Anul 2086 marchează începutul celui de-al treilea război mondial, un conflict devastator care distruge mari părți ale globului. După ani de luptă, se semnează armistiții, iar în 2101 este proclamată o nouă eră, denumită 'planeta Platonium', în care se elimină conceptul de 'țară' pentru a preveni repetarea tragediilor anterioare. Viața în această nouă eră este caracterizată de măsuri stricte de control al populației și de o conducere autoritară, menținându-se 'pacea' cu orice preț.

1. Anul 2086.
Anul inceputului al 3-lea Razboi Mondial. Anul inceputului acelui sfarsit
,spre care a tins pamantul supra-populat. In cinstea tuturor intelepciunii ,
dezvoltarii si istetimii omenirii , nimeni si nimic nu a putut impiedica fiintele
deja degradate, pentru a se distruge.
Razboiul spre care tindea cu o ravnire aproape platonica toata omenirea.
Spre capatul lunii decembrie , si inceputul frigurosului de ianuarie , toata
planeta era cufundata in arme , focuri si sange.
Sangele se prelingea pe mainile oamenilor , ca niste picaturi de ploaie
torentiala. Isteria omorului a trezit si in copii rautatea si nevoia de sange.
Pentru razbunare , pentru religie ,pentru politica , pentru avere ,pentru
zacaminte , pentru familie.Totul s-a dus de rapa , alaturi de soldati , luptau
si fortele supreme , ceea ce nu se observa inainte.
Luptele se duceau atat de crancene , incat la numai trei saptamaini de la
inceputul tragediei , America de Sud , a fost , practic , arsa pana in temelii ,
nu dupa putin timp i s-a alaturat Africa , si o parte din Australia. Mii si sute
de vapoare ,evacuau oamenii de pe aceste continente, spre Europa. Si
desi , toata aceasta insemna o omucidere in masa , razboiul o data cu
oamenii evacuati, s-a extins pe continetul european .Ivaluind tot teritoriul ,
aproape ruinand fiecare lot de pamant care il atingea.
Cruzimea armelor , impingea gloantele inainte , iar tarile care nu intr-un
sens direct, au provocat ruinarea civilizatiei , doar priveau satisfacute de
efect. Acestea fiind Japonia , SUA si nu in ultimul rand Federatia Rusa.

2. Divergentile politice , nu au dus la nici un armistitiu, totusi pentru aceste trei
tari , a fost un adevarat complot , asa ca dupa o perioada de timp , SUA si
Rusia , au facut o alianta , numita “Divego” , in care , cu ajutorului
razboiului , s-a hotarat sa distruga orice urma de concurenta , astfel
,focarele fiind transpuse in America de Sud , Australia , Africa ,China si
Japonia , fiind cu certitudine ,in scurt timp distruse complet.
Zacamintele si minereurile , predestinate sa fie impartite in dependenta de
populatie.
Asa ca ,in 2094 , dupa ce Al 5-lea Armistitiu a Pacii, a fost semnat , totul
sigilat si semnat , noua era de dupa razboi, a fost in mod oficial proclamata.
Ceea ce nu s-au asteptat SUA si Federatia Rusa , este ca tarile ramase ,
in frunte cu Germania , sa ceara eliberarea teritoriilor ocupate , sub
pretextul mult prea camuflat , ce prevedea “Salvarea continentelor , si a
populatiei bastinase, de focurile razboiului.”
Pasnicia cererii , numeroaselor tari ale Europei , a fost spre inceput
discutata.Desi , fortele armate nu au fost retrase. In scurt timp , au aparut
nemultumirile , si fiindca sangele de dupa atacurile militare nu s-a potolit
,ca efect, la discutiile pasnice si promisiunile facute de catre “Divego” ne-respectate
, tarile europene au inaintat spre Orient , cu armate.
Facand o desantiere totala spre Asia , si patrunzand cu o desavarsire
aproape fenomenala ,in Japonia. Poporul nipon , a fost “eliberat “ de sub
ocuparea aliantei pentru cateva ore. Fiind proclamata, ca raspuns, la

3. actiunile imprevizibile a Europei , razboi ,conducatorului suprem , si anume
, Germaniei.
La nici 85 de zile , dupa semnarea Al 5-lea Armistitiu al Pacii , Razboiul a
fost preluat.
Lupta rulanduse in marile puteri , si dominatia asupra planetei. Spre finele
lui septembrie 2098 , Germania a fost ,practic ,stearsa din istoria omenirii.
Toata documentatia , toata istoria si ceea ce demonstra o incontestabila
prezenta a acestei nationalitati , a fost spulberata sub focul “Divego”.
Continentele independente , inundate , bombardate , suflate din viata .
Timp de 1 an si 5 luni , tarile Europene au fost in permanenta defensiva ,
pana la momentul despicaturii ,in regiunea Marii Caspice .
Din cauza Tragediei Nationale a SUA , si datorita faptului ca Presedintele
Fishburne a fost asasinat in propria casa , pentru cateva zile Fortele
Armate Americane , s-au retras . Lasand ,fara scrupule, in lupta ,singura
aliata.
Raul Volga a fost ocupat , si loviturile ,cu foc incins ,nu incetau pana in ziua
in care Rusia a capitulat.
Zilele de retragere a SUA au devenit hotaratoare pentru capacitatea
Federatiei de a se apara. Razboiul lua o intorsatura abrupta , si ianuarie
2099 , a fost ceea ce au numit istoricii “Anul Hotarator” .

4. Italia a inaintat cerinte , semnate intru totul de tarile surori –europene ,
cerand incetarea focului , pe motiv ca armamentul rus , inclusiv armata
aliatei ,a fost capitulata .
Refuzul SUA prin declararea deschisa a actiunilor ei , a pornit focul asupra
Angliei ,ceea ce a dus la atacul atomic ,pentru a2a oara din istoria omenirii,
la 19 martie 2100.
Cruzimea SUA a fost incontestabila , si cu atata raspuns s-a trezit si
celelalte tari europene.
Bomba atomica “floarea” , a fost catapultata in regiunea Dakotei , la ora
locala, 14:58 de minute. Urmata de inca trei asemanatoare .
Focarele de atac , au fost bine alese , SUA arucand aceleasi monede in
aer , a bombardat continentul european , devastarile biologice fiind
catastrofale atat pentru ambele continente , cat si pentru intreaga omenire.
De aceea nu a fost nimic de mirare cand, dupa inca cateva luni de lupte
crancene , si pozitia in defensiva ocupata de catre americani ,a dus la
strivirea armatei americane , si astfel America capituleaza in 1 iunie 2100.
Razboiul a fost incheiat prin inaugurarea unui proces bilateral , de o parte
tarile europene , de alta , ramasitele din puterele politice a Federatiei Ruse
si Statelor Unite.
Conducerea ,implimenta terminarea celui de-al Patrulea Razboi Mondial
,totul fiind hotarat doar din trei sedinte consecutive.

5. Armistitiul al-6-lea prevedea , eliberarea din functie a tuturor participantilor
in conducerea sangeroasa a Aliantei “Divego”, si interzicerea de la orice
producere de armament ,ale acestor doua tari .
Anul 2101 , 22 octombrie , a devenit ziua fericirii , si a pacii pentru toti ,
peste 1 mlrd si 200 mln de oameni,ramasi in viata.
Curatirea in masa , si restaurarea teritoriilor ,s-a inceput aproape imediat.
Intr-un final , pamanturile Australiei , Africii , Americii de Sud , o buna parte
din America de Nord , mai bine de ¾ din pamantul Rus , Germania , India
si numeroase insule , au fot declarate pustietati , din cauza multiplelor
bombardamente nucleare atat biologice cat si chimice, inclusiv incendiile .
Asa ca , in marea majoritate , populatia s-a concentrat pe teritoriul
continentului european, asiatic , partea din Rusia si America ramasa.
Era noua “PLATONIUM” a fost declarata la finele restaurarii . Prin
numeroase intruniri , s-a hotarat eliminarea termenului “tara” din contextul
existentei umanitatii. Astfel , ceea ce a ramas dupa al 4-lea razboi mondial
, a fost numita intr-un tot intreg “Planeta Platonium” .In cinstea celor sase
femei , care au incheiat razboiul si au adus la pace toate nationalitatile
ramase intacte.
Din partea Regatelor Unite – Payton Crivera
Italia - Laurence Adeno
Franta - Anne Filippe
Grecia - Onia Piper

6. Tarile invinse , ca Rusia si SUA , au primit un drept de a-si inainta
candidaturi , insa au fost luate drept participante intermediare ,in mare
parte fiind de camuflaj , in fata poporului rus si american.
Din partea Federatiei Ruse – Tatiana Beznenko
Statele Unite ale Americii – Natalie Fishburne
Initialele fiecarei doamne , ce reprezenta , candva tara de origine , acum
era fondatorul de drept ale noii vieti de dupa actiunile militare.
P(Payton C.) –presedintele
L(Laurence A.) –adjunct
A(Adelaide F.) –adjunct
T(Tatiana B.) –intermediar
O(Onia P.) –adjunct
N(Natalia F.) –intermediar
Limba generala a “Platonium”-ului –engleza .
Nationationalitate – platonian /a
Catastrofele , si numeroasele ploi acide , ce pentru cativa zeci de ani au
provocat o arsita subita peste pamanturile ramase populate. Criza ,si
foametea a adus in pas de criza ,generatia nou formata.
Ceea ce a impus Senatul General “PLATONIUM” , la actiuni hotaratoare in
ceea ce priveste existente ,in viitor ,a omenirii.

7. Pentru a prelua in maini devastarile , si cu toate acestea si isteriile in care
s-a cufundat omenirea , s-au efectuat numeroase cercetari , ce a permis
elaborarea unor masuri crude in evaporarea unui nou risc de razboi.
Si in 2102 , la inceputul sezonului de seceris , prin metode artificiale , s-au
produs suficiente boabe , si alimente , pentru a intretine populatia la
suprafata.
In scurt timp , asta nu s-a dovedit suficient ,datorita natalitatii sporite si a
mortalitatii aproape inexistente. Conducerea a protejat poporul de noi boli
si foame , lasand din vedere, faptul maririi numarului populatiei , ce nu era
deloc bun pentru pamanturile si asa otravite , iar producerea artificiala
cerea o cheltuiala si mai amanuntita.
Ca raspuns la asta , Senatul , a interzis orice nastere , persoanele in
varsta fiind inchise in cladiri amenajate , unde li se oferea mancarea stricta
pentru a intretine organismul . Si fiindca , in general , de dupa razboi ,
barbatii aproape au disparut , s-a implimentat o noua lege, in care , de la
nastere prin acord bilateral , parintii isi pecetluiau odraslele cu o singura
persoana , pentru toata viata, ca la 25 de ani , sa urmeze casatoria.
Inceputul atacului asupra nu numai a populatiei senile , care era in
majoritate , ci si a femeilor fertile , au dus la numeroase ne-multumiri .
Fiind infundata, totusi, orice urma de rascoala , prin impunerea ,practica ,a
tuturor sa respecte legile noi implimentate.
Senatul deveni preocupat de sexul puternic , care nu numai ca a ramas in
minoritati , dar ramasese afectat de razboaiele nucleare , fiind majoritatea
infertili.

8. Hotararea a venit instantanee , aleganduse femeile sanatoase , si din
sexul masculin s-au ales cei mai sanatosi si fertili , ca donatori de sperma.
La 367 de ani de la restaurare , populatia masculina era in egala masura
ca cea feminina , pecetluirea nou-nascutilor , se efectua in masa.
Dezvoltarea tehnica a dus la scrierea numelui sotului sau sotiei pe inima ,
direct prin efectuarea unei proceduri –laser. Verificarea stricta ,conducerea
cruda si inscriptionarea copiilor , a produs o explozie in masa a dezvoltarii
atat stiintifice cat si umane .
Elita “Platonium”-ului deveni conducerea in sine insusi , intruchipata de
urmasii fondatorilor . Reprezentantii candva a Rusiei si Americii , au preluat
o functie secunda in Senat , camuflarea lor fiind stearsa. Datorita timpului ,
si a actiunilor intreprinse ,de aceste,foste tari ,pentru a stabiliza noua era ,
au fost acceptate in randul celorlalti , insa fiind, totusi, inferiori.
Regula de 25 de ani de libertate , si apoi casatorie , au adus fructele ei ,
astfel ,fiecare barbat /femeie isi avea sortit/a pe cineva anume. Si nimic in
lume nu putea sa schimbe asta, despartirile/divorturile erau
inacceptabile,datorita pecetii. Prin intermediul acesta , s-a evaporat practic
urmele de divort .Orice urma de incalcare a acestei legi , si persoana in
cauza, era impuscata pe loc , impreuna cu persoana cu care e pecetluit.
Populatia se tinea in strictul numar , astfel Elitei i-se permite oricat de multi
copii , indiferent de sex. In schimb , oamenilor de rand , le era impus sexul
copiilor , si in numar de cati , egalitatea numarului intre sexe fiind
primordiala.

9. Peroanele senile , din randul oamenilor simpli , fiind inchise in centre
spreciale , iar la varsta de 81 de ani –eutanaziati.
Orice aparenta de incalcare , omor , crima , jaf , sau orice urma de
vandalism , ducea la condamnarea atat a persoanei responsabile , cat si a
pecetii sale , urmate de familiile ambilor.
Aproape 400 de ani de la incheierea al-4-lea razboi mondial , si populatia
isi reveni. Cu o conducere absolut infioratoare , practic pusa doar pe
mentinerea termenului de “pace” , cu orice pret ocolind repetarea tragediei
din 2086-2101.

10. Capitolul 1
Sunetul masinii e acoperit de zgomotul automobilelor in ambuteiaj si glasul lui
Joseph. Ii zambesc , si tot privesc in continuu spre lampioanele aruncate prin aer.
Ziua victoriei , ziua credintei si a sperantei . Asa o numesc ceilalti ,eu o numesc
“Idiotism Colectiv”. E pur si simplu jalnic de a sarbatori an de an acelasi
eveniment , cand defapt sarantocii nu invata o iota despre razboi . Nu stiu nimic
despre putere si durere , nu vad nici macar un rahat din ceea ce se intampla si cu
toate astea sarbatoresc.Ce dracului sarbatoresc cand …
“Ziceai ca Shotim a tras cu pumnul in masa?” Ochii barbatului licharesc in lumina
abia palpabila de afara.
Zambesc la derularea sedintei de azi,acompaniata de fata mamei si automat mi se
intoarce stomacul.
“Pot face un adevarat studiu numai privindu-te ,iti dai seama?” Spune , evident
incercand sa-mi atraga atentia.
Dau din cap , simtind parul ce se misca . Nu vreau sa vorbesc despre asta , desi nu
sunt la fel de convinsa. Jo mereu reuseste sa-mi ridice dispozitia dupa fiecare
adunare penibila. Sunt cu mult mai sinucigasa dupa ea , decat dupa ce ies din
masina cu el. E la fel de usor sa deduci din ce cauza.
“Si cu aceeasi usurinta putem sa facem sex pe beton “ Zambesc cu o alura doborata
.Nu mai am puteri de altceva , sunt moral la pamant.
Rade zgomotos . “Crezi?” Se acomoda pe scaunul din fata.
Masina nu e atat de veche ,modelul are 3 luni , sau in jur de atat de la aparitie.
Gratie noilor inovatii , prezinta numai niste piese din piele la banchete , cu masaj
automat.O mini-farmacie , minibar si absolut tot de ce mai ai nevoie . Sa nu uit sa
pomenesc si de auto-pilot. N-am mai avut sofer om de cand ma tin minte, mai
exact de la 8 ani. Cica pentru comoditate si protectie de intimitate ,insa din nou ,
asta numesc “idiotism”.
“Cat iei astazi? Una? jumate?” Am reusit sa uit de Jo , practic fiecare data vorbeste
numai el .Singura dovada ca nu dorm este clipirea rara.
Am impresia ca as adormi aici , in masina asta ce miroase a piele si detergent , pot
sa ma plang de curatenia excesiva si pe deasupra de parfumul puturos “de firma”
,menit sa acopere orice urma de implicatie. Stop, aici nu face curatenie “Grino”?
“Cine face curat in masina?” Il intreb ,lipindu-mi degetele de geam sa sterg urmele
de respiratie.

11. “De unde ti-o fi venit asta?”
Dau din umeri , privindu-l ,astept raspunsul.
“Ce altceva daca nu obsedatul ala gigantic?” Zambesc ,acoperindu-mi gura , casc
obosita.
“Deci?”
Ma incrunt ,ce o fi insemnand si asta?
“Deci?” Repet.
“Cat iei azi?” Rad de-a binelea . Robotul a fost programat sa ma lase la “G+”,club
de noapte cu o reputatie nu tocmai adecvata pentru familia mea.Dar ca de fiecare
data , fac ceea ce nu i-ar placea mamei mele pentru a-mi impune un punct de
vedere. Pana acum totul s-a dovedit un esec total,dupa ce ca m-a pecetluit la 8 ani
cu Lucas Fishburne , am fost aruncata in sala de Senat ,la fiecare sedinta , suport si
adevarate opere morale in privinta locurilor pe care le pot vizita si pe care nu le pot
.
“Cred ca una jumate.”
“Pchhhh , asa de rau a fost?” Zambesc la body-guardul meu , el cu atata entuziasm
ma compleseste. Mereu face lucrul asta , calculeaza dupa dozele de “KatrilZ” cat
de mult o sa beau.Asta stabileste cu certitudine despre situatia adunarii pomposilor
Platoniului.
“Ora planuita?” Pufnesc spre fereastra masinii , dand frenetic din cap.
Masina s-a oprit in fata unei cladiri , caramida alba , cu nuante de fosfor si lumina
excesiva ce masoara de sus pana jos usile gigantice.
Muzica se poate simti practic de la km la care ne aflam.Robotul ticaie familiar ,
urmand un “Destinatia Club “G+” atinsa.Scoateti centurile de siguranta si….”
“Si puteti deschide usile deblocate.Fiti atent .Distractie placuta!” Il strambam in
unison eu cu Jos.
Ma uit la el , ziarul fiindu-i mototolit pe brate.
“Cand iesi?” Ochii acestui barbat spun mai multe decat ar trebui . Desi sunt o
straina pentru el , este singurul care da doi bani pe ce simt si ce cred.
“Stii regula.” Ii zambesc dand ochii peste cap cand imi face din mana.
Deschid usa , si infasurandu-ma mai bine in scurta de piele , inaintez spre club.

12. “Lily!” Ma opresc in fata catorva tineri , care nu au mai mult de 20 de ani.O fata si
doi baieti , nu pot sa-si imparta noaptea si entuziasmul.
Ma fixez in rand , dand din cap spre Drake in momentul apropierii.
“Unde ai disparut fata?” Zambi , luand postura asemanatoare .
“Am fost prin preajma.Unde e Beta?” Clipesc in jur , tragand din materialul
subtire.E frig pentru luna septembrie.
“E intrata demult. “ Se ridica pe degete , urmarind cati sunt inaintea noastra.”Stii
ceva despre cine joaca in seara asta?” Se uita la mine curioasa.
Dau din cap , iar barbatul muschios din fata mea isi ridica aparatul de plata.
“Buna seara fetelor . Mainile va rog.” Drake se baga in fata mea , scotandu-si la
iveala antebratul unde i-a fost implantat cardul bancar.
Nu dupa mult timp , fac si eu acelasi lucru , aparatul cu laser scosese sunetul .
“Peste 2 luni faci 25 .” Specifica deranjant.Vazandu-l ca tace ,intreb:
“Si?”
“Platesti dublu.” Spune apropiindu-si din nou aparatul hidos pe mana mea.
Imi dau ochii peste cap ,lasandu-l sa finiseze trec pe langa el. Drake la nici un pas
de mine , ranjeste agitata.
“Ghinion scumpa!”
“De parca ar fi sfarsitul lumii ca fac 25 in mai putin de 8 saptamaini.” Mergem pe
coridorul ce miroase a fum si alcool scump .Imi afund puternic mainile in
pantaloni , rod cu putere podeaua de stejar , inaintand spre interior.
“Pai nu toti au norocul tau.” Ma opresc din loc la fata cu par galben de la bar .Mai
mult socata de cuvintele lui Drake , inca ii privesc spatele ce se indeparteaza de
mine.
Noroc? Am noroc? In ce? In faptul ca sunt practic o detinuta in propria casa ?Sau ,
de faptul ca parintii m-au condamnat? Sa nu uit sa pomenesc ca sunt obligata zi de
zi la 9 sa fiu prezenta la sedinta Senatului Suprem , excluzand faptul ca nimeni nu
stie de existenta mea , decat numai mama , tata si Joseph. Toti ceilalti cred ca sunt
fiica uneia dintre cunoscutele lui Valeh.Si daca nu v-ati prins ,Valeh , este mama
mea.
Deci, oficial , eu sunt doar o fiica a uneia dintre secretarele mamei mele. Cat de
bine suna asta?

