au fost specialiştii, care adaugă că “atât capul,
ascunse în timpul revoltei Bar Kohba,
care a avut loc între anii 132-136 d.Hr.
cât şi coarnele sunt proeminente şi
proporţiile lor sunt extrem de precise”.
Inovaţii
„Monedele sunt inscripţionate cu
portretele împăraţilor, iar pe cealaltă
parte - cu scene ale cultului imperial,
Arheologii opinează că aceste obiecte au
fost utilizate ca elemente de cult de către şi invenţii
simboluri şi zei din Panteonul roman,
precum Jupiter”, a declarat Amil Eljam,
populaţii care au trăit într-o perioadă când
societatea umană trecea de la vânătoare
la agricultură. Unul dintre arheologii care
israeliene (2)
care a condus săpăturile. În plus, arhe- Economie
au realizat descoperirea afirmă că dovezi- Lucrările lui Daniel Kahneman şi
ologii au mai descoperit cercei de aur, le din acea epocă sunt elocvente şi atestă
un inel cu piatră preţioasă şi două vase Amos Tversky, de la Universitatea Ebra-
detalii importante despre viaţa religioasă ică din Ierusalim, care explică opţiunile
de argint. şi credinţele societăţii neolitice.(B.M.M.) economice iraţionale ale omului.
Perfecţionarea teoriei jocurilor, pen-
Bandajul miraculos israelian care salvează mii de vieţi tru care Israel Auman, de la Universitatea
Ebraică din Ierusalim, a primit Premiul
Inventatorul se numeşte Bernard în necesarul instrumentar medical al Un amănunt interesant este că Nobel.
Bar-Natan şi are meritul de a fi brevetat trupelor armatei israeliene. În prezent, celebra inovaţie, intrată în limbajul co- Modelul de negocieri Rubinstein,
un bandaj medical de urgenţă, menit a bandajele sunt produse în Lod (Israel) locvial drept bandajul israelian, a salvat una dintre cele mai importante desco-
stopa hemoragiile cauzate de leziunile de către compania First Care Products viaţa, între alţii, şi congressman-ului periri în teoria jocurilor, aparţine lui Ariel
traumatice. Ltd. de Arizona, Gabrielle Giffords, care Rubinstein (1982). Acesta se referă la o
Iniţial, bandajele au fost utilizate de Îmbunătăţirea adusă de Natan con- în urma unui atentat din iunie 2011 a categorie de jocuri cu negocieri, având
medici în timpul intervenţiei NATO în stă într-o perfecţionare a sistemului de fost împuşcată în cap. Medicul curant al drept consecinţă oferte alternative într-un
Serbia, pentru ca apoi, datorită efici- strângere, care asigură o presiune op- oficialului american, dr. Katherine Hiller, orizont de timp infinit.
enţei, utilizarea lor să fie extinsă şi în timă pentru a împiedica pierderea unei a declarat pentru „Los Angeles Times” Biotehnologie
celelalte teatre de operaţiuni militare din cantităţi mari de sânge, în acelaşi timp că „fără acest bandaj unic am fi avut Nanosârma – un fir bun conducător,
Irak, Afghanistan şi intens promovate având o elasticitate sporită. parte de un cu totul alt deznodământ”. compus dintr-un şir de particule mici din
argint, de o mie de ori mai subţire decât
Un Muzeu al Arhitecturii în memoria lui Munio Weinraub
firul de păr, dezvoltat de Uri Sivan, Erez
Braun şi Ioav Eichen, de la Tehnion-Haifa.
Cel mai mic calculator din lume pe
Ideea aparţine fiului acestuia, celebrul După înfiinţarea Statului Israel, a dominat bază de ADN, “cel mai mic instrument
regizor Amos Gitai, iar muzeul va fi am- domeniul arhitectural, impunând un stil biologic de calcul” construit vreodată în
plasat cel mai probabil în Haifa. Munio riguros şi profesionist, care îmbina utilul lume, potrivit Guiness Book of Records
Weinraub (1909-1970) a fost un arhitect cu esteticul. Muzeul va cuprinde un în- Este compus din enzime şi molecule
israelian, celebru pentru clădirile proiec- treg ansamblu de machete arhitecturale, ADN, capabile să realizeze calcule ma-
tate, peste 8.000 la număr, între cele mai reprezentând întreaga paletă de stiluri tematice simple şi care foloseşte mole-
cunoscute aflându-se sediul Institutului abordate de Weinraub. Proiectul este cula ADN introdusă ca singură sursă de
Yad Vashem, construit în anul 1953, dar susţinut de municipalitatea oraşului Haifa, energie. A fost dezvoltat în 2003 de către
şi al sinagogii centrale din Haifa. împreună cu fiul acestuia. Acest muzeu profesorul Ehud Shapiro şi echipa lui la
Munio Weinraub a fost unul dintre memorial va fi amplasat într-o locaţie care Institutul Weizmann.
puţinii promotori ai stilului Bauhaus în aparţine încă familiei, aproape de poalele Teoria computerelor
Israel, ceea ce oferă o specificitate de- Muntelui Carmel, în acelaşi loc unde a Michael O. Rabin a introdus conceptul
săvârşită. Refugiat din Germania în Israel funcţionat primul său birou. NFA (nondeterministic finite automatons).
în 1934, din cauza prigoanei antisemite, Amos Gitai apreciază acţiunea drept Amir Pnueli a introdus în teoria
acesta a proiectat o serie importantă de mai mult decât o recunoaştere a merite- a ceea ce este arhitectura, iar aceasta computerelor conceptul de logică tem-
clădiri în stil modern, devenind un nume lor tatălui său, precum şi ca un exerciţiu constă în tot ceea ce este construit şi porală. (E.G.)
celebru încă din perioada când Palestina de solidaritate şi înţelegere. “Eu cred că ne înconjoară şi nu doar în ceea ce este
se afla sub mandat britanic (1918-1948). ideea este de a extinde percepţia asupra proiectat”. Pagină coordonată de DAN DRUŢĂ

12. 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012
Mulţumiri şi recunoştinţă
JCC
Voci israeliene la Radio Shalom
BUCURESTI
,
pentru voluntari
Nici un program al JCC nu s-ar putea
realiza fără ajutorul voluntarilor! Dincolo
de efortul organizatorilor, care fac parte
din echipa constantă a JCC, există mereu
persoane care, în mod benevol, în timpul
domeniul său. Voluntariatul este prezent,
însă, şi în alte domenii. În spatele reuşi-
telor centrului se ascund, de multe ori,
ore de nesomn ale unor persoane care
au, ca răsplată, încântarea şi mulţumirile
liber, se dedică proiectelor JCC. Unul din- participanţilor. Pentru aceştia a fost reali-
tre programele realizate exclusiv în mod zată o zi specială, cu numeroase surprize,
voluntar este Radio Shalom România. în care li s-a spus “Toda – Mulţumesc“
Acest post de radio are darul să aducă din toată inima şi li s-a oferit o stea care
împreună profesionişti din cele mai vari- să le amintească mereu că sunt stelele
ate domenii, tineri şi pensionari. Fiecare adevărate ale JCC!
îşi poate exercita aici pasiunea pentru
Tineri din Israel au participat recent palestiniene fiind lansate în zonele unde
într-o emisiune a Radio Shalom România. se desfăşoară viaţa obişnuită a civililor,
Stilul lor dezinvolt, foarte deschis, dar plin aceştia au putut da glas preocupărilor
de culoare şi sinceritate a fost o delec- lor. Dorinţa de pace şi linişte în Israel, în
tare atât pentru ascutători cât şi pentru condiţiile respectării drepturilor Statului
realizatori. În perioada dificilă când în Evreu, este desigur un deziderat care îi
Israel au fost zile foarte încordate, rachete animă şi pe a ceşti tineri.
Ritm şi dans la Cristian
Copii şi părinţi, un proiect de succes
Proiectul „Am Israel Hai” – „Poporul au o valoare specială la vârsta cea mai
lui Israel trăieşte”, creat pentru copii, i-a fragedă. Pentru părinţi, de asemenea, a
stimulat pe cei mici să-şi dea frâu liber fost o delectare, un timp de relaxare în
imaginaţiei. Prin intermediul măştilor şi compania madrihimilor. Evenimentul se
costumelor, ei au putut deveni ce şi-au va repeta, cu siguranţă, căci organizatorii
dorit pentru câteva ore, iar părinţii i-au pregătesc alte surprize.
privit cu admiraţie şi surprindere cum şi-
au exprimat viziunea lor asupra identităţii
Secretele unei
evreieşti. În cadrul aceluiaşi program,
care se defăşoară pe o perioadă lungă
de timp, părinţi şi copii au vizitat mine de
sare. A fost o zi minunată, în care s-au
bucurat de programul propus de orga- limbi fascinante
Şabatonul dansului israelian de la Cristian a adus încă o dată împreună pe cei nizatori dar, şi mai mult decât atât, de Peste 30 de participanţi iau parte la
care iubesc aceste ritmuri. Ei au avut posibilitatea să înveţe noi dansuri dar şi să le ocazia de a fi împreună. Între copii s-au cursurile de limbă ebraică de la JCC
repete pe cele pe care le ştiu, pentru că e nevoie de exerciţiu şi în această coregrafie. născut adevărate „coaliţii”, prietenii care Bucureşti. Ei fac parte din două grupe –
avansaţi şi începători – care vin cu toată
Centrul de zi – cinci Gânduri bune pentru fraţii din Israel seriozitatea să înveţe tainele acestei limbi
logice şi pline de frumuseţe. Cu ajutorul
profesorilor lor, cu numeroase materiale
ani de programe audio şi video, ei ajung să rostească fraze
complete în această limbă. Ebraica pare
Pensionarii care participă la activita- dificilă la prima vedere şi are o construcţie
tea Centrului de zi din cadrul JCC Bucu- aparte, dar dacă începi să o înţelegi, îţi
reşti au avut recent parte de sărbătoare. vine foarte uşor să o poţi asimila.
S-au împlinit deja cinci ani de activitate ai
acestei case cotidiene, care au adus mul-
tă lumină şi delectare pentru participanţi. Distracţie
în stil românesc
Cu ocazia evenimentului festiv, cei care
iau parte la activităţile clubului – confe-
rinţe, excursii, tabere, vizionări de filme şi
spectacole, activităţi artistice – au reme- Ziua Naţională a României, 1 Decem-
morat programele cele mai interesante şi brie, a fost marcată la JCC Bucureşti.
au avut posibilitatea să privească înainte Cetăţeni loiali ai acestei ţări, cunoscători
spre noi proiecte. ai melodiilor, obiceiurilor şi porturilor po-
pulare, participanţii s-au distrat autentic
româneşte, în această zi. Nu a lipsit nici
un ingredient din ceea ce face frumu-
seţea şi savoarea tradiţiilor autohtone.
Îmbrăcaţi în porturi populare, cei veniţi
să celebreze Ziua României au degustat
bucatele bucătăriei din diferite zone ale
ţării şi au savurat băuturi tradiţionale.
În timp ce în Israel situaţia de tensiune grădiniţe, pe plajă sau la locul de muncă, Desigur, nu putea să lipsească folclorul
era foarte ridicată în rândul civililor, JCC participanţii au lansat 200 de baloane cu principala sa componentă muzicală.
Bucureşti a organizat un program de roşii. A fost o manifestare impresionantă, Ritmuri munteneşti, moldoveneşti, tran-
solidarizare. Cu gândul la cei de acolo, fără multe cuvinte, în care gândul bun silvănene şi bănăţene s-au putut auzi, iar
care trăiau sub teroarea rachetelor, ce pentru fraţii de acolo i-a animat pe toţi cei mai curajoşi, care cunosc paşii, s-au
oricând puteau să cadă peste case, şcoli, cei prezenţi. putut avânta şi la dans.

13. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012 13
În beneficiul KESHET–IAŞI Străvechea cultură iudaică
membrilor
comunităţii
Programele JCC Oradea, coordonate
de Andrei Seidler, se desfăşoară într-un ritm
constant şi oferă participanţilor convingerea
JCC
ORADEA
mereu strălucitoare
Programul de studiu pregătit de
Comunitatea Evreilor din Iaşi, în cadrul
Keshet-ului, a cuprins două sesiuni
plenare, cu temele: „Am Israel Hai” şi
„Oameni de cultură evrei”. Ing. Abra-
Născut în 1896, în comuna Hălăuceşti
de lângă Roman, Jean Mihail a fost un
pilon de bază al cinematografiei româ-
neşti din perioada monarhiei, respectiv
între anii 1905-1948. Pe jumătate evreu
ham Ghiltman, preşedintele comunită- (tatăl său Max Mihailovici fiind evreu),
că au un loc al lor, unde pot veni oricând ţii, a vorbit despre străvechea cultură Jean Mihail, actor cu avere, care şi-a
şi unde sunt bine primiţi. JCC Oradea este un spaţiu cald, chiar şi pe vreme friguroasă, iudaică, o cultură vastă şi diversă permis să finanţeze anumite experi-
unde toate generaţiile se întâlnesc. Muzica este foarte importantă pentru familia evreiască precum culorile curcubeului, mereu mente în cinema, a simţit, după vârsta
orădeană, atât corul cât şi formaţia Klezmer fiind parte a vieţii lor evreieşti. Concertele strălucitoare, întrepătrunse între ele şi, de 27 de ani, că scena îi oferea prea
susţinute în diferite oraşe din România şi Ungaria sunt apreciate la cel mai înalt nivel. De totuşi, atât de distincte. Rabinul Şlomo puţin. S-a şcolit în studiourile vieneze
asemenea, participarea formaţiei în spectacolul „Scripcarul pe acoperiş” se bucură de o Tobias a adresat un cuvânt de binecu- Sascha-Film, s-a întors în ţară cu gân-
apreciere care creşte în timp, pentru că tot mai multe persoane iau contact cu această vântare participanţilor, iar juristul Albert dul de a construi o citadelă a filmului
punere în scenă foarte reuşită. Lozneanu a intonat o rugăciune. şi a reuşit. Alături de alţii, a elaborat
Ing. Adrian Cuperman a susţinut o doctrină cinematografică modernă
un deceniu deja în comodat cu Societatea conferinţa „Eliezer ben Iehuda şi renaş- în epocă, vizând eliminarea gesticii
JCC
Filarmonică, nu a văzut deocamdată vreo terea limbii ebraice”, aducând în atenţia exagerate din filmele mute şi armonia
formă de renovare. Organizatorii – Comu- publicului personalitatea unui mare cadrelor filmate. Studiourile româneşti
nitatea Evreilor Timişoara, JCC Timişoara, intelectual est-european. Scriitorul şi de film ale vremii au fost marcate de
cu sprijinul Joint – au considerat important lexicograful Eliezer Ben Yehuda, una- această personalitate energică, libe-
să iniţieze aici o serie de evenimente cul- nim recunoscut drept „părintele” limbii rală, un veritabil capitalist al timpurilor
turale, numite „Întâlnirile de la Sinagogă”. ebraice moderne şi unul dintre primii sale. În anul 1924, regizorul Jean Mihail
Prima dintre acestea, la care au venit peste conducători sionişti, s-a născut în 1858, a realizat filmul „Păcat”, o ecranizare
TIMISOARA ,
200 de persoane, a avut ca protagonişti
Quartetul „The easy winners”, violonista
Claudia Fotin – care a pus la cale detali-
în localitatea lituaniană Luzhky (astăzi
în Belarus), într-o familie evreiască
tradiţională. Eliezer Yitzhak Perlman
după nuvela lui I. L. Caragiale, iar în
1925 - filmul „Manase”, după Ronetti
Roman, ambele indicând apropierea sa
Întâlnirile ile evenimentului – împreună cu pianista
Ada Vizman, scriitorul Bogdan Munteanu
şi fetiţa Denisa Groza, cu un talent acto-
a urmat cursurile şcolii elementare,
heder, unde a învăţat alfabetul ebraic,
de cultura iudaică. Exact în urmă cu 79
de ani, reprezentantul din Bucureşti al
de la Sinagogă
citirea şi ordinea rugăciunilor, tradiţiile Casei Metro-Goldwin-Mayer îl contacta
ricesc cu totul special. Muzica evreiască evreieşti, ajungând până la cursurile pe regizorul Jean Mihail propunându-i o
dar şi melodiile care au fost extrase din superioare de la ieşiva. Apoi a început colaborare. Atunci, Jean Mihail alege să
Sinagoga din Cetate este una dintre faimoase coloane sonore de film au încân- să studieze în particular cu un rabin, şi realizeze filmul „Trenul fantomă” după
cele mai impunătoare monumente arhitec- tat asistenţa, care a rezistat frigului, greu a avut ocazia să citească, pentru prima nuvela lui Arnold Ridley. Tot lui i se da-
tonice ale oraşului. Recent, din iniţiativa de îmblânzit, chiar şi în aceste condiţii oară, o carte laică în limba ebraică. torează şi producţia de ficţiune “Televi-
primarului Timişoarei, prof. dr. Nicolae cerându-le artiştilor “bis“. Evenimentul a Atunci i-a apărut ideea că această lim- ziune/Ce va fi mâine“, din 1930, unul din
Robu, strada Mărăşeşti, pe care se află fost deschis de directorul Joint România, bă trebuie să fie nu doar una de cult şi primele filme sonore româneşti. După
atât aceasta cât şi sediul comunităţii, a Israel Sabag, şi de preşedinta Comunităţii literatură, ci şi una vie, de toate zilele, 1948, acest regizor şi-a împărţit soarta
devenit pietonală, transformându-se într- Evreilor din Timişoara, Luciana Friedmann. pentru evrei. Articolul său „ Şeeila Lo- cu alte două nume mari din domeniu:
o arteră secundară a centrului oraşului. Protagoniştii au fost aplaudaţi îndelung iar hata” (O întrebare arzătoare), publicat Jean Georgescu şi Paul Călinescu. I s-a
Punctul focal al străzii este, cu siguranţă, manifestarea a fost considerată de ţinută în ziarul vienez “Ha-Şahar” (Zorile), în confiscat toată averea, fiindu-i reparti-
Sinagoga, edificiu extrem de drag sufletului deosebită, chiar şi în acest oraş unde ofer- 1879, şi semnat cu numele ebraizat zat un mic apartament în capitală. Din
evreilor din regiune. Chiar dacă se află de ta culturală este substanţială. Eliezer Ben Yehuda, propune pentru societar al prosperei case româneşti
prima dată ideea unui centru naţional de producţie Indro-Film devine salariat
Un eveniment sub semnul curajului spiritual în Ereţ Israel. El leagă mişca-
rea evreiască de renaştere naţională
cu deşteptarea europeană generală.
al nou-înfiinţatei România-Film. Jean
Mihail a fost obligat să creeze „cinema-
tografie nouă”, să scrie articole împo-
Zilele de Hanuca au fost celebrate la lice, iar primarul Timişoarei, prof. dr. Nicolae În anul 1881, stabilit la Ierusalim, Ben triva unor foşti colaboratori. A semnat
Timişoara cu manifestări speciale, dedicate Robu, a transmis un mesaj de apreciere şi Yehuda înfiinţează societatea „Thiyat unul dintre primele filme artistice de
tuturor generaţiilor. Aprinderea primei lumâ- prietenie. Israel” (Renaşterea Israelului), iar în propagandă comunistă, Râpa Dracului.
nări a avut loc în prezenţa a aproape 200 de Cu acelaşi prilej, a fost citit şi mesajul anul 1890 - „Comitetul pentru Limba La câteva luni după terminarea acestui
persoane, care au venit, în pofida viscolului, preşedintelui F.C.E.R., deputat dr. Aurel Ebraică”, la conducerea căruia a rămas film, s-a îmbolnăvit de inimă rea. Tot
la Sinagoga din Iosefin. Evenimentul a fost Vainer, care s-a referit la viaţa evreiască până la moarte. Acest Comitet a fost atunci i s-a cerut să conceapă o carte
deschis de preşedinta Comunităţii, dr. Lu- din România şi la felul în care menţinerea precursorul Academiei Limbii Ebraice, în care să bagatelizeze cinematografia
ciana Friedmann, care a afirmat, cu umor, şi înflorirea ei este prioritatea F.C.E.R. Corul înfiinţată la Ierusalim în anul 1954. românească din timpul monarhiei, să se
că probabil eroii legendari ai sărbătorii, comunităţii, din care au făcut parte 35 de Eliezer Ben Iehuda a murit în 1922, la „autocritice” pentru anumite atitudini de
Macabeii, au insuflat curaj participanţilor de persoane, a interpretat numeroase melodii Ierusalim, şi a fost înhumat în cimitirul până atunci şi să laude noile realizări.
a lua parte la eveniment chiar pe această în ebraică, idiş, engleză. Încheiată cu suf- de pe Muntele Măslinilor. La impresio- A murit la Bucureşti, în 12 martie 1963,
vreme potrivnică. Directorul Joint România, ganiot, vin dulce şi ceai, această seară a nanta ceremonie de înmormântare au trist, „contemplând un prezent penibil,
Israel Sabag, un oaspete important şi ex- reprezentat o autentică celebrare familială. luat parte circa 30.000 de oameni. Ing. din care fusese exclus”.