13. “Cat doriti?” O mai masor o data din priviri pe Catt , parul ei galben ii salta umerii
ingusti ce se strang la contractie. Iar camasa lunga pe post de rochie , deabea ii
acopera coapsele. Pot sa sporesc ca degraba face 25.Da! Asta e tineretul
Platoniului! Sex , droguri , alcool , pana la 25 de ani. Si totul datorita simplului
fapt ca sunt pecetluiti , fiecare fiind sigur ca orice nu ar face , are deja sot si
respectiv sotie. Prostie in masa!
Ma gandesc bine la intrebarea ei , si in ultima suta de metri ma razgandesc.
“Doua.” Nu-i dau sansa sa ma refuze , ca si fixez mana sub manseta de plastic. Ma
stramb ,iar acul strapunge pielea ,efectul “KatrilZ” se face simtit imediat.
“Esti o dulce.” Ii fac din ochi , bagandu-ma printre oameni.
De obicei nu dansez , doar vin si beau . Iar “KatrilZ” ,ma izbaveste de efectul
alcoolului,am auzit ca senzatia de betie nu e tocmai cea mai placuta.Pe de alta parte
, de unde stiu eu? Nimeni din cercul meu de cunoscuti nu s-a imbatat vreodata.
Luam preparatul asta fermecat , si poti sa bei cat incape. Cu drogurile , nu este
tocmai la fel. Senzatiile de extaz sunt prezente , si inca cum . Faza la ei e ca nu
provoaca dependenta. Macar de asta s-a ocupat Senatul.
Ma asez ,in fata mea se loveste brusc o sticla de vodka. Ma uit la mana ce o tine ,
niste ochii furiosi se uita la mine.
“Te-am asteptat la “Terens”. “ Asez comod scurta pe speteaza , uitandu-ma deloc
impresionata la Finn. Il ignor pentru putin timp , in timp ce cu ajutorul telefonului
deconectez dispozitivul de urmarire din mana mea. O inventie creata de Joseph .
Astfel nu ma va putea gasi.
“Si tie salut.” Ma uit atent la paharul din cristal , analizand orice urma de saliva.
“Te-am asteptat aproape doua ore” Imi arata doua degete la mine . Incearca sa-mi
arate cat de deprimat e.
“Finn , eu m-as bucura ca nu mai asteptat 3.” Imi torn lichidul transparent , alegand
din fructiera de alaturi o visina.
“Lily.” Isi trase spatele drept , mainile incrucisandu-le agresiv la piept.
“Uite ...” Dau peste cap paharul nou turnat. Lichidul toxic , aproape arzator imi
prelinge interiorul , ma incretesc amarata. “Ce-am spus eu ultima data mai exact?”
Spun , umpland alt pahar.
Muzica astupa linistea ce zace intre noi , si agitatiile prezentilor sunt urmate de
urlete in urma basurilor. Muzica de multe ori fara sens , ce seamana mai mult a
niste zdruncinaturi ,vibreaza , iar vodka lasa mici cerculete in pahar.

14. “Ai spus ca ne vedem la Terens” Adauga dupa ce turna un wiskey persoanei de
alaturi. Se pare ca nu numai eu am decis sa sarbatoresc singura “Ziua Victoriei.”
“Am spus probabil.” Il completez zambind la tanarul de langa mine.
“Ce?”
“Probabil , am spus probabil.” Dau inca un pahar.
“Lily! “ Ma uit in spate , tragand dupa mine sticla de vodka.
“Beta!” O salut , miscand bautura in fata ei.
“Finn te rog un Gin.” Simt privirea barmanului pe mine , iar Beta isi ia bautura in
mai putin de trei secunde.
“Ce faci?” Zice sorbind ,si alegandu-si un loc alaturi.
“Fac cunostinta.” Mai iau un gat . Mhm , e buna chestia asta. Si Kadrilul isi face
efectul.
Zambetul melodios al roscatei ,dupa ce se facu comoda ,elibereaza din mica liniste
ce sa lasat intre piese.” Si daca serios?”
O privesc cu sprancenele ridicate , zambind mai mult stramb.
“Ma crezi proasta?” Imi copie actiunile cercetandu-mi fiecare reactie.
“Serios? WOW! Asta e buna! Cu cine?” Un lucru destul de important la Beta ,
este simplul fapt ca nu te lasa in pace pana nu iti dovedeste ca are dreptate. Caut
prin incapere dupa cineva cu care as putea face cunostinta , si fara sa gandesc mult
arat cu degetul spre tanarul de alaturi.
“Cu el.” Spun , desi el nici nu ne lua in seama.
“Cu el? Si cum il cheama?” Zice ridicandu-si o spranceana la mine , cu mainile
incrucisate la piept.
Cum il cheama? La naiba Bet!!Cum ar putea sa-l cheme pe un tip imbracat in haine
scumpe ,cu un ceas imens la fel, scump , si o sapca neagra pe cap.Pff! Gandeste ,
gandeste!
Il ghiontesc cand imi seaca orice urma de originalitate. Ochii sai maronii ma
privesc surprinsi.
“Ii spuneam prietenei mele ca faceam cunostinta.” Spun ,cautand inca o inghititura
din vodka.
“Ce vrei sa sp…” Incepe barbatul.

15. “Eu sunt Cribeta.” Intinde mana politicoasa.
Aproape pufnesc usurata ,cand singura Beta ma scoate din incurcatura , fara sa-si
dea seama.
“David.” Scurt articula , indreptandu-se in postura cu spatele la bar.
“Lily am vrut sa-ti spun ca….” Se facu auzit Finn de la spate.
“Taci Finny!” Ii inchide gura roscata.
Pufnesc cu gura pe sticla , uitandu-ma razand la David.
“De cand va cunoasteti?” Incepu interogatoriul Beta , privindu-ne cu sub-inteles. Ii
cunosc privirea asta , crede ca am facut-o intr-un hotel de doi bani . Pentru numele
lui Platon , nu ma culc cu necunoscutii! Nu ca as mai fi facut-o pana acum.
“De fapt noi nu am ….”
“De cateva minute Bet’ “ I-o tai lui Dave , si mai iau din sticla tentanta.
“Bet , Aleas e aici .” Se apropie Drake , tinandu-se la brat cu un strain.
Uite ca seara e hotarata pentru ea. Si-a gasit prada , iar in scurt timp va pleca spre
vre-un hotel. Asta este ceea ce cred prietenele mele ca trebuie sa faci cu viata ta
pana la 25 de ani. Ei bine , eu niciodata nu am fost de aceeasi parere cu ele .
“Sper sa i-o tragi in seara asta Dave! “Spune zgomotos Beta ,eu m-am inecat cu
vodka. Nu pot sa cred! ” Face 25 peste doua luni!”.Face cu ochiul la fata mea
furioasa , ii simt ochii maronii a lui Dave pe mine. Probabil m-am facut si rosie ,
noroc de lumina absenta peste noi.
“Faceam cunostinta ,huh?” O spune dupa ce se lasa situatia apasatoare , si
cuvintele roscatei peste noi. Mai stanjenita nu cred ca am fost! La naiba ,Bet!
Derulez imediat un raspuns adecvat , insa numai o versiune rautacioasa nu am
gasit.
“Ce nume e asta, David?” Zic batjocoritor , schimband tema de discutie.
Isi muta privirea de la mine , facandu-se comod.
“Idee nu am , de caine cred. Asta ai vrut sa zici?” Spune luand o gura din berea sa.
Zambesc deabea perceptibil .
“De ce esti singur aici? N-ar trebui sa cauti o noapte de sex fara obligatii pana nu
faci 25?” Strig peste muzica nebuna.

16. In sala se arunca cu sute si mii de fulgi , formandu-se o urma de spuma pe
podea.Cupluri ce danseaza erotic , se saruta si se dezbraca practic pe ringul de
dans. Sa fiu serioasa , toti nu au mai mult de 20 de ani. Poate si mai putin. De cand
implinesc 16 , fac acelasi lucru seara de seara. De parca 25 de ani e anul mortii!
Nici pana acum nu cred ca limita asta aduce lipsa de libertate cum spune Bet. Desi
sunt pecetluita cu Lucas , si nu cred ca faptul ca il plac influenteaza la punctul meu
de vedere. In oarecare masura , astept cu nerabdare sa fac limita.
“Pai te am pe tine.” Rade la fata mea intrebatoare .
“ Nu sunt atat de tentat la drept vorbind.” Raspunde absent.
“De ce? “ Mi se rupe brusc , corectandu-ma.” Cand faci 25?”
“ De fapt …” Isi coboara gulerul camasii , lasand la iveala incriptia pecetii , ce
lumineaza la intuneric sa se vada. O privesc coplesita ,e de culoare neagra pala .De
obicei e rosie aprinsa ,daca persoana cu care esti pecetluit este….
“Imi pare rau.” Spun intorcand capul spre ring. Iau o ultima inghititura din vodka
si o asez la spatele meu.
“Nu trebuie sa-ti fie.” Ma linisti.
“Cum s-a intamplat?” Zic , plecandu-mi capul, il privesc . Durerea din ochii lui e
atat de palpabila , ma mir cum de nu am observat-o inainte.
“Sarcina cu esec, acum cateva luni” Sec , termina berea asezand-o pe bar.
“Copilul? “
“Nu.” Trage de materialul blugilor , alergand cu ochii prin club.
N-am vazut partea data a monezii. Nu mi-am inchipuit niciodata ce se intampla cu
cei ce le mor pecetile.
“O iubeai?” Soptesc pierduta.
“Mai mult decat propria-mi persoana.” Isi trosneste degetele calm , aparent . Ii
tremura piciorul de pe marginea scaunul , posibil de la emotiile ce incearca sa si le
controleze.
“Cum o chema?”
“Zara”
“Imi pare rau.” Caut sa-i linistesc durerea sufleteasca.
Se misca brusc , strigand spre Finn , isi ceru un wiskey ,lasand discutia noastra
nefinisata.
Privesc derutata ,confuza spre tinerii ce cred ca gusta din plin sucul tineretii si al
libertatii . Cand defapt , nu este absolut deloc asa. Ce poate sa fie daca peceata ta
moare? Toata viata singur? Ce va fi cu tine , daca iti cauti libertatea timp de 25 de
ani , iar dupa ce te casatoresti cu omul sortit tie , el moare in scurt timp? Desi va

17. trebui in scurt timp sa preiau conducerea Senatului ,nu am nici cel mai mic habar
ce se intampla cu cei ce raman fara cealalta jumatate dupa 25 de ani.
Ma ridic de la masa , scriindu-i un mesaj lui Jos ,ma imbulzesc spre iesire. Ma
lovesc de cativa spre drumul ales. Unul din ei reusi sa ma tintuiasca in bratele sale.
“Mhm” Isi musca buza excitat. “Imi oferi o seara iubito?” Sopti la ureche , un tip
nu cu putin mai inalt ca mine.Dintii perfecti albi , si un maiou verde inchis , ce ii
accentuiaza muschii.
“De ce nu? “ Soptesc ,zambind cu toti dintii. Ma cuprinde agresiv in brate ,
strivindu-ma de coastele sale.
“Sa incepem cu un dans atunci.” Ranji satisfacut.
Ceilalti din jurul lui se retrag dupa ce ma uit la ei. Nu risc oricum nimic , nu voi
pleca cu tipul asta nicaieri. Plusul in faptul ca nu ma stie nimeni , sunt fiica
Presedintelui Senatului Suprem , deci pot sa fac ce vreau si n-o sa am nimic ,
excluzand-o pe Valeh.
“Nu campionule” Trasez cu aratatorul linii pe pectoralii contractati la atingere.Ma
apropii de buzele lui , lasand o aprenta mica , apoi ii soptesc duios “ Vreau
acum,dansul dupa.” Inghite in sec , probabil initiativa era mereu in mana lui, e de-a
dreptul uimit ca il provoc eu.
“Motorul e la intrare.” Ma stramb ,buzele facandu-le botic.
“Ce zici de masina? Nu sunt atat de tentata de motor.” Da frenetic din cap ,
aproape isteric . Pufnesc intr-un ras batjocoritor , urmandu-l spre iesire. Arunc inca
o privire spre interiorul clubului , ochii lui David sunt spre mine. Ii dau din cap ,
zambetul parasindu-mi fata.
Holul nu e atat de galagios ca interiorul , urechile imi tiuie de la linistea brusca. Iar
aerul loveste brusc in incheieturile mele infierbantate. La naiba! Mi-am uitat geaca
in interior.
“Hey scumpule.” Ii strig necunoscutului . Nu-i stiu nici numele , partea amuzanta e
ca nu planuiesc sa fac nimic cu el , decat ca ma scoata in siguranta din club unde
ma asteapta Jos.
“Da…” Spune , uitandu-se in jur fugitiv.
“Mi-am uitat geaca in interior.” Arat cu degetul spre usa imensa ce tocmai s -a
inchis.

18. “Si care e problema? Iti cumpar alta.” Ma trage dupa el ,iar eu ma opresc
locului.Lucrurile nu stau asa draga!
“Nu vreau nimic de la tine!” Dau cu piciorul in asfalt.
“Poftim?” Se rasti la mine , dupa ce imi rup mana din stransoarea lui.
Facu doi pasi spre mine , fumegand nervos. Joseph unde esti?
“Vre-o problema dulceata?” Puse mana pe umarul strainului Jo , uitanduse urat.
Imi zambi dulceag , trecand pe langa postura furioasa , ma saruta fugitiv pe obraz .
Doar nu a facut tocmai ce cred eu ca a facut , nu?
“Va cunoasteti?”Se balbai blondul ,ce cu fiecare inspiratie isi calma nervii.
“Sunt peceata ei.” Zice Jos , atat de increzut ,mi-a cazut pe undeva maxilarul.
“Are 25?” Zice socat , cu ochii sarindu-i din orbite.
“Bine-inteles.” Adauga , confirmand o minciuna mai mare ca mine.”O stai
putin…” Isi ridica aratatorul la buze ,uitandu-se la mine , zambi smechereste.Ohh
nu! Stiu privirea asta , o sa ma injoseasca cumva.”Ciresico , iar te-ai prezentat
drept o majoreta?” Ma privi , inghit in sec perturbata , iar ranjetul imens se mareste
considerabil.Joseph!
“Nu eu…am vrut doar…” Ma pierd prin argumentele ce nu au nici un sens.
“A mai facut din astea?” Se facu auzit necunoscutul. Am si uitat ca era aici.
“ Mereu face din astea , cand are PMS.” Mi-au cazut ochii , furia ma cuprinde
imediat. In ceea ce priveste obligatiile body-guardului ,nu e tocmai normal sa
injosesti seful tau.Imi strecor mana la spatele lui si-l apuc usturator de dureros de
piele , ma priveste fugitiv , insa nu-si schimba nici pentru un moment mimica
fetei.Ba chiar e mai fericit. Ce naiba?!
“Asa e ananasul meu?” Isi apropie buzele incetul cu incetul de ale mele , sunt
speriata dea binelea.Ce e cu toata porcaria asta?
“Sunteti nebuni! Familie bolnava!” Trecu val –vartej pe langa , Jos retragandu-se
imediat.
“Ce dracu?!” Urlu data peste cap de nervi.
Brunetul rade isteric , facandu-si drum pe trotuar spre masina.
“Jos! Cine naiba ti-a permis sa ma saruti pe obraz?!” Strig , stergandu-mi obrazul
frenetic.

19. “Tu!” Spune printre accesele de ras.
“Ce?!” Tip surprinsa. “Si ce a mai insemnat si “ciresico”?” Spun , dechizand usa
pasagerului.
“Un fruct.” Se aseza langa mine , ambaland motorul.
“Si ce-ai bagat mama ma-sii in dialog si PMS-ul meu?!” Trag centura , asigurandu-ma
pe bancheta din fata.
Jos da din cap , inca razand .” Trebuia sa-ti vezi fata.Apropo ,o sa-mi lase urma
zgaraitura aia pe spate. Elisa o sa –mi faca un interogatoriu”
“Sper sa-ti rupa capul ,si sa-l fixeze pe o teaca.” Suier nervoasa , bagandu-mi mana
in san.
“Ohh , ce dulce e ciresica mea.” Il palesc peste umar , facandu-l mai tare sa rada.
“Sa nu-mi mai spui asa!”
“Bine ciresico! Imi dau ochii peste cap , dezgustata.

20. Capitolul 2
Jos a plecat spre casa ,iar eu trantesc usa castelului in care traiesc ca o invitata.
Urletele mamei sunt primul lucrul care il aud , cand se inchide bucata de lemn.Las
cheile pe dulap , si haina mi-o ia Gretta , ce-mi zambeste pasiv . Ceva o deranjeaza
, insa nu sunt atat de interesata sa o intreb.
Pot deslusi unele propozitii din discursul intreg care il manipuleaza mama pe capa
cuiva. Ridic scarile indiferenta , dand din cap la unele cuvinte tipatoare. E legal sa
poti striga la menajere tale cuvinte de batjocura? Nu cred ca o intereseaza pe Valeh
asa lucruri in momentul de fata.
Camera semi-obscura ma intampina calduros , iar lumina se aprinde la sesizarea
prezentei . Pestisorii se agita , imi las maioul dezbracat pe marginea scaunului , si
ma trantesc pe patul imens cu piloane. Linistea imi e intrerupta de o bataie in usa ,
ma salt de pe saltea ,imi trag o camasa de noapte pe mine , imi las blugii la podea ,
ma apropii de usa iar ea mi se deschide in nas. Ma dau in spate , si pufnesc iritata
cand Valeh intra in camera . Cu alura ei deosebita, de a face si obiectele de mobila
sa plece capul in fata suprematiei. Mereu incearca totul sa domine , inclusiv si pe
mine.
“Ce vrei?” Tin usa deschisa ,in mod siletios facand aluzie la plecarea cat mai
rapida din camera.
“Si tie buna seara.” Se uita prin camera , ridicand blugii de jos , ii aseza lin pe pat.
“Valeh ce vrei?” Repet cu mainile la piept. Sunt furioasa ,dezgustata si caut sa o
scot afara din spatiul meu personal. Poate sa controleze ce vrea , inclusiv si viata
mea , dar nu si camera mea.
“Sunt mama ta , Adelaide ,mama ta, nu Valeh” Imi spune calm , pasind pe covorul
alb pufos ,incaltata pe tocuri de 20 cm.
“Nu-mi mai spune asa!” Ma rastesc .
Urasc sa mi se spuna asa . Toti prietenii ,si ceilalti ce ma cunosc imi spun Adelaide
, inafara de ea si tata. Desi nimeni inafara de ei nu stie ca prenumele meu adevarat
e Adelaide Lily Crivera.
“O sa cresti vreodata?” Imi spune adezandu-se pe scaunul de la masa.

21. “Nu.”Ma sprijin de clampeta usii , asteptand explicatia sosirii ei neasteptate.
“Maine e Senatul…”
“Stiu” Ii tai discursul privind Legile Crearii Universului.
“Stiu , ca stii , am vrut doar sa te anunt ca va fi si Lucas prezent.” Imi strang
mainile puternic in jurul meu. Inca nu sunt decisa ce simt in privinta asta.
“Bine.”
“Bine” Isi fixa palmele pe coapse , frecandu-le de rochia galben-pala.
“Altceva?” Murmur absenta .
Se ridica , asezand poza ei cu fata in sus pe noptiera. Am facut-o la 6 ani , inainte
de Carnavalul Anual de Ziua Victoriei. De atunci multe s-au schimbat , inclusiv
dragostea pentru parintii mei . De aceea e mereu cu fata in jos , iar ea o ridica
mereu cand imi viziteaza camera ,ceea ce se intampla foarte rar.
Ne intersectam in Sala de Conferinte , si la masa in “sanul familiei”.
Trecu pe langa mine ,se opri pentru cateva momente in tocul usii.
Ii intorc spatele grabindu-ma spre noptiera . Apuc materialul dur al ramei si-l
dobor la pamant.Intorcandu-ma sa o infrunt ii vad ochii atintiti spre mainile mele si
pe ce tocmai am facut. O privesc tacuta , vazand cum se intoarce pe tocuri si
pleaca.
***
Cateva ore mai tarziu , mi-am trezit dintr-un cosmar , si desi nu-l tin minte , mi-a
provocat numeroase senzatii nu chiar placute. Cu cat e mai aproape evenimentul de
25 ani , cu atat mai proaste devin noptile mele.
Imi inhat halatul de matase din dulap, si cobor scarile ,urmarind orice urma de
miscare prin incapere. Cand sunt convinsa ca nimeni nu e , intru in bucatarie ,
ciocnindu-ma de Gretta , ce piseaza niste portocale , probabil un nou moft de-al
mamei , inainte de somn sa-i aduca suc proaspat de portocale.
“Salut Lily.” Spune politicos , stergandu-si mainile de stergarul lipit de sort.
“Buna Gretta. Zi grea?” Fac cativa pasi spre frigider , luand o sticla de apa
minerala.
“Acceptabila.” Ma sprijin de marginea mesei , deschid sticla si sorbesc apa mult
prea racoritoare.

22. “Ce incident s-a mai intamplat si azi?” Imi leg strans halatul ce tinde sa se dezlege.
“Nu aveti de ce va face griji.” Concretiza , axandu-se pe spalatul veselei murdare.
“Ok atunci , te las.” Ma indrept spre sufragerie , iar apa imi lasa picaturi reci pe
mainile fierbinti.
“Noapte buna.”
“Mda.”
Sufrageria mi se paru goala la inceput , desi usa era inchisa demonstrativ , gasesc o
silueta supla , asezata in fund , priveste focul din camin.
Un privilegiu sa traiesti intr-un castel este focul natural. El a fost interzis cu vre-o
200 de ani in urma , desi nu stiu exact anul , cert este ca inafara de casa noastra
toate celelalte case din orasul asta folosesc caldura artificiala si foc holografic.
“Ti se permite aici?” Intreb fata necunoscuta , abatand-o de la vizionatul ei absolut
fascinant.
De obicei in calitate de menajere lucreaza oamenii din rangul al treilea , in general
cei mai saraci . Asa ca daca aceasta fata priveste atat de fascinata focul , atunci este
sigur ca e o menajera si nu o invitata de-a mamei mele prin casa , iar dupa
imbracaminte , e si o reprezentanta dintre sarantoci.Nu ca as face o discriminare
,oameni ca oamenii.
“Ohh” Este singurul lucru care mi-l adreseaza , zambind radiativ , absolut
coplesitor.Fac un pas in spate , ca un raspuns de aparare. Si anume sunt coplesita
de zambetul ei sincer , absolut adorabila ,si atat de entuziasmat. Sigur nu e din
oras! Din cercul meu sunt numai zambeturi prefacute , si desi zic asta , am mai
vazut asa fel de sinceritate , la Jos. El tot e din rangurile mai inferioare , insa pentru
mine e cu mult mai pretios decat toti ceilalti luati impreuna.
Privesc flacara ,licarind prin interiorul camerei gigantice.
“Nu mi se permite , daca asta este ceea ce ai vrut sa intrebi.” Spune intr-un final ,
uitandu-se la mine cu niste ochi mari albastri.
Asez sticla la podea , facand si eu acelasi lucru ca necunoscuta.
“Si ce crezi ca am vrut eu sa te intreb?” Zic , incolacindu-mi mainile la piept
protectiv.
“Idee nu am.” Zice razand zgomotos. Clipesc surprinsa , luata parca in deradere.E
ceva in neregula cu ea?