trem de apreciat la Timişoara, a subliniat în În pofida iernii năpraznice, aproape 100 Adrian Cuperman a concluzionat că Keshet-ul a continuat cu discuţii, la
cuvântul său nevoia de a crede în minuni. de persoane s-au întâlnit şi duminică, 9 de- “renaşterea limbii ebraice după două care au participat prof. Miriam Kaiser-
Prima zi în care a fost aprinsă candela de cembrie, în sala JCC pentru a viziona un film milenii, fenomen fără asemănare în man, ing. Martha Eşanu şi dr. Adrian
Hanuca nu a fost sub semnul minunii, căci despre sărbătoarea de Hanuca. S-au servit lume, a fost un mare succes pentru Fitterman. În încheiere, Alex Aciobăniţei
uleiul era suficient. Totuşi, noi celebrăm şi bunătăţi tradiţionale şi a fost o atmosferă evreii de pretutindeni, făcut posibil de a prezentat filmul ,,Trenul fantomă”,
această zi, spunea Israel Sabag, pentru că deosebit de plăcută. un reprezentant de seamă al intelec- dând publicului şansa de a se întâlni cu
ea reprezintă începutul, faptul că evreii au Vârstnicii comunităţii timişorene au fost tualităţii evreieşti est- europene”. La o remarcabilă producţie cinematografi-
avut încredere că se va întâmpla Minunea vizitaţi, în toate zilele de Hanuca, de un discuţiile ce au urmat s-au remarcat că a anilor ‘30. După interesantele ore
următoarelor şapte zile. La evenimentul grup de voluntari, cu vârste diferite, care documentatele completări aduse de dr. de studiu, participanţii s-au delectat cu
timişorean au luat cuvântul reprezentanţii au aprins lumânări împreună, au cântat şi Adrian Fitterman. bucate delicioase pregătite la Restau-
Biserici Ortodoxe şi Bisericii Romano-Cato- au depănat amintiri. Jurnalistul şi producătorul Dragoş rantul ritual din Iaşi. Suportul audio-vi-
Şabat cu un oaspete special
Alexandru Aciobăniţei a prezentat ex- deo al Keshet-ului ieşean a fost asigurat
punerea “Regizorul evreu Jean Mihail, de ing. Solo Rotenştain.
pionier al cinematografiei româneşti”. MARTHA EŞANU
Două zile speciale au fost petrecute la Timişoara în compania cantorului Sraya Kav,
care îşi desfăşoară activitatea la Oradea, dar este reprezentant religios pentru întreaga
Transilvanie. Profesor şi instructor cu o mare experienţă, având o voce deosebită şi o
Aniversarea scriitorilor Dumitru Hîncu, Henri
mare apropiere de oameni, Sraya Kav le-a vorbit celor peste 70 de participanţi la Kabalat
şi Oneg Şabat şi a oficiat, împreună cu domnul Andrei Gidali, rugăciunea de Şabat dimi-
Zalis şi Ştefan Cazimir la Uniunea Scriitorilor
neaţa. A fost o întâlnire foarte plăcută, care cu siguranţă se va repeta. Uniunea Scriitorilor din România a luat o iniţiativă lăudabilă: de a serba în
fiecare an pe cei care au împlinit peste 70 de ani! Gabriel Chifu, vicepreşedintele
Amintirea unui eveniment unic USR, şi Nicolae Prelipceanu, membru în Comitetul Director, au înmânat diplome
de onoare şi o sumă de bani unor scriitori care au adus cinste breslei scriitoriceşti,
ca şi unor preşedinţi de filiale. Au fost elogiaţi şi li s-au înmânat diplome şi premii,
Domnul Paul Sterescu a fost unul dintre asemenea, a existat o prezentare video printre alţii, lui Mihail Şora (peste 95 de ani), Dumitru Hîncu (90 de ani, autor
cei care au participat la realizarea expoziţiei pe tot parcursul zilei. Expoziţia – la care a mai multor studii despre Heine, memorii, evocări istorice), Barbu Cioculescu
referitoare la “Locuri Sfinte“ din cadrul Festi- au lucrat preşedinta comunităţii, Luciana (85 de ani), Mircea Maliţa (85 de ani), Dan Hăulică (80 de ani), Henri Zalis (80
valului Ierusalim. Domnia sa a dorit, în mod Friedmann, artistul plastic Adriana Oancea de ani, serbat recent şi la F.C.E.R.), Ştefan Cazimir (80 de ani, de asemenea
deosebit, şi noi suntem gata să consemnăm (cu o foarte mare contribuţie conceptuală), serbat de F.C.E.R.), Ana Blandiana (70 de ani), ş.a. Scriitorii premiaţi au mulţumit
contribuţia comunităţii timişorene la acest Tina Sas, Cristian Filip, Sara Ruieneanu, pentru atenţia acordată activităţii lor. Prezent la festivitate, directorul ICR, prof.dr.
eveniment, secţiune apreciată a acestui Liviu Gordea, Olimpia Cirimpei, Ioan Petcov, Andrei Marga a vorbit, pe scurt, dar cuprinzător, despre stadiul actual al difuzării
impresionant festival, care a atras zeci de Diana Dobra şi, desigur, domnul Sterescu literaturii române nu numai peste hotare, dar şi în ţară, despre deficienţele Legii
mii de bucureşteni. Cortul în care au expus – a fost într-adevăr primită cu plăcere la Educaţiei, despre politica naţională a cărţii, apropierea creatorilor de publicul
timişorenii a prezentat cele patru cartiere Bucureşti. cititor, politica traducerilor, unde se cer îmbunătăţiri prin lărgirea ariei de interes
ale Oraşului Vechi – evreiesc, musulman, pentru litetratura scrisă de autori merituoşi, de alte etnii, impactul încă insufici-
creştin şi armenesc – ilustrate cu picturi, Pagini realizate de ent al presei culturale, încheind cu urarea ca printre scriitorii români să apară şi
panouri cu imagini şi obiecte de cult. De LUCIANA FRIEDMANN aşteptatul premiant cu Nobel. (B.M.M.)

14. 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012
T â r g u l d e c a r t e G a u d e a m u s – e d i ţ i a a X I X - a
PREZENŢA CĂRŢII EVREIEŞTI U n po sibil „fir al Ariadnei” *
Oamenii au venit la Târgul de Carte „Gaudeamus” pentru că are tradiţie; pentru că, Cred că în prozele alcătuid „Cutia profunzimea, rafinamentul estetic ale
an de an, Târgul îşi sporeşte atractivitatea pentru concepţie modernă, spectaculozitate, cu bătrâni”, ediţia a treia, lansat în nepotului.
spaţiu aerat. Nu numai că, ajuns la a XIX-a ediţie, „Gaudeamus”-ul a căpătat renume, seria de autor a „Polirom”-ului, la „Ga- Deşi „Comisionarul” şi „Arhivarul”
dar a dovedit - prin recordul de vizitatori – că bucuria lecturii nu a sucombat în faţa hiper udeamus”, s-ar găsi un posibil „fir al circulă-n lume sub eticheta de „mi-
tehnologizatului secol XXI. Numeroasele evenimente culturale, dezbateri, lansări de carte Ariadnei” în labirintul Andrei Oişteanu. cro-romane”, primul ţine mai mult de
– cu mare afluenţă de public au dovedit-o. Anul acesta – invitată de onoare a Târgului a „Cutia…” s-a născut din atracţia faţă de dramaturgie şi eseistică, al doilea – de
fost Republica Moldova. duhul lui Kafka a tânărului parabolă orientală. Există,
din anii în care a scris cele desigur, pretextul epic. Co-
Dincolo de eveniment - mai exact, de s-o facă: cu vervă şi sarcasm vesel, una din două proze. Trăia atunci misionarul este angajat să
avalanşă, record al ediţiei din acest an, cu un înfăţişările tragicului în care excelează. De criza morală a momentului supravegheze un bătrân ob-
record nu mai puţin tonic de vizitatori -, Târ- mult succes a avut parte „Internaţionala mea. ’68: invazia trupelor sovietice sedat de gândul sinuciderii.
gul de carte „Gaudeamus” a fost şi răspuns Cronica unei vieţi” de Ion Ianoşi. Amfitrion – în fosta Cehoslovacie. Atrac- După o perioadă de tăcută
la o întrebare lansată nu demult la Centrul „Polirom”-ul, care i-a publicat confesiunile. ţie, tradusă prin asamblaje observare, între cei doi se
Comunitar Evreiesc din Capitală: unde sunt De fapt, cele mai recente, dacă ţinem seama de obiecte, cu inflexiuni de iscă discuţii filozofice despre
intelectualii evrei români de azi? Asta, fiindcă de cărţi-jurnal mai vechi, apărute la „Ideea avangardism târziu, deve- viaţă, moarte, sinucidere,
am rămas în ţară foarte puţini – poate, nici Europeană”, ori conferinţa de la Festivalul nind cutie rafinat concepută Divinitate, memorie. Sunt doi
1% din câţi am fost înainte de „Euroiudaica” în 2007. Sunt re- din fragmente de obiecte sau unul singur? În cele din
război – şi nici reprezentarea luate, mereu din alte unghiuri, găsite, „operate” astfel de un urmă, prezumtivul sinucigaş
spirituală nu mai poate avea, motive biografice precumpă- instrument agresiv, metaforă se sustrage – sau e lăsat
numeric vorbind, ponderea nitoare: moştenirea multicul- a opresiunii depersonalizatoare; asam- s-o facă? – tutelei supraveghetorului,
din anii interbelici. Totuşi, aşa turală, formaţia intelectuală blaje care au dat o jumătate de titlu şi liber să-şi exercite voinţa. Arhivarul
puţini câţi suntem, nu ne dez- sanktpetersburgheză, fasci- coperta cărţii. Absolventul Facultăţii este pensionar, colecţionar de obiecte
minţim aplecarea străveche naţia pentru Thomas Mann… de energetică, postromanticul adept al insolite. Depistarea lor devine cana-
spre Carte. Câteva declicuri. Este trasă puţin cortina şi în mişcării hippy, din anii ’60 -’70, văzută vaua din care răsar oameni şi locuri
Acad. Solomon Marcus faţa unor dureri de familie bine ca protest social, iubitorul de folk şi cărora le-au aparţinut, cu observaţii
şi-a lansat un volum, apărut încuiate, fără ca timpul să le fi rock, avea nevoie de o limpezire de scriitoriceşti fără dubiu. Diagnosticat
în Editura „Spandugino”, cu înceţoşat, dar a existat/ există sine. Limpezire – prin revelaţia civiliza- drept „estet îndrăgostit de lucruri vechi”
titlu sintetizator, „Cultură sub privirea spre pisc care ajută ţiei ţărăneşti străvechi, a mitologiei şi - Paul Cernat, cu aprehensiune pentru
dictatură”. Autorul prinde în echilibrului lăuntric. A fost şi magiei, pe care, în urma călătoriilor în „arhetipuri mateine” – Daniel Cristea
pioneze îngrădirile trecute, cu reverenţă memorialistică postumă, în Editura „Vinea”: Maramureş, Apuseni, nordul Olteniei, Enache, şi încercări de răspuns la în-
pentru oamenii de cultură care s-au eschivat „Am să povestesc cândva aceste zile…”, Bucovina, Vrancea, începuse să le trebarea lui Camus, dacă viaţa merită
cu inteligenţă presiunilor cenzurii şi au creat volumele 3 şi 4 de Petre Solomon, prezentate studieze. Limpezire, care nu se putea sau nu trăită – Cosmin Ciotloş, autorul
valori de neocolit. Trebuie spus că savantul de soţia lui, pictoriţa Yvonne Hasan, şi fiul lor, face fără „bătrânii” aflaţi la temelii: s-a încifrat şi mai tare, în cuvântul de
şi – chiar dacă n-o recunoaşte – literatul, a cunoscutul cineast Alexandru Solomon. Au rabinul cu-n ochi de sticlă, strămoşul mulţumire, ştergând orice semn de
fost foarte prezent la Târg, aşa cum ne-a fost lansate cărţi - document despre Holoca- poreclit „Oighenstein” – ochi de piatră marcaj interior, cu o singură referire
obişnuit, şi în calitate de invitat al câtorva ust: „Am supravieţuit morţii” de Eva Moses, –, de unde românescul Oişteanu; cei personală: cartea e dedicată fiicei sale
lansări: „Matematica nu e naşpa: Cum să Editura „Meteor Press”. doi bunici, unul farmacist şi altul librar, care, la 14 ani, a descoperit manuscri-
supravieţuieşti matematicii de nivel mediu Nu se putea ca printre prezentatorii de ceea ce spune mult despre rigoarea, sul. (I.D.)
fără să-ţi pierzi minţile sau să-ţi mănânci carte dedicată Centenarului Caragiale să
unghiile?” de Danica McKellar, publicată în lipsească prof. univ. dr. Ştefan Cazimir. Au „Bucureşti FM şi Bucureştii
Colecţia „Biblioteca de matematică” a Editurii răspuns „prezent” originarii din România
„Paralela 45”; „Dincolo de cuvinte – Polifonia stabiliţi în Israel sau în alte colţuri ale lumii, vechi şi noi. Comunitate,
inaudibilă a scrisorii pierdute” de Mihai Dinu
şi „Muzica în inima fascinaţiei” de Elisabeth
continuând să scrie în română, recuperaţi
la literatura-mamă: Vladimir Tismăneanu –
identitate, diversitate”
Sombart, amândouă apărute la „Spandugi- „Lumea secretă a nomenclaturii: amintiri, Aşa s-a intitulat dezbaterea orga- De altfel, arhitectura, ca identitate
no”; „Itinerar elementar în algebra superioa- dezvăluiri, portrete”, Editura „Humanitas”; nizată de Radio România Bucureşti a Bucureştilor contemporani, a avut
ră”, ghid apărut la „Matrix Rom”. Ştrul Moisa – „Biblia şi metalurgia”, Editura la „Gaudeamus”. Arhitecţi, critici de o pondere aparte în discuţiile cu ochi
„Aspecte şi structuri neoromantice” s-a „Guttenberg”… Imaginea continuă, fan- artă, literaţi au dialogat cu publicul critic. S-a spus, bunăoară, că nu se
intitulat cartea lui Henri Zalis, lansată de tast, cuvântul: este cazul lui Tudor Banuş, şi organizatorii – Mihaela Ioniţă, ţine seama de specificul arhitectu-
Editura „Bibliotheca”. Reputatul istoric literar ilustrator al „Trandafirului negru” de Ştefan Flavia Voinea, Cristina Toma, Ioana ral al metropolei: între clădiri în stil
a făcut un tur de forţă, dacă avem în vedere Augustin Doinaş… Bruşten, Andrei Slăbuţean – despre neoclasic din secolul XIX întâlneşti
amplitudinea investigaţiei, profunzimea fără S-au lansat cărţi apărute în Editura „Teşu Bucureştii de azi, dar şi de ieri, oraş blocuri de metal şi sticlă, afişe publi-
de care nu poate concepe nimic, de la articol Company”: „Istoria antisemitismului în Ro- în care au trăit, au construit, i-au citare acoperă clădiri întregi, grafitti-
la studiu, de la conferinţă la volum. O carte mânia. Pogromurile din Dorohoi, Bucureşti, dat personalitate multe neamuri, urile urâţesc cetatea, demolările de
care merită citită cu creionul în mână şi con- Iaşi” (volumul I), „Codexul sfânt al comportării aducând cu ele obiceiurile, cultura, monumente arhitecturale au devenit
spectată ca atare de cronicari. evreilor potrivit Talmudului – Şulhan Aruh”, civilizaţia proprie: albanezi, armeni, practică frecventă… Fără trecut –
Radu F. Alexandru a propus potenţialilor „Legende hasidice” de Martin Buber, „Istoria bulgari, greci, turci, evrei… „Să nu şi aici, pe lângă Marcel Iancu, au
cititori volumul „Teatru 7”, lansat de „Cartea Israelului. O istorie pictografică a evreilor din uităm – spunea Cristina Toma – ce au fost amintite alte nume de arhitecţi
Românească” – stand „Polirom”. Şi cum o cele mai vechi timpuri şi până astăzi”; „Istoria făcut pentru Bucureşti familii evreieşti iluştri, Gottereau, Ritten, Franckel,
carte de teatru nu e apreciată cum se cuvine teatrului evreiesc din România”, semnatar - cu dare de mână, Halfon, Manoah, arhitectul blocului „Scala” ş.a – nu
dacă nu-i oferă publicului un aperitiv, Maia editorul ş.a. Elias… Ce a făcut în anii interbelici există viitor.
Morgenstern l-a servit aşa cum numai ea ştie IULIA DELEANU un arhitect de talia lui Marcel Iancu”.
Lansări de car te la HASEFER
În ziua a treia a Târgului au fost lansa- iudaism, despre este „Reflecţii de după război, la învinuirea de „deicid”
te volume recente ale Editurii Hasefer, la Holocaust, des- despre timp adusă evreilor, statutul familiei în istoria
care a participat un numeros public, am pre istoria unor şi veşnicie”, evreilor, atitudinea modernă a Papei
spune mai numeros decât cu alte ocazii. comunităţi din traducătorul Ioan Paul al II-lea. Aflat în vecinătatea
Secretarul General al F.C.E.R., ing. Albert ţară şi străină- din franceză standului Editurii Hasefer, purtătorul de
Kupferberg, a afirmat că Federaţia este tate. al cărţii, Ţicu cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice
mândră de realizările acestei edituri care, Criticul lite- Goldstein, a din Bucureşti, preotul Francisc Doboş,
an de an, se prezintă cu volume intere- rar Henri Zalis pus accentul a intervenit cu completări referitoare la
sante şi de valoare pentru cultura noastră, a prezentat car- pe elemente- relaţiile Bisericii Catolice cu Statul Israel,
a tuturor. Directorul Editurii, Alexandru tea lui Alexandru le structurale contribuţia Papei Ioan Paul al II-lea, ca şi
Marinescu, a menţionat producţia de carte Şafran, fost Şef- ale iudaismu- a Arhiepiscopului Ioan Robu din România
în acest an – volume semnate de Sanda Rabin în România (1940-1947) şi Mare lui (avoda, emet), dar şi pe ataşamentul la apropierea dintre evrei şi catolici.
Gurian, Hary Bar Shalom, Felix Aderca (la Rabin al Genevei după plecarea din Rabinului faţă de ţara de origine, pe re- Traducătoarea cărţii, Francisca Băltă-
semicentenar), Hedi Simon, Dorel Schorr, România – „Lumini pentru viitor”. Învăţat laţiile dintre Diaspora şi Israel, pericolul ceanu, a relatat despre modul cum a găsit
Cilibi Moise („un Anton Pann evreu”), ca şi iudaist de prestigiu, regretatul autor (m. fundamentalismului de orice natură. un exemplar al cărţii, în limba italiană,
cărţile ce urmează să apară, semnate de 2009) a fost un om de mare suprafaţă cul- Despre cartea „Evreii necredincioşi, aflat într-o aşezare a unor călugări, a pus
Utta Gerhardt (despre Noaptea de Cristal turală, a aprofundat învăţătura iudaică şi fraţii noştri mai mari” scrisă de Elio Toaff în evidenţă talentul şi forţa evocatoare a
din 1938), Louis Ginzberg (legede bibli- a adus contribuţii importante, a beneficiat (n. 1915, Livorno), fost Şef-Rabin al autorului cărţii, descrierea ororilor celui
ce), Alfred Kolatch (iudaism), Moshe Idel de o recunoaştere binemeritată în mediile, Romei (1951-2002), senator pe viaţă în de al doilea război, umanismul şi căldura
(din mistica iudaică), Sama Salzberger nu numai evreieşti, dar şi în rândul frunta- Parlamentul italian, a vorbit sociologul sufletească ce se degajă din scrierea sa.
(„Adevăruri despe Talmud şi Iudaism”, şilor religioşi din Europa. Vorbitorul a făcut Hary Kuller. Titlul provine de la sintagma Prof. dr. Vasile Morar, de la Facultatea
o replică la propaganda antisemită a lui şi unele propuneri pentru o viitoare ediţie propusă de Papa Ioan Paul al II-lea, care de Filosofie a prezentat cartea lui Zoltan
N. Paulescu). În 2013 sunt planificate – evidenţierea relaţiilor cu reprezentantul se referea la evrei, consideraţi în Evul Me- Terner „Destinul iudaic între lumini şi
apariţii ale unor cărţi semnate de Arthur laic al evreimii române, av. Wilhelm Filder- diu „necredincioşi”, dar demni de respect bezne”, bogăţia referirilor la viaţa literară
Weil (poveşti pentru copii şi adulţi), Iţic man, dezvoltarea temei referitoare la re- pentru întâietatea lor în recunoaşterea din ţara de origine (România) , dragostea
Manger (cunoscuta „Carte a Raiului”), laţia cu filosoful Martin Heidegger, care a monoteismului. Vorbitorul a pus accentul pentru arta cultă, populară, bisericească
Lion Feuchtwanger („Fraţii Oppermann”, servit un timp regimul nazist, actualizarea pe evenimentele din perioada mussoli- (Voroneţ, ş.a.), valoarea documentară
netradusă până azi în româneşte), Carol unor aspecte ale activităţii dr. Alexandru niană, de la efectul dezastruos al intrării şi sentimentală a acestei cărţi scrise cu
Feldman, Geo Şerban (despre Mihail Şafran în anii de după plecarea din Ro- trupelor germane în Italia, în 1943, la că- talent.
Sebastian), Gabriel Gurman, cărţi de mânia. Având în vedere că subtitlul cărţii derea lui Mussolini, tendinţele antisemite BORIS MARIAN

15. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012 15
Moştenirea iudaică caust) - Varşovia 2011, Ed. RYTM, un
număr din revista „Observator Cultural”
– mai 2012, editat cu sprijinul Institu-
Janos Gadó, editor la periodicul
„Szombat” din Ungaria, s-a referit la
viaţa evreilor din această ţară, după
în Europa Centrală – tului Polonez din Bucureşti, dedicat lui
Janusz Korczak, medicul care a însoţit
1989. Se cunoaşte istoria sângeroasă
a evreilor din Ungaria, în special după
trecut şi prezent copiii evrei până la camera de gazare.