23. “Atunci de ce presupui ceea ce nu stii?” Privesc focul , simtindu-ma brusc
stanjenita de rasetul ei.
“Mereu faci fata aia?” Ma intreba apropiindu-se de mine. Ce?
“Poftim?” Ma dau putin mai in spate , mainile ramanand incrucisate la piept.
“Poftim.” Ma stramba , uitandu-se la podea se retrage dezgustata.
“Ce…” Decid sa napustesc intrebari ,rupandu-ma din formulare”
“Esti din alea.” Zambi nostalgic , sau asa mi se pare mie , privind focul la fel de
fascinata.
“Din care?” Inspir si expir adanc , cautand calmul, nu ar fi tocmai politicos sa
insulti un om in cateva minute de cunostinta ,nu?
“Care cred ca lumea e a lor.” Zice ridicandu-si aratatorul in aer.”Iar tu esti de aia.”
“Permite-mi sa decid singura de care sunt , plus nu ma cunosti.”Adaug diplomatic ,
mandra de lectiile in privinta asta.
“Ok” Se zbengui brusc , luata prin surprindere ,clipesc cu ochii cat cepele. ”Sunt
Vicky , de fapt sunt Victoria , insa toti imi zic Vick , Vicky, Vicka , si multe alte
nick-name-uri ciudate , de care , eu apropo, nu sunt contra.” Vorbea atat de repede
,cu un entuziasm de copil mic , m-am trezit intrebadu-ma daca nu cumva e atat de
naiva sa creada in tot ce spune.
“Mhm , bine…” Spun socata , putin bulversata , ma aseza paralel cu fata ei ,
uitandu-ma la camin.
“Deci?” Imi scutur capul cufundata in ganduri , o privesc , din nou.
“Ce deci?” Zic , asezandu-ma cu fundul mai mult pe covorul din lana.
“Cum te numesti? Ce cauti in Castelul Reginei ? Ce animal de companie ai ?Si cel
mai important,care este prima pozitie ce ai luat-o cand ti-ai pierdut virginatatea?”
Clipeste curioasa , iar eu scuip apa ce tocmai o dadeam peste cap.
Ce? Fata asta e sanatoasa ? Inca procesez cuvintele ei , iar ea rade de mine , din
nou! De ce permanent rade? Zau ca nu e sanatoasa!
“Mereu esti atat de politicoasa?” Spun agitata , mai mult perturbata de intrebarea ei
in privinta virginatatii mele.
“Ohh!” Exclama soptind , m-am speriat pentru cateva momente vazandu-i ochii
socati. Se uita undeva dupa mine , ma intorc insa la spatele meu nu e nimeni.
“Nu cred.” Zice din nou , iar eu dau capul putin pe o parte , uitandu-ma incruntata.

24. “N-are cum.Tu nu poti sa…” Adauga , impreunandu-si mainile la buze ,ma analiza
atat de amanuntit , ca ma trezesc tragand de halatul si asa lung ,sa-mi astupe fiecare
bucatica de piele.Ce a vazut de e atat de…
“Esti inca virgina?” Scuipa ,nuanta fetei mele se schimba cu terminarea intrebarii
ei.
“Oh Sfinte Doamne!” Zise zambind derutata , scutura din cap de parca o apuca
tetanosul.Apoi ma cerceta ,cu o privire nu tocmai placuta
“Cati ani ai?” Rupse tacerea , inca analizandu-ma. Ce e cu ciudata asta?
“Eu?”
“Doar nu eu.Cat mai ai pana la 25?” Ma imbumfez , nu deajuns ca am ajuns sa
discut cu o menajera viata mea sexuala , insa ma si interogheaza lucruri personale
.E mult prea mult.
“Hai nu fi o tocilara.Cat mai ai? O luna …Doua…” Clipesc ,inghitand saliva
acumulata in gura.
“Ohh…Mai ai doua luni…Interesant…” Batu aratatorul de buzele ei,parca cautand
o iesire din situatie.
Nu am fost mai derutata de un om in toata viata mea. Am luat cursuri in ceea ce
priveste sa ghicesti reactiile unui om la intrebarile tale. De aceea si fac aproape in
fiecare zi la club avant printre barbatii excitati ,pentru ca stiu ce vor face , cum o
vor face , ce sa le spun.Insa cu tipa asta , doar o privesc , ca un copil de doi ani ce
nu intelege ce e ala prezervativ , sau, ma rog, pastile de luat pentru marirea duratei
vietii.Orice numai om nu.
“Am o propunere…Ce ai zice sa mergi cu mine la un club . Esti invitata mea.”
Spune batandu-si palmele una de alta. “Hotarat mergi cu mine la Tile’s” .Ce?
Dadu sa mai spuna ceva , insa ridic mana sa o opresc.Incredibil!
“Tu iti dai seama ce patetic suna?” Spun socata.
“Patetic?” Repeta cuvantul spus de mine , si rade din nou.
“Da patetic! Nu ma cunosti absolut deloc , nici cum ma numesc , nici eu nu te
cunosc pe tine , si cu toata asta crezi ca o sa merg cu tine intr-un local de care nu
am auzit niciodata?” Termin propozitia ce-mi statea pe limba de cateva minute. Iar
ea doar zambeste la mine. Se rade de mine?

25. “Pff esti din nou tocilara.” Zice punandu-si mainile in poala . Focul nu mai arde la
fel de calduros ca inainte , insa licareste , obscuritatea ofera o nuanta aproape
verzuie parului ei blond lung.
“Tocilara?” Ce mai inseamna si cuvantul asta?Prima data in viata mea aud de el.
Glasul ei melodios umple din nou incaperea,iar ecoul se transmite prin colturile
mari. Nu mai are rost sa pomenesc ca sunt derutata , iar explicatia la cuvant nu
cred ca o sa o primesc. Am o presimtire ca nu e tocmai un compliment placut.
“Ok.” Zice intr-un moment de calmare.” Sa incepem din nou.Ma numesc Victoria ,
poti sa-mi spui Vicky.Iar tu?” Intinde mana asteptand ….
“Lily.” Soptesc mai mult pentru mine.
“Lil’ sunt incantata sa te cunosc.” Ii strang mana politicos , zambind absent
,rusinata.
“Deci Lil’ nu vrei sa-mi faci onoarea de a merge cu mine la un club? Promit ca nu-ti
voi taia colonul , si nu-ti voi sterge inscriptia de pe ventriculul stang.” Ridica
mana dreapta solemn in fata , jurand pe cele mai ridicole lucruri.
Chicotesc ,amuzata de sclipirea si felul in care poate sa gaseasca pozitiv in orice.
“Vezi?Nu e atat de greu sa zambesti.Ai un zambet frumos Lil’ .“ Spune , palindu-ma
in joaca cu umarul.
O privesc tacuta , asteptand ceva ,orice.
“Esti deaccord?”
“Cu clubul? “ Ma asigur la ce anume cauta accord.Apoi ma ridic , vazand cum ma
priveste din cap pana in picioare.
“Am nevoie sa ma imbrac pentru inceput.” Imi leg strans halatul in jurul taliei.
Vick se ridica de jos , stergandu-si mainile de materialul maioului.
“Un maiou si o pereche de blugi ar fi perfect ,oricum o sa te imbraci acolo cu
altceva.”
“Ce? De ce?” Ma agit , bagand mainile in buzunarele matasii lungi.
“Calmeaza-te Lil’ , pur si simplu hainele tale acolo vor fi foarte usor luate in
evidenta.Si noi nu vrem ca sa ramai fara ele nu?” Imi casc ochii speriata. Pot face
asa ceva?La cat de entuziasmata eram la inceput , in privinta unui loc nou ,cu fete
noi , acum creierul pare sa prelucreze decizia.Nu mi se mai pare o decizie buna.

26. “Esti atat de incordata.” Dadu din cap dez-aprobativ , apoi isi fixa mainile pe
umerii mei , se uita in adancul ochilor mei.
“O sa fie totul ok. O sa-ti placa. Ma indoiesc ca prin cluburile voastre ati mai vazut
asa ceva.” Imi spune , privindu-ma atent.
“Anume ce?” Imi zambi stralucitor , dand negativ din plete.
“E surpriza.” Facu un pas in fata , adaugand “ Dute si te imbraca , eu te voi astepta
la iesirea din spate.” Am ramas blocata cand buzele ei mi-au sarutat delicat
obrazul. Vazusem o urma de suras cand se indeparta de corpul meu absolut socat
de actiunile ei. Ce a mai fost si asta? Si de ce toti au tendinta sa ma sarute?
Scutur capul nervoasa , aruncand orice urma de perversitate din capul meu,eu nu
sunt asa,si nu cu o fata .Doamne!
****
In scurt timp la iesirea din spate ma asteapta o masina de un model absolut vechi ,
de culoare rosie.Daca nu mi e pare usa de la pasager e ruginita pe la colturi. Vicky
sta sprijinita de ea cu mainile in buzunarele de la spate a blugilor. Zambeste cu toti
dintii .
“Hai printesa ,intra.” Imi deschide usa , iar ratiunea striga undeva la mine , sa nu
ma urc. Pentru moment ignor orice urma de gandire clara , si glasul lui Valeh pe
fon , care nu a facut decat sa ma infurii si mai tare.
Vick isi lua loc la volan , iar aparatul porni huruind deranjant.
“Asta ce model de masina mai e? “ O intreb , tinand centura strans in maini.
Din nou sunetul ala familiar , rasetul ei pe seama mea.
“E un Mustang Lil’ , e un model vechi american.” O spuse atat de usor .De care
model?
“Ce fel de model?” Intreb speriata de viteza ei de conducere.
“Asta nu e un rahat de ala cu roboteii,totul e mecanic.Deci savureaza calatoria.”
“Cum pot sa o savurez cand imi e frica sa nu mor?” Strig ,iar ea mareste viteza . O
doamne! Inchid ochii , cufundandu-ma in scaunul pasagerului.
Si din nou rade.
“Hai Lily Vanilly,nu fa pe tine, aproape am ajuns.”

27. Dupa inca cateva zeci de minute ,care le-am parcurs in liniste , sau in care Vick imi
povestea despre familia ei , si despre multe alte detalii din viata ei.
“Si cum am spus ,sex-ul e cel mai placut lucru din toata nebunia asta.” Nu am
decat cateva ore cu ciudata fata blonda , insa m-am acomodat in oarecare masura
cu apucaturile ei ,chiar si cu rasetele ei isterice pe seama mea.
“Nu sunt deaccord.” Ii spun sincer , uitandu-ma pe fereastra.
Nu am mai fost niciodata prin acest cartier. Defapt Vick ma duce prin niste locuri
care le vad prima data. Daca as zice ca sunt socata de ce vad , nu as spune nimic. E
o asa mare diferenta intre locul asta si locul in care am copilarit si crescut.
“Si cu ce esti deaccord Lil?” Se uita la mine fugitiv , privind din nou la drum.
“Cred ca sex-ul ar trebui sa fie intr-o simbioza cu dragostea. Ele se completeaza
una pe alta. Cum ai putea sa ajungi apogeul de care tot spui , cand nici macar nu
stimezi persoana care ti-o ofera?” Clarific , blonda suierand .
“Ce?” O intreb la privirea ei deochiata care mi-a adresat-o.
“Pai mama ta e una din prietenele Reginei , asa ca banii iti pot oferi asa
privilegii.Pentru mine insa nu e asa.” Da din umeri , vrand sa-mi arate indiferenta.
Desi sunt gata sa sporesc ca este ceva pe langa indiferenta ei.Mi se pare ca o urma
de regret si durere,poate.
“In primul rand…” Ridic un deget in sus .” Ea nu este Regina , ci Presedintele
Senatului Suprem.In al-2lea rand…” Ridic al 2-lea deget.” Banii nu aduc fericirea
de care o crezi tu.Nu poti face sex cu banii.” Spun ,si surasul ei e din nou aparent.
Imi dau ochii peste cap incrucisandu-mi bratele la piept.”Ce?”
“Nimic.” Da din umeri inca zambind.”Doar ca…”
“Doar ca?” Intreb nerabdatoare. Rade prea mult de mine.
“Am mai auzit cuvintele astea de la cineva.” Spune inca zambind.
“Da? “ Da din cap aprobativ. “De la cine?”
“De la fratele meu.”
“Ei bine , atunci cred ca fratele tau e foarte intelept.” Imi las mainile in poala
uitandu-ma inainte , la drumul acoperit de tomberoane pline de gunoi.
“Daaa…” O privesc nedumerita , din nou urma aia de regret si nostalgie in glas.

28. Capitolul 3
Vick a sarit la propriu pe trotuar .Dupa nici doua ore de mers cu vehiculul ei
periculos , ma trezesc amortita, cu mainile strans apucate de maneta usii si centura.
A condus pur si simplu nebuneste , urmate de momente a rasului ei euforic. Nu am
timp sa procesez apucaturile ei , ca opreste motorul , cu un huruit deranjant apoi
insotit de un tremur infiorator. Icnesc pusa pe jar , apoi doar privesc pe parbriz cum
se misca obiectul ciudat metalic incleiat de sticla. Nu pot sa cred ca sunt la 200km
distanta de casa mea , si pe deasupra nu cunosc ce loc in general e asta. Sper sa ies
cu vie din masina , nu tocmai sa si mai ajung acasa.
“Hai Lily May , coboara nu fi o pasarica.” Se tranti usa in urma blondei , apoi am
ramas doar eu singur in monstrul vechi.
Nu inteleg cum poti sa conduci un asa aparat periculos? Parintilor ei nu le este
frica? In general , cati ani are? Sunt o analfabeta , ea stie niste lucruri personale
despre mine , iar eu stiu doar ca are un frate. Pe care , surpriza, nici cum il cheama
nu am habar. Bravo Lily ,demna de Senat!
“Se face dimineata Lily May ,si pentru tine soarele nu ar fi ceva tocmai placut.”
Ma uit la ea speriata , dupa ce a lovit cu degetul de cateva ori in sticla.
Ma dezic de ideea de a ma face invizibila , si a ramaine in masina. Ceva imi spune
ca nu-mi va permite lucrul asta.
O urmez intr-un antreu nu tocmai demn de un club. Dupa cativa zeci de metri de
admirat daramaturi de caramizi , si gunoi aruncat prin colturi , ne oprim in directia
unei usi metalice . Analizez fiecare crapatura , apoi raman cu ochii fixati de panoul
ca a unui ascensor ,ce isi misca sageata “-5;-4;-3;-2..” .La cifra “1” , cu un sunet
intepator i se deschide usa hidoasa.
Privesc precauta inauntru , apoi cu pasi ezitanti intru. Pereti de o ceramica fumurie
, niste inscriptii imense,haotice acopera in totalitate materialul dur. Iar la mijlocul
cutiei , atarna ca balustrada bucati de franghii rugoase. Pana acum nu sunt deloc
incantata.
Incerc sa nu ma ating cu nimic atat de pereti cat si de balustrada improvizata. A
avut dreptate ca nu am mai vazut asa ceva pana acum , la cluburile la care petrec eu
nu e un asa dezastru.
Masor podeaua cu ochii , si liftul se salta in sus , dupa care coboara in jos putin
mai rapid decat e recomandat .Nici nu-mi amintesc cand m-am inhatat de
balustrada, incheieturile mainilor facandu-se albe de la tensiune.

29. Vick radea , cu mainile fixate in jurul torsului, si doar se balansa de pe un picior pe
altul in timp ce astepta sa se miste mai departe dispozitivul pe care eu deja nu-l
iubesc.
“Mereu ai tendinta sa te expui la lucruri prost asigurate?” O intreb , uitandu-ma la
panoul portocaliu licarind.
Ma privi cu un suras indiferent. “ Nu avem de ales aici , dar tu deja stii asta.”
Ce? Cum adica nu au de ales? Si eu o stiu? Daca o stiam nu mai intrebam , mai
mult ca sigur nu ma mai comportam ca un jeleu speriat daca stiam de asta.
“Ce vrei sa spui?” Usa se deschide ,iar Vick iese , facandu-mi din mana sa o
astept.Apasa pe butonul , ce presupun ca inseamna sa opreasca liftul , apoi se facu
nevazuta dupa colt.
Am ramas in tacere , privind pe coridorul ce se deschisese in fata mea. Cateva usi
se vad pe ambele parti , si cateva lampi atarnate , ce se misca in parti.Lumina nu e
omogena , unele locuri fiind mai luminate ca altele.
La capatul coridorului se vede o silueta inalta ,apoi dupa o usa apare alta. Privesc
atent , incercand sa deslusesc ceva ,din cauza lipsei de lumina. La fixare , unul din
ei fumeaza , cu un brat sprijinit de perete , iar cealalta silueta doar priveste atent in
directia celuilalt. Nu mi-a fost atat de greu sa inteleg ca sunt barbati , sau poate
baieti . Unul din ei bate cu pumnul in perete , apoi vecinul sau arunca tigara jos
calcand-o cu cizma.
“Ocupata?” Ma distrage glasul blondei , ce e in tocul liftului , cu niste haine in
mana.
Barbatii de la capatul coridorului se uita ambii in directia noastra. Si fiindca lumina
in ascensor e buna , in comparatie cu coridorul obscur , nu le-a fost greu sa ne
vada. Pielea de pe maini mi se ridica , iar crestetul mi s-a racit. Cu pasi mari se
indreptara spre noi , unul din ei uitandu-se la ceva luminos in mana .
Ultimul lucru ce il vad dupa ce usile se inchid , sunt o pereche de ochi reci ,absolut
negri , care prin intuneric au putut sa razbata in incaperea liftului si in mintea mea.
M-am lipit de perete de la impact , pentru ca m-a fulgerat de-odata sentimentul de
panica si frica. Nu e de bine! Nu e de bine deloc!Imi spun mie ,in timp ce glasul lui
Vicky se aude pe fundalul linistii.
“Ce?” Clipesc agitata ,scuturandu-mi capul.

30. “Imbracate.” Imi intinde niste haine , dupa care pot sa vad o pereche de pantaloni
negri , blugi stersi ,parca ar fi arsi. Un maiou , si o camasa alba larga, nu cred ca e
pentru femei , mai degraba seamana a barbateasca.
“Sa ma imbrac?” Ea doar aproba.
“Unde?”
“Aici” Zambeste smechereste , ma uit in jur ,nu-mi vine sa cred ca mi-a spus
tocmai asta sa fac.
“Glumesti ,nu?” Intreb ironic , cu o urma speriata in glas.
Ea crede ca o sa ma dezbrac intr-un blestemat de ascensor , unde podeaua deabea
de se tine , si tremura la fiecare 5 secunde. Sa nu mai zic de usile hidoase , daca sa
te concentrezi la ele , poti vedea peretele de dupa ele in timp ce coboara in jos.
“Timpul trece Lil’ May.Iar in club nu o sa ai unde.Desigur daca nu planuiesti o ora
de striptease de care eu nu stiu .” O privesc , asteptand totul sa fie o gluma ,insa
glasul ii e serios , la fel si privirea. Ohh Doamne!
Imi las jos maioul , si geaca , aruncandu-mi pe mine hainele ei , am grija sa-mi
acopar dispozitivul de urmarire din antebratul stang.Trag blugii ei pe mine , si
camasa larga. E uimitor, vestimentatia ei imi vine ca leita, excluzand camasa.
Ma privesc atent , apoi ii privesc zambetul imens ,satisfacut.
“Ce?” Dau din maini , demonstrandu-i capodopera.
“Ai chiloteii frumosi.” Zice , si eu rosesc.
Nimeni nu mi-a apreciat lenjeria pana acum , si chiar daca o fata o face ,nu pot sa
nu reactionez.
“De ce mi-ai luat camasa alba?” O intreb dupa ce imi strang hainele de pe jos ,si i
le dau in mana ce o intinsese.
“O sa vezi.” Imi face cu ochiul , iar ascensorul se misca din nou.
Coborarea in jos dupa cate am inteles eu , a decurs relativ bine. Iar muzica se
audea cu fiecare miscare mai puternic.
Pana cand basurile au devenit atat de puternice ca urechile imi tiuiau.
Ma uit la panou ,sagetuta arata “-23” ,dupa care liftul se opreste cu un hop.Ma agat
imediat de balustrada , vazand-o pe Vick ca se misca spre butoane.