Dr. Jan Machala, de la Institutul pen-
preluarea puterii, spre sfârşitul războ-
iulului, de către szalasy-işti. Numărul
Conform unei tradiţii inaugurate în evreilor, evoluţia relaţiilor dintre Româ- tru Studiul Regimurilor Totalitare al Re- evreilor a scăzut drastic, dar în ultimele
oraşul Vişegrad, la Bucureşti, în sediul nia şi Israel. „România va fi în continuare publicii Cehe, a expus aspecte din viaţa două decenii, o parte dintre evreii unguri
TES, a fost organizată conferinţa „Moş- un stat de drept, pluralist,cu menţinerea comunităţilor evreieşti în anii postbelici, au revenit, inclusiv urmaşii celor dispă-
tenirea iudaică în Europa Centrală – tre-drepturilor egale pentru toţi cetăţenii sub regimul comunist. ruţi. Există o viaţă cultuală şi culturală
cut şi prezent,” cu sprijinul ambasadelorţării, în condiţii de multiculturalism, de Din 10 milioane de cetăţeni cehi, activă, un seminar rabinic cu prestigiu
Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei ca conlucrare şi înţelegere reciprocă cu numai circa 6000 sunt evrei. În timpul în Europa, se organizează conferinţe,
şi a Institutului Naţional de Studiere toate minorităţile naţionale ale ţării”, a regimului communist, vechea tradiţie a întâlniri interconfesionale, expoziţii.
a Holocaustului din România. Au fost concluzionat preşedintele F.C.E.R.. comunităţii evreilor, în special din Pra- Deşi manifestările antisemite continuă
prezenţi E.S. Marek Szczygiel amba- Directorul INSHR, dr. Alexandru ga, a fost neglijată, marginalizată, sub să se producă, uneori, chiar la niveluri
sadorul Poloniei, E.S. Dan Ben-Eliezer, Florian, a menţionat participarea insti- pretextul internaţionalismului egalizator. mai înalte, evreii din Ungaria, al căror
ambasadorul Israelului, reprezentanţi ai tuţiei pe care o conduce la organizarea După căderea acestuia, s-a revenit la o număr este apreciat la aproape 100.000,
ambasadelor Cehiei, Slovaciei, Ungari- conferinţei, apoi s-a referit la responsa- viaţă normală, la educaţia tradiţională se manifestă şi sunt alături de poporul
ei, ai F.C.E.R., AERVH, INSHR, mass bilitatea regimului din anii 1940-1944 a copiilor evrei, la refacerea unor mo- maghiar în dezvoltarea patriei comune.
media, oameni de cultură, membri ai pentru Holocaustul din România. Teatrul numente istorice de mare importanţă Preşedintele C.E.B., drd. Erwin Şi-
obştii evreieşti. Ambasadorul Poloniei Evreiesc a fost înfi inţat în octombrie nu numai pentru evrei, dar şi pentru mşensohn, a expus o istorie a evreilor
a salutat prezenţa personalităţilor venite
1940 numai cu scopul de a-i „aduna” civilizaţia Cehiei. S-a introdus şi studiul bucureşteni de-a lungul a peste trei
la conferinţă şi a mulţumit directoarei pe oamenii de teatru evrei, izgoniţi din perioadei Holocaustului. secole, a vorbit despre evreii sefarzi
TES, artista Maia Morgenstern, pentru celelalte teatre ale ţării, în urma aplicării Eva Salnerova, de la Federaţia şi aşkenazi, personalităţi culturale, a
găzduire. legilor discriminatorii. Comunităţilor Evreieşti din Slovacia, a citat nume celebre, a salutat activitatea
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Directoarea TES, Maia Morgenstern, expus tema referitoare la situaţia evre- Centrului de Studiere a Istoriei Evreilor
dl. Valeriu Ştefan Zgonea, a evocat a mulţumit pentru participare, amintind ilor după Holocaust. Din 134.000 de din România, ca şi existenţa celor două
momentele tragice din viaţa societăţii „că aceia care ne iubesc mai puţin, în- evrei existenţi înainte de război au fost Muzee din Bucureşti, cel de Istorie şi cel
româneşti în timpul Holocaustului, a seamnă că nu ne cunosc”. ucişi circa 100.000 de către nazişti, iar al Holocaustului, amintind de sărbători-
amintit de Raportul Comisiei Wiesel, ca S-a trecut la dezbaterea temelor pro- dintre supravieţuitori, circa 28.000 au rea a 165 de ani de existenţă a Sinagogii
şi de contribuţia unor oameni de cultură puse în program. Dr. Felicia Waldman, făcut Alia, astfel că în prezent sunt circa Mari din Capitală.
evrei la tezaurul spiritual şi cultural al
coordonatoare a Centrului “Goldstein 6.000 de evrei la o populaţie totală de Prof.dr. Liviu Rotman, director al
României. Goren” din cadrul Universităţii Bucureşti, 5,3 milioane. În timpul Holocaustului, Centrului de Studiere a Istoriei Evreilor
Vicepreşedintele F.C.E.R. ing. Paul a amintit de istoria teatrului şi a culturii evreii s-au opus politicii de extermi- din România, a tratat tema civilizaţiei
Schwartz, a prezentat cuvântul preşe- evreieşti din România, apoi directorul In- nare, fiind cunoscute faptele eroice evreieşti în România, specificul vieţii din
dintelui dr. Aurel Vainer . În cuvântul stitutului de Istorie a Evreilor din Varşo- ale unor membri ai obştii, precum Gisi cele trei provincii istorice, evenimentele
său, dr. Aurel Vainer s-a referit la trecutul
via, Ryszard Burek, a prezentat situaţia Fleischmann (1897-1844), ş.a. Regimul din secolul XX, Aliaua din anii 50-60-70,
evreilor pe teritoriul românesc, la scăde-
evreilor din Polonia înainte de Al Doilea comunist a evitat să supună dezbaterii rolul sinagogii în istorie, starea cimitire-
rea numărului de evrei din România de Război Mondial şi după. El a amintit de această temă, dar după reinstaurarea lor şi semnificaţia lor, personalităţi din
la 800.000 în 1938, la 8000 în prezent, pogromurile de la Jedbawne şi Kielce, al democraţiei, studiul istoriei a intrat pe timpurile noastre (Marcel Iancu, Clara
la pogromurile din anii 1940-1941 (Do- doilea având loc în iulie 1946, expresie un făgaş normal. Wachtel, ş.a.) .
rohoi, Iaşi, Bucureşti, Galaţi, Ploieşti),
a unui antisemitism violent, în absenţa Dr. Felicia Waldman a expus pe scurt Directorul INSHR, dr. Al. Florian, a
apoi la Transnistria, ca şi la Alialele de
naziştilor, care fuseseră înfrânţi. Aceste istoria evreilor din România, evidenţiind pus accentul pe necesitatea educării
după război. A fost prezentată pe scurt tragedii ne amintesc de masacrul de la aspectele specifice – trecutul evreilor din tineretului, a combaterii negaţionismului.
situaţia patrimoniului de cult, contribuţia
Sărmaş, din Ardealul de Nord. Vorbitorul cele trei provincii, evoluţia modului de Conferinţa s-a încheiat cu spectaco-
evreilor la viaţa economică şi culturală,a mai evocat răscoala din ghetoul varşo- organizare a comunităţilor, relaţiile dintre lul dat de artiştii Teatrului Evreiesc de
eforturile F.C.E.R. pentru prezervarea vian din 1943 , de asemenea pe Drepţii evreii sefarzi şi aşkenazi, dintre evrei şi Stat, „Nuntă cu divorţ” după Şalom Ale-
şi revigorarea vieţii de cult şi culturale a
între Popoare, în număr de circa 3000, populaţia majoritară, viaţa culturală,ş.a. hem, un muzical în regia lui Dan Tudor.
COPIII
subliniind activitatea Apoi a avut locul vernisajul unei
expoziţii de tapiserii realizate de artista BORIS MARIAN MEHR
realitatii
Institutului pe care îl
conduce. cehă Iva Vodrazkova, amintind de zece
Monika Kowszyn- sinagogi distruse în timpul Holocaustu-
Cărţile de la
evreiesti ska, de la Institutul lui. Două soliste au interpretat cântece
Hasefer, bucurie
Memoriei Naţionale în idiş, unul dintre ele fiind cunoscuta
din Polonia, a vorbit „Tumbalalika”, tradusă admirabil în ro-
despre organizarea de mâneşte de Luchi Tenenhaus.
simpozioane, expoziţii,
cursuri cu elevi, stu-
Partea a doua a dezbaterilor a fost
moderată de Elisabeta Ungureanu de la pentru cititori
denţi, despre publicaţii Institutul Elie Wiesel. Protoieria Tecuci a Arhiepiscopiei
(reviste, cărţi) dedicate Dr. Joanna Zetar, de la teatrul „Bra- Dunării de Jos, Casa de Cultură a
trecutului evreilor po- ma Grodzka” din Lublin, a prezentat municipiului şi Biblioteca Municipală
lonezi. După căderea aspecte ale revigorării culturii evreieşti “Ştefan Petică” din acest oraş au trimis
comunismului, a URSS, în Polonia. Se ştie că numărul evreilor scrisori de mulţumire Editurii Hasefer.
politica faţă de evrei s-a polonezi a scăzut de la trei milioane, În ele, Părintele Protoiereu Gheorghe
modificat în sensul libe- înainte de război, la 8.000 în anii ‘90 şi Joghiu, Preot Adrian Coman, secretar,
ralizării. La dispoziţia circa 3.000 în prezent. Totuşi, viaţa cul- Viorel Burlacu, directorul Casei de Cul-
celor prezenţi se aflau turală nu s-a stins, dimpotrivă, datorită tură, precum şi prof. Manuela Cepraga,
reproduceri despre ac- relaţiilor cu alte comunităţi, în special cu directorul bibliotecii, mulţumesc pentru
tivitatea Muzeului de evreii polonezi din Israel, din alte ţări, o donaţie de cărţi ale editurii, realizată
Istorie a Evreilor din ca şi sprijinului autorităţilor centrale şi prin intermediul Comunităţii Evreilor din
Octavian Sava a devenit străbunic. Strănepoata sa, Polonia, un volum cu locale, s-au realizat proiecte interesante Tecuci. Cele trei instituţii şi-au manifes-
născută în noiembrie 2012, se numeşte AYLA IVAN şi titlul „Inferno of choices educative şi artistice, un exemplu fiind tat dorinţa de a continua colaborarea cu
este o scumpete. (Poles and the Holo- şi Teatrul „Brama Grodzka”. Editura Hasefer.
Cronica B’nai B’rith „PODURILE TOLERANŢEI” L A START
Nucleul întrunirii B’nai B’rith România (BBR), la JCC ral Român (ICR), prof. univ. dr. Andrei Marga, consilierul a agreat ideea înfiinţării unui muzeu al iudaismului în
- Bucureşti, a fost informarea făcută de preşedintele prezidenţial Iulian Fota, preşedintele F.C.E.R., deputat România şi a refacerii vechilor cartiere evreieşti, pentru
BBR, ing. José Iacobescu, despre proiectul multinaţi- dr. Aurel Vainer, preşedintele Televiziunii Române, Cla- care s-a adresat CSIER, cu solicitarea unei inventarieri
onal pentru Europa Centrală şi de Est, „Podurile tole- udiu Săftoiu, primarul sectorului V al Capitalei, Marian a „clădirilor de rezonanţă” construite de evrei bucureş-
lanţei”. În cadrul declarării lui 2013 Anul Cetăţeanului Vanghelie, preşedintele BBR, ing. José Iacobescu. Au teni. Un alt mod de a marca urme ale trecutului cultural
European de către Parlamentul European, B’nai B’rith fost întrevederi preliminare între oficiali ai BBE, BBR, evreiesc, propus de dr. Aurel Vainer, este fixarea unor
Europa (BBE) a iniţiat proiectul sus-amintit, prevăzând Primăria Generală a Capitalei, ICR. plăci memoriale pe clădirile în care au trăit creatori evrei
promovarea contribuţiei evreieşti la dezvoltarea statelor La întrunire a participat E.S. Dan Ben-Eliezer, am- români. Directorul general în ICR, Ştefan Popescu, a
europene, modalitate de combatere a reactivării mani- basadorul Israelului în România. Primarul general al arătat că, la o reuniune a conducerii s-a decis ca ICR
festărilor antisemite actuale, pe fondul crizei economice Capitalei, dr. Sorin Oprescu, a avut cuvinte de gratitudine – Tel Aviv să poarte numele „Acad. Nicolae Cajal” iar
şi financiare. Proiectul este dedicat muzicii, picturii, pentru aportul evreilor români la cultura ţării. Vorbitorul ICR – Geneva, în curs de deschidere - „Dr. Alexandru
teatrului, filmului, personalităţilor publice evreieşti eu- a făcut o succintă trecere în revistă a înfăptuirilor legate Şafran”, spre „a onora două personalităţi evreieşti care
ropene din spaţiul sus-amintit. Un loc aparte îl ocupă de comunitatea evreiască: . Monumentul Holocaustului; au iubit foarte mult România”. Dr. Sorin Oprescu şi dr.
artiştii evrei ucişi în Holocaust. Proiectul, susţinut de • sprijinul pentru întreţinerea cimitirelor evreieşti din Ca- Aurel Vainer au semnat documentele. S-au adus mulţu-
oficialităţi, diplomaţi, media urmează să fie realizat cu pitală; • numele „Acad. Nicolae Cajal” acordat fostului miri primarului general al Capitalei pentru contribuţia la
fonduri UE şi, în ce priveşte România, cu obolul unor Spital „Caritas”, în prezent – cămin pentru seniori. A schi- salvarea capelei de la Cimitirul „Filantropia” - ing. Osy
sponsori români, F.C.E.R., BBR. Documentul a fost ţat şi repere de perspectivă: refacerea vechilor cartiere Lazăr; lecţie de viaţă - preşedintele C.E.B., Erwin Şim-
aprobat de preşedintele Camerei Deputaţilor, Ştefan evreieşti din Capitală; realizarea unui muzeu al iudaismu- şensohn; s-a solicitat reabilitarea T.E.S. - preşedintele
Valeriu Zgonea, primarul general al Capitalei, dr. Sorin lui în România. Preşedintele F.C.E.R., deputat dr. Aurel BBR, ing. José Iacobescu; s-a exprimat recunoştinţă
Oprescu, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, Vainer, a marcat momente din evoluţia colaborării între pentru numele tatălui ei acordat ICR - Tel Aviv - Irina
secretarul de stat în Ministerul Culturii şi Patrimoniului Primăria Generală a Capitalei şi F.C.E.R., cu accentul Cajal. Oaspeţilor le-a fost dăruit albumul „Istorii şi imagini
Naţional, Victor Opaschi, preşedintele Institutului Cultu- pe sponsorizarea restaurării faţadei Templului Coral şi din Bucureştii vechi”. (I.D.)

16. 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012
AM ALES ... UN PRIETEN! Andrei Schwartz
Se spune că prietenia transcende spaţiul şi timpul. Nu contează unde se află şi nici ce vârstă are adevăratul prieten... O dată
cu intrarea într-o nouă lună a calendarului ebraic (Roş Hodeş Kislev), bunicuţii rezidenţi la Căminul de persoane vârstnice „Ama- – doctor
în ştiinţe
lia şi Şef Rabin Dr. Moses Rosen” au devenit mai bogaţi cu o serie de „nepoţi”! Indiferent dacă soarta le-a hărăzit sau nu nepoţi
personali, venerabilii rezidenţi au acum posibilitatea de a încheia adevărate prietenii cu elevii de la Lauder-Reut, în cadrul noului
program „Am ales un bunic”. O prietenie din care toată lumea este câştigată – vârstnicii se bucură de vitalitatea şi drăgălăşenia
elevilor, iar aceştia - de experienţa de viaţă şi înţelepciunea seniorilor. Noul proiect, lansat pe data de 15 noiembrie 2012, la Căminul
Rosen, a fost posibil în urma parteneriatului încheiat între Departamentul de Asistenţă Socială şi Medicală al F.C.E.R. (DASM),
Complexul Educaţional Lauder-Reut şi The American Jewish Joint Distribution Committee. În aceeaşi zi a fost inaugurat şi Clubul
economice
La 23 noiembrie a.c. la Timişoara,
de creaţie al Căminului Rosen, care beneficiază de spaţii noi, ce te transpun în atmosfera tipică a unei case evreieşti interbelice, Andrei Schwartz şi-a susţinut teza
din care nu lipsesc sfeşnicele de Şabat, Hanukia (n.r.- candelabrul pentru sărbătoarea de Hanuca), tablourile, un radio vechi sau de doctorat. Intitulată “Impactul teh-
pianul. O lume de odinioară, reînsufleţită... Seniorii au parte de un salon ideal pentru terapia prin artă, un birou modern de lucru, nologiei informaţiei şi comunicațiilor
dar şi o bucătărioară în care pot face ateliere de artă culinară evreiască. asupra amplasării activității economi-
mai de mult, de ani de zile, pe alţii - mai ce a firmelor”, lucrarea a abordat un
recent, dar important este că toţi sun- domeniu relativ nou în economie, cu
tem prieteni; aşa spune şi numele şcolii un impact deosebit asupra eficienţei
noastre - „reut” însemnând prietenie, iar firmelor. Este vorba despre din ce în
Lauder e numele fondatorului. Pentru ce mai răspândita muncă la distanţă
noi sunt prioritare valorile: prietenia, în- cu ajutorul sistemelor de compute-
trajutorarea, binele pe care-l putem face re, aşa-numita tehnologie telework
unii altora. Acum, alături de dvs., facem (telelucru). În teză s-a subliniat că
parte dintr-o singură familie. Acest lucru această metodă de muncă permite
înseamnă să ne vizităm mai des... (...) amplasarea firmelor, pe de o parte, în
Până acum aţi muncit din greu, aţi avut locuri unde angajaţii pot fi mai aproa-
grijă de nepoţi, de copii, acum este rolul pe de familie, de mediul lor firesc şi,
nostru să vă alintăm, e obligaţia noastră pe de altă parte, oferă posibilitatea
să vă aducem bucurii şi să vă prilejuim achiziţionării unor terenuri mai ieftine
momente frumoase.” pentru clădiri în condiţiile în care prin
Ceremonia de punere a mezuzei la telework, acestea nu trebuie să fie
intrarea în noile spaţii destinate Clubului în spaţii situate în centrele oraşelor
de creaţie a fost oficiată de cantorul Iosif unde costurile sunt mai mari. De
Attila Gulyas, director DASM, a explicat două generaţii împreună... Mereu trebuie
Adler. Mulţumiri speciale au fost adresate asemenea, telework-ul permite un
în ce constă noutatea acestui Club: să îmbunătăţim serviciile pentru vârstnici
celor care s-au ocupat de amenajări – program de lucru flexibil, precum şi
„Vrem să fie ceva diferit, atât ca locaţie, (...), iar ceea ce s-a început cu domnul
Rica Băcleşeanu, Rudi Marcovici, Dan atragerea în activitate a unei forţe de
cât şi ca mod de desfăşurare a activităţi- Nilu Aronovici şi doamna Franca Oprescu,
Rădulescu şi întregii echipe de la CAPI. muncă mai puţin folosite până acum,
lor, pentru a înnoi programele de terapie iată, continuă astăzi, prin grija unui director
Momentul culminant al festivităţilor prile- de pildă femeile cu copii mici, care pot
ocupaţională şi de socializare în Căminul tânăr şi energic ca Attila Gulyas. ”
juite de această dublă lansare, a clubului îmbina munca la domiciliu cu îngriji-
Rosen. Este vorba de spaţii care nu au Ing. Paul Schwartz, vicepreşedintele
şi a noului program, a fost apariţia corului rea copiilor. Toate aceste aspecte au
mai fost folosite din 2007, fiind acum re- F.C.E.R., a subliniat faptul că asigurarea
preşcolarilor de la Lauder, acompaniaţi de fost analizate în context românesc.
amenajate. (...) Sala calculatoarelor este fondurilor pentru asistenţă este o prioritate
Ruxandra Doija şi Bogdan Lifşin. Micuţii Emoţiile candidatului au fost spo-
necesară în contextul în care avem seniori a Federaţiei: „Intrând în noul spaţiu, am
au interpretat melodii tradiţionale evre- rite şi datorită participării la susţinere
foarte activi, precum domnul Pompiliu rămas de-a dreptul uimit de ce am în faţă,
ieşti, dar şi româneşti, spre încântarea a preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel
Constantinescu, cel mai vârstnic blogger în comparaţie cu modul cum arăta la înce-
seniorilor. Un alt moment artistic apreciat Vainer, şi a echipei lui de campanie,
din România.” De asemenea, Attila Gu- putul lucrărilor. Cred că o să vă simţiţi ca
a fost un mini-recital la pianul din salon, prezenţi la Timişoara. „Coleg de me-
lyas, a prezentat proiectul „Am ales un acasă. (...) În prima zi din lună, grija mea
oferit de Tomer Mozafi, de la liceul Lauder. serie”, dr. A. Vainer a şi pus întrebări
bunic”: „Douăzeci şi cinci de tineri, elevi principală este să asigur banii pentru asis-
Activităţile de socializare între liceeni şi legate de lucrarea prezentată. Emoţii
de clasele a IX-a şi a X-a de la Comple- tenţă, tot ce înseamnă cămin, asistenţă la
rezidenţii Căminului sau membrii Centru- şi mai mari a avut tatăl doctorandului,
xul educaţional Lauder Reut, vor veni în domiciliu, policlinici, întregul sistem. (...)
lui de Zi au fost însufleţite de Sanda Wolf colegul nostru, ing. Paul Schwartz,
vizită regulat şi îşi vor dedica un anumit Vreau să mulţumesc în mod special Joint-
de la JCC, care i-a provocat la discuţii pe vicepreşedintele F.C.E.R.
număr de ore, de-a lungul anului şcolar, ului pentru sprijinul financiar şi logistic pe
„noii bunici şi nepoţi”, deopotrivă. Pentru Lucrarea a fost deosebit de bine
unei persoane sau unui grup de persoane care-l acordă în permanenţă pentru aceste
perioada următoare, echipa de psihologi, apreciată de comisie, care a decis
vârstnice de la Căminul Rosen sau de la dezvoltări. (...) În mod deosebit, vreau să
medici, asistenţi sociali şi alţi specialişti să-i dea calificativul ”foarte bine”.
Centrul de Zi din cadrul JCC-ului.” mulţumesc pentru noua iniţiativă a Fun-
din cadrul Căminului Rosen, coordonată Andrei Schwartz este unul dintre
Israel Sabag, directorul JDC România, daţiei Lauder Reut, preşedintei Tova Ben
de directorul Gaetano Perrotta, le pro- cei mai activi tineri ai Comunită-
a evidenţiat importanţa liantului dintre Nun-Cherbis, pentru tot sprijinul pe care
pune rezidenţilor un program divers, din ţii Evreilor din Timişoara, fiind şi
generaţii: „Astăzi este Roş Hodeş Kislev, ni-l acordă, pentru toată dragostea cu care
care nu lipsesc: Kabalat şi Oneg Şabat, membru al conducerii comunitare,
prima zi a unei luni speciale, în care va fi priveşte problemele F.C.E.R. O simţim cu
festivităţi tradiţionale de Hanuca, spec- şi a avut o bogată activitate pe linia
sărbătoarea de Hanuca, dar ceea ce se toţii aproape şi contăm pe colaborarea şi
tacole de teatru şi momente umoristice, organizaţiilor studenţeşti evreieşti
întâmplă astăzi în Căminul Rosen e poa- sprijinul dânsei în continuare.”
discuţii cu Saşa Ionescu şi invitaţii săi internaţionale. Şi cu acest prilej
te cea mai importantă sărbătoare pentru Tova Ben Nun Cherbis, preşedintele
(în fiecare miercuri dimineaţa), dans şi le transmitem părinţilor, prof. Ana
comunitatea noastră. Astăzi vedem cum Fundaţiei Lauder-Reut România, le-a
mişcare terapeutică, atelier de memorie, Schwartz şi ing. Paul Schwartz,
tinerii de la liceul Lauder se alătură echipei adresat cuvinte pline de căldură senio-
stimulare cognitivă folosind calculatorul, felicitări pentru succesul fiului lor.
de asistenţi sociali, pentru ajutorarea seni- rilor, îndemnându-i să participe la noul
ateliere de gătit sau de croşetat. (R.E.)
orilor, un lucru cu adevărat special. Vedem proiect: „Pe unii dintre dvs. îi cunosc
Suntem... ceea ce mâncăm!
Există în Bucureşti un loc al cărui prag îl trec deopotrivă evrei religioşi sau seculari, o mulţime de aditivi provoacă în timp sal. Clienţii pot găsi şi alte produse în
israelieni departe de casă, turişti sau români în căutare de rafinament culinar... Un diverse boli grave. În produsele kosher magazin?
loc aflat chiar în inima vechiului cartier evreiesc din centrul Bucureştiului, pe strada este interzisă folosirea acestor aditivi şi - Am căutat să le oferim clienţilor
Paleologu, la nr.28. O afacere de familie, dar şi o mitzva (poruncă religioasă) pe care a multor altora, fiind neconforme cu re- lucruri cât mai diverse. Avem şi o mică
vor s-o îndeplinească o familie de evrei religioşi... Cu siguranţă, un magazin ,,altfel”, gulile de bază ale kashrut-ului, iar puţinii secţiune de produse de curăţenie israeli-
singurul de acest fel din România – Băcănia Kosher! Managerul magazinului, d-na aditivi permişi sunt cei extraşi mai ales din ene, dar şi produse cosmetice israeliene
Ruth Allardin, a avut amabilitatea de a răspunde întrebărilor noastre. plante. Evident, mâncarea kosher este de bază (pastă de dinţi, şampon etc.),
dietetică fiindcă interzice consumul multor cunoscute pentru eficacitatea lor. De ase-
DIANA MEDAN: Se spune adesea că de greutate, dar şi pentru cei care doresc animale cu o carne greu digerabilă (porc, menea, avem obiecte utile practicanţilor
mâncarea kosher este ceva exclusivist, să prevină aceste lucruri. Tocmai această iepure etc.), a sângelui sau a fructelor de cultului mozaic, Luah-ul ( n.r. – calendar
fiind „rezervată” doar evreilor religioşi. separare lapte–carne este una dintre mare. Sănătatea şi igiena alimentară este mozaic), obiecte specifice unor sărbători
Cum de aţi avut curajul să deschideţi un cerinţele de bază ale kashrut-ului, de mii vitală astăzi, într-o lume tot mai stresată şi – spre exmplu lumânări şi candelabre de
magazin cu produse „de nişă”? de ani! În al doilea rând, peste 98% din stresantă. Până la urmă suntem... ceea ce Hanuca, lumânări comemorative, plită
RUTH ALLARDIN: La început a exis- aditivii şi coloranţii folosiţi în produsele de mâncăm! pentru Şabat etc. De asemenea, clienţii
tat mai întâi dorinţa de a mânca sănătos, zi cu zi nu se găsesc în mâncarea kosher. - Se poate vorbi de un aspect moral care ne trec pragul îşi pot plăti facturile
de a-i asigura fetiţei mele, Miriam, o hrană Spre exemplu, chiar şi în produsele bio universal al mâncării kosher? la noi; avem şi un serviciu specializat în
adecvată pentru o creştere şi o dezvoltare sau cele considerate „naturale”, apar o - Nu multă lume ştie că, în kashrut, acest sens. Pentru clienţii din afara Bucu-
cât mai bună. Mâncarea şi băutura kos- serie de conservanţi de-a dreptul înfioră- omul nu are voie să provoace nici un fel de reştiului, facem livrări oriunde în ţară. Un
her nu sunt doar o mitzva pentru evreii tori, cum ar fi E 120, carminul, regăsit în suferinţă animalului pe care urmează să-l alt segment important, inaugurat recent,
religioşi, ceva exclusivist. În primul rând, multe produse pentru culoarea roşie, de folosească drept hrană. Din acest motiv, este „Raftul cărţilor” – proiect demarat în
stilul kosher este o hrană sănătoasă, pe la iaurturi cu fructe, sucuri, până la unele tăierea rituală kosher se face rapid, prin parteneriat cu Editura Hasefer. Iubitorii de
care o poate consuma oricând, oricine. mezeluri, care se produce din corpul pă- metode specifice, astfel încât animalul carte pot achiziţiona cele mai bune titluri
Peste tot în lume, din ce în ce mai mulţi duchelui Coccus cacti! E 904 se extrage sacrificat să nu sufere. Astfel, se previne apărute în domeniul iudaismului, de la
oameni, care nu aparţin religiei mozaice, tot dintr-un tip de păduche, Kerria lacca, secreţia mare de hormoni din momente- romane cu tematică evreiască, până la
adoptă acest stil de nutriţie tocmai dato- fiind frecvent în ciocolată, glazuri şi gume le de panică prin care trece animalul la cărţi de istorie sau comentarii rabinice.
rită beneficiilor pe care le oferă. În primul de mestecat. De asemenea, E 920-921 o tăiere obişnuită. Aceşti hormoni sunt Şi evident, o carte de bucate tradiţionale
rând, cercetările ştiinţifice din ultimii ani au nu se extrage doar din copite şi păr de dăunători pentru oameni, iar consumul evreieşti, kosher, „Ca la mama acasă”,
demonstrat clar avantajele dietei disocia- porc, ci adesea din păr uman provenit intensiv de carne de la animalele tăiate publicată la Hasefer!
te, în care nu se amestecă produsele de din Asia... acesta fiind mult şi ieftin... Iro- în mod obişnuit, majoritatea sacrificate
carne cu cele lactate, pentru bolnavii de nia este că nu e nimic „ne-natural”, dar, brutal, produce în timp diverse boli. Pagină realizată de
inimă sau pentru persoanele cu probleme când te gândeşti, e îngrijorător! În plus, - Băcănie înseamnă magazin univer- DIANA MEDAN

17. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012 17
D a r u r i ş i s u f g a n i o t
Confesiunile unui Craiova
(Urmare din pagina 5) Lumina sărbă- betay, președintele Comunității Evreilor la DASM, constând în îmbrăcăminte și
diplomat israelian ajutorul școlar, care au fost împărțite de
torii de Hanuca din Craiova, a prezentat semnificațiile
a învăluit sufletele evreilor din Craio- acestei sărbători, evidențiind importanța Abraham Francisc. Manifestarea a reu-
va, prezenți la Sinagoga din oraș, pe sa. Rugăciunile specifice au fost rostite nit peste 50 de persoane, încheindu-se
către cititorii săi data de 12 decembrie 2012, alături de
numeroși invitați. Prof. dr. Corneliu Sa-
de oficiantul Ştefan Ardelean. Copiii au
primit, cu acest prilej, cadourile sosite de
cu o masă festivă de la care nu au lipsit
tradiționalele sufganiot.
din România Ploieşti „ B r e n t , L i c k t a l ă h , B r e n t ! ”
Lansată la 27 noiembrie în cadrul Facultăţii Pe un ger de crăpau pietrele, într-o zi lu- care presupune pierderi de vieţi omeneşti din Alexandru Şafran z.l., i-a chemat pe copii să
de Ştiinţe Politice a Universităţii Babeş-Bolyai, crătoare, la Sinagoga „Beit Israel” din Ploieşti, fiecare armată – a evidenţiat Rabinul Rafael sărbătorească Hanuca la el acasă. N-avem
cartea intitulată „Confesiunile unui diplomat” şi plină ochi, a fost aprinsă a şasea lumânărică Shaffer -, sărbătorim puterea lumânărelelor voie să-i uităm pe cei care ne-au voit distru-
semnată de ambasador Eliezer Palmor a fost de Hanuca. Gilu Iuftaru, membru în Comite- cu raza lor sfioasă la ferestrele sau la porţile gerea, nici să-i minimalizăm pe care ne-o vor
prezentată de profesorii Vasile Boari (ştiinţe tul de conducere al comunităţii, a dat viaţă noastre reuşind să împrăştie bezna into- în prezent. Vorbitorul a mulţumit oficialităţilor,
politice), Liviu Zapartan (relaţii internaţionale) cuvintelor sacre preamărind Nes Gadol Haia leranţei. Ne manifestăm cu demnitate, dar reprezentanţilor unor culte, ai unor organizaţii
şi Ilie Rad (jurnalistică). Şam –marea minune petrecută acum peste 2 fără ostentaţie, identitatea. Adresând Hag de minorităţi naţionale prezenţi în sală. Vice
„Cartea are trei sec- 200 de ani în Templul din Ierusalim, recucerit Hanuca Sameah!, din partea preşedintelui primarul Municipiului Ploieşti, Raul Petrescu,
ţiuni, prima fiind dedi- de mica armată a lui Iehuda Macabeul. Numai F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a întregii conduceri a apreciat mica, dar activa comunitate evre-
cată unor secvenţe cu dacă există respect din partea fiecăruia pen- a Federaţiei şi a sa personal, preşedintele iască din Ploieşti, asigurându-i conducerea
caracter protocolar sau tru cultura, civilizaţia celuilalt, numai atunci C.E.B., Erwin Şimşensohn, s-a oprit asupra că autorităţile statului îi sunt alături în răs-
de anecdotă pură din se naşte curcubeul – semnul de pace între unui fragment din binecuvântările lumână- pândirea luminii împotriva oricăror forme de
activitatea mea diploma- Cer şi Pământ, a arătat preşedintele C.E. relelor de Hanuca: „în vremurile acelea, în fanatism. Prefectul Judeţului Prahova, Marius
tică în Belgia, Argentina, Ploieşti, ing. Adela Herdan. Aşa a înţeles să timpul acesta”. În iudaism, istoria nu este Sersea, a reamintit contribuţia evreilor la dez-
Norvegia şi Franţa, inclu- procedeze Alexandru Macedon, când a cu- perfect compus, este memorie afectivă. voltarea României şi şi-a exprimat bucuria de
siv întâlniri cu diplomaţi cerit Orientul Apropiat, inclusiv Iudeea antică. Cărţile Macabeilor nu sunt incluse în Tanah, a fi împreună şi de Hanuca. Formaţia corală
români ca de exemplu cu Dar, după moartea lui, imperiul s-a destrămat fiindcă Iehuda Macabeul a vrut să cumuleze „Anche Muzica” – dirijoare Amalia Secreţea-
Gheorghe Apostol, fost şi Iudeea a fost ocupată de seleucizi, care au puterea militară şi cea religioasă iar rabinii nu – a fost la înălţimea profesionalismului,
membru în Biroul Politic interzis practicarea religiei mozaice, au inter- au considerat că ele trebuie să fie separate. a dedicaţiei sale. Preşedintele C.E.B. a
al Partidului Comunist şi zis monoteismul. Şi a fost nevoie de curajul Prima e supusă cataclismelor naturale, soci- invitat coriştii ploieşteni să se alăture celor
îndepărtat din România şi forţa credinţei în Dumnezeu Unicul, voinţa ale. Secunda e mai presus de acestea. Gilu bucureşteni într-un concert în Capitală. Flori
de Ceauşescu, care l-a de păstrare a identităţii spirituale, întruchipate Iuftaru a povestit despre Hanuca la Ploieşti pentru artişti, flori pentru Rubin Lupu, care
trimis ambasador în Ar- de preotul Matitiahu şi fiii săi, de toţi cei care în anii Holocaustului, ani în care profesorul împlinea 90 de ani. Gogoşi tradiţionale – o
gentina”, a declarat autorul pentru „Realitatea li s-au alăturat, ca monoteismul să fie salvat. de religie şi păstorul obştii, Rabinul Menahem încheiere dulce.
Evreiască”. De Hanuca nu sărbătorim o victorie militară, Şafran z.l., frate al fostului Şef Rabin dr.
Cea de-a doua secţiune cuprinde eseuri de
politică internaţională tratând teme ca „Politica G a l a P r i e t e n i e i L a u d e r - R e u t
lui François Mitterrand în legătură cu conflictul Evrei şi creştini au aprins, împreună, a 4-a lumânare de Hanuca
israelo-palestinian”, dar şi relaţiile dintre Statul şi luminiţele bradului de Crăciun, la cea de-a XI-a ediţie a ,,Galei
Israel şi ţările din blocul comunist (1949-1989), Prieteniei Lauder-Reut”. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa multor
văzute ca model negativ de relaţii între popoare. presonalităţi, printre care: prof. dr. Ecaterina Andronescu, ministrul
„Aceasta, deoarece aceste relaţii - cu excepţia educaţiei, Constantin Trăistaru, inspector şcolar general, Robert
României - nu au evoluat în decursul anilor, ci Negoiţă, primarul sectorului 3. Onorând tradiţia multiculturală a
s-au desfăşurat pe o traiectorie descendentă, evenimentului, au venit alături de elevii de la Lauder Excelenţele
rupându-se în 1967”, explică E. Palmor. lor Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Israelului, Michael Schwarzinger,
O ultimă grupare cuprinde note de drum din ambasadorul Austriei, Andreas von Mettenheim, ambasadorul Ger-
Argentina, traversând Munţii Anzi spre Chile şi maniei, J. H. Matthijs van Bonzel, ambasadorul Olandei şi Jiří Šitler,
o incursiune în URSS în 1977, la zece ani de la ambasadorul Cehiei la Bucureşti. Din partea F.C.E.R, au participat
ruperea relaţiilor cu Israelul, şi altele. ing. Paul Schwartz, vicepreşedinte, şi dr. José Blum, consilier cultural.
„Materialele incluse în acest volum au fost Tova Ben Nun Cherbis, preşedintele Fundaţiei R.S. Lauder – Ro-
scrise din imboldul regretatului Al.Mirodan, mânia, a subliniat importanţa prieteniei, a deschiderii spre ceilalţi, ca
creatorul şi directorul revistei Minimum, şi de valoare morală fundamentală, dar şi ca deziderat educaţional. Cei
aceea volumul este dedicat memoriei acestui peste 300 de elevi, de naţionalităţi şi religii diferite, ai Complexului
dramaturg şi cărturar de vastă cultură”, a ţinut Educaţional ,,Lauder-Reut”, de la grădiniţă până la liceu, învaţă nu
să precizeze autorul, pentru care lansarea doar materiile care le aduc rezultatele deosebite la bacalaureat şi îi
cărţii în acest cadru a reprezentat încheierea ajută să intre la prestigioase universităţi din toată lumea, ci şi, mai
unui ciclu, inaugurat odată cu începutul studi- ales, respectul pentru celălalt. Sub semnul diversităţii a continuat
ilor de filozofie ale ambasadorului E. Palmor la întreaga manifestare, prezentată de Mădălina Burduja şi Radu Tolon- cum ar fi cele de ,,public speaking” pentru elevi, fiind recompensaţi
universitatea clujeană. „De aceea am profitat tan. Ansamblurile elevilor de toate vârstele au adus în faţa publicului cu diplomele ,,Mentor Honoris Causa”. Participanţii au avut ocazia
de ocazia de a evoca tirania regimului care m-a momente artistice variate. Un moment mult aşteptat a fost decernarea să asiste la un recital extraordinar susţinut de interpretele israeliene
îndepărtat din facultate fără motiv obiectiv şi premiilor ,,Magna cum Lauder”, constând în tablete de ultimă gene- Monica Moldes Vardimon şi Anat Atzmon, de la Teatrul Yiddishpiel
revolta colegilor mei români, care au protestat şi raţie, pentru elevii care au obţinut rezultate remarcabile la olimpiade, din Tel Aviv, acompaniate la pian de muziciana Michal Solomon.
obţinut să fiu reintegrat ca student, fie şi numai concursuri şcolare, concursuri de limbă ebraică, competiţii muzicale În cadrul Galei a fost prezentată şi macheta viitoarei clădiri a
temporar, căci între timp situaţia politică s-a şi artistice. Cu prilejul recompensării elevilor cu rezultate deosebite la Liceului Lauder-Reut, care va fi realizată în urma renovării alteia mai
înăsprit, în urma lichidării Anei Pauker şi a lui ebraică, E.S. Dan Ben Eliezer, a subliniat valoarea culturală universală vechi, cu sprijinul Primăriei sectorului 3.
Vasile Luca. Laurenţiu Pop şi Ghita Neamţu au şi importanţa studiului acestei limbi, grai ce reprezintă ,,un stat tânăr,
fost cei doi care au condus intervenţia în favoa- dar o naţiune străveche, milenară”, fiind o limbă fascinantă, un liant Paginile 4,5 şi 17 – realizate de IULIA DELEANU, DAN
rea mea, dovedind că, în timpurile întunecate, între modernitate şi trecutul istoric îndepărtat. DRUŢĂ, EVA GALAMBOS, ALEXANDRU MARINESCU,
deseori întâlnim o rază de lumină şi de omenie”, Nu au fost uitaţi nici părinţii care, voluntar, au iniţiat diverse cursuri, DIANA MEDAN, BORIS MARIAN MEHR
a subliniat fostul ambasador.