31. Ma privi cu subanteles , apoi zambi “ Sunt sigura ca nu ai mai vazut asa ceva pana
acum.” . Si cu asta a deschis usile….
Muzica s-a erupt prin toate fibrele sufletului meu , niste lumini aproape inexistente
se abateau prin incaperea uriasa . Si tot ce vedeam erau zeci , sute si poate chiar
mii de licareli a focului ce atarna in lampi pe marginile peretilor. O imbulzeala
sufocanta , iar hainele albe erau aruncate in aer. Desi greu deslusibil, undeva la 5
metri inaltime, se vede o persoana ce mixeaza muzica. Privesc undeva pe aproape ,
iar Vicky ma trage dupa ea , ranjind la propriu. Merg perplexa dupa ea ,ascultand
si simtind muzica ce se infiltreaza in ratiunea si simturile mele amortite.
Camasa mea lumineaza , o simt pe mine , si dupa ce o privesc se evidentiaza
cerculete mai pronuntate verzi , apoi un negru strapungator. Rasuflu agitata ,
simtind mana blondei , ce ma trage prin multime. Ma ciocnesc de oameni ,ce
danseaza in extaz .La inceput ma scuzam , dupa ce singura nu-mi auzeam glasul
,doar treceam pe langa ei , urmand-o pe Vicky.
Totul brusc se stinge , absolut tot , iar Vick se opreste , probabil vru sa savureze
momentul. Insa vazandu-i ochii licarind pe mine , i-am inteles mesajul.Vrea sa
privesc.
Ma uit in jur , nu aud decat respiratii , fosele nazale mi se umpla cu un parfum
inebunitor . In jurul meu se face un schimb brusc de temperatura , si un fum ,in
forma de ceata acopera incetul cu incetul pe fiecare .
In partea mea dreapta , se aprinde o lumina rotunda , apoi inca una mai mica ,
urmata de zeci de licareli,si pe scena amenajata apare o fata , ce tine un microfon in
mana. Ce vrea sa faca?
Trag aer in piept , si tremur de-a binelea, glasul ei auzindu-se de
pretutindeni.Privesc perturbata pe toti ce canta din urma , fredoneaza , si nu pot sa
cred ca ei canta cu glasul lor.
Cum e posibil asa ceva? Cum…. Am ramas fara cuvinte , socata …
In cluburile noastre , la festivitatile la care particip , nu canta nimeni cu glas.Doar
melodii ,doar simple fredonari de melodii. N-am crezut ca e posibil….
Mana mi se elibereaza , iar Vick arata hainele spre mine ,aprob din cap. Apoi
privesc din nou spre scena.
Glasul ei erupe in imprejurimi , apoi apar melodii haotice , fiecare miscanduse in
voia sa. Ma las moale in locul unde sunt , inghetand , doar uitandu-ma la modul de
distractii a acestor oameni. Ce fel de oras e asta? Ce fel de club? Ce fel de oameni
sunt astia?

32. Nu stiu cat a durat socul meu , probabil mult .Ma roteam ,analizandu-i pe fiecare ,
toti distrandu-se ,cu zambetele alea ciudate, atipice pentru mine.
Au urmat multe depravari cu glasuri , ce le ascultam uluita. Mai important ca acesti
dansatori par sa cunoasca versurile. Sunt ca Augustin Coulomb , ce descopera
America de Nord.
Desi denumirea de continent nu mai e , ci numai Platonium,totusi nu gasesc alta
comparatie adecvata.
Vicky a aparut la spatele meu , cu un pahar rosu-violet in mana.
“Tine.” Mi-l intinde ,radioasa.Nici urma de regret , sau ingandurare , e chiar in
apele ei aici. Eu insa , total invers. “O sa-ti placa.”
La cat de dusa de glasuri sunt , il dau peste cap pe jumatate , fara sa mai reprosez
ceva.
“Hai cu mine.” Imi spune la ureche , dupa ce alta melodie cu glas se incepe.
Dau din cap , si o urmez tacuta. Ne-am apropiat de barul la fel de urias ca
incaperea.
“Asta e Ulian.” Arata spre barman . Imi da din cap ,si eu salutandu-l in acelasi
mod.E atat de ne-familiar modul lor de a fi , de salut , de distrat , de cantat.
“Cum e posibil asa ceva?” O intreb in timp ce ne asezam la o masa indepartata de
ringul de dans.
Ma privi pret de cateva secunde , apoi doar dadu din cap , uitanduse undeva la
spatele meu.Mai iau o inghititura mare din bautura oferita de Ulian .Caut cu ochii
scena aia uimitoare , de unde nu mai canta nimeni , insa in boxe oricum se aud
glasuri. Scutur capul , Vicky se ridica , indreptandu-se spre cineva din spate.
M-am asezat pe canapeaua mare , incercand sa consum cat mai putin loc. Ma simt
inconfortabil , si inima imi bate nebuneste. Vreau sa mai iau o inghititura din pahar
, iar gustul de alcool imi readuc simturile. La naiba!!! N-am luat Kadril. O caut pe
Vicky ,ce sta la cativa pasi departare de mine , discutand ceva aprig cu doi barbati.
E ocupata , asa ca ma uit dupa vre-un aparat ce vinde medicamentul anti-betie. Las
paharul pe masuta de sticla , apoi ma intrept de spate.Fara succes admir incaperea ,
nici urma de vre-un aparat ceva. Ma scarpin agitata de palme , pentru ca pot sa jur ,
simt ameteala. Asa e ,cand esti beata? Nu cred ,am luat deabea jumatate de pahar.
Ma ridic , decizand totusi sa o intreb pe blonda de unde sa-mi iau Kadril. Ma
apropii de ea , si o bat putin pe umar cu aratatorul.

33. Ma priveste fugitiv , dupa care zambeste politicos ,dandu-se intr-o parte.
“Ma gandeam cand o sa te ridici. Apropiete , sa-ti fac cunostinta.” Clipesc luata
prin surprindere ,apoi la fel de jenata cum am intrat , fac un pas in fata.
“Lily , acestia sunt Alec…” Arata spre un barbat ,ce la sigur are mai putin de 25 ,
sau in jur de .Cu mainile fixat la piept , ma privi printre sprancenele ridicate. E luat
prin suprindere la fel si eu. “Acesta e Stuart.” Intind mana spre un barbat mai in
varsta , desi pare ca are undeva 50 de ani , pot jura ca are mai mult de atat.
Imbracat intr-o camasa rosie , cu frunze rosii , si o pereche de pantaloni clasici ,
negri , imi apuca mana galant, scuturand-o.
“Baieti , aceasta e Lily , prietena mea.” Le zambesc politicos,decisa sa ignor
remarca in privinta prietenei ei.
“Incantata.” Spun ,cu inima in gat. De ce ma simt de parca am calcat pe un camp
de bombe? Sunt total luata de panica , mainile imi transpira , si spatele la fel. Ma
simt cu adevarat incomod . Poate pentru ca sunt intr-un loc necunoscut cu persoane
necunoscute.Desi ,ma indoiesc , cu Sedintele Senatului mereu vad oameni straini.
Ceva in oamenii astia ,ma dezechilibreaza.
Intorc capul spre fata blondei , insa ea isi ridica barbia salutand pe cineva.Ma uit in
directia in care priveste si ea , urmand un soc si mai mare. O pereche de ochi reci ,
absolut negri se apropie cu fiecare pas de mine.Aceiasi ochi din lift.
Pieptul mi se ridica si coboara cu o viteza excesiva , spatele se scalda in apa , si
crestetul ma scarpina.
“Asta e Brandon.” Vreau sa intind mana , insa dupa cum sta dupa spatele lui Alec ,
e destul de clar ca nu face. Vorbi ceva lui Stuart , apoi spre Alec facu cu mana ,
ignorandu-ne.
“Ea e Lily” Ma introduce Vicky , facandu-l sa se uite din nou la noi.
Vreau sa zic ca sunt incantata , si aproape deschid gura ,insa o inchid la loc , la
ochii sai ce imi masoara corpul de sus in jos. Ma simt prea expusa , prea
dezbracata , desi sunt acoperita cu fiecare inch de piele.
Dupa care erupe din gura lui un “Mda…” mai mult dezgustat decat furios. Si cu
asta pleca .
Mi-am muscat interiorul obrazului , al naibii sa fiu daca nu avea sa-i reprosez
una.Diplomatia ta eu!

34. Vik isi dadu ochii peste cap , apoi se scuza lasandu-ma pe mine cu Stuart si Alec
.Stuart se scuza si el , si ramasesem cu frumosul brunet , ce pare doar sa ma
priveasca , insa nu sa si vorbeasca.
Sunt atat de stranie?Ma diferentiez cu ceva de ei , de m-a privit in asa mod si
Stuart? Nu inteleg.
“Idee nu am ce sa spun.” Rupe tacerea dintre noi , desi galagia in urma muzicii ,
ne-a facut doar sa ne privim tacuti.
Ii zambesc usurata , dand din cap. “ Orice crezi ca e incumetabil” Dau din umeri.
Il urmez , dupa ce imi face din mana spre masa.
Ne asezam in tacere , apoi cu o simpla miscare a degetelor sale apasa un buton de
pe masa , pe care eu nu-l vazusem inainte.
“Ce bei?” Intreba chelnerul agitat.
Clipesc de cateva ori , suprinsa de lipsa de politete.
“Iti recomand un Rio.” Zice cu aratatorul la gura . Tot timpul in care eu analizam
meniul lor , doar se uita la mine. E de-a dreptul stanjenitor daca sincer , ma simt o
maimuta la expunere.
“Atunci un Rio.” O termin rapid , intinzand meniul lui.
“Un Rio , si un wiskey triplu, Diana.” Nu-si rupse contactul cu ochii mei , in timp
ce daduse comanda.
Inghit in sec , gandindu-ma la orice, numai nu la ochii verzi inchisi, ce ma privesc
atent.
“De cand o cunosti pe Vick?”
“De ceva timp.” Dau din cap , fixand mainile in poale , ma joc cu degetele proprii.
“Esti de prin regiune?” Se facu imediat serios , dupa ce privi degetele mele
zambind.
“Mhm , nu.” Chelnerul se apropie cu bauturile noastre.
“Stiu.” Spune ,luand paharele , intinzandumi-l mie , si-l lua pe a-l lui.
“Ma scuzi ,Diana ,da?” O intreb , lasand bautura pe masa.
Ochii verzi nu-mi parasise fata nici pentru un minut.Ma indrept de spate , ignorand
starea de incomoditate brusc amplificata.

35. “Aveti ceva Kadril?” O intreb calm , pe fiecare cuvant accentuand.
Casca ochii cat cepele ,fata intr-o uniforma neagra cu nuante albastrui. Ma analiza
de parca as fi venita de pe Venus , apoi il privi pe Alec.
Am spus ceva gresit? Alec zambi la mine , facandu-i din mana fetei sa plece.
Ma incrunt confuza .Ce-am spus?
“Aici nu se vinde asa ceva ,Lil.” Spune scurt sorbind din bautura sa.
“Ce? De ce?” Il privesc atent .
“Asta nu face parte din distractie. Plus , asa ceva numai Elitei ii este permis.”
“Cui?” Intreb , incercand sa procesez ce tocmai mi-a explicat. Ori nu am auzit eu
clar , ori muzica e de vina.
“Elitei.” Arata spre mine. Si eu intind capul in fata , cu starea de soc ,casc gura.
“Plus , nu e atat de distractiv sa bei si sa nu simti efectul.” Zambi misterios , luand
o alta inghititura.
Decid sa las pe undeva sa atarne intrebarea cu elita. Schimband putin subiectul.
“Si atunci, cum beti?”
“Cu gura.” Chicoteste , privindu-ma atent. Zambesc de-abea deslusibil.
O observ pe Vicky undeva la spatele lui , dansand cu o fata , si adaugati la asta un
sarut.
Alec privi in urma sa , razand accentuat.
“E ceva ordinar aici.” Privesc ba la el , ba la ea.
“Bea Lil.Ai nevoie.” Termina bautura , cu coatele pe picioare, tacu uitandu-se
undeva in departare.
Ochii sau miscat involuntar unde privea si Alec,dar dupa ce nu vad nimic din ceva
cunoscut,iau paharul si beau bautura ce ciupeste de limba , cu gust usturator de
fierbinte.
Scot un aer ,si o incretitura de zile mari dupa ce o termin.Ii intampin ochii lui Alec
, isi lasa capul pe o parte , parul lung pana la umeri , fluturandu-se pe o parte. Nu
stiu , poate din cauza muzicii , sau poate din cauza bauturii, dar mi sa parut lucrul
asta fermecator.

36. “Dansezi?” Zice dupa scurt timp , aratandu-si dintii perfect albi , si un zambet
smecheresc pe buze.
Primul gand “NU!” , insa nebunia din mine castiga ,asa ca aprob din cap.
Se ridica , intinzandu-mi mana .Nu dura mult cand ma trezesc in centrul ringului
de dans ,infasurata de puterea muzicii.
Zambesc amuzata de gluma mea proprie , pentru ca eu in viata mea nu am dansat
pe asa tip de muzica.
“Ce e amuzant Lily?” Spune , din nou privindu-ma intr-un mod ,care acum il
gasesc fascinant.
“Nu stiu sa dansez.” L-am facut sa rada cu pofta , ceea ce imi provoca si mie un
chicotit.
“Nu pot sa cred.” Imi apuca mainile , tragandu-le aproape de umerii sai. Sa fi fost
in alte cirmustante avea sa refuz , insa in momentul de fata nu aud nimic decat
cuvinte pozitive.
“O sa-ti arat eu Lil Miss.” Imi sopti la ureche , apropiindu-se de mine ,pana ce
corpurile ni s-au atins .Imi strang mainile dupa gatul lui,iar el si le fixa pe talia
mea. Camasa alba se lasa atarnata pe umeri,si o data cu el ne miscam dupa ritmul
muzicii.
Vedere mi se incetoseaza pentru o clipa , clipesc des ,revenind la un ametit
constant.
Am dansat greu de spus cat , am ajus complet relaxata alaturi de barbatul ce l-am
cunoscut cu mai putin de 30 minute in urma. Tot ceea ce mi s-a parut la inceput de-a
dreptul infricosator , Alec a putut sa o faca cu adevarat usor . Pianul lent ce se
aude din boxe , si undeva o voce de-abea auzita , m-au adus pe lumea calmului si
relaxarii complete , cu capul pe umerii brunetului , discutand despre multe
nimicuri.
Imi strang mainile ,lipindu-ma strans de el.Inima mi-o ia la galop imediat ce ii simt
buzele pe gatul meu.Ce face? Sunt undeva prin departare , pentru ca nu-mi mai
simt corpul , la cat de inamuiate imi sunt picioarele. Ma lipesc cu palmele de
spatele lui , privindu-l adanc in ochi.
Buzele ni s-au contopit imediat , nu am reusit sa reactionez , ca ii raspundeam.
Respiratia mi se accelerase , urmata de inima ce mai avea putin si iesea din piept.
Urmata de ceea la ce nu m-am asteptat. Antebratul stang , sub piele , incepu sa
vibreze dureros.Ma retrag din sarut speriata , si iau mainile de pe el. Am grija sa

37. dau manecile camasii jos, pana la palme. Ma privi intrebator ,eu in schimb, doar
ma uit in jur dupa Vicky. Nu poate fi posibil ,la naiba ,am uitat!
Imi caut prin buzunare dupa telefon , nu e. L-am lasat in hainele mele. Il las pe
Alec , si cu pasi grabiti ,tinandu-ma de locul vibrarii, imi fac loc printre oameni.
Miscarea dispozitivului e aproape insuportabil de dureroasa, si de fiecare data se
intampla cand parametrii mei biologici sunt peste norma,iar telefonul nu e cu mine.
O gasesc pe Vick , si o intreb de telefon , dupa care mi-l intinde ,fara alte
intrebari.De parca ar fi stiut ceva , cand il vad in mana ,o iau la fuga literalmente
spre lift.
Gasesc numarul lui Jos si-l sun.Raspunde la primul apel , cu un sunet pe fundal.
“Unde esti Lily? Iti lucreaza dispozitivul.” Ma panichez imediat , daca el stie deja ,
atunci Valeh posibil sa fie la curent , si mari sunt sansele sa ma trezesc cu garzile
pe aici.
“Urmareste-mi telefonul ,te rog, Jos , vino si ma ia repede ,pana sa afle Valeh”
Spun isteric , in timp ce tastez pe butonul verde al ascensorului ,ce scrie iesire.
“Sunt aproape acolo , vin cu aero-automobilul , sunt in cinci minute.Iesi de acolo
cat mai repede.” Spune intr-o suflare.
“Asa am sa fac.” Inchid .
Ascensorul se porneste cu aceleasi miscari tremurande. Ma misca dintr-o parte in
alta prin incaperea mica , nu-mi mai pasa de hopurile lui , de faptul ca nu e sigur ,
doar ma uit speriata la acul panoului ce se misca mult prea incet.
Vibratia incepe sa imi provoace dureri din ce in ce mai mari , iar dispozitivul de
deconectare a telefonului nu mai poate face nimic. Semnalele sunt trimise direct
spre centrul de monitorizare de acasa. La naiba! La naiba!
Rasuflec maneca stanga , si-mi privesc antebratul, lumineaza alb regiunea cu
micro-chipul implantat. Cum puteam sa fiu asa de toanta?
Panoul arata “-3” , inca doua etaje , si sunt la suprafata . Numar ,practic secundele
pana scoate un sunet specific si usile se deschid.
Nu stiu cu cat timp in urma l-am sunat pe Jos , insa mai am putin si mersul se
transforma in fuga. Nu vreau sa risc cu Vicky si localul asta , nu vreau sa o pun
intr-o situatia nu tocmai placuta. De-ar fi stiut din ce familie fac parte , sunt sigura
ca nu mai eram invitata aici.

38. Telefonul in suna in mana , si il trag la ureche , in timp ce vad usa de la iesire la
doar 20 m de mine.
“Jos acum ies….” Nu termin propozitia , ca primesc o lovitura la nivelul
omoplatilor , si ma aplec inainte scapand telefonul jos ,se facu tandari.
Vreau sa ma indrept , dar fac lucrul asta fara consimtamantul meu , pentru ca o
mana puternica ma insfaca de gat , lovindu-mi crestetul puternic de perete.
Aerul inceteaza cu bruscalitate sa mai patrunda in plamaini. Privesc spre originea
mainii si ma intalnesc cu doi ochi negri reci ,furiosi. Furiosi putin spus ,turbati de
nervi. E Brandon.
Ispir isteric aer si ma zbat sub mana lui , totusi lipsa de aer e pe al 2-lea plan , si
bratul stang devine prioritate ,tragand sa acoper bratul pentru a nu depista obiectul
ce lumineaza si vibreaza.
“Ce cauti aici?!” Scuipa la mine , izbindu-ma de perete.
Icnesc de durere , si apuc cu mana dreapta stransoarea lui. Lipsa de oxigen se simte
in ce in ce mai mult. Fata ma arde , si picioarele nu le simt.
“Te-am intrebat ce dracului cauti aici?!” Urla .
“Eu…..Am….Vicky…” Tusesc sub mana puternica , incercand sa ma eliberez.
“Sa nu te mai vad pe aici!” Ma izbeste din nou de peretele rece.” Ma auzi?!”
Ma zbat puternic , si vibratia din brat s-a amplificat de cateva ori. Bataile inimii , si
respiratia nu sunt tocmai la nivelul normalului.
“De mai apari pe aici , o sa-ti para rau ca existi!!” O lovitura brusca in abdomen ,
si ma tavalesc pe jos inebunita de durere.”Sa te tii departe de Vicky! Departe de
locul asta!”.
“Lily?” Glasul lui Joseph se aude de departe ,cautandu-ma.
Tusa mea e sigurul lucru spre care tind sa reactionez , ma uit in spate si doar pasii
lui Brandon se aud .
“Lily!” Ma ridic inca tinandu-ma de gat , si mentinand o tusa consistenta.
Iau bucatile de telefon de pe jos , si ma indrept spre Jos.
“Aici erai.” Ma privi , ochii schimbandu-se de la usurarea la ingrijorare.
“Ce-i cu tine? “ Ma ajuta sa ma ridic din flexat , si ma sprijini de el , in timp ce
iesim pe usa mare de metal.

39. Deschide usa de la aero-automobil , si asezandu-ma pe bancheta pasagerului ,
dezgoli gatul meu rosu.
“Cine ti-a facut asta?” Marai nervos Jos , privind spre usa semi-inchisa.
“Nimeni” Ragusita de la stransoarea lui Brandon , apoi tusesc de la incercarea mea
de a vorbi mai mult. Jos se aseza la volan , si pornind cu viteza de peste 200km/h ,
tinea volanul , pana ce incheieturile lui se facura albe.
“Ce cautai aici la ora asta Lily?” Rupse tacere , eu cu capul lipita de materialul
scaunului , rulam in minte tot incidentul pe holul de la iesire.
Ochii furiosi ai barbatului mi-au ramas in minte , inca povocandu-mi frica. Durerea
de la gat e mult mai mare decat a chip-ului ce vibreaza , asa ca doar privesc inainte
, dregandu-mi glasul din cateva secunde in cateva.
Nu –i raspund lui Jos , ci tac .Sunt speriata? Nu! Sunt ingrozita! Mai nu am fost
gatuita intr-un club. Si din ce cauza? Pentru ca eram acolo , pentru ca am fost cu
Vicky?. De ce? Ce ar trebui sa insemne asta? Doar suntem locuitorii aceleasi
planete , si fiecare ar trebui sa se comporte ca si cum am fi dintr-o familie mare.
Insa ceea ce am vazut eu acolo , sau , mai bine zis , am simtit , nu era nici pe
departe o familie. Imi amintesc de vorbele lui Alec , in privinta Elitei , apoi aratase
cu degetul spre mine. Nu mai inteleg nimic!
“Vad ca nu vrei sa-mi raspunzi,macar spune-mi mai vibreaza chestia aia?” Dau din
cap negativ . Si pentru tot restul drumul am tacut , eu inchizand ochii primul lucru
ce l-am vazut in intuneric au fost aceiasi ochi negri , care m-ai nu m-au strangulat
in seara asta. Acei ochi care au intrat in adancurile ratiunii mele , dand foc la toate
ancorele linistii , si delimitand o zona infinita in ceea ce priveste durerea si frica.