Posturile de televiziune „Transilvania live” şi
„Alfa” au reflectat pe larg evenimentul cultural,
inclusiv prin interviuri cu autorul. „La primul am
Cum ar fi arătat Bucureştiul fără arhitecţii evrei?
conversat in extenso despre situaţia politică din În cadrul ciclului de conferinţe „Poveşti din Bucureşti”, organizate reclamelor. Mulţi evrei s-au bucurat de titlul de „Furnizori ai Casei
Israel după conflictul cu terorismul hamasian şi de Arhivele Naţionale ale României, au avut loc două prezentări lega- Regale”, ceea ce, a arătat Anca Ciuciu, însemna îndeplinirea unor
la al doilea am comentat materiale cuprinse în te de Bucureştiul evreiesc, temă care, în ultimul timp, este în atenţia condiţii foarte severe, materiale şi morale. Era vorba despre firme cu
carte”, a spus E. Palmor. cercetătorilor români şi evrei. Desfăşurată la crama restauranului tradiţie care au supravieţuit decenii de-a rândul, nume cunoscute care
Sub semnătura aceluiaşi autor a mai apărut „Caru cu bere”, manifestarea din 4 decembrie i-a avut ca invitaţi pe au dispărut sau s-au transformat după introducerea legislaţiei rasiale
un volum în limba română şi alte cinci în limba dr. Anca Ciuciu, cercetătoare la CSIER, şi pe dr. Felicia Waldman, din anii ‘40. Exista o diversitate dar cele mai multe firme furnizoare
ebraică, cel în română având titlul „Convergen- conferenţiar, coordonatoare la Centrul Goldstein Goren de Studii erau din domeniile textilelor, confecţiilor şi blănurilor (S.Prager), biju-
ţe diplomatice şi culturale”, editat de „Presa Iudaice, ambele fiind co-autoarele volumului „Istorii şi imagini ale terii (fraţii Roller), industria morăritului şi panificaţiei (faimoasa firmă
Universitară Clujeană”, în 2002. Este vorba Bucureştiului Evreiesc”, lansat anul trecut. Herdan). Un nume emblematic printre intelectualii bucureşteni a fost
de o culegere de prelegeri ţinute de Palmor Prelegerea „Furnizori ai Casei Regale a României” face parte şi librăria Socec. Toţi aceşti comercianţi, furnizori ai Casei Regale nu
la Universitatea din Cluj despre „Diplomaţia din activitatea de cercetare a Ancăi Ciuciu privind prezenţa evreilor s-au limitat numai la actul comercial ci au investit construind case,
ca profesie la sfârşitul secolului XX” şi despre în comerţul bucureştean, valorificată şi prin analiza imaginilor şi magazine, hoteluri. Multe dintre ele au supravieţuit proprietarilor şi
„Participarea evreilor originari din România la le putem regăsi şi astăzi.
naşterea şi consolidarea naţiunii israeliene”. De fapt, acest aspect a constituit tema conferinţei Feliciei Wald-
Acest titlu a fost apreciat, într-o scrisoare către man, care a invitat publicul la o călătorie imaginară, întrebându-se şi
autor, de către fostul ministru român al Afacerilor întrebându-ne cum ar fi arătat Bucureştiul, de fapt două dintre arterele
Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, care scria, sale principale - Calea Victoriei şi bulevardul Bălcescu-Magheru -
între altele: „Studiile regăsite în acest volum re- fără clădirile proiectate de arhitecţii evrei sau finanţate din capitalul
prezintă o excelentă introducere în ştiinţa şi arta evreiesc. Astfel, am aflat şi faptul că unele părţi din Ateneul Român,
diplomaţiei profesioniste”, arătând în continuare: în special faimoasa scară de marmură din interior, au fost proiectate
„Totodată, sunt bucuros să subliniez faptul că de arhitectul evreu Leonida Negrescu (Leon Schwartz), că Hotelul
unul din cele mai interesante capitole ale cărţii Continental a aparţinut lui Jacques Elias, marele filantrop evreu care
dumneavoastră este, fără îndoială, studiul în şi-a lăsat averea Academiei Române, că fostul bloc Frascati, unde
care este relevată contribuţia pe care evreii se găseşte Teatrul „Tănase”, a fost construit tot de un arhitect evreu,
de origine română au adus-o la dezvoltarea că familia Herdan a finanţat construirea Hotelului „Continental”, că
Statului Israel”. blocul cinematografului „Studio” este creaţia arhitectului evreu Jean
Întrebat ce planuri de viitor are, Eliezer Monda ca şi blocul “Pescarul“ iar arhitectul Herman Clejan a proiectat
Palmor ne-a mărturisit: „Mă gândesc să traduc blocul de lângă Intercontinental, colţ cu Batişte. Şi este vorba numai
una din cărţile mele apărute în limba ebraică, de două artere ale Bucureştiului pentru că aici nu am enumerat toate
eventual „Când răufăcătorii se înmulţiră ca construcţiile. Multe alte clădiri, care au conferit în perioada interbe-
iarba după ploaie”, care povesteşte istoria lică atmosfera şi stilul specific Bucureştiului, au fost creaţii evreieşti,
unui tânăr evreu din România care, după ce nemaivorbind de cele inovative ale lui Marcel Iancu.
a îndurat persecuţiile regimului antonescian, Prelegerile au fost doar un mic „aperitiv” din rezultatele cerce-
a avut parte şi de discriminările regimului tărilor efectuate de Anca Ciuciu şi Felicia Waldman, care pregătesc
comunist. Deocamdată nu am luat o decizie Scară de marmură de la Ateneul Român, un al doilea volum despre Bucureştiul evreiesc.
fermă”. (R.E.) proiectată de arh. Leon Schwartz EVA GALAMBOS

18. 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012
Top 3 din 30 Comunitatea Evreilor
O posibilă selecţie a unor evenimente întâmplate în ultimele 30 de zile
A trecut logodna, cadou sau de vacanţă angajaţilor din resursele publice pentru promovarea din Bucureşti –
începe şmotrul
sectorul public, indemnizaţiile lunare
ale revoluţionarilor, gratuităţile în trans-
inovaţiei”, afirmă BERD, subliniind că
autorităţile ruseşti ar trebui să lege Capitala
C.E.B.
portul feroviar. Angajările în sectorul cercetarea de sectorul privat.
„Când am văzut ştirea, căci eu
n-am văzut propunerea, l-am sunat pe
public rămân şi ele blocate, cu unele
excepţii, conform înţelegerii cu FMI
Pe de altă parte, la nivelul autorităţi-
lor se manifestă o tot mai mare nostalgie Comunităţilor
domnul Florin Georgescu şi am spus:
«Domnule, aţi înnebunit, ce aveţi?»”,
a declarat Victor Ponta în octombrie,
din 2010. „Noi ne-am obligat şi ne-am
ţinut de cuvânt să reîntregim salariile şi
inclusiv majorarea de la 1 decembrie
pentru fosta URSS. Vladimir Putin,
care a descris dispariţia URSS ca fiind
„cea mai mare catastrofă geopolitică a
din România
îngrijorat că mărirea taxelor locale cu este acoperită, chiar şi în lipsa bugetului secolului XX”, a propus de curând să se „Curierul Israelit” din 29 mai 1921 relatează
16,05% ar putea avea o influenţă ne- pentru luna ianuarie şi până când este reia acordarea titlului de „Erou al Muncii” despre un eveniment important în viaţa comu-
gativă asupra electoratului. aprobat noul buget. Alte măriri de salarii pentru „a recompensa o persoană pen- nităţilor din Vechiul Regat. Aflăm că la 19 mai
Florin Georgescu nu înnebunise, nici nu ne-am obligat (să facem – n. red.)”, tru contribuţia sa la dezvoltarea ţării”. 1921, la iniţiativa Comunităţii Evreilor din Bucu-
Liviu Voinea, ei îşi făcuseră treaba de a precizat Victor Ponta. Rămâne de văzut în ce măsură un reşti, în Capitala ţării s-a întrunit o conferinţă a
finanţişti, obligaţi să anunţe cuantumul manager performant va fi tentat să fie comunităţilor israelite din Vechiul Regat. Ordinea
inflaţiei pe trei ani, pentru ca, de la 1 ia- răsplătit cu titlul de „Erou al Muncii”. de zi privea aspecte esenţiale ale vieţii comuni-
nuarie 2013, autorităţile locale să poată Rusia, între dependenţa tare: organizarea Cultului Mozaic; alegerea unei
reprezentanţe a comunităţilor israelite din ţară;
şti cu cât îşi pot creşte taxele, din care
de energie şi nostalgie situaţia şcolilor israelite; legea-tip pentru organi-
trebuie să achite întreţinerea drumurilor,
a şcolilor şi spitalelor, şi câte şi mai câte. Rusia, cel mai mare exportator de
Cea mai mare companie zarea comunităţilor; convocarea unui congres al
Acum, dacă au trecut alegerile, energie din lume, a devenit tot mai de leasing aviatic din lume, comunităţilor israelite.
Din 52 de comunităţi invitate, 31 au trimis dele-
moment până la care electoratul tre-
buia tratat ca o logodnică bogată care
dependentă de acest sector econo-
mic, mergând în sens invers tendinţei
cumpărată de chinezi gaţi, iar 11 şi-au exprimat adeziunea prin scrisori
nu trebuie speriată, ca nu cumva să sau telegrame. În afara delegaţiilor Comunităţii
mondiale de diversificare a economiei Cel mai mare grup de asigurări din
se răzgândească şi să anuleze nunta, Evreilor din Bucureşti, au fost prezente delega-
şi inovare, afirmă un studiu de 88 de lume, AIG, se vede pus în situaţia de a
au început să curgă veştile rele. Rele ţiile unor comunităţi precum cele din Iaşi, Galaţi,
pagini publicat recent de Banca Euro- vinde unul dintre „diamantele coroanei”
pentru buzunarele noastre, pe unde Brăila, Craiova, Ploieşti, Botoşani, Bacău ş.a. Au
peană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, sale, International Lease Finance Corp
şi aşa suflă vântul. Nici nu a apucat venit nu doar din marile centre ca cele mai sus
pe baza răspunsurilor primite de la 4000 (ILFC), care este cea mai mare compa-
noul executiv să fie numit că, pe 12 menţionate, ci şi din Podu-Turcului, Podu-Iloaiei,
de oameni de afaceri din 37 de regiuni nie de leasing aviatic din lume. Caracte-
decembrie, a reapărut decizia conform Burdujeni, Darabani ş.a. Scrisori au adresat cei
ale Rusiei. rul senzaţional al ştirii este sporit, dacă
căreia impozitele şi taxele locale pot fi din Panciu, Codăieşti, Săveni, Bivolari, Frumuşi-
În prezent, producţia de gaze na- mai era nevoie, de faptul că achiziţia
majorate cu 16,05%. Aceeaşi care îl ca, Târgu-Frumos ş.a. Menţionarea localităţilor
turale şi ţiţei reprezintă aproape 80% este făcută de un grup de investitori
revoltase aşa de tare pe premier cu nici participante reflectă gradul de activizare a comu-
din exporturile Rusiei şi aproximativ chinez, New China Trust Co. Ltd.
două luni înainte. „Guvernul nu a mărit nităţilor evreieşti din cele mai diferite colţuri ale
jumătate din veniturile la buget, numai AIG este obligat să vândă până la
taxele şi impozitele locale, a reactualizat ţării. Din lipsă de spaţiu, nu putem aminti numele
8% din livrările externe fiind produse de 90% din participaţia sa la ILFC pentru
limitele minime şi maxime ale acestora delegaţilor participanţi, deşi nu ar fi lipsită de inte-
înaltă tehnicitate. aproximativ 5,28 miliarde de dolari, pen-
cu rata inflaţiei, competenţa de a stabili res cunoaşterea personalităţilor vieţii comunitare
Problema este agravată de faptul că tru a putea achita o parte din ajutorul de
impozite şi taxe locale este a consiliilor din epoca respectivă.
rezervele cunoscute de ţiţei ale Rusiei, 182 miliarde de dolari, primit în 2008 de
locale, a explicat ministrul Administraţiei Lucrările conferinţei au fost deschise de Ely
inclusiv zăcămintele din Arctica, sunt la statul american, pentru a evita un fali-
şi Internelor, Mircea Duşa. Berkovitz, preşedintele Comunităţii Evreilor din
suficiente pentru a susţine actuala ment de o amploare care ar fi zdruncinat
Imediat, primarii Timişoarei, Braşo- Bucureşti. Referatul despre organizarea Cultului
rată a producţiei pentru o perioadă de întreaga societate americană.
vului, Băii Mari şi Bucureştiului au dat Mozaic a fost susţinut de dr. I.I. Niemirower. Şef-
20 de ani, apreciază BERD, în timp ILFC furnizează în regim de leasing
asigurări că nu doresc să mărească rabinul C.E.B.-ului a precizat câteva considerente
ce Kazahstanul poate susţine actuala avioane Boeing şi Airbus către cele mai
taxele, dar au recunoscut că decizia generale de care trebuia ţinut cont în organizarea
producţie timp de 60 de ani, Arabia mari companii aviatice din lume, printre
aparţine Consiliilor municipale. Cultului Mozaic: noul context istoric prin crearea
Saudită – peste 70 de ani şi Emiratele care Aeroméxico, Air Canada, Asian
Concomitent, Guvernul a anunţat că României Mari; încetăţenirea evreilor şi recunoaş-
Arabe Unite – peste 90 de ani. Airlines, Korean Air, Cathay Pacific, Cy-
accizele la motorină vor creşte cu 4,5% terea comunităţilor la nivel guvernamental; unitatea
Din cauza corupţiei şi a educaţiei prus Airways, Air France-KLM, Lufthan-
de la 1 ianuarie, cu toate influenţele de acţiune în organizarea Cultului, păstrându-se
precare, există şi o penurie din ce în sa, Alaska Airlines, American Airlines,
asupra preţurilor pe care o atare decizie însă particularităţile existente în provinciile alipi-
ce mai mare de manageri ruşi, iar cer- Air India, United Airlines, Norwegian Air
le are de obicei, că salariile bugetarilor te în 1918. Referatul cu privire la crearea unei
cetarea şi dezvoltarea sunt concentrate Shuttle, Pakistan International Airlines,
vor fi îngheţate în 2013 la nivelul din reprezentanţe laice şi religioase a comunităţilor
în mâna statului, care nu investeşte în Emirates, Gulf Air şi Delta Air Lines.
decembrie 2012, deoarece dacă ar evreieşti a fost prezentat de Ely Berkovitz. El a
acest domeniu decât 1% din PIB. „Deşi Date fiind implicaţiile tranzacţiei,
creşte, cheltuielile bugetului general subliniat caracterul laic al reprezentanţei, care să
Israelul este un exemplu remarcabil de aceasta va trebui, în prealabil, să fie
s-ar majora cu circa 44,3 miliarde lei, se bazeze şi ea pe unitate de acţiune, eliminând
stat unde economia bazată pe inovaţie aprobată atât de autorităţile de reglemen-
sumă nesustenabilă. disensiunile dintre diversele curente existente în
se dezvoltă pe baza iniţiativei guverna- tare din SUA, cât şi de cele din China.
În acelaşi timp, au fost prelungite cadrul iudaismului din România. Întrucât cultul
mentale, la un singur exemplu pozitiv
pentru 2013 toate restricţiile privind forma o parte importantă în comunitate, urma ca în
există prea multe exemple negative ALEXANDRU MARINESCU
acordarea de tichete de masă, tichete- reprezentanţă să fie şi un delegat al clerului. Des-
de ţări care nu au reuşit să utilizeze
pre situaţia şcolilor israelite a vorbit S. Goldfarb,
Neonazismul - respins de societatea civilă din Ungaria preşedintele comitetului şcolar „Instrucţiunea” din
Bucureşti. El s-a referit la statutul precar al şcolilor
evreieşti. Referatul asupra unei legi-tip de organi-
Aproximativ 50.000 de persoane de pe tot cuprinsul Un- civice “Împreuna 2004”, Attilla Mesterhazy, preşedintele
gariei, precum şi ambasadorii SUA, Suediei şi Israelului, au PSU, şi Tamas Ungvari, preşedinţele fundaţiei “Împreună zare a comunităţilor a fost susţinut de către dr. W.
participat pe 2 decembrie a.c. la o mare demonstraţie popu- pentru Ierusalim”, unul dintre organizatori. Deşi prezenţa lui Filderman. Vicepreşedintele C.E.B.-ului a arătat că
lară împotriva renaşterii nazismului în Ungaria. Organizarea Rogan a fost contestată de o parte din participanţi, din cauza se impune alcătuirea unui proiect de lege pentru
acestei manifestări de către peste 30 de partide şi mişcări poziţiilor sale uneori echivoce, el a rostit una dintre cele mai organizarea comunităţilor pe baze unitare şi un
politice, organizaţii neguvernamentale, fundaţii, organizaţii emoţionante cuvântări. Parlamentarul Fidesz a vorbit despre regulament de aplicare a legii, care să fie aprobate
culturale şi religioase a fost declanşată de declaraţiile cu demnitate, despre memoria istoriei, despre vinovăţia celor de congresul general al comunităţilor din România.
caracter antisemit ale lui Marton Gyongyosi, deputat al care lasă lucrurile să se desfăşoare, despre pericolul uitării, Pe baza referatelor prezentate şi a discuţiilor
partidului de extremă dreaptă “Jobbik”. El a cerut, în plenul necesitatea unităţii poporului împotriva unor astfel de mani- pe marginea celor expuse, conferinţa a adoptat
parlamentului, înregistrarea pe o listă a oamenilor politici festări care scot Ungaria de pe harta popoarelor civilizate următoarele moţiuni: alegerea dr. I.I. Niemi-
de origine evreiască sau a celor care dispun de dublă ce- şi şi-a declarat ataşamentul faţă de idealurile democraţiei rower mare rabin al Vechiului Regat; alegerea
tăţenie - ungară şi israeliană - considerând că ei reprezintă şi antifascismului. Nu trebuie ca noua generaţie să trăiască unei reprezentanţe laice şi religioase provizorii,
o ameninţare pentru securitatea naţională. Propunerea a într-o atmosferă în care extremismul de dreapta acţionează formată din 18 delegaţi ai comunităţilor israelite
evocat în rândul populaţiei din Ungaria amintiri dramatice. În fără să fie sancţionat şi pentru ca să cunoască trecutul, îşi din provincie şi 11 din Capitală. Noul organism
primăvara lui 1944, când, cu excepţia celor de la Budapesta, va duce copiii să viziteze Auschwitzul. Ungaria îşi va apăra urma să pregătească convocarea unui congres
evreii din ţară (inclusiv din Ardealul de nord, ocupat vremelnic cetăţenii, a spus în încheiere Rogan. al comunităţilor din întreaga Românie; să elabo-
de regimul Horthy) au fost deportaţi în lagărele morţii de la În unanimitate, toţi vorbitorii au condamnat extremismul reze un proiect de statut-tip pentru organizarea
Auschwitz şi Birkenau, acţiunea s-a realizat fulgerător datorită de dreapta şi încercările de reînviere a neonazismului, ra- comunităţilor. În problema şcolilor, s-a hotărât să
listelor făcute anterior despre evrei. sismului, antisemitismului şi xenofobiei, afirmând că aceasta se intervină la Guvern pentru ca statul să contri-
Nu este pentru prima dată când parlamentari “Jobbik” au trebuie să fie o preocupare a întregului popor deoarece astfel buie la întreţinerea şcolilor evreieşti; să se acorde
ieşiri antisemite, antirome, naţionaliste sau revizioniste în de atitudini jignesc demnitatea cetăţenilor Ungariei, au atras dreptul ca respectivele şcoli să elibereze elevilor
Parlamentul de la Budapesta, fără să se ia măsuri împotriva atenţia că trecutul nu trebuie uitat şi că este necesară o ac- certificate de absolvire.
lor. Deşi, sub presiune publică, guvernul Orban s-a delimitat ţiune comună, atât în Parlament cât şi în afara lui, o acţiune O analiză a documentelor conferinţei evidenţi-
de aceste atitudini, luările de poziţie au fost considerate mai care să blocheze orice încercare extremistă. S-a propus ază rolul important al C.E.B.-ului pentru comunită-
degrabă formale. Declaraţiile lui Gyongyosi au stârnit critici izolarea în Parlament a partidului “Jobbik“. Liderul socialist ţile evreieşti din România în totalitatea lor. Înainte
vehemente în opinia publică internaţională, care a considerat A. Mesterhazy, mulţumind pentru atitudinea curajoasă a lui de reorganizarea acestei comunităţi, nu era de
că în Ungaria se manifestă o renaştere semioficială a neo- Antal Rogan, colegul său de Parlament de la Fidesz, a ce- imaginat convocarea unei astfel de conferinţe
nazismului, ţinând cont şi de faptul că în clipa în care a fost rut premierului Orban ca a doua zi după masă, la începutul în care să se dezbată problemele generale ale
rostită declaraţia în Parlament, nu s-a formulat nici un fel de lucrărilor Parlamentului, în nume propriu, să se delimiteze comunităţilor, atât sub raportul organizării interne,
protest împotriva celor spuse de deputatul “Jobbik”. de declaraţiile partidului “Jobbik” iar Fidesz să înceteze cu cât şi al relaţiilor cu autorităţile de stat. Aşadar, se
La demonstraţia din 2 decembrie, când mulţi participanţi încercările de reabilitare a fostului conducător al Ungariei, poate conchide că reînfiinţarea C.E.B.-ului nu a
şi-au pus pe piept steaua galbenă ori s-au dus îmbrăcaţi în Miklos Horthy. Viktor Orban a răspuns acestui apel, a con- însemnat un eveniment de cotitură doar pentru
hainele vărgate ale deţinuţilor din lagărele naziste, au luat cu- damnat orice încercare de reînviere a nazismului şi a promis evreii din Bucureşti, ci şi pentru viaţa comunitară
vântul Antal Rogan, liderul fracţiunii parlamentare a “Fidesz”, că guvernul îşi va apăra cetăţenii. din întreaga Românie.
Gordon Bajnai, fost premier al Ungariei, liderul noii mişcări EVA GALAMBOS LYA BENJAMIN

19. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012 19
Siluete De la posibile clasificări la amânări înşelătoare Aflat la Oradea, ambasadorul
Într-o zi, a intrat pe uşa sălii de semi-
nar un bărbat, relativ firav, în uniformă
de ofiţer. S-a recomandat Savin Bratu şi
Statului Israel s-a interesat
existau numeroase merite în societatea
patriarhală. Oricum, confruntarea cu
trecutul înregistra rezerve şi precauţii
dimensiune majoră. Extinderea verdic-
tului (subliniat şi de G. Călinescu) la unii
literaţi evrei, altminteri demni de interes,
ne-a spus că a lucrat la Direcţia Politică
a armatei până de curând. De câteva de perspectivele
de ordin interpretativ.
Ţin minte că ne-am întâlnit în două
însă greu de clasificat, a pătruns până
în straturi profunde ale epicii noastre.
de colaborare economică
zile a venit printre noi, ca proaspăt civil. rânduri la corectura revistei „Gazeta Revin la Henric Sanielevici. Dacă
Purta încă haina militară, deşi, pe cât literară”, unde Savin Bratu semna, pe- seismul din 4 martie 1977 nu l-ar fi ră-
pricepeam eu, deloc iniţiat, trecuse în atunci, cronica literară. Mă mira cu câtă pus în mod tragic, Savin Bratu deţinea
rezervă. disponibilitate recenza prozele unor date care ne-ar fi oferit primul studiu La invitaţia Federaţiei Patronatului orădean şi a Co-
Curând, aveam să aflu că semnase autori proletcultişti ca V. Em. Galan, consacrat celui dintâi aliat al lui Ibrăilea- munităţii Evreilor, E.S. Dan Ben-Eliezer, ambasadorul
articole (chiar fragmente din studii în Aurel Mihale, Traian Coşovei. După ce nu la fiinţarea şi orientarea marii reviste Statului Israel, împreună cu soţia, au făcut o vizită de
pregătire) despre Garabet Ibrăileanu, a îngrijit o ediţie a corespondenţei lui democratice a Iaşiului din primii ani ai patru zile la Oradea. Excelenţa Sa a avut prilejul să-şi
Mihail Sadoveanu, Ion Creangă. Mihail Sadoveanu, l-am întrebat dacă secolului XX. dea seama de posibilităţile şi de disponibilitatea oa-
Omul avea un aer sobru, rareori materia strânsă pentru acel util excurs Trebuie să constat cu regret, că pri- menilor de afaceri şi autorităţilor orădene în a găsi căi
luminat de scurte clipe de relaxare... epistolar nu i-a permis şi o interpretare a vit superficial, de o societate mercantilă de colaborare economică cu firme israeliene, cât şi de
Încheia o etapă „ciudată”, în spiritul poziţiilor lui Henric Sanielevici de natură şi trecut cu vederea doar pentru că complexul potenţial al zonei.
vremii, cu evocări despre Vasile Roaită, doctrinară (inclusiv în ceea ce priveşte formulase obiecţii la adresa unor proze Primele contacte au fost stabilite în cadrul unei cine
devenit, încă din anii lui tineri, luptător spijinirea revistei „Viaţa românească”, scurte sadoveniene, nu avem până festive oferite de oamenii de afaceri din Oradea. Dan
pentru dreptate socială. Bratu mai tipă- ca adjunct al redactorului-şef G. Ibrăi- astăzi perspectiva critică inspirată de Ben-Eliezer a avut apoi convorbiri cu primarul oraşului,
rise o broşură de care abia pomenea, leanu). Oare uitatul Henric Sanielevici viaţa, preocupările, forţa morală a lui
„Eroul timpurilor noastre în proza din trebuia lăsat deoparte? Mai ales pentru H. Sanielevici. Ciudăţenia, flagrantă,
ing. Ilie Bolojan, care i-a prezentat dezvoltarea parcului
ultimii ani”. Apăruse în 1955, exact anul că H. S. considerase câteva povestiri durează în cazul acesta de aproape trei industrial orădean şi a vorbit despre contribuţia evreilor
în care se transfera la Facultatea de sadoveniene, de început, racordate la sferturi de veac. Reţin că Mihai Ralea la crearea imaginii actuale a oraşului, prin clădirile pe
Filologie (astăzi de „Litere”). un soi de naturalism primitiv? Criticul a „amânat” sine diae un studiu despre care le-au ridicat la începutul secolului trecut, mulţumind
La scurt timp avea să se petreacă schiţa, cu acel prilej, într-o incursiune Sanielevici, însă nu acelaşi lucru s-a comunităţii, urmaşa celei din trecut, pentru această re-
o metamorfoză. Cel care semna Savin mai largă, relaţiile lui Mihail Sadoveanu întâmplat în anul 1939 când Adrian alizare. În discuţiile avute cu prefectul de Bihor, Claudiu
Bratu (pe numele său adevărat Raul cu poporanismul, curent de inspiraţie Marino a debutat cu un articol dedicat, Pop, au fost abordate posibilităţile judeţului de a cola-
Baraş, fiul lui Filip Baraş şi al Perlei rusească ce nu părea să i se potri- favorabil, subiectului. bora cu Israelul în diverse domenii - industrie, comerţ,
Rabinovici) a dovedit că şi-a schimbat vească. Părea că esteticianul Mihail Drago- turism. Subiectul a fost reluat şi în cadrul convorbirilor
radical opţiunile. Nu a abandonat în Ceva mai târziu, eram convins că mirescu va repara starea de fapt după cu preşedintele Consiliului Judeţean, Cornel Popa.
totalitate încadrări în spirit tendenţios „tema” Sanielevici (în multiple direcţii ce făgăduise să se ocupe de cel care Manifestând un interes deosebit faţă de activitatea
dar şi-a căutat modele printre scriitori incitantă, dat fiind că îmbrăţişa variate oscila, la primii săi paşi, între clasarea oamenilor de afaceri, Dan Ben-Eliezer a vizitat două
prestigioşi ai Europei ca André Gide, domenii: biologie, publicistică, orizont eposului sadovenian pe un spectru firme orădene, iar seara a participat, la Teatrul Naţional
Aldous Huxley, Roland Barthes. S-a filosofic ş.a.) va reţine atenţia lui Savin de la romantismul incipient la natura- din Oradea, la o festivitate de premiere a celor mai bune
arătat atras de tradiţia criticilor francezi Bratu. Circula sau, mai exact, se insinua lismul reductiv. În preajma anilor ’30, firme, organizată de Federaţia Patronatului, domnia-sa
raţionalişti ca Sainte Beuve şi, ulterior, ideea că evreitatea lui Sanielevici îi de- Mihail Dragomirescu anunţa o amplă oferind o parte dintre distincţii. A urmat o cină, care a fost
Albert Thibaudet. turnase interesul pentru literatură spre „peregrinare” critică prin scrieri ale lui de asemenea un cadru de discuţii cu oamenii de afaceri.
Schimbarea în bine de care amin- domenii mai înclinate către speculaţii Henric Sanielevici. Piedica ar fi fost O interesantă convorbire a avut loc duminică la Spi-
team a fost reală, profundă. Aşa se de ordin ideologic. „revărsarea torenţială” a acestuia prin talul Municipal renovat, unde ambasadorul israelian şi
explică de ce a ales latura democratică Fără să existe, în mintea lui Savin „domenii fără număr”. „Peregrinarea” doctorul Gheorghe Carp, managerul instituţiei, au ana-
în cultură, generată de orientările lui G. Bratu, afinităţi comparabile, acel gen s-a redus la un simplu articol fără orice
Ibrăileanu. Sigur, întârziau reminiscenţe de acuză s-a regăsit şi în cazul lui F. altă continuare!...
lizat posibilităţile de colaborare cu Israelul, în condiţiile
din vederile fostului activist, ca de pildă Aderca, în seama căruia s-a afirmat că Păcat pentru generozitatea anun- în care se va deschide în curând noul spital de onco-
referinţe favorabile poporanismului, iar risipirea între variate faţete literare l-a ţului... logie. Ambasadorul s-a deplasat şi la parcul industrial,
în cazul lui Ion Creangă senzaţia că împiedicat să cristalizeze pe o unică HENRI ZALIS respectiv la una dintre marile firme din oraş, Grup Vest.
Vizita ambasadorului Statului Israel s-a încheiat cu
Existenţa evreilor reflectată
o vizită prin centrul oraşului unde se află cele mai im-
portante edificii ridicate de arhitecţii evrei, precum şi la
Băile Felix, unde vin frecvent turiştii israelieni. În per-
în Monitorul Oficial al Regatului României (III) spectiva unei colaborări rodnice, oamenii de afaceri
orădeni şi-au luat rămas bun de la musafir la o cină
Variatele informaţii despre evrei cuprinse în Monitorul prin adresa cu No 10318 din 1894, a fixat diua de 9 Ianuarie
festivă. (E.G.)
Oficial al Regatului României din anul 1895 aflăm şi din ru- 1895 pentru a se vinde cu licitaţie publică pe piaţa S-ta Vineri,
bricile „anunciuri judiciare” ori „anunciuri particulare”. În prima averea mobiliară a D-lui Carol Ţischer, din strada Patriei No Reîntoarcerea la viaţă
rubrică de „anunciuri” se consemnează că Tribunalul Tulcea 5”, iar comisarul de urmărire al ocolului V din Bucuresci „prin
declară în stare de faliment pe comerciantul M.Ghinsberg adresa No 214 din 1895 a fixat diua de 26 Ianuarie 1895, „Învaţă-mă să trăiesc”, cartea
din acest oraş (p.7428), iar în „citaţiunea” Tribunalului Su- orele 11 a.m. pentru a se vinde prin licitaţie publică pe piaţa cunoscutei scriitoare israeliene de
ceava - că d.Şulam Marcovici (nu are domiciliu cunoscut în S-ta Vineri, averea mobiliară a D-lui Iacob Elenboghen din limbă română Madeleine Davidsohn,
România) este chemat pentru data de 20 ianuarie 1895, ora strada Mircea Vodă No 27 urmărită pentru despăgubirea prefaţată de fosta noastră colegă,
10, în procesul intentat de soţia sa Elena Marcovici pentru D-nei Anica Ionescu de sumele de bani ce are a priimi cu activă şi în publicistica israeliană
divorţ. Judecătoria de pace Bucuresci No.5 îl citează, pentru cartea de judecată No 167 din 1893 investită cu formulă de limbă română, Bitti Caragiale,
ziua de 10 ianuarie acelaşi an, pe d.I.M.Schwartz, comerci- executorie”. (p.7759) lansată la „Gaudeamus” şi-a pro-
ant din oraşul Galaţi, str.Rosetti, pentru „a susţine oposiţia În materie comercială se comunică faptul că „sindicatul fa- pus şi a reuşit să iasă din tiparele
făcută de D-sa în procesul ce are cu d.A.Hirch” (p.7454).La limentului A.Nachmias convoacă creditorii pentru 25 Ianuarie acestei literaturi: modul în care ţara-
rândul său, Tribunalul Brăila îi citează pe Jacques Koffler, orele 11 a.m. să se prezinte în sala de şedinţă a Tribunalului mamă trăieşte în memoria afectivă
Rosalie Wechsler, A.Wechsler şi Antoinetta Franken, toţi cu comercial pentru a se pronunţa asupra propunerei de con- a olim-ilor, avatarurile absorbţiei şi
domiciliul necunoscut, în calitate de moştenitori ai defunctului cordat ce falitul va face” . (p.7768) devenirile generaţiilor următoare în
L.Koffler, dar pe Leopold Franken pentru a da „autorisaţiune” Un alt anunţ face cunoscut de către sindicul de faliment Israelul modern. Aparţinând celei de-a doua generaţii
soţiei sale, Antoinetta, pentru a se judeca în acelaşi litigiu cu A.D.Mavrodineanu (p.7655) către toţi creditorii falimentului de supravieţuitori ai Holocaustului, Madeleine - Mada,
I.H.Stametz Nachfolger & C-nie la termenul de 9 martie orele Anton Hornstein din Turnu-Măgurele că au fost aleşi ca cum îi spun apropiaţii - s-a născut la câteva luni după
11 a.m. La baza litigiului stă petiţia reclamantului menţionat membri în comisia de supraveghere a creditorilor domnii Leon ce părinţii ei s-au reîntors din lagăr. Părinţii nu i-au
adresată preşedintelui Tribunalului Brăila prin care cheamă Lewy, Ioniţă Săraru şi Maurice Hornstein, iar aceştia au ales povestit vreodată despre ce-au îndurat, ca să nu-i
în judecată comercială pe cei înşiraţi mai sus ca şi pe Elisa ca preşedinte pe Ioniţă Săraru. Astfel, sunt informaţi creditorii mutileze sufletul. Abia în Israel, de Ziua Mondială a
Koffler, Hugo Koffler şi Bianca Koffler, domiciliaţi în Brăila, în de derularea falimentului respectiv, putând să-şi urmărească Holocaustului, când întreaga suflare se opreşte pentru
aceeaşi calitate de moştenitori ai defunctului L.Koffler pentru propriile interese. o clipă de reculegere, când zeci şi zeci de povestiri din
a fi obligaţi a ne plăti fiorini austriaci 11.445 ce ne datoresce Aceste simple anunţuri reflectă crâmpeie din viaţa evreilor anii aceia se aud la radio, se văd la televizor, Mada
din afaceri comerciale, adăugând „cerem dobândă şi chel- de la sfârşitul secolului XIX, în special cu privire la condiţiile a înţeles că trebuie să scrie despre ce-a însemnat
tuieli”.(p.7482-83) economice ale existenţei lor şi la consecinţele acestora, ară- această întoarcere la viaţă, dar divin, căruia-i suntem
Trecerea la vânzarea averii mobile a unor evrei pentru tând fie starea falită a unora, fie executarea altora, ceea ce datori să-l ducem până la capăt.
executarea unor sentinţe judecătoreşti este consemnată constituie mărturii evidente din documentele vremii cu privire O problemă de religie, o problemă de demnitate.
în alte asemenea anunţuri. Astfel, comisarul de urmărire al la membrii comunităţii. Protagonistul cărţii, Aron Sigler, unicul supravieţuitor
ocolului 1 din Bucuresci arată (p.7522) că se publică „spre al familiei sale, parcurge drumul de la supravieţuire la
generală cunoşcinţă că D. jude de pace Bucuresci No.1, IANFRED SILBERSTEIN regăsire de sens al existenţei. Tragedii – pretutindeni.
Zita, femeia romă aciuată în casa părăsită de familia
„VIAŢA CULTELOR” - 20 Artişti evrei la Paris în decembrie 2012 deportată, copil găsit de şatra care o adoptă, crescut
de Fira, e părăsită din nou, fiindcă e prea bolnavă să
Buletinul „Viaţa Cultelor”, editat de În zona Paris-Est/Montreuil s-a interpreţi precum Wynton Marsalis, poată merge, când şatra e silită să părăsească oraşul.
Vera Maria Neagu, a împlinit 20 de ani. deschis Salonul de artă contempora- Brad Mehidau, Kenny Garret, şi
Lui Leon, prietenul lui Aron după revenirea din lagăr,
În primii 15 ani, buletinul a apărut săp- nă „Les Hivernales”, unde participă după studii efectuate la New York
îi moare soţia chiar înainte de plecarea în Ereţ Israel.
tămânal. Între 1992 – 1994, publicaţia a 70 de artişti evrei din întreaga lume şi în Israel, contrabasistul prezintă
acum compoziţii de jazz, de inspiraţie Între aceşti oameni – frunze aduse laolaltă de vântul
fost scoasă de Agenţia de presă a ziaru- (12-16 decembrie a.c.).
Radio TSFJAZZ prezintă emisi- americană şi israeliană. nimicitor – se iscă o legătură mai profundă, poate,
lui „România Liberă”, editoarea primind decât întâmplările imaginate de autoare. Fiecare are
sprijin din partea câtorva colaboratori. Din unea „You & the Night & the Music”, Scris şi pus în scenă de Gérald
cu participarea a două dintre cele Garutti, „Haim – în lumina unei viori” imensă nevoie de celălalt. În funcţie de ceea ce sunt, de
octombrie 2007, „Viaţa Cultelor” are apa- datele suferinţelor personale, fiecare vede perspectiva
riţie lunară. Redactorul editor a mulţumit mai bune formaţii de jazz israelian – prezintă viaţa reală a lui Haim Lip-
Anat Cohen Quartet şi Omer Avital sky, evreu polonez, născut la Lodz prin plecarea spre Ereţ Israel. Despre vasele comuni-
colaboratorilor care au tradus buletinul în cante între literatură şi medicină, profesiunea autoarei,
Quintet. în 1922, într-o familie de muncitori
engleză şi sponsorilor. Colectivul redac- săraci, care a devenit violonist prin au vorbit Teşu Solomovici şi Claudia Ilie Voiculescu.
Omer Avital a revenit la Paris
ţional al revistei „Realitatea Evreiască” pentru cinci concerte, celebrând perseverenţa sa şi cu scopul de a se Despre „pasul înainte” în creaţia ei – directoarea Edi-
se alătură tuturor celor care au transmis astfel noul album „Suita din Est” de salva prin muzică din infernul lagăru- turii „Vremea”, care i-a publicat cartea, Silvia Colfescu.
felicitări şi urări de succes în continuare Anzic/Naive. După ce a însoţit mari lui de concentrare. Volumul a fost lansat şi la Librăria „Sadoveanu”. Am-
editoarei şi colaboratorilor publicaţiei. fitrioană – directoarea ei, Georgeta Munteanu. (I.D.)

20. 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012
zicedid ze`ivnd - -
–
” , ” , -8
. ,2012
,
.
, , ,
, , ,
, , , ,
, . , .
, , , , .
. ,
, , , ,
. . ,
, ,
. . ,
,
. . ,
, .
. . ,
165
10,019
. ,
,
. .
,
, 24- –
. , , ,
, 2- 30-
, ,
.
, , .
, . ,
. , ,
50- .
, , .
1940 6- , , ,
;1945 6 . ,1847
,
.
; ) . .
.( ,
19-17- .
; , , ,
,
( ) , ,
. , , . .
, ”
”
, . 1912-1550 . ,
, , 2- ,
. , .
, ,
.
,
. . ,
19 - –
- .
– – ” .
. , ”
, ” ,
, , . ,
, , , .
.
. , , ,
, , ”
. ” ,
,
–
” : . . ,
, , ”
, , .
, , . , 12-
. , , , 25- ,
. , .
, . . , , –
, . , ,
, –
, . ,
.
. 25- ,
. , , , .
. , .
, , 500- .

21. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012 21
O valoroasă carte de documentare Vernisaj
„Avram Goldfaden şi teatrul ca identita-
te” este rezultatul unei îndelungate munci
de cercetare, efectuată de Anca Mocanu.
manifeste şi la ei. Anca Mocanu a arătat,
în acest context, că la început rolurile de
femei erau interpretate de bărbaţi iar când
toria exhaustivă
a teatrului evre-
iesc, scrisă de
Medi
Ea nu s-a limitat să prezinte cariera si-
nuoasă a lui Avram Goldfaden, viziunea
Goldfaden a descoperit o tânără foarte
talentată, condiţia pusă de părinţi ca să o
Israil Bercovici.
Există în carte Wechsler
sa despre teatru, succesele şi dificultăţile
cu care s-a confruntat de-a lungul vieţii,
ci a plasat întreaga lui activitate în epocă,
lase să fie membră a formaţiei teatrale a
fost… să-i găsească un soţ!
Autoarea a prezentat pe scurt şi cariera
şi câteva apre-
cieri care nu
corespund în-
Dinu
a analizat factorii care au dus la crearea
primului teatru idiş în lume, explicând de
marilor actori ai teatrului idiş şi repertoriul
teatrului care, dacă la început cuprindea
tocmai realităţii
(o exagerare a la 104 ani
ce tocmai Iaşiul a fost ales pentru acest piese mai uşoare, comedii muzicale, o rolului hasidis- Un vernisaj din creaţiile pictoriţei Medi
demers. Autoarea s-a ocupat şi de izvoa- dată cu diversificarea publicului şi a gus- mului, prezen- Wechsler Dinu a avut loc la Jockey Club
rele istorice sau mai degrabă religioase turilor lui, va include cele mai importante tarea pozitivă a România, la 15 decembrie a.c. Eveni-
ale spectacolelor teatrale la evrei, care drame din repertoriul universal. Nu lipseşte pieselor lui Alecsandri care au ca eroi evrei mentul a avut o dublă semnificaţie. A
încep în Antichitate, dar a scos în eviden- nici perioada războiului şi activitatea tea- când, de fapt, ele aveau un iz antisemit), fost realizat în ajunul împlinirii a 104 ani
ţă şi constrângerile care au împiedicat trului Baraşeum, de unde au provenit apoi dar acestea nu afectează ansamblul lucră- de viaţă a artistei (22 decembrie, prilej
apariţia teatrului evreiesc, în general. actori care au făcut carieră şi pe scenele rii, importantă pentru valorificarea culturii cu care revista noastră îi urează “Ad
A trebuit să apară Haskala, iluminismul româneşti. Cu o documentare bogată, idiş. (E.G.) mea veesrim”), şi se înscrie în cadrul
evreiesc, pentru ca forţele artistice să se cartea se bazează în mare măsură pe is- unor acţiuni dedicate Reginei Maria a
României. Intitulată “Peisaje din inima
Retrospectivă Maria Constantin Reginei”, expoziţia cuprinde lucrări rea-
lizate de pictoriţă în locurile care poartă
pe George Opre- abordând, ca genuri, îndeosebi peisajul amintirile Reginei Maria: Balcic, Sinaia,
scu, Tudor Vianu şi şi natura statică. Din cele 51 de lucrări Rucăr, Bran. Mai multe despre vernisaj,
George Călinescu. expuse la Muzeul de Artă din Râmnicu în numărul viitor. (E.G.)
Şi-a continuat stu- Vâlcea, 35 vor fi donate acestei instuţii
diile de pictură cu de către fiica artistei, pictoriţa Mihaela
Maxy şi Alexandru Constantin. CALENDARUL
Ciucurencu, până Expoziţia retrospectivă Maria Con-
în 1950. A debutat stantin este organizată de Fundaţia HAR, LUNII
în 1946 la Salonul în parteneriat cu Muzeul Judeţean Vâlcea
oficial de toamnă. A „Aurelian Sacedoţeanu” şi cu Uniunea IANUARIE
realizat primele gra- Artiştilor Plastici din România, Filiala ANIVERSĂRI
fici de carte în 1945,
pentru a ilustra apoi,
de-a lungul vieţii,
Vâlcea. Curator - criticul de artă Luiza
Barcan. • La 12 ianuarie 1850 s-a născut orientalistul
WILHELM BACHER. A fost profesor la
Şcoala Rabinică din Budapesta.
Expoziţie de caricatură
peste 30 de volume
de literatură pentru “Am fost în Israel“
• La 12 ianuarie 1917 s-a născut în comuna
Ceica prim-rabinul ERNEST NEUMANN.
A fost vreme îndelungată rabinul comunităţii
copii şi de poezie, din Timişoara, a militat pentru relaţii ecume-
(Urmare din pagina 10)
colaborând, de ase- nice între toate etniile care trăiesc în oraşul
menea, cu ilustraţie Cartea împlineşte în acest an jumătate de pe Bega.