40. Capitolul 4
“Ce cauti aici?!” Scuipa la mine , izbindu-ma de perete.
Icnesc de durere , si apuc cu mana dreapta stransoarea lui. Lipsa de oxigen se
simte in ce in ce mai mult. Fata ma arde , si picioarele nu le simt.
Tunel argintiu , aproape de mine ,ma impange spre rampa adanca unde pare o
mana sa ma apuce si mai mult de gat. Unde sunt?
“Te-am intrebat ce dracului cauti aici?!” Urla .
Privesc ochii fumurii , si rosu iese din ei. Un foc imens , o izbucnire a vulcanului
se revarsa ca mii de cioburi de sticla peste pielea mea. Rezultatul doar o nuanta
dureros de luminoasa imi strabate ochii. Ma apuc de mana puternica , ma agat
plapanda cersind dupa aer si salvare.
“Eu…..Am….Vicky…” Tusesc sub mana ce cu fiecare centimentru se scurteaza ,
incerc sa ma eliberez.
“Sa nu te mai vad pe aici!” Ma izbeste din nou de peretele rece.” Ma auzi?!”
Gatul mi se elibereaza ,iar fantoma fulgeratoare a barbatului cu ochi negri se
risipeste in tunete. Tip cat ma tin plamainii , cu mainile pipaind prin bezna dupa
ceva ,sau cineva.
“Sa te tii departe de Vicky! Departe de locul asta!”. Ecoul ma izbeste de la spate ,
si faptul ca ma intorc in cercuri il face mai intens. Undeva sunand in creierul meu
, adancul hipotalamusului. O iau la fuga prin necunoscutul infricosator , pazindu-ma
de focul ce striveste totul in jur. Si strig dupa singura funie ce ma atarna spre
realitate. Mana care se agata de gatul meu , puterea ce-mi strivea respiratia si
care disparuse la fe de repede cum aparuse. “Brandon!” “Brandon!”
Picioarele se misca involuntar , atrasa de o forta nu tocmai omeneasca in
interiorul periculos . Pasesc si cad……
“Buna Dimineata D-soara.” Mormar printre sughiturile de dupa somn. Trag
plapuma calda peste cap , lumina invadand camera mea imensa. Tremur toata desi
corpul imi e fierbinte.
Cu ochii incleiati , muschii contractati si degetele impleticite prin cearsafuri ,
cersesc dupa o ascundere. Am avut un cosmar , un vis ce nu numai ca ma trezit din
socul de asta noapte , insa mi-a aplificat de cateva ori frica pentru barbatul cu ochi
negri.Gretta se misca galagios prin incapere , trezita de-a binelea ma fac cocon
adancita in caldura corpului meu.

41. “Ar trebui sa va sculati,o sa intarziati.” Usile de la dulap se deschid , imi cauta
tinuta pentru astazi. Valeh iar i-a ordonat sa ma imbrace. Dupa unele acte
rebelicesti in ale vestimentatiei , mama nu mai are incredere in gustul meu. Nu ca
as fi o perversa , insa , cum am mai spus , mereu am tendinta de a face totul invers
de cum imi comanda ea.
“Pleaca Gretta!” Apuc perna de sub cap , si o arunc in directia in care ii suspectez
silueta. Nu aud ca raspuns nimic , inchid ochii , cu mana peste fata ,lumina razbate
prin material.
Soarele e uimitor de luminos in asta dimineata. Urasc zile din astea! Din simplul
fapt ca Senatul Suprem a fost hotarat in privinta razelor ultraviolete si undele
radioactive care nu numai ca sunt toxice pentru piele , insa mai si provoaca
numeroase maladii. Asa ca una dintre actiunile lor a fost sa ridice un camp
magnetic imens in nemijlocita apropiere cu atmosfera noastra. Da , da! Hiper-protectivitatea
lor ,a izbavit Paltoniul de razele periculoase , in schimb ceea ce
lumineaza pe cer nu mai da caldura pielii , e doar un balon imens cu raze rosu-oranj.
Ca de exemplu in dimineti din astea , fara ochelari nu poti parasi locuinta ,e
destul de incomod sa tot parcurgi teritoriu prin lumina ciudata. Ar fi trebuit sa-i
schimbe denumirea in bec. Da! O simpla lampa!
“Scoala somnoroasa ciresica!” Rade Jos de mine , corpul sau masiv se lasa pe
capatul opus al patului , peste picioarele mele.
Mi le retrag in momentul ce el trage de pufoasa plapuma si ma lasa dezvelita ,
razand de moaca mea enervata.
“Da-mi bucata aia de material!” Ma gonesc cu ochii dupa silueta lui mergatoare.
“Vino si o ia.” Mi-o flutura la cativa metri de mine .Ii stiu jocul.
“Nu-ti mai cad in plasa! Nu ma ridici nici moarta de aici!” Marai somnoroasa ,
rozand cu palmele genele incleiate.
“Tu si gustul tau in glume!” Valeh vorbi , facandu-l pe Jos sa o priveasca plecand
capul abil . Gretta se ascunse intr-un colt , facandu-se minuscula. Eu doar continui
ceea ce faceam. Nu-i sunt muncitoare!
“De la tine l-am mostenit!” Arunc usturator , cu mainile in jurul torsului.
“Ce ai la gat? “ Arunca in dupa clipele in care cantari probabil ce sa-mi raspunda.
Ma ridic imediat din pat , incercand sa ignor durerea in muschii abdomenului. Ieri
chiar am fost ametita , durerea dupa lovituri nu era atat de intensa . Pentru prima

42. data am baut ceva fara Kadril , si tot pentru prima data am incasat-o. Nu pot sa
cred! Mai am nevoie de timp sa procesez lucrurile astea.
“Adelaide!” Urla la mine , cu tocurile enervante pe parchet , isi intinse mana sa-mi
atinga pielea gatului. Ma retrag , aruncandu-i o privire ucigasa.
“Cine ti-a facut asta?” Isi impune punctul de vedere in timp ce eu trec pe langa ea .
Privesc rochia rosie atarnata pe un umeras , sandalele asezate alaturi de scaun ,
multe alte nimic pentru machiaj pe care eu nu le prea folosesc, insa le folosesc altii
pe mine.
Lipsa mea de reactie ,o facu sa bata sugetiv cu pantofii in podea. Ignor atitudinea ei
de sefa cu mine , asa o fac mereu. Ma uit la Gretta , ce mai are putin si o ia la fuga.
De ce toti sunt asa infricosati de ea? Este o vipera! O simpla vipera! Nu face decat
sa-mi controleze viata la fiecare pas. Alege orice ocazie pentru a ma face sa o urasc
si mai mult decat e posibil. Cand eram mica , memoria despre faptul ca-mi e mama
aparea mai des in vocabularul meu , acum aproape ca am scos definitiv asa termen.
“Joseph cine a facut asta?” Imi dau jos pantalonii de la pijamale .Lasand -o sa
hotarasca ce vrea ea. Stiu sigur ca Jos nu ma va vinde , nici el nu stie cine m-a
gatuit aseara.
“Tu ai facut-o?!” Un repros amenintator spre body-guard-ul meu , ma intorc pe
calcaie uitandu-ma rapid la Jos , apoi spre Gretta. Au inteles imediat mesajul ,
iesind rapid din camera.
“ Ce vrei mai exact?” Imi scot maioul ramanand la bustul gol , in o pereche de
chiloti negri.
“Nu ai un pic de educatie” Ochii ei fulgera scantei de cuvinte ce pur si simplu nu
mi le spune. Ma trage undeva intr-o lume de repros , acea recunostinta spre care
crede ca eu tind.
“Iti sunt fiica ai uitat?” Deschid usa dulapului imens , privind in oglinda, inteleg de
ce a facut atata isterie in privinta gatului meu. Niste urme imense violet spre negru
imi sunt lipite de piele , accentuate patru degete luni , sau mai bine zis urme , si o
apasatura in partea dreapta a degetului mare. E oribila marca.
Ochii imi sunt pe oglinda , gandurile zburand spre acei ochi negri furiosi. Derulez
scurtul incident , aparand aceleasi intrebari la care inca nu am gasit raspuns. Nu
cred ca o sa gasesc in viitorul apropiat. Am lasat-o fara sa-i spun nimic. Iar
Alec…ei bine , frumosul Alec m-a sarutat. Am fost atat de preocupata de
dispozitiv ca am si uitat ca m-am sarutat cu un necunoscut. A doua persoana ce o

43. sarut , inafara de Lucas. Oh Doamne! Lucas! Am uitat complet de el. S-a mai
intamplat pana acum asa ceva? La sigur nu.
Oricat de mult nu as vrea sa aflu raspuns la ce ma roade , nu cred ca ma voi mai
putea apropia de club nici la un metru fara ca Brandon sa nu-si mai masoare
puterile pe corpul meu. Asa ca trebuie pur si simplu sa ma conformez ,o sa o evit
.Cateva zile si va uita ca am si existat in casa asta , ca am discutat sau ca ma dus
intr-un club in mama stie eu unde.
“Da? Ma cobor imediat. Da Sid ,permitele sa intre.” Ma intorc spre mama , cu
degetele pe pielea gatului.
“Imbracate , Familia Fishburne e ajuns. In scurt timp tot Senatul o sa fie in casa.”
Isi strangea telefonul in mana , muschii fetei contractandu-se .” Si fiindca ai ratat,
din nou, sedinta , sa nu indraznesti sa intarzii.Ma auzi?!”
Imi dau ochii peste cap , lasand mainile sa-mi atarne pe langa corp.”De parca am
de ales.” . Ii intorc spatele , rochia luand-o de pe umeras.
“Nu ai de ales!” Scuipa in treacat ,trantind usa in urma ei.
Las materialul fin la pamant,uitandu-ma la rama foto de pe noptiera.E ridicata,din
nou! Cand reuseste? O cobor lipita cu fata in jos , si arunc privirea pe fereastra din
fata mea. Terenul verde a casei noastre e mai verde decat de obicei , iar masinile in
fata casii se aduna. Expir obosita , satula de toate actele de tetralitate organizate
atat de mama cat si de colegii ei.Oare o sa se termine?
Zaresc Familia Fishburne ,si Lucas in spatele lor ,cu mainile in buzunarele
pantalonilor eleganti ,sacoul pe umar. Inghit in sec la cat de bine arata.Lucas mereu
arata bine. Sunt indragostita de el de cand ma tin minte. Iar faptul sa suntem
pecetluiti e un mic cadou pe langa dezastrul in care imi e aruncata viata.
Ma ascund dupa draperie ,ochii sai urcanduse spre fereastra mea. Sunt goala pentru
Dumnezeu! La ce ma gandeam?
****
Gretta si cosmetologul meu au facut o treaba buna. In mai putin de 30 de minute
sunt imbracata la ac , machiata si incaltata. Ma admir in oglinda in timp ce Gretta
imi intinde bratara, agatandu-mi-o de brat. Urmele de la gat au fost astupate cu
atata maestrie , incat si eu care le-am vazut sunt sigura ca au disparut.
Ies din camera , traversand holul ,muzica clasica se aude de jos. Ispir si expir adanc
, cobor scarile in liniste . Ochii imediat imi cad pe spatele lui Valeh , si a tatei ce
si-a lasat mana pe spatele ei. Nu-l vad prea dea pe aici , e mereu ocupat cu

44. Organizarile Armate. Insa si atunci cand am marea bucurie sa-mi fie alaturi , incerc
sa petrec cat mai mult timp cu el.
La cativa metri de ei , e Kristiana cu sotul ei Tiberiu . O adunare intre familiile
viitorilor soti. Zambesc zarindu-l intr-un final pe Lucas la o masa , discutand cu
Drake. Drake e fiica lui Shine Piper , viitoarea ocupanta in Senat , la fel ca si mine.
Numai ca eu voi fi presedintele , iar ea ca membru. Diferenta dintre mine si ea , e
ca toti stiu cine e ea si parintii ei , pe cand despre mine nu stie nimeni.
Idee nu am ce istoria a inventat mama si tata in privinta copilului lor. Pasesc pe
podeaua lustruita , Valeh imi zambi ,la fel , prefacut . Alura ei grijulie , nu-mi
scapa din vedere. Ma lua prin suprindere Nina , ce ma cuprinsese si ma saruta pe
obraji demonstrativ.
“Bine ai venit fiica mea.” Pumnalul de durere , ce nu am crezut ca inca exista ,se
face simtit. Valeh a pus-o din nou pe o actrita asta de doi bani ,sa mi se dea drept
mama. Schimonosesc atat de bine un zambet dragostos ,imbratisand-o rapid.
Merg alaturi de ea , in cercul adevaratilor mei parinti .
“Esti frumoasa scumpo.” Imi spune Valeh , tata facandu-mi din ochi discret.
“Va multumesc.” Inspir perceptibil , sufocata de circumstante.
“Ma bucur ca ati putut veni.” Acord atentie Kristianei si lui Tiberiu , ambii
zambind multumindu-i lui Valeh e invitatie.
Dupa inca cateva complimente legate de rochia si bratara mea, discutiile am deviat
la intrunirile Senatului de data viitoare. Si la discutia cu abrogarea catorva legi ,
care au fost aprobate in urma cu sute de ani . Plictisita , privesc in jur , in coltul
salii , Jos cu o postura hotarata privea ,verificand siguranta tuturor persoanelor
importante.
Ma indepartez , la masa apropiata ma opresc , umplandu-mi un pahar de apa gazata
, o sorb plicitisita.
“ Nu cred ca te-am mai vazut atat de sclipitoare ca acum.” Inima imi bate brusc din
piept , si rasuflu peste paharul ce il tin la buze. Ma intorc , intampinandu-i fata
blondului. Viitorul meu sot , in toata splendoarea sa , ma privi din cap pana in
picioare , cu un pahar de sampanie in mana.
“Poate ca nu ai privit suficient datile anterioare.” Zambesc ridicol de fericita .
Ochii mei capturandu-i buzele , in timp ce articuleaza cuvinte. E atat de tentant , si
atat de frumoase.

45. “Sau poate tu pe zi ce trece te faci mai frumoasa” Facu un pas spre mine , corpurile
vibrand intre electricitatea evaporanta.
Pieptul mi se ridica de la contactul intre noi. Ma agat de apa pe care o beau cu
indarjire.
“Presupun ca vederea ta e buna.” Rosesc , atingerea mainilor noastre ,ma
cutremura.
“Ma bucur sa te vad.”
“Cum companiile inainte de 25?” Schimb subiectul. Desi sunt data peste cap dupa
el , niciodata nu i-am recunoscut sentimentele mele fata de el. Ma tem ca daca o
voi face , tot planul mamei mele de a-mi sabota libertatea va ajunge la un finis
victorios.
“ Vrei sa spui acele companii ,care prevad intruniri cu Senatul ? Sau Petrecerile
Caritabile?” Chicotesc , nici nu am presupus ca poate sa aiba atat dreptate.
Asta e viata noastra,cu asta noi ne ocupam de cand ne stim. Ne prefacem fericiti,
pentru ca cei pentru care munceste Senatul , si eventual noi , sa fie impliniti. Atata
ironie! Nu e cinstita viata.
“Ale tale?” Dau din umeri absenta . Decisa sa exclud orice pomenire de seara
trecuta.
“Stii ce ma reteaza la petrecerilor bosorogilor?” Drake ni se alatura , cu acelasi
pahar de sampanie. I-l inhata pe a lui Lucas , facandu-i din ochi. Blondul , isi dadu
mainile la spate , privirea acordata lui Drake nu-mi scapa din vedere. Am ratat
ceva?
“Si ce anume?” Schimb din nou discutia , sau mai bine zis semnele ce si le
transmit.
Este ceva intre ei? Stiu ca nu am nici un drept asupra lui pana la 25 de ani , si la
dracu’ peste cateva saptamaini va fi petrecerea de logodna, insa nu ma pot ajuta.
Sentimentul de gelozie e inconfundabil.
Si cand credeam ca nu poate deveni totul mult mai penibil , in sala intra chelnerii
cu gustari. Ochii mi se ciocnesc intr-o coama galbena violeta , ce duce o tava in
mana , legate la mijloc cu un sort alb. Vicky…
Inghit in sec ,seara trecuta ma scutura ca un dus rece. Ma tensionez , si singura nu
stiu de ce. Nu am facut nimic rau , insa avertizarea lui Brandon inca imi rasuna in
minte.Cosmarul de asta noapte nu m-a ajutat deloc.

46. “Lily esti cu noi?” Imi scutur capul privind mana lui Drake ce flutura in fata
ochilor mei.
“Sunt bine.” Acord atentie persoanelor de alaturi , facandu-ma misca in stransoarea
lui Lucas.
El ma privi in jos , strangadu-ma grijuliu. Apreciez gestul lui , insa asta nu m-a
aparat prea mult de silueta fete din fata mea. Ma capturase in scurt timp , si ghinion
se indrepta spre noi cu tava.
“Doriti ceva?” Vreau sa beau ceva. Paharul adus la buze , imi ascund ochii pentru
cateva secunde , si nimic nu-mi vine pe limba , cercetand numai sticla goala , il las
sa-mi cada de langa fata , jenata.
Chicotitul blondei se facu auzit pentru urechile mele. Insa cum priveau si prietenii
mei , au auzit si ei.
“Ai gasit ceva amuzant servitoare-o?” Se razvrati Drake , inclestandu-si
maxilarele.
E renumita in a se comporta urat cu oamenii din rangul al treilea. Zambetul blondei
disparu imediat , ochii ei fiind peste ai mei in mai putin de o secunda. Nu pot sa
spun nimic , nici macar nu o cunosc indeajuns , cat sa-i vin in aparare.
“Drake…” Spune incet Lucas , strangandu-mi talia gingas. Probabil m-am
tensionat si mai mult , cert e ca paharul imi intra imi palme la cat de mult l-am
apasat.
“De ce radeai sarantoaco?” Se uita urat la Vicky , ce se facu rosie la fata , uitandu-se
numai la mine. Nu-mi mai simt inima , si imi e atat de incomod fata de ea. Nu s-a
comportat cu mine asa cum o face Drake. Nu merita asta , e un om ca si noi.
“Elita.” Aud cuvantul asta in capul meu , insa nu e glasul lui Alec ,e a lui
Brandon.
“Ce? Ar trebui sa-si stie locul!” Latra urat , luand o felie de sandwich cu icre.” Alta
data sa gandesti de doua ori inainte sa…”
“Taci!” Erup pe de-a dreptul. Ochii la toti se indreptara la mine , discutiile incetand
in toata sala. Fiecare fizionomie uimita , m-a adus pe culmea panicii. Ce am facut?
Am aparat-o pe Vicky?De ce?Idee nu am! Caut dupa aer , facand un pas de langa
Lucas , ies din cercul lor.
“Ma scuzati.” Le spun tuturor , ochii socati ai blondei ma perturbeaza. Inaintez
grabita spre terasa din spatele casii. Inchizand usa flexibila in spatele meu.

47. Circulatia sangelui e unde peste norma normala , plamainii imi explodeaza de la
aerul excesiv inspirat. Urme de transpiratie imi acopera fruntea. Ma flectez in
genunchi , cu mainile proptidu-ma.
Asta da act de rebeliune! Nu numai ca am aparat o servitoare, ci am facut o sala
intreaga plina de membrii Senatului sa ma priveasca socati. Valeh o sa ma omoare!
Nu! Valeh o sa-mi scoata sufletul , si-l va pune sa priveasca cum arde trupul lui.
Ma plesnesc cu palma peste frunte , facandu-ma toanta la fiecare secunda ce trece
alaturi de mine.
“Ne-educata ipocrita!” Ma intorc sa intimpin ochii rosii de furie a mamei mele.
“Imi pare rau.” Soptesc absenta.
“Ai idee cat mi-a luat sa fac intrunirea data?” Se apropie de mine , nu procesez
intr-un timp necesar propozitia ei , ca si ma pleneste direct.
Nu am puterea necesara sa-i si gasesc vre-o insulta. Raman tacuta , in timp ce ma
scuipa cu ora ei de morala. Muzica in interior s-a marit in volum , si asta doar ca sa
acopere urletele ei.
“Ai aparat o idioata de servitoare contra lui Drake Piper?! Esti mai proasta decat
credeam! Copil nerecunoscator!” Imi aterizeaza alta palma.
Inspir adanc , cu un moment de calm multiplu privesc la fata ei rosie de furie. Ma
axez pe respiratie. Mana ei zbura repetat spre fata , insa o opresc din zbor.
“Gata!” Ma rastesc furioasa , lasata de panica momentana.
“Cum indraznesti…!”
“Nu-mi esti Regina! Nu-mi esti mama! Imi esti un nimeni care ma roade pana la
oase de la opt ani! Am spus ca-mi pare rau , atunci inghite-o si freac-o dracului din
fata mea!” Ma rastesc , aruncandu-i mana dupa ce am strans-o suficient de tare.
“O sa te supui!” Striga la mine.
“Nu-ti sunt javrele tale din Senat!!!” Ma apropii de fata ei.” In locul tau as pleca
inauntru’, sa nu fie suspect ca petreci mult timp cu fiica unei prietene.” Adaug
rautacios , ajunsa la o limita peste care pur si simplu nu am mai putut sa trec.
Fiecare sendinta , in care stateam in colt ca un caine , fiecare cuvant de-al ei
dureros adresat mie , mi se roteste pe limba. Si sunt gata sa o palmuiesc ca raspuns.
Unde dracului e legea acum? “EGALITATE , FRATIE SI PROFIT!” Logotipul
natiunii noastre , PLATONIUM ERA VIITORULUI SI A PACII! Era fara
scrupule! O include pe ea , si deacum o urasc!

48. Usa flexibila scartie deschizandu-se ,dupa ea aparand Lucas cu un pahar de apa in
mana.
“Maria D-voastra.” Imi dau ochii peste cap la auzul acestor vorbe.Unde naibii e
prevazut ca Presendintele unui Senat sa se autoproclameze Rege? Nu este nici o
lege ce ar confirma ceea ce isi doreste sa auda. Daca toti ceilalti accepta sa o
numeasca ceea ce ea nu este ,fie , nu si eu.
“Alta data sa fii atenta.” Calmul ei , de dupa imediata isterie ma socheaza ca de
fiecare data.
Ma uit la ea dezgustata , nu-mi pasa deloc ca Lucas vede asta. Imi pasa intr-un loc
ca nu-i arat respectul pe care al trebui sa-l arat. Ii sunt blestemata ei de fiica ce
oficial nici nu exista!
“Esti bine?” Ma intreba intr-un final Lucas , dupa ce am baut din apa proaspat
adusa.
Aprob absenta din cap , lipindu-ma de balustrada din inox sculptat.
“Nu ma minti Lily.” Imi copie miscarile mele .
Nu fac nimic decat sa privesc in zare la copacii inalti de plopi. Vantul adie incet ,
iar parul lasat liber mi se misca in spate. Inspir si expir adanc de cateva ori, mai
sorbind din apa.
Lucas a ramas rabdator langa mine. Nu i-as putea explica nimic , probabil
banuieste ceva , Valeh nu ar fi iesit dupa mine sa spuna o propozitie calma , cand
defapt a urlat de zori.
“Imi pare rau.” Spune incet , linistea inca fiind in jurul nostru.
Ma uit la el , incercand sa inteleg despre ce vorbeste. Pentru ce ii pare rau?
“Pentru ce?” Glasul meu ragusit ,se erupe putin , asa ca a sunat mai mult a un
soptit.
“Pentru ce s-a intamplat mai devreme.” Isi intinse mana , atingandu-mi
antebratele. Dispozitivul complet mascat e in siguranta , desi , in acest moment as
fi gata sa-l dezgolesc si sa-mi spun totul.Imi scutur capul , cat de ridicol, pe cine
mint?N-as putea spune chiar daca as vrea.
“Nu e vina ta, e a mea.” Nu ma simt vinovata , si asta ma sperie. Am facut-o pe
rebela si inainte , insa acum am facut-o de rusine complet pe Valeh.
“Nu e vina ta iubito. “ Imi mangaie gingas obrazul , duiosenia din glasul lui
linistindu-ma.

49. “Ai facut totul corect.” Ma uit atent la fiecare trasatura a fetei acestui barbat.
Viitorul meu sot , ce il admir in momentul de fata , ochii lui albastri , acei ochi ce
ma linistesc. Ce imi mangaie grijuliu obrazul si buza inferioara.
Imi intre-deschid gura , si un geamat micut imi scapa . Inchid ochii de la atingerea
lui , o dorinta necunoscuta imi infloreste in stomac. Il privesc , las paharul pe
balustrada , si-l sarut apropiindu-ma cat de mult pot din pozitia aleasa.
Nu s-a miscat nici un inch , un sarut calmant ce ma relaxeaza de la tensiunea
acumulata.
Ne rupem din sarut , doar pentru a ne privi in ochi , cu buzele inca abea lipite.
“Sotia mea.” Zambesc , sarutandu-l inca o data scurt pe buze , ma indepartez
rosind puternic.
“Uhh , ce pometi ai facut.” Ma tachina , imbratisandu-ma pe dupa umeri.
“Nu incerca sa ma tachinezi.” Rad de el , multumita de faptul ca exista in viata
mea.
Am mai discutat inca cateva zeci de minute , timp in care ne-am primblat prin
spatele casei , si in gradina amenajata. Sunt desculta in timp , ce privesc cerul .
Lucas a plecat in urma cu ceva vreme , iar eu am fost capabila numai sa ma culc la
pamant si sa privesc lampa ce se numeste soare. Ce n-as da sa simt pe pielea mea
fierbinteala razelor de soare . Ce n-as da sa fie un sens in toata viata mea , deja
planificata e altii. Cateodata am impresia ca Valeh traieste doua vieti, pe a mea , si
pe a ei in acelasi timp. Sunt ca un spectator , un blestemat de sclav.
Marai ,pentru ca nu gasesc iesire din situatia data.
“Lily!” Imi ridic capul , Gretta cu pasi hotarati indreptandu-se spre mine.
“Gretta lasa-ma in pace!” Strig la ea , culcandu-mi capul la loc.
“Tine telefonul , Regina a plecat cu Familia Fishburne , mi-a ordonat sa-ti dau
telefonul si sa-ti transmit sa o suni pe Drake Piper pentru a-ti cere scuze.” Imi
intinde telefonul , dupa discursul ei de servitoare devotata .Se uita in jos la mine ,
nu m-am ma sinchisit sa misc ochii spre ea. Intind mana , si mi-l aseaza in palma.
Aud fosnet prin iarba , crezand ca a plecat ii aud glasul .” Multumim.” Imi zice
precauta. Ce?
Ma ridic in sezut , lasand telefonul pe iarba. “Pentru ce?” .
“Pentru faptul ca ni-ai luat apararea.” Zice indepartandu-se.Asta ce mai inseamna?

50. “Dar nu tie ti-am luat-o.” Ii strig din urma.
“Noua ni-ai luat-o.” S-a facut nevazuta dupa usa stravezie . Lasandu-ma perplexa
cu un milion de intrebari .
Ma uit in jur , sunt singura. Apuc telefonul ce lumineaza intermitent. Am un mesaj.
“Ai fost impecabila. Iti multumesc enorm. Nimeni nu mi-a mai sarit in aparare
inafara de fratele meu.” –scrie.
Clipesc de cateva ori , si mai confuza. Ce e cu viata mea? Intr-un moment mi se
pare ca pricep totul , si in altul soarta imi demonstreaza ca sunt atat de toanta.
“Cine esti?” –intreb , lasandu-ma din nou pe iarba moale.
Valeh a dat ordon sa o sun pe Drake.Atata rau cat voi face lucrul asta. S-a
comportat ca o nesuferita , nu am de gand sa imi cer scuze pentru ceea ce nu regret.
O sa mai astepte , Drake si Autoproclamata Regina.
“Vicky ” – Vicky? De unde imi stie numarul? Nu i-l dau nimanui decat celor mai
apropiati, cu atat mai mult o servitoare.
“De unde ai numarul meu?” Tapez rapid .
Raspunsul a venit mai repede decat credeam. “Nu fi nesimtita.”
“Eu nesimtita? Tu imi ai numarul ,si ma hartuiesti.” , scriu .
“Si sa stii ca esti o bucata apetisanta.” Zambesc , cum o face? Cum poate intr-un
minut sa fie serioasa , si apoi sa glumeasca pe teme perverse? Are ceva in comun
cu Valeh.
Ma gandesc ce sa tapez , veni un alt mesaj. “Te astept la club azi .Ai nevoie de o
revansa , mai lasat cu fata in soare noaptea trecuta.”
“Corectie , azi dimineata.” Nu are rost sa ne mintim , am plecat era 2 dimineata ,
asa ca tehnic vorbind era azi.
“Tocilaro! :D” Ce mama ma-sii inseamna cuvantul asta?
“Ce inseamna cuvantul asta?”
“Vina la club si vei afla.;)” Privesc cateva minute mesajul ei. Sunt pusa la
indoiala cu propunerea ei. Daca insista sa vin ,din nou in clubul ala , atunci ceea ce
mi-a facut Brandon a ramas un act de antreu. Si toate ca ma tenteaza sa-i spun ca
voi veni , in ultimul moment ma dezic . Nu mai vreau sa-mi risc viata si sanatatea
.Plus , nu cred ca voi mai putea indura asemenea lovituri inca o data. Tipul ala

51. poate sa sperie foarte bine. Am luat lectia. ”Nu pot . Mai vorbim.” Nu i-am promis
ca o sa vin , si nici ca poate cu alta ocazie sau alta data.
Asta e ceea ce trebuia sa fac de la bun inceput , sa refuz propunerea ei. Si acum nu
avea sa fac rahatul asta . Insa oare regret eu ceea ce am facut? Ca am mers la
clubul ala ciudat , ca am baut alcool fara Kadril , ca m-am lasat sarutata de Alec ,
gatuita de Brandon ,si injurata astazi de Valeh pentru ca am aparat o servitoare.
Regret? Simt orice inafara de asta. Si imi e frica de moarte. Unde se indreapta viata
mea? Nu am habar , dar ratiunea mea practic plange isteric urland printre accese :
“FUGI ADELAIDE !FUGI! “

52. Capitolul 5
“Joseph ai grija suficienta de fata mea?” Ma cocotesc in stransoarea tatalui meu.
Savurand din plin drumul cu ei spre Reuniunea Victoriei. Mama va tine un discurs
in fata oamenilor in ceea ce priveste Razboaiele al 3-lea si al 4-lea , urmata de
cuvinte despre prosperarea Platoniului adusa de catre Senat si munca depusa de
platonieni. Desi relatia in familia noastra e tensionata , iar eu nu sunt fana lui Valeh
, in ceea ce priveste dragostea cetatenilor fata de presedinte e neconditionata.
“De parca ar fi posibil.” Ne priveste pe amandoi , imi las capul pe umarul primului
barbat din viata mea . Inspirand parfumul curat masculin , de un tata demn de acest
cuvant.
Nu e mereu alaturi , insa il simt mereu undeva pe langa cuvintele mele, undeva in
colturile privirii mele e prezent.
“Mama mi se tot plange de atitudinea ta.” Dau din umeri .
“O stii pe Valeh.” Imi cufund privirea mai departe de fata lui dojenitoare.
Nu i-a placut niciodata sa-mi numesc mama pe prenume .
“Isi face griji pentru tine. “
“E greu de crezut , tata.” Ma indepartez de el , nu iubesc sa discut asta cu el.
Ma intristeaza , si-mi trezeste ganduri pesimiste.
“Toata saptamana ai fost distanta. Chiar si in seara intrunirii Senatului acasa ,ai
fost mai mult afara ,cu Lucas.” Clipesc spre fereastra pe jumatate deschisa.
Limuzina neagra inainteaza in traficul aproape absent. Aerul imi infoaie pletele
stranse intr-o coada. A trecut ceva vreme de la incidentul din Sala de Festivitati.
As minti daca as spune ca Valeh a uitat de actiunile mele. M-am trezit amenintata
direct de garzile ei in privinta unde ma duc si ce fac.
Mi-a strans cureaua libertatii , mutand-o de la talie la gat. Ma sufoc de-a binelea ,
nu numai ca mi-a privat dreptul de a vorbi cu cineva , insa m-a izolat complet in
camera mea. Doar cursurile de medicina contemporana , in care profesorul ma
vizita. Ma simt ca un catel batut de ploaie , grindina sau orice alt rahat.
Singura scapare era tata , nu uita sa vina la mine o data in cateva ore si sa ma
scoata afara. Am avut unicile sanse sa ma retrag din casa , pentru a alerga , si chiar
si atunci cu o coada de garzi , inconjurata ca pe un criminal. Nu –mi este viata in
pericol , insa ma stie mult prea bine, ca sa inteleaga, pur si simplu imi ador
libertatea . Se razbuna , privandu-ma de spatiul personal. La inceput ma mai

53. zbateam , satisfactia de pe fata ei era inconfundabila , asa ca m-am dezis in
ultimele doua zile.
Vick a incercat de cateva ori sa vorbeasca cu mine , problema nu era pilonii
omenesti ce ne desparteau , problema eram eu , nu mai vroiam sa ma apropii de ea.
Imi risc viata , locul meu in societate , si sanatatea daca o sa ma mai intersectez cu
fata blonda. Ultima data , mi-a strigat din urma adresa clubului , si as fi putut sa jur
ca careva din oamenii de alaturi ar fi luat-o la bataie daca nu-i opream eu.
I-am strigat un “Lasa-ma in pace!” , continuadu-mi din drum.
Pot sa fiu o mai mare mincinoasa daca n-as recunoaste , ca si acum , mai tin minte
adresa aia , chiar daca au trecut 51 de ore de cand mi-a strigat-o in urma.
Ma joc cu manerul usii , rupand depanarea amintirilor.
“Sunt doar precauta,tata.” Apas unghia in materialul moale de piele a scaunului.
“Fiica mea … nu trebuie…” Imi intorc capul la atingerea lui ,oprit de Jos “Am
ajuns Domnule.” . Dechizand usa din spate , primul iese brunetul , cu sacoul lui pe
care scrie “Staff”. Iar tata isi face loc si el afara , dupa care cobor eu. Paparazzi
sunt undeva in fata , iar noi ne ascundem in spate. De ce? Ohh , pentru ca barfele ar
fi inevitabile in momentul iesirii noastre impreuna din masina. Sa fiu cu Valeh e
una , insa cu sotul ei , ar parea suspect de-a binelea.
“Ne vedem dupa ce se termina totul,ok?” Aprob , lasandu-l pe tata sa ma sarute pe
obraji. De fiecare data cand face lucrul asta , imi retin lacrimile , am impresia ca
ma despart de el pentru foarte mult timp. Sunt mult prea singura , ma simt singura ,
iar in asa momente pot sa cred si eu , macar pentru o secunda , ca are cineva nevoie
de mine.
“Bine tati.” Imi inghit lacrimile , lasandu-l sa intre in bloc.
Jos imi face din mana sa merg spre holul creat din flori , spre intrarea principala.
Ma conformez tacuta , cu privirea la pamant , inima in calcaie ,si durere pentru
familia mea , pentru clipe de astea , pentru tot.
Blitzurile si-au inceput activitatea imediat ce aparem de dupa colt . Jos ma apuca
de brat , baricadand aparatele foto , desi sunt numerosi fotografi , si mai multi
reportezi cu televiziunea , in directia mea lucreaza numai minoritatile . Probabil au
vrut sa gaseasca ceva special in aparitia mea , sau faptul ca nu sunt singura. Toti
stiu ca nu sunt atat de importanta pentru Familia Crivera , si nu m-a mirat la doar
zeci de secunde de agitatie , toti s-au restrans drumul eliberandu-se.

54. Jos imi da drumul la mana , fiind la 30 cm departare , privi in jur daca este ceva
suspect. Imi urmez pasii , inainte de intrare ridic ochii in sus pentru o clipa ,
vizualizand o parte din soarele rosu , si toti cei ingramaditi de dupa baricade.
Scarile urcate imi ofera o destul de buna priveliste , sunt multi prezenti.
Aglomeratia e asezata , infranta pe bucati , numai cateva ingramadiri aproape de
gardul bariera.
Cercetarea mi-a luat cateva secunde , si am incremenit. Dupa gratiile verzi am
putut sa jur ca am zarit o pereche de ochi negri fulgeratori . Frica mi se amplifica si
ma napustesc cu mainile spre bratele lui Jos. Barbatul se alarma , sustinandu-ma de
spate.
“Ce s-a intamplat?” Imi sopteste la ureche , insa eu nu-l mai auzeam. Cautam
isteric prin multime , am vazut privirea aia , am simtit-o pe corpul meu.Nu puteam
sa confund acei ochi reci cu ai altcuiva , pur si simplu nu puteam .Brandon ,
Brandon e aici.
Alte masini au sosit pe covorul rosu , si paparazzi s-au napustit spre biata limuzina.
Din ea coboara Drake si familia ei. Ochii imi sunt scosi din orbite , chiar privind-o
pe ea , nu a mai contat pe cine vad. Palmele imi sunt transpirate , parul ei rosu se
flutura in fata camerelor.
“Jos….El… Brandon…” Body-guardul ma apuca de mana , tragandu-ma inauntru .
Nu stiu ce incerca sa imi faca , sa ma linisteasca , sau sa inteleaga cine e aceast
Brandon.
“Cine e Brandon ,Lily?” Podeaua e tot ce vad ,si bocancii brunetului in timp ce
urcam pe scari spre a-l doilea etaj.
E aici , de ce ar fi aici? E si Vicky cu el? Dar Alec?
“Cine e Brandon , Lily?” Ma scutura din timpul meu greoi atarnat pe langa urechi.
“Huh?” Im derulam in minte pasajul in care i-am zarit ochii , incercand sa-mi
amintesc daca am vazut-o pe blonda si pe Alec.
“De ce te sperie acest Brandon?” Buzele incordate ma intampina suspicioase , iar
eu privesc in jur atarnand intre realitate si delir.
“Nu ma sperie.” Tonul meu prea dur , l-a dat un pas inapoi le Jo’.
“ E o porcarie , raspunde!” Isi face griji , inteleg. Dar ce as putea sa-i zic? Singura
nu inteleg de ce am reactionat asa cand i-am zarit fugitiv ochii. Si nici macar nu
sunt convinsa ca era el. De fapt , pe cine amagesc , sunt convinsa ca era el. Corpul

55. meu nu a simtit in viata lui atat frica fata de o alta persoana , asa ca stiu ca e aici.
Ma trage ca pe o sfoara spre iesire , stiu , e acolo prin multimea de dupa gratii.
Plus , e si el un locuitor al Platoniului , de ce nu ar fi prezent la Omagiile
inaugurate de Senat. Inspir si expir adanc , creierul mi-a luat-o razna , calmul ma
cuprinde , doar aparent . Oricum ar fi inca tremur dupa contactul ala vizual.
“Aici sunteti.” Ma uit in dosul peretelui de sticla , trecand de usa dubla , ma asez
pe o canapea.
Stiletta intra in auditoriu , iar eu ma rup de langa Jos , ce fumega prinzandu-ma de
mana.
Ma stie destul de bine pentru a intelege ca ceva se petrece cu mine. E putin spus ca
se petrece , sunt oribila in a ascunde lucruri . Iar daca Brandon a decis sa fie in
seara asta aici , atunci nu are decat sa fie. Si credeti-ma imi insuflu asta cu ardoare
de cateva zeci de minute , insa intuitia nu ma lasa in pace. Sunt mai stresata decat
niciodata.
“Va trebui sa incepem fara Adeno si Beznenko.Oricum ar fi ei nu aveau discurs.”
Clipesc distrasa , cu degetele sub barbie , privesc dincolo de panorama gigantica.
Aproape tot Senatul se afla aici , inafara de doi membri. Insotiti de familiile lor , si
alti invitati pe care nu-i cunosc , insa i-am vazut in seara Intrunirii la mine acasa.
Surasul lui Drake imi captureaza atentia in timp ce masuram incaperea plina de
oameni. Ma privi fugitiv , dupa care se muta cu spatele , vorbind cu…Lucas? De
ce ar vorbi cu Lucas?
Ochii lui Lucas au ramas pe mine dupa ce podoaba capilara a roscatei s-a fluturat
in aer. Ma incrunt nedumerita , si scotand practic suflul inimii mele alerte , imi
intorc privirea.
Nu stiu ce mi-a provocat sentimetul de greata , insa n-am putut sa mai privesc.
“Ar fi trebuit sa fii acolo.” Se aseza o fata supla ,in rochie alba imaculata , si niste
cercei gigantici auriti.
“Buna Bett.” Imi intorc capul spre fereastra imensa , cercetand norii furiosi.
“Am verificat istoria ta cu cunostinta.” Ma bate pe umar , atragandu-mi atentia
mult mai usor decat ar fi trebuit.
“Huh?” Sunt si asa confuza , nu am chef de altceva.
Toate gandurile imi zboara la acei ochi negri. Oare am cosmaruri si in realitate?
Pentru ca visurile mele , datorita acelor perechi de ochi sunt un chin adevarat.

56. Pentru ca sa-mi strice zilele si noptile , a avut nevoie numai sa ma faca varza de
peretele clubului ala blestemat.
“David ,Clubul G+ , iti amintesti?” Isi misca capul si mainile in fata mea.
Rad absenta “Imi amintesc ceva.”
“Pai , sa stii , ca am vorbit cu el , esti o mincinoasa Lily Nibole.” Imi strang buzele
puternic , la pomenirea “numelui meu de familie” . Dau din cap , privind fulgerele
ce rup cerul alert.
Nu stiu cat a durat momentul in care Bett ma batut prieteneste pe spate , si m-a
lasat singura , insa mi-a parut o vesnicie.
“Asa ,toata lumea ,fiti gata , incepem!” Organizatorul evenimentului , Stiletta ,cu o
mapa in mana si o tableta imensa ,ridica monitorul holografic ,apasand “Ok”. E
mult prea agitata , dupa ce aseza microfonul la mama in par , se feri din calea ei ,
plecand capul.
Imi dau ochii peste cap , ridicandu-ma intr-un final . Sunt obosita , si satula , si
totul completeaza starea mea pe care sunt nevoita sa o tin sub control. De ce sunt
atat de alertata? Idee nu am de ce!
Raman la pasi considerabili de membrii Senatului , fiind cu Valeh in frunte. Cu
toate astea , sunt chiar in spatele lui Drake , ce s-a apucat de mana cu Betta ce mi-a
facut din ochi trecand pe langa mine . Iar Lucas , a ales pozitia aleasa de mine.
“Nu ti-a placut.” Imi sopteste la ureche , fac ce-mi sta imi putinta numai sa ignor
tremurul din corpul meu.
“E ok Lucas.” Imi iau spatiu necesar , privesc inainte.
Nu vreau sa ma afecteze , insa ma afecteaza . Cum as putea sa-i ignor privirea lui
fermecatoare , cand e tot ce am nevoie in asa momente.
“Nu-i ok Lily. Stii ca…” Jos ma apuca de mana , ma intorc sa-l infrunt pe brunet
pentru ca ni-a distras , insa pozitia corpului ma infricoseaza.
“Jos ce s-a intamplat?” Ma uit la el ingrijorata.
“Am vrut sa ma asigur ca esti aici. Dupa incidentul de afara , sa stii ca sunt chiar
aici.” Aprob ,urmarindu-l cum se indeparteaza.
Ii soptesc un multumesc , el confirmand din cap. Ii multumesc celui de sus pentru
asa body-guard care eventual mi-a devenit prieten.
“A fost doar o discutie.” Ma incrunt , rotind palmele la spate ,privesc in fata.