La 1 decembrie 2012, Muzeul de
Artă din Râmnicu Vâlcea a fost gazda
la mai multe publi-
caţii. Este autoarea graficii unor volume
de secol de la apariţie. Sărbătoresc şi eu
acest jubileu, cu ocazia aniversării mele, • La 12 ianuarie 1925 s-a născut la Bucureşti
compozitorul LAURENŢIU PROFETA. Din
creaţiile lui amintim Cântece pentru copii şi
expoziţiei retrospective de pictură a ar- de poezie semnate de Veronica Porum- la 6 decembrie. În încheiere, aş dori să
aduc un omagiu Federaţiei Comunităţilor tineret, Prinţ şi cerşetor (balet), etc.
tistei MARIA CONSTANTIN (1926-2012). bacu, Ion Caraion, Daniela Crăsnaru. A
Născută în 1926 la Bucureşti, Maria deschis, de-a lungul vieţii, peste douăzeci Evreieşti din România pentru hotărârea
ca această clădire să fie folosită ca un
• La 12 ianuarie 1937 s-a născut la Bucureşti
scriitorul AUREL STORIN.
Constantin a urmat Academia Liberă
de Pictură a lui M.H. Maxy, în perioada
de expoziţii personale în România, Ger-
mania, Grecia. Tehnica favorită a Mariei lăcaş de cultură. De asemenea, aş vrea • La 16 ianuarie 1933 s-a născut la New York
scriitoarea SUSAN SONTAG.
1942-1944, concomitent cu Facultatea de
Filologie Modernă, unde i-a avut profesori
Constantin a fost acuarela. În această
tehnică a realizat lucrări remarcabile,
să îmi exprim preţuirea pentru modul în
care consilier dr. ing. José Blum a orga- • La 19 ianuarie 1861 s-a născut la Triest
scriitorul ITALO SVEVO, autorul unor
romane cu conţinut psihologic.
nizat expoziţia cu desenele mele, şi soţiei
HARUL BUNĂTĂŢII Memento BIBI CAJAL z.l. mele Hilda, care mi-a inspirat puterea de
a merge până la capăt cu împlinirea vi-
• La 20 ianuarie 1857 s-a născut la Londra
LUCIEN WOLF, politician, jurnalist, istoric.
De câte ori ridic
privirile spre portretul
lor, în acelaşi salon. După cum, la locul
lor, adică în biblioteca mea, sunt ursuleţii
sului de a expune lucrările mele grafice”.
Printre invitaţii la acest eveniment s-a
• La 24 ianuarie 1941 s-a născut NEIL
DIAMOND, care avea să devină unul din
marii autori de songuri. Cântecele sale au
doamnei Bibi – operă coloraţi, lucraţi de mâinile ei de artistă. aflat şi un profesionist al radioului româ- fost interpretate cu mare succes de Barbra
a lui Corneliu Baba „Să-ţi poarte noroc!”, zicea de fiecare nesc, Ioana Niţescu, din partea Radio Streisand, Frank Sinatra şi alţii.
- din salonul Casei
Cajal, revăd ceea
dată când îmi dăruia unul. Nu-şi pierduse,
odată cu trecerea anilor, fărâma de copilă-
România Internaţional, care a adresat
câteva cuvinte autorului, exprimându-şi
• La 25 ianuarie 1881 s-a născut la Breslau
scriitorul EMIL LUDWIG. În romanele sale
descrie viaţa unor personalităţi istorice.
ce pictorul a simţit
mai adânc: doamna
rie, încrederea în oameni, harul bunătăţii.
Avea grijă să-şi ascundă suferinţa unei
admiraţia faţă de talentul şi reprezenta-
rea cât mai fidelă şi expresivă a spiritului • La 26 ianuarie 1900 s-a născut la Calafat
actorul ELIESER SEMO. A jucat cu suc-
ces în teatrele din Cernăuţi, Chişinău şi la
adevărată care era boli fără leac, care-o măcina în ultimii ani. uman, surprins cu atât de mult umor.
dintr-o spiţă, azi, pe cale de dispariţie. Şi-a ascuns-o până-n ultimul moment. „O “Domnul Mandy a descoperit în Israel Baraşeum din Bucureşti.
Se simţea ea jignită, dacă tu erai jignit.
Ori de câte ori îi treceai pragul, te îmbia
să fie bine!”, spunea. Aşa cum avea să
repete şi Bubu, regretatul dom’ Profesor,
filonul românesc, comunitatea româneas-
că. Aceasta nu putea să fie ruptă de locul
• La 27 ianuarie1824 s-a născut în Olanda
marele pictor şi grafician JOSEPH ISRA-
ELS. Un loc important în creaţia sa îl ocupă
c-o prăjitură caldă, atunci scoasă din cum îi spuneam noi toţi, oamenii Fede- unde s-a născut şi de unde a făcut alia. tematica evreiască.
cuptor, făcută de mâna ei. Avea o vorbă
bună pentru fiecare, te făcea să te simţi
raţiei, academicianului Nicolae Cajal, pe
patul de spital, când veneam să le vizităm.
Este surprinsă o latură extraordinară a
celor originari din România, şi pentru • La 27 ianuarie 1928 s-a născut la Bucureşti
dr. SERGIU LEVIN, specialist în imunolo-
gie şi epidemiologie.
în largul tău. O delicateţe înnăscută, care O comuniune sufletească a unor oameni asta vă felicit”.
*
i se simţea în voce. De câte ori aud glasul rari. Scurgerea timpului e doar pentru cei Vernisajul s-a încheiat într-o atmo-
Irinei, fiica sa, parc-o aud pe mama ei.
Şi jucăriile, create din fantezie şi can-
care n-au avut bucuria să-i fie aproape.
Doamna Bibi există atâta timp cât exis-
sferă plăcută, participanţii având posi-
bilitatea de a intra în dialog cu autorul
• La 13 ianuarie 1898 a apărut în ziarul
„L’Aurore” celebrul pamflet “J’accuse“ al
lui Emile Zola, unde scriitorul ia apărarea
doare, o fac să trăiască pentru cei care-au tăm. Fie-i amintirea binecuvântată! (I.D.) lucrărilor expuse, de a-i adresa felicitări ofiţerului Dreyfus, denunţând farsa judiciară.
iubit-o, mari şi mici. Sunt acolo, la locul şi să admire reuşitele lucrări menite să COMEMORĂRI
ironizeze metaforic diferite aspecte ale
VIAŢA CARE CONTINUĂ PRIN URMAŞI vieţii. Cu modestia-i caracteristică, Costin
Mandy a promis că astfel de întâlniri vor
•La 12 în România. Aapus bazele medicinii
ianuarie 1897 murit la Iaşi medicul
ŞTEFAN STÂNCĂ.
sociale
Memento SIRA SARA SORIN z.l. mai urma cât de curând. SIEGFRIED WOLF
Deşi au trecut zece ani de când doamna Sira Sara Sorin z.l. a
trecut Dincolo, gândul doare şi acum. O simt din fotografiile ei împre-
ună cu cei dragi: soţul, fost secretar general şi preşedinte interimar
DECESE COMEMORĂRI
al Federaţiei, av. Iulian Sorin, şi copiii lor, Iusi şi Mihaela, pe care S-a stins din viaţă, la finele lunii noiembrie a.c., o poe- Înhumaţi în cimitirele
tă talentată, TANIA SAICIUC, membră a Salonului literar C.E.B. în luna noiembrie
le-am cunoscut din povestirile ei, înainte de a le cunoaşte aievea. al JCC. Împlinise doar 60 de ani de viaţă, dar o boală 2012: SEINBERG SONIA (88
Fotografii - peste tot în casa-viaţă din viaţa familiei sale. O revăd cu necruţătoare a doborât-o. A lucrat la Muzeul de Istorie a Evre- de ani, Cimitirul Giurgiului);
ochii minţii cum, aşezată-n fotoliul din faţa mea, retrăia momente din anii în care copiii ilor din România. Dumnezeu s-o odihnească. AMZULESCU MATILDA (93
încă nu plecaseră-n Israel: emoţia examenelor, truda şi pauzele de lucru la o cafea de ani, Cimitirul Giurgiului);
băută cu ele la „Tic-Tac”. Pe urmă, revenea-n prezent. Aducea teancul cu scrisori pe Conducerea şi membrii Comunităţii Evreilor Satu-Mare, LEIBOVICI MAURICIU (77
hârtie albastră, primite din Ulpan, şi-mi citea fragmente. Le însoţea paşii cu gândul. cu adâncă durere, anunţă trecerea în eternitate a doamnei de ani, Cimitirul Giurgiului);
Veneau la rând – nepoţii, Radu şi Siramona. Vorbea despre şotiile lor copilăreşti PAUL LILIA, decanul de vârstă al comunităţii (100 de ani). COHN VICTORIA (83 de
şi râdea. De fapt, ochii-i râdeau singuri. Nici suferinţele fizice care-o slăbiseră-n Deplângem dispariţia sa şi suntem alături de familia îndolia- ani, Cimitirul Giurgiului);
ultimii ani nu i-au alterat bucuria de viaţă, tinereţea lăuntrică. N-a apucat să-şi vadă tă, căreia îi prezentăm condoleanţe. Fie ca sufletul ei să se COHN JAK (81 de ani, Ci-
strănepoţii. A „prins” doar nunta nepotului cel mare. odihnească în pace. mitirul Sefard); DRIMER
MOSES (86 de ani, Cimitirul
Ţin minte cu câtă bucurie s-a pregătit! Rochia albastru-închis cu arabescuri albe, Copiii şi nepoţii anunţă cu nemărginită durere în suflet Giurgiului); MOLLAZADEH
făcută special pentru nuntă! Ce bine-i venea! Dar câte alte momente împreună cu ea trecerea în nefiinţă la data de 15 Kislev (29 noiembrie) a celei HABIBOLLAH (74 de ani, Ci-
nu-mi revin! Seri la Teatrul Naţional, la un spectacol organizat de A.C.P.R.I.; la Operă, care ne-a fost mamă şi bunică iubitoare şi de o mare bunătate mitirul Sefard); VASILESCU
de Ziua Naţională a Israelului; acasă – făcând eforturi supraomeneşti să fie gazdă sufletească – ADELA ROTENSTEIN – membră a comunităţii ALEXANDRINA (90 de ani,
impecabilă. Şi era. Sufletul ei să-şi vegheze în continuare familia! (I.D.) din Iaşi. Fie ca sufletul ei bun să se odihnească în pace! Cimitirul Giurgiului)

22. 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012
JEWISH REALITY
Hannukah - Aurel Vainer won a third
In Spite of Bad Weather parliamentarian mandate
The Great Synagogue in Bucharest and Banat, where the roads were closed, D r. A u r e l the people persecuted for ethnic reasons
was overcrowded on the evening of the delegations manage to arrive in Alba Va i n e r, t h e by the established regimes in Romania
December 8, 2012, when a crowd was Iulia, Dej, Cluj, Târgu Mureş, Deva and Si- FJCR can- with effect from September 6, 1940 and
present at the ceremony of lighting the first biu and also in Piatra Neamt, Baia Mare, didate, parti- until 6 March 1945, he will work within
candle of Hanukkah, an event organized Satu Mare, Sighetu Marmaţiei, Oradea, cipated to the the Parliament to improve the legal
by the Jewish Community of Bucharest. Ploieşti. The delegations were headed parliamentarian framework on combating anti-Semitism,
Beside of the community members, by Edi Kupferberg, coordinator of the electoral cam- racism, xenophobia and Holocaust
FJCR and JCB leadership, diplomats, Rabbinic Chancellery, Rudy Marcovici, paign in November, won a deputy denial by introducing clear measures,
cultural figures, representatives of other director CAPI and Felix Koppelmann, mandate for the third time in a row, and sanctioning those who violate the law, he
religious cults, representatives of local president of the Jewish Community of will continue to defend and promote the will work for the removal of any legislative
authorities and journalists, participated Oradea, Erwin Simşensohn, the presi- interests of the Jewish ethnic minority projects in debate bearing the potential
to the ceremony. Dr. Aurel Vainer, FJCR dent of JCB. Everywhere, the members from Romania. for discrimination against the Jewish
president, in his speech highlighted the of these communities and their friends This time, deputy Vainer, future member population and the Judaic cult, as well as
significance of this holiday. have honored Hanukkah as appropriate, of the Parliamentary Group of National to bring to the attention of the media and
This year, the leaders of FJCR had they met in synagogues, talked about the Minorities, managed to convince the to the public awareness the problems of
to fight not only with long distances, but symbols of the festival, the candles were Jews, as well as a considerable number the Jewish Community in Romania.
also with the very bad weather, low tem- lit in the Hannukah Menorah, they sang of non-Jews, probably businessmen, As promised, Dr. Aurel Vainer will
peratures and blizzard, to be with Jews Maoz Zur, Hanerot Helelu, Ghilu Hamca- but not only, so that he was elected with engage in initiating, supporting and
of all our communities. Except Moldavia bim. Hag Hanukkah Sameah! 10.019 votes, a greater number than the introducing legislative measures, to
number of Jews in Romania. This result support, encourage and develop the
Hanukkah Joy ranks F.C.E.R on the sixth place among
the national minorities in Romania.
business environment in Romania, while
reducing bureaucracy and creating new
in the Jewish Community of Braşov
As stated in his election campaign, jobs.
during which he met with voters in 24 The new mandate of Deputy Dr. Aurel
cities, including Tel Aviv and Kishinev, Vainer will include the welfare and social
The Jewish community Dr. Aurel Vainer, FJCR president will assistance to elderly Jews, as well as the
members of Braşov had support the rule of law, the freedom development of the relations between
this year the joy of placing a of expression and the political stability Romania and the State of Israel, and of
Hanukkah Menorah in their city in Romania. He will also fight for the the Romanian society and the Jewish
public space, inviting all fellow increase of the allocations and rights of communities around the world.
citizens to enjoy the holiday
165 years of existence of the Great
lights.
In the days of Hanukkah
5773, the traditional chandelier
shines on the Poarta Şchei
S t r e e t i n B r a ş o v, i n t h e Synagogue from Bucharest
synagogue courtyard. After On 30 November to 2 December, a importance of the synagogue as a place
the Hebrew holiday ending, manifestation that can be considered of gathering and learning, architect
the Hanukkah Menorah has a historical event was organized in Aristide Streja made a brief history,
spread its light in the center of Bucharest on the FJCR and JCB initiative, engineer Michael Zalman, son of Rabbi
Brasov, on Postăvarul Street, with the Ministry of Culture and National who served in the Great Synagogue in
next to a Christmas tree. Patrimony and the Marriott Hotel as joining ’50, he reminded his father’s role in the
“Starting on 25 Kislev 5773, partners. The event began at the Great religious life of the Jews in Bucharest. JCB
Braşov in ROMANIA joined Synagogue, a building with an interior president, Erwin Şimşensohn, welcomed
with modesty the world cities worthy of admiration, officially certified the presence of HE Dan Ben-Eliezer,
that have installed in public the in 1847, one year before the European Ambassador of Israel, at a symposium
Hanukkah Menorah”, told us revolutions, a sign of modernization afterward. A film by Stelian Tănase on the
proudly Tiberiu Roth, president of social and religious life in Romania Jewish neighborhoods in Bucharest (in
of the local community. and Central and Eastern Europe. The a series of six episodes) was presented.
Gaudeamus Book Fair – 19th edition
Jews’ presence in Romania, initially Dr. Hary Kuller spoke about the Jewish
with Sephardic preponderance began media in the inter-war period; Dr. Felicia
in the 18th and 19th centuries, and later Waldman noted the Jewish contribution to
Late November the traditional Archdiocese of Bucharest, the priest Ashkenazi, was polarized, in the religious economic life, general (in reserve) Mihail
Gaudeamus Book Fair took place in Vasile Dobos, who proved to be a friend aspect, in monumental construction: the Ionescu, director of the Institute of Military
Bucharest. Hasefer released “Lights for of the Jews and a connoisseur of Judaic Great Synagogue and the Choral Temple Strategy, spoke about the events of the
the Future” by Dr. Alexandru Şafran, writings. At the Fair many volumes in Bucharest, in other cities - in remarkable Second World War and Dr. Lya Benjamin
former Chief Rabbi of Romania, “The written by Romanian authors of Jewish beautiful buildings. The albums edited by launched her book “The Community Life
Jewish Destiny between Light and origin were released and presented: Hasefer made available to the public in the Years 1550-1922”. In the evening,
Darkness” by Zoltan Terner and “The academician Solomon Marcus, Henri these issues. On December 2 the Ministry at Hotel JW Marriott in the presence of
Unbelieving Jews, our Older Brothers” of Zalis, Ştefan Cazimir, Radu F. Alexandru, of Culture, in the new National Library many political figures, honorary plaques
Elio Toaff, former Chief Rabbi of Rome. Petru Solomon (zl) - through speeches building constructed on the banks of and diplomas were awarded to several
The volumes were presented by uttered by his wife and his son – Vladimir Dâmboviţa hosted a symposium on the Jewish personalities, to friends of our
Alexandru Marinescu, the publishing Tismăneanu, Andrei Oişteanu. Teşu history of the Jews from Bucharest. FJCR ethnic minority and to the representatives
house director, Henri Zalis, historian, Publishing House, of the Israeli publicist president, Dr. Aurel Vainer, deputy, spoke of prominent personalities, who passed
Ţicu Goldstein, writer, translator of Teşu Solomovici, was also present at of his memories of the Great Synagogue, away.
“The Lights for the Future”, Hary Kuller, the event. Rabbi Rafael Shaffer stressed the historic
ethno-sociologist, Francesca Băltăceanu,
translator of “The Unbelieving Jews, our
Older Brothers”, Professor Vasile Morar, Keshet – a project for jewish Culture
from the University of Bucharest, and Under the colored umbrella of the Keshet program, a project architecture, arts, music, held by persons who are not only
spokesperson of the Roman Catholic promoting the voluntary activity and the Jewish culture, in 12 specialized, but highly passionate in these areas. Finally, many
Jewish communities in Romania took place on the same day - participants confessed that we are left with the desire to take
Sunday, November 25 - a series of conferences with different repeatedly part in this event that not only brings knowledge,
T h e A S S O C I AT I O N o f themes. but also has the gift to make you feel part of the Jewish family.
ROMANIAN JEWS VICTIMS All the lecturers, teachers, journalists, architects, economists, Keshet program showed that we should not find ourselves in the
of HOLOCAUST (A.R.J.V.H.) lawyers, etc. voluntarily adhered to this idea launched by the same place to feel part of a program. Thematic and temporal
Joint and the director for Romania, Israel Sabag, and supported unity was sufficient for participants to feel proud to have taken
invites you to visit our website by the FJCR leadership, by president Dr. Aurel Vainer, who also part in this project.
www.survivors-romania.org to lectured at JCC Bucharest. DMSA also supported this initiative. Israel Sabag, the JOINT director for Romania, told us at the
watch the film “Holocaust under The project brought together more than 500 people under end Keshet program, after seeing its success: “I was very excited
Antonescu government” as well the umbrella of the Jewish culture. Those present heard about to see how the audience in all the communities embraced the
as recent documents on the Bereshit, Machol, Machanot. But here the specialty Jewish Keshet program, which had the main purpose of uniting them.
vocabulary was enriched with a new word. Symbol of the The lecturers responded voluntarily, with full openness and the
Holocaust in Romania. covenant between God and the Jews, a different Brit, Keshet participants were excited by this program. Many thanks to FJCR,
Also on the site is exposed – the rainbow appears both in Kabbalah and in many symbolic to president Dr. Aurel Vainer and also to JCC, where Shai Orny
the gallery of paintings made interpretations. The harmony of colors is similar to the diversity got involved with the whole team and to DMSA, with its director
by Jewish artists who lived and of the Jewish people who, scattered around the world, carries Attila Gulyás and also to all the organizing communities for
the same values that were rendered on this occasion. The everything they have done on this day November 25th . Keshet
then depicted the reality of the participants, who had in most communities a full day, from 10 has shown once again that the Jewish family unity is a reality
Holocaust in Romania a.m. to 5 p.m., listened to lectures on religion, history, literature, in Romania! “

23. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012 23
ZAI FREIL|H!
Fii vesel!
O pagină de arta şi de
meseria divertismentului
Selecţioner unic: OCTAVIAN SAVA
Alte anecdote din colecţia Voinea
Cunosc prea puţini oameni de ştiinţă *
care să fi dus o activitate atât de intensă Rabinul vede îngrozit cum Yosele
şi de diversă cum a fost cea a regretatului intră în sinagogă cu capul descoperit.
profesor universitar, doctor Andrei Voi- - Cum poţi face una ca asta? Ai comis
nea. Nu numai şeful catedrei de ortopedie un păcat foarte mare. E acelaşi lucru ca
de la IMF, nu numai chirurgul salvator a şi cum te-ai fi culcat cu nevasta celui mai
sute de vieţi la Spitalul Floreasca, nu nu- bun prieten al tău.
mai directorul mereu amabil al Policlinicii - Nu ai dreptate, rabi. Le-am încercat
Evreieşti, dar savantul Andrei Voinea era pe amândouă. E o diferenţă foarte mare.