57. “Lucas am spus , e ok.” Ridic ochii la fata lui , oprindu-ma mult prea mult la
buzele subtiri rosii. “Eu sunt ok.” . Isi fixa mainile pe baza spatelui meu ,
sarutandu-mi bucata de piele expusa a umarului. Inhala pentru cateva secunde ,
lasata de impuls , gem infundat de la contact.
“Imi place cum reactionezi la atingerea mea Lily.” Sopti ,muscand lobul urechii.
Rosesc accentuat . Ii raspund fara sa vreau , si crede-ma Lucas ca si mie imi place.
“Ar trebui sa ascultam , Reginei nu o sa-i placa ce facem in public.Desi…mhm…”
Atinse cu limba pielea gatului.Ma apuc de camasa lui , pentru stabilizare , cu
respiratia rupta.”Nu mai fa asta iubito…”Ma smiorcai demostrativ,facandu-l sa
rada pe umarul meu. Ma stranse mai mult langa el , ma uit in fata ,ciocnindu-ma in
privirea veninoasa a lui Drake.
Valeh vorbeste despre sutele si miile de succese avute pe parcursul a peste 10 ani
de munca intensiva. Enumerand viictoriile generatiilor noastre . Am ramas
concectata la discursul ei aproximativ 1 minut , pentru a ma deconecta complet.
Tribuna inaltata ,e la capatul balconului ornamentat in stil baroc clasic. Cu piatra
alba , iar ferestrele modernizate ,panoramic acopera peretii din spatele privelistii.
Asezati Senatul in totalmente in fata , familiile lor in spate , iar eu cu Lucas pe
randul al treilea , dupa panorama de sticla vedem o bucata imensa din balcon , si
aglomeratia de jos ni se deschide complet.
Imi impleticesc degetele cu ale satenului , fluturasii isi fac spatiu prin stomac ,
patrunzand undeva in adancul inimii. Ne uitam ambii la multimea entuziasmata ,
ce aplauda la aproape fiecare cuvant , cu mici drapele cu insigna “Vulturului rosu
aprins , cu prada in gheare.” . Alte zgomote de bucurie , suieraturi , iar discursul
este prelungit de Kristiana Fishburne .A inceput cu multumiri locuitorilor planetei ,
si cu alte numeroase liste despre succesele medicinii , tehnologiilor si a stiintelor.
Ni-a proclamat “Era viitorului , si a consacrarii.” Il privesc pe Lucas , ce isi admira
mama , ea zambind spre oamenii saritori de satisfactie. Asta as vrea si eu , cand voi
prelua Senatul. Lucas alaturi , si locuitorii planetei bucurosi de viata lor.
“Elita” Glasul lui Alec se erupe , imi scutur capul pentru a nu stiu a cata oara
pentru ziua de azi.
Admir oamenii de dupa portile metalice ,si il vad……Soc complet , inghet imediat
,speriata. Brandon!Brandon e acolo , il vad ca in palma . Cu bratele trasa la piept ,
parul scurt , aruncandu-se in vant. Imbracat intr-o pereche de pantaloni albastri , si
un maiou negru , cu ochelarii atarnand la guler. Privesc pe furis spre Lucas , insa
el e prea ocupat cu discursul mamei sale.

58. Arunc ochii din nou spre Brandon , ce s-a mai miscat prin multime. Cu ochelarii
acum intre degete , ii vad ,practic ii simt dezgustul din privire. Atent , si aproape
perturbat arde din ochi balconul. Ii urmez axa vederii , oprindu-ma la Fishburne ,
apoi la Valeh , ce ii sta alaturi.
Il caut iar pe barbatul cu ochi negri , de parca m-ar atrage prezenta lui , nu sunt atat
de puternica sa nu-l privesc.
Ochii lui se urca ceva mai sus , si atunci s-a intamplat oribilul….Privirile ni s-au
contopit. Picioarele sunt mai moi ca apa curgatoare , palma mi se strange in mana
lui Lucas. Sper sa nu observe reactia mea ,astfel o sa ma ia la intrebari , la care nu
am raspuns.
Ma fulgera , ma strabate si ma furnica complet prezenta lui. Trece prin mine ,
inima batandu-mi animalic , oprindu-se pentru cateva secunde. Ce ar trebui sa fac?
Sa-l salut ? La cum ma priveste dezgustat , nu cred e ceea ce ar dori.
Deschid gura dupa aer , iar el isi ridica ochelarii de la guler , si cu un ranjet
infricosator , isi ridica mana batjocoritor de parca m-ar saluta.Apoi isi aseaza sticla
neagra peste ochii lui negri , intorcandu-se spatele se evapora prin multime.Sunt
prea socata sa fac ceva.
Totul ce a urmeaza se petrece mult prea repede ca sa inteleg. Se erupe o bubuitura
groaznica , ce cutremura toata temelia cladirii.Tipete din jur , de pe langa mine , in
mine. Doua maini ma insfaca ,tragandu-ma in spate. Privesc spre multimea ce si-a
iesit din minti , literalmente. Fug toti in toate partile , o alta explozie chiar in fata
ochilor mei , la 5 metri in jos , printre oamenii ce o luasera la fuga. Urmata de
sange , sange peste tot sange.
N-am inteles nimic , iar cladirea se zguduie toata repetat. Ma uit dupa Lucas , ce da
din cap la Joseph , care ma tin puternic de brate.
Satenul ma privi , cerandu-si scuze din priviri. Ma uit dupa tata , dupa mama. O
vad pe Valeh scoasa de pe balconul ce nu mai e. Unde s-a dus scena de pe care
duceau discurs. O vad la podea , prabusita , arzanda. Asta e foc? De unde?Sunt
lovita de pe la spate , parca trasa spre o iesire. Imi readuc simturile ,strigand un
constant “NU!NU! NU!”
“Lily nu te opune!” Imi urla brunetul la actiunile mele.
Unde e tata? Ce se intampla. Ma impange undeva prin coridoare , cu un clicket se
deschide o usa , iar aerul rece imi loveste crestetul.

59. “Ce faci Jo? Ce dracu faci? Mama si tata?! Nu-i voi lasa aici!” Ma rup din bratele
lui ,ma ajuge mult prea repede , ma trage spre el ,cu ochii aruncadumi-se pe masina
neagra ,cea de azi dimineata .
Ma impinge cu forta in masina , proptindu-ma de bancheta ma imobiliza.
“Nu te mai zbate! O sa-ti explic!” Ma opresc cu greu , adrenalina e o parte din
circulatia mea. Reabilitand din liniste , ma dau batuta. Readusa la simturi , incep a
simti vibratia puternica a dispozitivului de urmarire.
“Ce se intampla Jo?Ce-au fost bubuiturile alea?” Ma uit la el ,am nevoie de
raspunsuri.
“Au fost niste explozii.” Imi raspunde scurt , scotocind prin geaca lui , scoase o
arma . Icnesc infricosata . O arma? Pentru ce-i trebuie lui o arma? Ce se petrece
pentru numele lui Dumnezeu?
“Cine le-a produs?” Ma ignora , scotand din bancheta de vis-à-vis o vesta anti-glont.
Apoi cu un picior arcuit peste scaun, tasta pe bord cateva butoane.
Robotul raspunde la comenzi “Destinatia “ ,Jos apasand niste litere.
“Ce faci Jos?” Il privesc fara grai , cu inima in gat. Sunt confuza , inca pierduta
prin cladirea ce tremura , si ochii lui Brandon alipiti la ranjetul lui infricosator nu-mi
iese din cap.
“Viteza” Zice robotul , il bat pe spate pe brunet , el traganduse intr-o parte , lipi
vesta pe tors.
Dupa ce termina fiecare manevra bine organizata , de parca ar fi fost pregatit de ani
de zile pentru asta , ma privi pentru scurt timp. Apuca manerul usii ,vrand sa
iasa.S-o crezi tu!
“Ce dracu se intampla tampitule!?” Urlu la el , infipgandu-mi unghiile adanc in
bratele muschoase.
“Regina mi-a ordonat sa te aduc in masina , si sa te trimit acasa cu robotul.Eu
trebuie sa verific cladirea.” Vorbi rapid ,cu mainile inca pe maner si arma
infioratoare.
“De ce sa o verifici? “ Il apuc trangadu-l inauntru.
“Lil’ , pleaca cu masina , trebuie sa fii in siguranta.Nu am raspunsuri la toate
intrebarile tale.” Tranti usa , lasandu-ma perplexa in interior. Ca la comanda ,
automobilul se ambala , si sunetul de tic –tac ma inebuni de furie. Ohh , doar nu a
facut tocmai ce cred eu ca a facut?! Trag de usi , sunt incuiate. A facut-o! M-a

60. incuiat in propria masina! Se porni pe alee , cotind brusc spre dreapta ,doborandu-ma
pe scaun. Cu o viteza exagerata , robotul vorbi pe fon “ Punetiva centura de
siguranta .Pana la destinatie , 20 minute.” .Nu de-ajuns ca m-a incuiat in
blestematul aparat , insa a pus robotul sa se miste pe turbo . Icredibil! Pe de o parte
, daca Jos s-a nevoit sa faca acest lucru , atunci totul cu adevarat e oribil.
Nu am raspunsurile necesare , nu stiu ce se petrece .Si Jo’ , stie ceva , i-am putut-o
vedea in ochi. Apoi sa nu uit sa pomenesc de Brandon . Nu sunt convinsa de ce ,
insa ceva imi spune ca are de a face cu ce s-a petrecut acolo.
Scot telefonul din buzunar , si formez singurul numar , de care sunt convinsa ca voi
primi adevarul. La numeroase apele , Lucas ragusit , raspunde.
“Lily! Esti bine?” Ingrijorat , cu glasul tremurand , sovai putin.
“Sunt bine Lucas.Unde esti?”
“Ne-au evacuat , impreuna cu tot Senatul.”
“Ma….Valeh e cu tine?” Imi schimb imediat cuvantul ,ivolunat era sa-l arunc peste
Lucas.
“Da , ea si ceilalti prezenti.Tu unde esti?”
“Joseph m-a catapultat cu masina spre vila.” Ii zic nervoasa.”Lucas ce s-a
intamplat acolo? Joseph nu mi-a putut explica nimic.”
“Nu stiu Lily , toti sunt speriati . Cand am parasit cladirea , absolut fiecare etaj era
in flacari. Iar printre cei de rangul al treilea era atata sange , si atatia morti. Au fost
vre-o 5 explozii , poate si mai mult.” Inspir si expir adanc. Eu am simtit numai trei.
“Cine le-a provocat? Stii ceva ?” Ca raspuns numai tacere. De ce brusc a tacut?
“Lucas esti aici?” Ma uit la ecranul telefonului , ce arata ca apelul incae prezent.
“Nu stiu.” Zice scurt , pot auzi cum suspina ,ceea ce inseamna un singur
lucru…Ma minte.
“Lucas nu ma minti!” Strig de la celalalt capat al firului , cu un alt suspin ,satenul
zise “Imi pare rau Lily.” ,si se deconectase. Ce naiba?
Jos m-a lasat fara vre-un raspuns , iar Lucas pur si simplu m-a mintit ca nu stie
nimic. Ma cred toti o toanta?
“10 minute pana la destinatie.” Aud robotul , si imi apare o idee.
Ma salt in fata , peste fereastra ce desparte soferul de pasagerii din spate. Trag
materialul dur al sticlei , si cu cateva imbrancituri , sunt la volan. Robotul ruleaza

61. cu masina automat. Apuc volanul , incercand sa il misca macar putin spre directia
care o vreau eu,nimic. Privesc bordul plin de lumini rosii si verzi .Ok , perfect
masina e alimentata ,asta inteleg . Ok , acum vad ca si acumulatorul e perfect bine ,
si toate procariile ce mie nu-mi trebuiesc.
Tastez la inceput butoanele suspecte ,apoi doare cu pumnii trag peste toate.
“Ati intrat in meniul atuo-pilotului.” Ohh!!!
Rulez in jos cursorul ,spre optiunea schimbarea traseului. Aproape tip de bucurie
cand imi permite sa tastez adresa , intrun in mesajele de prin telefon , si gasesc
adresa lui Vicky.Brandon a fost astazi aici , si dupa ce el a plecat au avut loc
exploziile alea , sunt sigura ca el stie raspunsurile la toate intrebarile mele.
Apas ok ,” Parola” .Ma incrunt,ce? Ce mama dracului de parola? Apas cateva cifre
, de face rosu “Incorect”.Ce ? Gandeste Lily , gandeste! Ce parola ar putea pune
Jos la borsul masinii? Caut , si caut , pana cand….Ohh… Scriu “Deborah.”
Rugandu-ma Domnului sa il stiu suficient de bine pe brunet incat sa ghicesc
….”Destinatie aleasa .Durata calatoriei 1h 52minute.” Huuu! Traiasca prietenia!
Oricine altcineva nu avea sa stie ca Jos are o fiica , si o cheama Deborah. Insa
,datorita relatiei noastre apropiate , il stiu pe el la fel de bine cum ma stie .
Ma lipesc de scaunul de piele , privind la drum. O sa aflu ceea ce vreau , cu
consimtamantul lui Valeh sau fara el.
***
Drumul obositor , m-a adormit imediat. Trezita de mesajul robotului , m-am
cutremurat somnoroasa.
“Destinatie atinsa.” Tot repeta. Deconectez aparatul , deblocandu-se usile.
Imi scarpin ochii incleiati , cu telefonul in mana , sting dispozitivul de urmarire.
Orice ar hotara sa-mi faca Brandon de data asta , nu are decat sa-si bage degetele in
fund. Am venit dupa raspunsuri , si o sa le aflu! Nu mai risc cu chip-ul din brat ,
asa ca ma asigur ca orice ar fi acolo , nu ma voi trezi cu garzile.
Privesc cladirea hidoasa,din piatra candva alba , acum incoporata cu bucati de
metal si multe urme de carioca ,si spay.
Cateva propozitii indecente , in care trimit Coducerea Platoniului , si la una din ele
ma opresc mai mult “ Sa mori Valeh Crivera!” . Cum de nu am observat aceste
cuvinte prima data? Fiindca venisem noaptea , uite de ce. Aici apare alta intrebare ,
de ce prezentii la Omagierea Senatului azi isi arateau multumirea si credinta fata de

62. Senat , iar pe cladirea asta e scris ca Valeh sa moara? Se petrece ceva ce eu nu
stiu?
Cobor din automobil , blocandu-l cu cheia magnetica.Inaintez spre usile mari. Trag
de una , ce se deschide cu un sunet .
Aerul rece din interior imi zbarleste pielea , privesc micro-chipul din piele , nu se
observa. Foarte bine! Merg spre ascensorul vechi, cu apasarea unui buton , i se
deschid usile , traganduse in laturi.Apas “-23” , si ma apuc de balustrada .
La nici 10 hopuri si opriri de cateva secunde , liftul se opreste la etajul dorit.
Suspicios ca muzica nu se mai erupe prin boxe cum are atunci. Ci se aud numai
niste sunete haotice de chitara , pian apoi alte instrumente si glas…Mult , mult
glas.
Inca nu m-a obisnuit cu acest tip de muzica. Idee n-am cum e in general sa mai si
canti. Oribil probabil!
La vederea usii spre intrarea in interior ma panichez. Sunt oare gata sa-l infrunt pe
brunet? Nu stiu! Si la cum imi tremura corpul , imi am deja raspunsul. Oricum ar fi
, n-am spart parola lui Jos degeaba ,de aceea….
Fac cativa pasi in interior , luminata din sus in jos de lumini ,la zeci de metri de
mine e o ingramaditura de tineri. Stau intr-un cerc , cercetandu-si vocile , si
instrumentele.
Trag aer in piept , nu ma mai uit in jur , am capturat-o pe Vicky langa Alec. Inima-mi
pompeaza mai repede sangele ,obrajii aprinzandu-se la memoria sarutului
nostru. Un sarut superb , la drept vorbind.
Fac un pas , inca unul , si sunt tarata doi. Nu inteleg , apoi simt stransoare la bratul
stang , cu o strangulare energica a muschilor mei. E Brandon. Nu ma intrebati de
unde o stiu ,nu am habar. Dar pot sa o simt cu fibrele sufletului meu ca e el. Ei bine
, acum e acum! Trebuie sa-l infrunt.
Ma zbat sa nu ma scoata din club , si se opreste sa ma tarasca.
“Ti-am spus sa nu mai apari pe aici?!” Imi urla in fata . Clipesc la glasul lui pur
barbatesc , putin ragusit si cu o intonatie puternica. Cu un inspir ma iau in maini
,trag mana din apucatura lui , si-l privesc veninos.
“Sa nu ma mai atingi!” Ii strig ca raspuns , probabil si scuipandu-l.
Nu a inchis un ochi la glasul meu pitigaiat , doar facu un pas spre mine , infuriat.

63. “Sa nu indraznesti sa mai atingi ca o sa-ti para rau!” Nu fac un pas in spate , cand
el luat unul spre apropierea mea. Nu cedez din loc , nu cedez nimic.
M-a strangulat o data ,ajunge!
Scrasni din dinti , batand cu aerul din plamainii lui peste pielea mea.Parfum de
capsuna si menta,acompaniata de un sapun barbatesc imi gadila nasul.Miroase
bine!Ce?!
“Nu ma tem de moarte!”Stop! Ce? Nu se teme de moarte? Ce legatura are moartea
cu ce am spus eu? Aproape ca ma atinsese cu mana , feresc corpul sa nu mai faca
altceva nimic dureros .
“Ce vrei sa spui?” Intreb , uitand de glasul meu amenintator ,curiozitatea luand
superioritate.
Se trase de langa mine , incrucisandu-si bratele la spate.
“Chiar crezi ca imi este frica sa mor?! Nu-ti sunt sclav! Carate!” Poftim?
“Ce-ai cautat azi la Omagiere?” Casca ochii , dupa care se reabiliteaza .A vrut sa
para dur , insa am observat momentul de soc de pe fata lui.
“N-am fost acolo. “Imi zice rapid. Mincinosul!
“Te-am vazut acolo!” Ma rastesc apropiindu-ma eu ,deja , de fata lui. La tacerea lui
, continui. “Nu nega , te-am vazut prin multime , si stiu ca si tu mai vazut la
panorama.” .Caut un raspuns , in timp ce el strange din buze , cu acelasi suras
fioros.
“Ce cautai Brandon?Ai ceva de a face cu exploziile?” Zic direct lucrurilor pe
nume , in schimb , nimic. Doar tacere mortala , cu muzica celor din departare ca
fundal.
“Raspunde-mi tu!” Urlu nervoasa.
“Sa nu indraznesti sa urli la mine!” Vreau sa fac un pas in spate , el fiind mult prea
rapid reusi sa ma apuce de bratul drept, strangand dureros.
“Carate dracului de aici!” Caut vre-un repros , nu am de gand sa plec nicaieri pana
nu-mi spune adevarul.
“Lily!” Privim ambii spre glasul feminin familiar. Vicky fuge spre noi , cu
zambetul ei permanent.
Brandon ma elibera , facand un pas inapoi.

64. “Va distrati?” Se uita cand la unul , apoi la altul .El isi muta privirea , eu imi dreg
glasul.
“Ai venit!!” Ma imbratisa , il privesc peste umar , in timp ce el face acelasi lucru.
Ne ucidem ,practic ,din ochi. Vicky se retrage ,zambind jucaus , ma saruta pe
obraz.
Ma cerceta cateva secunde , scotand un sunet speriat.
“Ce ai la gat?” Pipai pielea gatului.
Fara sa vreau ma uit la barbatul din stanga ei , el facand acelasi lucru ca Vicky .Imi
privi vanataile ,cu ochii mijiti.Mi se pare ca am vazut o urma de uimire ,insa nu
sunt convinsa.
“Antrenorul de karate s-a staruit” Brandon imi gasi ochii atat de repede , fiindu-mi
greu de explicat ce vad in ei.
“Ramai sau pleci?” Deschid gura sa raspund , iar Brandon mi-o ia inainte.
“Ea pleaca.” Face acelasi pas spre mine , Vicky incruntandu-se.
Imi rup bratul din mana lui , provocand o privire si mai furioasa.
“De fapt , vreau sa raman.” Ma uit la Vicky , schitand un zambet amabil. “Daca nu
esti contra desigur.” Blonda salta bucuroasa , ma apuca de umeri impingandu-ma
spre multime.
Trag o ultima privire la barbatul cu ochi negri ,dandu-i din cap spre ai spune “Si
acum ce o sa-mi faci?”.

65. Capitolul 6
Ati auzit vreodata afirmatia “Sa ard eu , de as sti ceva!”.Ei bine , asa m-am simtit
eu dupa ce m-am asezat trasa de Vicky pe un scaun metalic , brodat de culori
amestecate ce le percep la lumina slab-puternica.
Privesc in jur , fete necunoscute exlcuzand pe Alec ce sta in stanga mea , Vicky in
dreapta si ochii tulburatori de infricosatori ai lui Brandon ,direct in fata mea la nici
5metri.
Nu stiu de ce ar trebui sa fiu mai inspaimantata , de chitara ce ajunsese in mainile
mele , sau de dintii scrasnind ai brunetului . Arunc ochii cand pe Alec , cand pe
Vicky .Beau din apa proaspat adusa , si refuz sa cant la chitara.
Oricum ar fi , am spus ca nu am idee ce inseamna acest instrument.Ceea ce e o
minciuna mai mare ca mine .Pot canta la chitara si la pian ,insa Vicky nu trebuie sa
stie asta.
Instrumentul s-a mutat peste cativa oameni , oprinduse la un tip ,ce a luat imediat
notele fascinand zecile de persoane cat si urechile mele.
“E frumos.” Fascinata ,soptesc lui Alec.
Aproba ,aplaudand mai departe pe fonul melodiei. Imi las capul in jos , frustrata de
glasul barbatului.
Ridica nota in sus , cu cateva tiuituri , se ridica Vicky in picioare disparand din
campul meu de vedere.
Ma axez pe glasul agonizant , inima batand in mine puternic. Palmele mi s-au
umezit , parul de pe maini mi s-a ridicat. Simt sunetul in fiecare particica de corp.
Ca printr-un moment de delir luminile se aprind in jur . Cu cerculete si beculete ,
Vicky de pe scena cu microfonul in mana facu un fon devastator. Inghit in sec , are
un glas atat de subtire , aproape melodic ce ma zguduie perturbator.
Boxele vibreaza puternic , iar barbatul se ridica in picioare lasand chitara in mana ,
alerga spre treapta. Se fixa langa blonda , cu microfonul canta spre multimea ce
includea nu mai mult de 50 de persoane.
Se zguduie totul in mine , buzele arcuindu-se intr-un zambet e admiratie . E
extraordinar! A avut dreptate Vicky ,n-am mai vazut asa ceva inainte.
Toti se ridica in picioare , care in cupluri , care solo. Se apropie ,rotinduse in
cercuri ,dansand si fredonand pe melodia trista , ceva intre tehno si rock absent.