şi un om de spirit, colecţionar pasionat *
de anecdote cu şi despre evrei. Plănuia Haimsohn, patronul unei prăvălii, toc-
chiar o carte cu această temă, în care mai se ocupa de contabilitate, când intră
adunase 1000 de bancuri, grijuliu nume- un cerşetor şi îi ceru ceva de pomană.
rotate. Rămasă în manuscris, ea mi-a Cum Haimsohn nici nu-şi ridică ochii de
fost încredinţată de soţia profesorului, pe hârtiile pe care le nota cu grijă, cerşe-
doamna Doina Voinea, cu permisiunea torul aşteptă ce aşteptă şi, văzând că nu
de a publica extrase în rubrica de umor primeşte nimic, dădu să plece.
a „Realităţii Evreieşti”. Iată câteva: - Stai, strigă patronul după el, imediat
voi şti dacă pot să-ţi dau ceva sau dacă
Şeful Ohranei (poliţia secreta ţaristă) vin şi eu cu tine.
dintr-un orăşel intră în frizeria lui Şulem- *
sohn şi întreabă: Pe Herşală îl opreşte un prieten. Deşi
- D-ta ştii cine sunt eu? sunt în plină stradă, acesta îl întreabă:
- Nu. - Herşală, am auzit că băiatul tău s-a
- Atunci bărbiereşte-mă! însurat. Din dragoste sau pentru bani?
* - Din dragoste....pentru bani!
Perechea Haimsohn divorţează, dar *
au o problemă: la cine va rămâne copilul? În momentul când pune piciorul în
- Copilul e al meu. Eu l-am purtat în Ţara Făgăduinţei, Avrum e luat în primire
pântec, eu l-am născut! afirmă tăios soţia. de un funcţionar al Sochnutului: - Asta ai spus şi luna trecută. *
- Auzi colo! ripostează soţul. Dacă eu - Ce vrei să faci în Israel? - Şi nu m-am ţinut de cuvânt? - Domnule Friedman, am venit să vă
arunc o monedă într-un automat şi iese - Să fiu prim-ministru. * anunţăm că linia ferată, care se constru-
ciocolata, a cui e ciocolata? A mea sau a - Eşti nebun? Kohn îl trage la răspundere pe un ieşte, va trece exact prin mijlocul casei
automatului? - De ce? Asta e prima condiţie? vecin. d-voastră.
* * - Băiatul tău a aruncat cu o piatră în - Mă rog, treaba ei ! Dar dacă vă închi-
Iţhac se plânge soţiei: Bătrânul Orenstein, după ce a plătit băiatul meu! puiţi că eu o să mă ridic de pe scaun ca
- Copilul mi-a umblat în portofel. medicul consultat, oftează cu tristeţe: - Şi l-a nimerit? să deschid uşa de fiecare dată când trece
- De ce te gândeşti imediat la el ? Ar „Aşa e viaţa ! Omul îşi sacrifică să- - Nu ! un tren, să ştiţi că vă înşelaţi amarnic.
fi putut să-ţi ia banii şi altcineva, ia mama nătatea pentru bani în prima jumătate a - Atunci nu era băiatul meu.
apărarea micului Moşe. vieţii, după care îşi sacrifică banii pentru
- Imposibil ! I-a luat numai el.
- Şi dacă aş fi umblat eu la portofel
sănătate”.
* INTEGRAME IUDAICE de COSMIN MIUŢE
sau maică-ta ? - Se desfiinţează Administraţia Finan-
- Exclus ! Atunci nu mi-ar fi rămas nici ciară, strigă fericit Sammy. Nume Rol
În caiac! Claudiu Săftoiu
un ban! - De unde ai scos prostia asta? (foto) (teatru)
* - Adineaori am primit un plic de la ei Resort Prenume (foto)
Amenin-
A fi fertil
Profesorul le explică elevilor: pe care scria: „Ultima somaţie”. Colină Tulcea ţător
- Astă seară va avea loc un eveniment * Ţări
deosebit, care apare foarte rar: o eclipsă Menachem e foarte necăjit:
totală de lună. Trebuie s-o urmăriţi cu toţii, ”Am fost la New-York să cer un îm- A uni
la ora 21:30. prumut, dar n-am primit pentru că nu mă
De pe banca din fundul clasei, Moriţ cunoaşte nimeni. Aici însă, la Chicago, Adevărat Cântec
ridică două degete şi întreabă: nu primesc pentru că toată lumea mă Delegaţie de În familie!
- Pe care canal? cunoaşte.” la centru!
* * În temă! Început de
Fanny, o actriţă tânără şi plină de Pe Haim se vede după chip că e foarte ameţeală!
A se Urcarea pe
perspective, povesteşte unei prietene. necăjit. adapta extreme!
- Chiar de la prima noastră întâlnire, - De ce eşti aşa de necăjit, dragă
celebrul regizor mi-a spus: ai încredere Haim? îl întreabă un prieten. Laudă Umezite
în mine şi, datorită mie, peste un an vei - Nu pot să-i fac soacrei mele piatră pe mar-
12 luni gini!
avea un Oscar. funerară.
- Şi s-a ţinut de cuvânt? întreabă - Dar soacra ta trăieşte! Rolul Nelei
prietena. - De asta sunt aşa de trist! în filmul....
- Absolut. E un om de onoare! Vino * Apă
în camera de-alături să-ţi arăt Oscărelul - Yankele, nu te supăra, dar nu pot
Intrare în
meu. Dă din picioruşe, în leagăn. să-ţi restitui datoria luna asta, se scuză spital!
Uşer unui prieten. Final de
parastas!
Pate de ficat cu grăsime de pui
Gastronomica Ingrediente: două ouă, cinci linguri de
grăsime de pui, o jumătate de kg. ficat de Internare
pui, două cepe feliate julien, sare şi piper. la centru!
Preparare: Se fierb ouăle opt minute Plantă
şi se curăţă. Se topeşte grăsimea, se
adaugă ceapa şi se căleşte până ce
capătă culoare aurie, aproximativ 20 de
minute. Se adaugă ficatul, se sărează,
se piperează şi se lasă să se prăjească
bine. Se pune ficatul prăjit într-un mixer, Bănuiţi la
împreună cu grăsimea topită. Se adaugă mijloc!
ouăle şi se mixează până când pasta
se omogenizează. Se serveşte cald, cu
cornuri. (E.G.) Dezlegarea integramei din numărul trecut, pe raster, RADU GABREA, URMĂRIREA, MĂNUŞI ROŞII

24. 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 396-397 (1196-1197) - 1 - 31 decembrie 2012
Drumul ”Cherchez la femme!” Cine plăteşte Gândul
scris
căciula furată?
spre teatru Nu ocoliţi pantomi- mai contradictorii şi
ma. E un „gen” a cărui haotice motivaţii şi
origine se pierde în impulsuri. O lume,
noaptea câtorva milenii nu o dată, pe dos, Ca să vedem cine o plăteşte, ar trebui, în în drum de vreo 600.000 de euro lunar, cât
şi în izvoarele ritualului scris, dar care cu valori răsturnate. primul rând, să vedem a cui este căciula şi ne costă lefurile şi alte angarale plătite celor
azi face o punte originală cu cele O lume aiuritoare şi cine a luat-o. Şi atunci, păgubaşul ar trebui 117 norocoşi”. Dar nici aici lucrurile nu stau
mai noi limbaje scenice. Mă refer hazlie, populată de şmecheri, profitori, să primească o dreaptă compensaţie. Nu- chiar aşa. Nu rog pe nimeni să mă creadă
la aşa-numitele: teatru de mişcare, laşi şi de mulţi inconştienţi. O lume mai că, uneori, lucrurile nu sunt chiar aşa pe cuvânt, dar poate spune ceva faptul că
teatru-dans şi teatru de imagine. care s-a înstrăinat în orgolii sociale de simple. Senatul a adoptat tacit 48 de acte normative
Adică: forme de spectacol care s-au şi patimi politice (imaginea normalului În primul rând, şi asta nu ar fi pentru în anul 2009, 80 în 2010, pentru ca în 2011
răsculat împotriva logosului, care sufocant şi poluant de ziare, măturat prima oară, nu prea ştim, ca să zic aşa, numărul lor să urce la 136, iar în prima se-
s-au despărţit de forţa cuvântului şi de vânt – este remarcabilă!). O lume unde ne e capul. La Palatul Cotroceni, sau siune ordinară a anului 2012, senatorii au
care au mutat atenţia de la text (şi în care dragostea e confundată ade- la cel al Parlamentului? Şi asta pentru că, adoptat tacit 160 de proiecte şi propuneri
dramaturg!) pe actanţi. sea cu senzualitatea, respectând principiul democratic al separării legislative. Ar mai fi exemple de dat, ca de
Mai nou, „arta tăcerii” ori cu sexualitatea, iar şi controlului reciproc al puterilor în stat, noi pildă faptul că absenteismul a devenit o efici-
nu se mulţumeşte doar legătura de cuplu – cu nu prea reuşim să ne lămurim ce fel de re- entă metodă de luptă parlamentară, prin ne-
cu imitaţia „a tot şi a o afacere temporară... publică suntem, una parlamentară sau una venirea la Senat sau la Camera Deputaţilor,
toate” ci tinde, prin plas- După un lung lanţ de mi- prezidenţială. În tot cazul, după alegeri, ne- atunci când se dorea blocarea adoptării unei
ticitatea chipului-mască, rări şi dezamăgiri, „Omul am pricopsit, la Legislativ, cu o cuşmă prea legi prin lipsă de cvorum. Între timp însă, ibi
prin energiile fiinţei, prin cu floarea” pare a avea mare pentru căpăţâna noastră. Avem acum patria, ubi bene, aşa că traseismul a înflorit.
dinamica trupului, prin şansa întâlnirii providen- nici mai mult, nici mai puţin de 588 de par- De exemplu, la 1 februarie 2009 erau 51 de
puterea expresivă şi ţiale: întâlnirea regenera- lamentari, care au pâinea şi cuţitul în mână senatori PDL şi 49 de senatori PSD-PC, iar
simbolică a vizualului – toare cu fiinţa visată care şi, conform instrucţiunilor lui Victor Ponta, ei la finalul sesiunii ordinare septembrie - de-
să treacă dincolo de su- îi relevă miracolele şi ar trebui să îşi taie singuri cheltuielile, ca să cembrie 2012, grupul PDL a scăzut la 32 de
prafaţa oferită ochiului. frumuseţea universului. încapă cu toţii în bugetul pe 2012, croit iniţial senatori, iar grupul PSD (fără PC) a crescut
Să foreze în adâncurile În chip sensibil (şi pentru 471 de parlamentari. Ceea ce, dacă la 40 de senatori.
trăirilor interioare. Să inteligent!) cadrul intim ar face, atunci când vor ajunge să voteze Cât despre Camera Deputaţilor, aici, în
propună o nouă poetică este şi aici mult, mult bugetul pe 2013, ar fi o mare surpriză. anul 2012 au fost depuse 470 de proiecte
epico-lirică. Să potenţe- lărgit. Tinde să cuprindă De-acum ştim care e căciula şi, dacă ne de lege, faţă de 787 proiecte în 2011 şi 885
ze sugestia ideatică şi întreg periplul existenţei, amintim că ei ar trebui să fie aleşii noştri, în 2010. De unde se vede că numărul mai
fiorul emoţiei. de la naştere la moarte; să exploreze ştim şi cui îi aparţine sau, mai degrabă, cui mare al parlamentarilor nu va aduce automat
„Cherchez la femme!” (din Centrul şi „vocile” fanteziei, ale imaginarului ar trebui ea să aparţină. Nouă, care va să nici o mai bună imagine a lor, nici o satis-
Vechi) se trage din mantaua artistului şi ale visului. Să acopere registrul zică, „boborului suveran”. facţie sporită a poporului faţă de activitatea
proteic care este Dan Puric – creator dramatic al vieţii – nu doar prin ac- Şi de ce, mă rog, „ar trebui”? Simplu, lor. O soluţie ar fi putut fi cea propusă de
al „Companiei Passe Partout DP”. cente grave, ci şi din unghiul ironiei, pentru că saltul de la 471 de parlamentari, referendumul consultativ din 2009, iniţiat de
Din şcoala sa fac parte şi Petrică al umorului blând sau „negru”, al sar- câţi aveam în legislatura 2008 – 2012, la Traian Băsescu şi care propunea Parlament
Voicu (autor al regiei şi protagonist) şi casmului, al pamfletului, al parodiei. 588 de parlamentari, nu s-a făcut direct pe unicameral şi un număr de 300 de aleşi.
Elena Rusu, Diana Vladu, Emanuela Acest amplu „discurs” nu ar fi fost baza voturilor noastre, ci a unei proceduri Numai că nici preşedintele nu a pornit atunci
Fazekaş, Vadim Rusu, Sebastian posibil fără talentul, training-ul speci- de redistribuire complicată şi considerată de la vreo normă democratică şi în interesul
Petrovici (coregrafia fiind semnată de fic, dăruirea, nervul, bucuria contami- neconstituţională chiar de către Curtea nostru, al poporului, pentru că numărul de
Nadejda Dimitriu, iar scenografia de nantă a jocului interpretărilor. Pe cele Constituţională. Amintita procedură a avut 300 nu rimează la nimic, în afara interesului
Alina Crăciun şi Anca Cernea). mai diferite ritmuri din muzica popoa- ca rezultat, de pildă, pierderea alegerilor de domniei sale de a fi mai greu de demis cu
Titlul spectacolului trimite cu gân- relor (canţoneta napoletană, Piazzola, către Gyorgy Frunda, clasat pe primul loc cu un Parlament mai mic şi un PDL tare, cum
dul la atotputernicia femeii, ca irezisti- Aznavour, jazz), cu celebrii „paşi pe 39, 86% din voturi la Târgu Mureş, şi intrarea era atunci partidul pe care s-a sprijinit ani
bilă sursă de atracţie şi totodată forţă loc”, în paşi de step şi tango – ei în- în Parlament a lui Marius Paşcan, clasat al la rând. Ca să vă convingeţi, amintiţi-vă
de manipulare (ştiţi povestea lui „dacă carnează o amplă galerie tipologică, treilea la acelaşi colegiu, cu 14,99%. Curat că legea electorală prevedea, ca şi acum,
nasul Cleopatrei...” şi soarta lumii); a de situaţii, atitudini şi stări sufleteşti. constituţional! o normă de reprezentare de un deputat la
femeii, capabilă a stârni cele mai ne- Performanţele lor vădesc stăpânire a Dar dacă aşa e legea, de ce să vorbim de 70.000 de cetăţeni şi un senator la 160.000.
aşteptate şi „mortale” patimi. Şi asta limbajului consacrat în secolul nostru o căciulă furată? Pentru că reglementarea la Faceţi orice fel de calcul şi veţi obţine cifre
nu doar în viaţa personală! ”Cherchez de un Marcel Marceau, un bun control care ne referim a fost făcută strâmb, ca să cu multe zecimale, ceea ce arată că numă-
la femme” de la Sala Rapsodia este al trupului devenit poetic (cum credea servească intereselor de moment ale unuia rul de 300 era scos din căciulă, nu din aia
însă mai aproape de motivul atât de Jacques Lecoq), o energie a mişcării, sau altuia dintre partide, iar acum constatăm furată, ci din cea din care scamatorii scot
familiar nouă, al ”căutării jumătăţii”. În o pregnanţă a gestului, o excelenţă cu stupoare că amintita cuşmă nu e nici a porumbei, iepuraşi şi trandafiri (portocalii),
centru: povestea unui om obişnuit, un a expresiei chipului, o inspiraţie co- noastră, nici la locul ei, nici pe măsura capu- spre încântarea publicului.
bărbat singur şi însingurat – margina- regrafică – remarcabile. Calităţi care lui nostru deci, în bună tradiţie românească, Cât despre căciula din titlu, acum putem
lizat social şi prin aceasta. El îşi caută trec rampa şi contaminează sala, ne-am cam furat căciula singuri! spune că ştim şi a cui era şi cine o achită:
femeia predestinată (discret şi patetic spectatorii urmărind spectacolul cu Cu siguranţă că se vor găsi cititori care deşi era a noastră, tot noi o vom plăti. Noi,
totodată) în bâlciul şi nebunia lumii plăcere şi... calde aplauze. vor spune: „lasă, domnule, ce dacă sunt mai ”boborul suveran”!
în care trăim. O lume agitată de cele NATALIA STANCU mulţi? Treabă bună să facă, doar nu stăm ALEXANDRU MARINESCU
Profesorul de Caragiale nie, dar şi condescendenţă. Căci scriitorul
are întotdeauna o anumită înţelepciune în
Realitatea Profesorul Ştefan se cuvine la vremea respectivă, din cauza junimism nu este a nu condamna ceea ce este uman. Şi ce
cărţii Cazimir nu s-a ocu- aluziilor evidente (şi inerente) la realita- de natură etică poate fi mai uman decât kitschul?...
pat, desigur, numai tea ultimilor ani de ceauşism. Însă este şi/sau politică, ci Apărută în 1988, prima ediţie a cărţii
de Caragiale, în atât cert – acum, la ora celei de-a doua ediţii, estetică. de faţă nu avea cum să nu conţină aluzii
de bogata sa activi- revăzute* – că această carte a modificat Răsturnarea la atmosfera din epocă. Una dominată
tate de critic şi istoric perspectiva noastră asupra lui Caragiale. produce efecte de kitschul „Cântării României” şi al artei
literar. Însă identifica- Toate celelalte cercetări novatoare care considerabile şi oficiale, de tip Sabin Bălaşa, ca şi de o
rea domniei sale cu i-au fost dedicate ulterior clasicului, de în privinţa recep- năucitoare disproporţie între pretenţie şi
„nenea Iancu” nu este către Liviu Papadima, Ioana Pârvulescu tării lui Caragiale. esenţă. Comicul negru al ceauşismului
rodul ignoranţei publi- sau Dan C. Mihăilescu, au ieşit din „man- Nu numai teoria sublinia, ca un turnesol, permanenţele
ce: există, indiscutabil, taua” cărţii profesorului Cazimir. Care l-a călinesciană a negative ale spiritului românesc, dar şi,
o afinitate de structură transfigurat pe Caragiale, citindu-l aşa eternităţii tipurilor compensatoriu, actualitatea lui Caragiale.
între scriitorul clasic şi cum trebuie, dintr-un scriitor vechi, redus sociale este cea Marele merit al exegezei profesorului
exegetul lui modern, care i-a dedicat mai la ipostaza unui „critic al societăţii libera- care explică incredibila – pentru unii – Ştefan Cazimir, de fapt, este acela de a-l
multe cărţi de referinţă. O afinitate care le”, într-unul modern, atent la dereglările actualitate a lui „nenea Iancu”. Şi „bătălia fi transformat pe „nenea Iancu” într-o a
merge dincolo de preferinţa istorico-lite- codurilor morale, ca şi la cele estetice. împotriva kitschului” este una actuală, doua efigie a spiritului românesc, alături
rară pentru o anume epocă sau pentru un Opera sa este, în lectura lui Ştefan Cazi- căci kitschul – Ştefan Cazimir face apel de Eminescu.
anume gen de literatură. mir, o raportare ambivalentă la fenomenul la Hermann István sau A. Moles, autorităţi RĂZVAN VONCU
Una dintre cărţile care exprimă cel mai kitschului, dar şi o afirmare a esteticului în materie – este o componentă a gustului * ŞTEFAN CAZIMIR – I. L. Caragiale faţă cu
bine această afinitate este I. L. Caragiale ca factor modelator în societate. Cartea public, indiferent de epocă. Actualitatea kitschul, ediţia a doua, revăzută, Editura Humanitas,
faţă cu kitschul. Apărută într-o primă ediţie profesorului răstoarnă, de fapt, termenii lui Caragiale rezidă, aşadar, în atitudinile Bucureşti, 2012.
în 1988, cartea n-a putut fi comentată cum în care este judecat Caragiale, al cărui ambigue prin care se referă la kitsch: iro- Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abo-
namentele pentru cititorii din provincie se vor face la
comunităţile evreieşti din localitatea respectivă. Pentru
Redactor-şef: Corectură: MIHAELA OBERSCHI DTP: GABRIEL IONESCU (0726-221191) cei din Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri
REALITATEA EVREIASC| ALEXANDRU MARINESCU Foto: SANDU CÂLŢIA, SILVIU VEXLER COSMIN MIUŢE nr. 9 – 11, cod poştal 030202. Abonamentele se mai pot
achita şi prin mandate poştale fie pe adresa F.C.E.R. – la
REDACŢIA: Bucureşti, Consilier editorial onorific: Traducători: Tiparul: SC SIMPLU PRINT SRL oficiile poştale din localitate, fie în conturile: BCR 2511.
DOREL DORIAN GHEŢA ROBERT A01.01195275.0074.ROL.1 RO51RNCB0074011952750001
str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 Ebraică: SARIT BLONDER (LEI), 2511.A01.0.1195275.0074.USD.5 RO40R-
COD POŞTAL 020481 OP 9 Secretar general de redacţie: LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI NCB0074011952750005 (USD), 2511.A01.0.1195275.0074.
Tel. / fax: 021-322.75.60 ELENA MARINESCU Engleză: SANDA LEPOIEV EUR.3 RO94RNCB0074011952750003 (EURO), sau
LEUMI BANK 1080.25110.1.N-0090989.RON.01 RO-
www.fcer.jewish.ro Relaţii, administrator: MIHAIL TUNSOIU 89DAFB108000090989RO02 (LEI), 1080.25110.1.N-
realitateaevreiasca@gmail.com Redactori: IULIA DELEANU Telefon: 021-314.96.90 0090989.USD.01 RO06DAFB108000090989US02
LUCIANA FRIEDMANN (USD), 1080.25110.1.N-0090989.EUR.01 RO46DAF-
Serie nouă a Contabil: MIHAELA ZADOINA B108000090989EU02 (EURO). Pentru EUROPA, un abo-
REVISTEI CULTULUI MOZAIC EVA GALAMBOS nament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse).
Fondată în 1956 DIANA MEDAN Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine auto- Pentru EXTRA EUROPA, un abonament costă 95 de dolari
de Şef-Rabin dr. Moses Rosen BORIS M. MEHR rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele USA (cu toate taxele incluse). Pentru Israel, un abonament
semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. pe un an costă 40 de dolari USA.