66. Chitarele au disparut , iar basurile se ridica pe o alta linie . Peretii si podeaua
reactioneaza intr-un mod cat mai adecvat.
Alec se ridica ,alaturandu-se celorlalti. Singurii ramasi asezati , doar eu
si…Brandon. Ma priveste ,cu acei ochi negri perturbatori . Acei ochi negri
stralucitori .Nu-mi mut ochii din ai sai , fara sa mimez vre-o expresie , las cantecul
sa treaca prin ratiunea mea , doar analizandu-i reflexia intunecata.
Cu coatele sprijinite pe coapse , lasat putin in fata ,parul scurt devastat si buzele
stranse puternic. Pieptul I se ridica si coboara de fiecare data cu aceeasi viteza ,
fara vre-o exagerare .Sigur pe sine , pe ceea ce reprezinta , ma priveste
indeaproape.
Suprinzator , nu ma simt expusa , ma simt trasa undeva inafara de cercul asta. Cu
muzica in jur , unde numai scaunele noastre stau fata in fata ,privindu-ne la fel cum
o facem acum. Am impresia ca ma rotesc intr-o ruleta ruseasca , cu melodia ce
arunca panglici aurite prin atmosfera ,iar eu cu el ne rotim spre a ne distruge
reciproc.
Probabil calculati , probabil ura insa pentru moment nu mai e asa. Respiratia si asa
incetosata mi se linisteste , cu pulsul frenetic accelerat , ce tinde spre nulizare. Ii
copii direct miscarile pieptului lui , fiind mai echilibrata ca niciodata.
Ar trebui sa ma mut cu ochii , sa rup contactul asta . Insa orice incercare
intreprinsa ma leaga si mai mult in spatiul lui. E ca un licurici ,ma atrage spre
lumina lui inselatoare. Il vad ca pe o lumina din capatul unui tunel plin de vita de
vie ghimpoasa .Il vad undeva prin lumea devastata de durere , parand sa-mi doneze
din siguranta si delir asociat cu calm total.
“Nu vrei sa ratezi ce urmeaza.” Alec se oprin in dreptul meu, imi sopti la ureche.
Tresar , scoasa din transa , ma uit la satenul cu par lung. Imi intinde mana ,
ajutandu-ma sa ma ridic , parasesc cercul meu vicios. Cercul ce s-a produs intre
mine si Brandon. Am fost in transa , inca sunt in transa. Imi scutur atat de dureros
capul incat ametesc. Ma sustin de mana barbatului puternic , strecurandu-ne prin
lumea calma.
“Priveste.” Misca capul in fata , urmez ideea lui ,cu mintea in transpusa in acei
ochi negri.
O vad pe Vicky , cu inca cateva fete , dansand pe scena , si cantand vesel. Saltarete
, atat de bucuroase , atat de nebunatice si libere de sine. Tot ceea ce sunt si eu , tot
ceea ce fac mereu , inafara de cateva secunde in urma.

67. Nu mai vad dansul din fata mea , nu mai vad nimic.Tot ce vreau e sa ma intorc
acolo in transa aia. Nu stiu ce s-a intamplat acolo , insa imi e dor de respiratia mea
echilibrata si inima calma. Totul ce nu mai am acum , sunt devastata , trimisa
direct in incordare .Orice ar fi fost in privirea aia imi aducea mai multa stapanire
de sine decat ceea ce mi-a propus Alec. Il caut pe Brandon din spate , ii zaresc cu
greu corpul dupa oamenii ce danseaza. In aceeasi pozitie , cu capul putin plecat , si
ochii fixati pe scaunele din fata . Pare atat de concentrat cu privirea inainte , nu mai
aude nimic altceva ,nici muzica din boxe,nici fredonarile.
Nu mai vad decat corpul lui , cuprinsa de vraja momentului , imi intorc spatele
complet spre scena. De ce fac lucrul asta? De ce ma uit la persoana care m-a
gatuit? De ce pare sa nu ma mai satur sa cercetez ochii lui chiar si dupa ce il
suspectez ca a provocat o explozie la Intrunirea Senatului.De ce?De ce?Raspundeti
Lily! Ce e cu tine?!
Imi scutur capul , din nou, vreau cu isterie sa-mi alung toate gandurile ce ma
enerveaza, ma incetoseaza ,dupa care nu gasesc o explicatie logica.
Clipesc , fata lui fiind pe mine . Nu am observat cand s-a intors peste silueta mea.
Am inghetat din nou , o piatra de confuzie , cu transa ce ma invalmaseste cu
fiecare secunda tot mai multa. Ma hipnotizeaza , literalmente , si totul numai cu
ochii aia negri. Scancesc la muzica bubuitoare , miscandu-ma reflex , rup
contactul. Mana mi-o mut pe piept , aerul iese si intra in plamaini , aproape rupand
fiecare alveola pulmonara. Respir pe gura , il simt rece in interior ,dureros de rece.
Cu mana peste inima , incerc sa o calmez. Ce mama ma-sii?! Sa fi fost conectat
micro-chipul , avea sa ii simt vibratia din plin.
Ma agat de Alec , fiind mai aproape de corpul lui fierbinte ,ma gandesc la orice
numai sa ma abat.
“Cum e asa ceva posibil?” Intreb printre suspine .Si nu stiu sigura de ce intreb asta
, pentru ca la sincera sa fiu nu ma refer la Vicky si cantecele ei. Nu vreau sa spun
ca nu canta frumos , e cu adevarat fermecatoare , talentata , insa pentru moment nu
ma refer la asta….Ma refer la corpul meu ,la ceea ce se petrece cu functiile mele
vitale dupa transa prin care am trecut.
“Vick mereu a cantat frumos ,asa ca de cate ori are ocazia sa arate o demostratie o
face. Ohh si cum o face.” Imi raspunde cu totul altceva.
Pentru moment nu cred ca are rost sa mai zic ceva , doar mai arunc priviri in spate
la ochii negri ce sunt inca pe mine. Nu am vointa pentru a-l privi mai mult de
cateva secunde. Probabil se gandeste cum sa ma faca sa sufar pentru faptul ca am
ramas . Ceea ce nu pot spune despre mine…Ce dracu se petrece?!

68. “Asa a fost mereu.” Ma incrunt distrasa din cerul meu confuz ,cautand un raspuns
la ce tocmai a spus Alec.
“Adica?” Ma uit la scena ,zambind pentru ochii lui Vicky. Sare in sus , rotindu-se
la 360 de grade se plesneste peste fund , cu fluieraturi ca raspuns continua mini-concertul
ei.
“Brandon” Imi arata cu coada ochiului spre spate. Ma uit la brunet , dand peste
ochii lui si asa lipiti de mine.
“Ce ai in vedere?” Curiozitatea o ia inainte ,copii actiunile satenului si aplaud la
dansatoarele ce au terminat piesa. Nu dupa mult timp Vick evolua cu alta
compozitie , facandu-l pe Alec sa ma priveasca.
“E mereu undeva inafara cercului nostru. Face mereu parte din nou , insa se tine
departe?” Imi strang buzele confuza.
“De ce ar face asta?” Intreb.
“E foarte protectiv , nu e de mirare ca te priveste ca un pradator gata de atac.” Ma
uit din nou la brunet , apoi privesc podeaua .De ce ar face asta? Nu i-am facut
nimic.
“De ce ar face asta?” Imi pun mainile in san , intr-o pozitie nu tocmai adecvata ,
ma trezesc din ce in ce mai perturbata de acest barbat.
“Pai , nici eu nu as fi bucuros daca sora mea ar aduce in casa mea o straina ,si nu o
simpla straina ,ci una din Elita.” Dadu din umeri de parca a spus cel mai ordinar
lucru. Din nou apare cuvantul ala “Elita” .De ce ar crede Brandon ca sunt din
Elita? Nu exista asa ceva , toti suntem egali in fata Senatului Platoniului. Stop!
Sora lui?
“Sora lui? Are o sora?Eu o cunosc?” La cat de infricosator e Brandon sora lui la
sigur ii e copie. De aceeas ma mira si mai mult faptul ca Alec zice ca sora lui m-a
adus , nu-i cunosc nici o sora.
Rasul energic al brunetului ma debusoleaza. Am spus ceva de ras.
“Nu stii?”Ma intreaba cu ochii amuzati.
“Ce sa stiu?” Linia dintre sprancenele mele s-a accentuat si mai mult decat era
posibil.
“Vicky e sora lui Brandon.” Cu aerul intrat in plamaini deschid gura la reflex de
dupa noutatea soc.
Vicky e sora lui?

69. .” Banii nu aduc fericirea de care o crezi tu.Nu poti face sex cu banii.” Spun ,si
surasul ei e din nou aparent.
Imi dau ochii peste cap incrucisandu-mi bratele la piept.”Ce?”
“Nimic.” Da din umeri inca zambind.”Doar ca…”
“Doar ca?” Intreb nerabdatoare. Rade prea mult de mine.
“Am mai auzit cuvintele astea de la cineva.” Spune inca zambind.
“Da? “ Da din cap aprobativ. “De la cine?”
“De la fratele meu.” Cum am putut sa uit! Ea mi-a spus ca are un frate! Eram atat
de uimita de clubul asta , de oameni ,de muzica incat am uitat acest detaliu.
Arunc o alta privire pe brunetul ce nu ma mai priveste . Cum ar putea ei sa fie
frati? Vick e asa de bunavoitoare , atat de nebunatica ,plina de viata , pe cand
fratele ei e tot ceea ce ea nu e.
“O sa se obisnuiasca cu tine. Ii trebuie doar ceva timp.” Nu cred ca eu ma voi putea
obisnui cu el .Plus ,daca nu era incidentul de azi ,nu avea sa mai apar aici .
“Nu prea cred.” Soptesc incet , pentru mine. Nu ma surprinde cand Alec nu se
intoarse la replica mea. Nu m-a auzit!
Nu mai caut brunetul cu ochii , am ramas cu gandurile intre luminile scenei , vocea
lui Vicky si stirea ce am aflat-o. Nu e de mirare ca m-ai nu m-a gatuti prima data
cand ne-am vazut. Daca as fi fost in locul lui as fi reactionat la fel , insa ceva nu-mi
da oricum pace. As fi reactionat intr-un mod oarecare , dar n-as fi gatui pe nimeni.
De ce el a facut-o? Ce i-au facut “Elita “ de care tot zice Alec , de el e in stare sa
omoare.
“Nu ma tem de moarte “ Chiar daca pentru el afirmatia asta a avut un sens , pentru
mine inca nu are. Si cum as putea sa-mi aflu raspunsul la intrebari , cand insusi
Alec a confirmat ca nu ma inghite Brandon , ceea ce defapt nu o fac nici eu. Poate
ar trebui sa o las balta. Poate intr-adevar nu ar fi trebuit sa mai vin aici. Si cu toate
ca nu sunt incantata sa recunosc , in oarecare masura brunetul a avut dreptate. Nu e
locul meu aici ,il privesc pe Alec ,cautand o scuza sa plec. Oricum nu l-as interesa ,
insa ar fi politicos sa o fac. Nu trebuia sa vin , ce mi-a fost in cap?
“Ar trebui sa plec.” Ii soptesc satenului la ureche .Ma privi lung,aproband.” Ii spui
lui Vicky la revedere din partea mea , ok?” Isi facu degetele intr-un “ok” micut.
“Esti bine?” Se asigura , dau din cap .Trec pe langa el , si ies din multime.

70. Cu pasi siguri ies din cercul de muzicanti , masor podeaua argintie , si ma opresc
pentru cateva secunde la usa. Cercetez inca o data oamenii ,atat de necunoscuti si
atat de familiari in acelasi timp. Ii cunosc de putin timp , insa ceva in mine s-a
miscat dupa ce am intrat in cercul lor. Poate nu am intrat cum as fi vrut , insa am
simtit pentru cateva ore , ceea ce nu am simtit nici intr-un alt local.
Familie…Prieteni…
Cu nostalgie , cercetez pe Alec si Vicky , cu zambetele pe buze , si libertatea in
vene. Tot ceea ce nu sunt eu. Privirea se arunca pe scaunele puse in cerc , sunt
libere , Brandon a plecat.
“Adio Vicky.” Ies , cautand dupa ascensorul ce sta cu usile deschise.
Picioarele se misca singure , miscorand din inertie la vederea unei siluete in
interiorul liftului. Cabina nu e goala , si fiindca viata mea iubeste sa-mi joace feste
, ma ciocnesc pentru a3a oara fata in fata cu Brandon.Ma uit in jur , nu e nimeni.
Ultima data cand am fost in doi , mai nu mi-a pierdut traheea pe coridor. Orice
urmeaza nu e de bine. Nu e de bine deloc!
Inspir adanc , cu corpul rigid nu ma opresc din mers , ci continui pana ma vad
intrata in cusca. Usa se inchide , cu o miscare se porneste masinaria in sus. Gata!
Sunt la propriu intr-o cusca , si credeti-ma nu pot sa inteleg mai bine cuvintele lui
Alec , ma simt o prada ,iar el leul atotputernic. Ohh mama!
“Iti place durerea?” Corpul mi se cutremura , vocea sa sunand atat de calma . Lipit
de perete , ce bratele la piept si ochii ce privesc la panoul etajelor . Nu cred ca i-am
auzit o intonatie a vocii atat de calma si relaxata. Desi am simtit ceva nuante de
plicitiseala . Din nou , nu sunt sigura!
“De unde ai luat-o?” Ma joc in ceea ce a inceput , cautand cu palmele buzunarele
de la spatele pantalonilor. Asa voi fi mai stapana pe reflexele corpului meu . Nu
mai sunt stapana pe ceea ce-mi apartine prin preajma lui. Ori sunt prea agitata , ori
prea ingrozita , ori prea calma . Si asta ma sperie de ma ia naiba.
“Ti se pare curajos ce-ai facut?” Si acum ne jucam de-a intrebarile?Ma infurii pe
loc.
“Si ce-am facut ma rog?” Ma intorc infruntandu-i corpul masiv. Nu s-a uitat
imediat la mine , dupa un inspir adanc , abia perceptibil ,isi cobora capul.
“Tu intelegi ca nu esti la tine acasa ca sa strigi?” Din nou vocea aia calma.
“Iti preferam versiunea ta furioasa.” Ii spun sec , cu contactul dintre ochii nostri
mentinut. Astept sa apara transa aia devastatoare , insa nu apare. Ceea ce ma face
si mai suspecta.

71. Vreau sa mai zic ceva ,oprita de rasul lui atat de puternic ca m-a facut sa rosesc. L-am
facut sa rada? Ce-am spus?
Nu seamana a ceva sincer , mai degraba batjocoritor . Insa nu-mi pot ajuta ego-ul
ranit dupa ce a reactionat asa la glasul meu. Cat mai e pana sus? Miscate cutie
lenoasa. Am nevoie isterica de a ma elibera din liftul asta.
“Esti atat de ….” Se opri , dupa ce imi capta din nou privirea.
“Atat de? “ Ma incrunt pentru ca stiu ,nu o sa-mi placa ce va spune. Dar ,fiindca in
prezenta lui nu par sa gandesc rational , de ce nu as mai face inca o prostie pe langa
sutele facute.
Ma masura din cap pana in picioare , cu surasul ala batjocoritor muscand coltul
buzelor. Se ridica de la perete , impingandu-se putin, se echilibra pe calcaie. Opri
ascensorul cu mana trecand aievea pe langa corpul meu. “De…dreapta”. Cu asta
iese , lasandu-ma fumegand de nervi in spatiul mult prea mic.
Usile fac sa se inchida , insa le opresc. Intors pe o parte spre mine , surasul i se
accentua la ochii mei rosii. Stiti ce am fost invatata de mica la scoala? Sa fiu
respectuoasa , sa fiu modesta , sa fiu politicoasa. Ei bine , sa-mi bag piciorul in
teoriile Doamnei Grenton.
“Si cum de un ipocrit ca tine ii e fratele lui Vicky?” Ii scuip nervoasa. M-am tinut
prea mult in maini , aratandu-i respectul ce nu-l merita. S-a napustit in incaperea
micuta , tragand puternic de balustrada , ma propti in lacatul corpului sau.Ma sufoc
instantaneu , cu capul in sus ,si palmele lipite de perete. Sunt speriata , de-a dreptul
ingrozita ,si fiindca eu am inceput totul , nu arat nici o urma de frica. Sper!
“Uitate la tine …” Cu fata atat de aproape de a mea ,ca ma inec cu aer. “Tremuri
toata…” Sopti din nou . Ma scald , in mod direct inot in negrul aproape arzand ce
sunt atat de aproape ca as putea sa-i ating. “Numai uitate…” Isi pune mainile pe o
parte si pe alta a capului meu , cu acelasi foc in fiecare mimica a fetei.
Nu inteleg ce face ,sau ce vrea sa demonstreze prin asta . Daca vrea sa ma sperie
,atunci a reusit din plin. Insa la cum soptesc ma pierd intre cuvinte , cu aerul iesind
si intrand din mine , palindu-i fata. Nu se misca un inch , si nici eu nu ma dau la o
parte. Stam ca doi blocati ,atat de aproape ca e incredibil . A trecut de la a ma gatui
la a-mi invada spatiul personal.
Timpul se scurge incet prin venele mele , transpusa intre frigul venit de pe coridor ,
si focul corpului lui. Moment de horarare in care apare….acea agonie , acea transa
din club. Imi strapunge creierul ,ochii incetosandu-mi-se , doar o axa pricipala.
Punctul tinta , ochi negri de la un capat mult prea aproape. Aerul se schimba , si

72. atmosfera nu ma pluteste . Parca n-as mai fi respirat , n-as mai avea corp. Zbor
undeva in trecere , prin miile si sutele de amintiri , aruncata oricum intre aceste
doua brate . Sunt introdusa in mijlocul unui uragan divers de izbucniri , reflexul de
clipire diminuat la minim ,ma reconectez la explozia de ceva cunoscut ,in acelasi
timp enigmatic. Visez? Oare chiar visez? E un comar!Si daca vad un cosmar , de
ce imi place atat de mult locul asta . Anume bucatica asta ,unde sunt imobilizata de
acesti ochi. Sunt intr-un stupor ,stupida in reactii si cugetare , fac singurul lucru
devastator de important la moment …Il sarut….

73. Capitolul 7
Dintr-o clipa de la totala dorinta , la o placere agonisanta ,am ajuns sa ma agat de
gatul lui ,coplesita. Nu stiu mai exact de ce gem in gura lui , dar o fac . Imi trec
mana prin par tragandul peste corpul si asa incins , capturat de masivitatea sa.
Ma infund intr-un moment , in care timpul nu mai trece. Nu sesizez miscarea lui
pana cand nu ma impange de perete , tragandu-se inapoi.Deschid ochii , privind
inde-aproape fiecare miscare a lui. Totul e acaparat de oroare si soc, pur soc.
A pierdut echilibrul ce-l stapanea cu atata inversunare , e la fel de scuturat ca mine.
Isi trece mainile frustrat prin par.
“Cum…Tu…” Duce lipsa de cuvinte , atarn cu spatele de perete , cautand dupa
aer. “Cum indraznesti!?” Se rasteste ,dupa ce trecu rapid de la frustrare la nervi
puri.
Clipesc agitata , turmentata literalmente .Ma gandesc ce i-as putea spune , la cat de
pierduta ma simt , nevoita de a ma controla , nu cred ca as gasi ceva frumos ca
raspuns. Soptesc capitulata ,privindu-i buzele “ Tu ,de ce mi-ai raspuns?” . Gura
imi e uscata , lipsa de reculegere , si transa persistenta ma tumulteaza si mai mult .
Doamne! Vreau sa-l sarut din nou!
“N-am facut-o!” Urla de-a binelea , batand cu picioarele in podea. Pumnii ii sunt
presati in jos , stransi aproape rupandu-se de presiune. Nu mai stiu ce vrea sa zica ,
si nici idee nu am daca a facut-o sau nu .Important e ca vreau sa revina peste mine.
Chiar daca o sa stea ca o statuie ,oricum corpul meu ii cerseste prezenta.
Paraseste atat de rapid liftul , ca nu am clipit de trei ori.
Nu pleca , nu facu nici un pas inainte , cu spatele la usile dechise ,ce se zbate sub
muschii masivi.
Ii cadrez fiecare miscare catusi de micuta ,cu sufletul la gura , ochii pierduti ,si
buzele inca simtindu-i atingerea. As vrea sa zic ca nu m-a afectat.La dracu! M-a
afectat! Tremur toata ,salivez speriata post-sarut , cu mainile inca pe ceramica
colorata.Zvonul de tick , dar nu am puterea si nici dorinta de a-l scoate din privirea
mea.
Usile se clatina abia sesizabil , ascensorul isi condamna actiunile , ca intr-un rulou
cautand sa ma inchida in interior.
Brandon zacea stratificat pe dupa trecerea din cutie , si probabil de la auzul
ascensorului se intoarse complet . Ma zgudui ,electricitate si delir iesind din ochii

74. lui ,evaporandu-se in ai mei. Negru peste albastru. Inghit in sec ,circulatia sangelui
se reconecta ,animalic tumultand fiecare centimetru din corpul si asa sleit.
Pot pipai tot , tot ce ascundea prin pelicula negrului sau. Disperare ,ura , regret ,
ne-incredere , distorsionare ,impulsuri receptionate la capat de fir. Pentru
momentul meu raspicat in patru , ii sunt acel fir. Si fie el ca o stie sau nu, il simt!Ii
simt sufletul!
Usile se inchid complet , stopand orice se intampla acolo. Totul se evapora ca o
ceata , ochii nu mai vad tunelul fermecat. Vita de vie a disparut , am ramas numai
eu si tavanul liftului. Caut aer , il cersesc proptita de balustrada. Mi-am incleiat
talpile de podea ,blugii mi se par mai stramti , cum si maioul straveziu.
Arat la sigur ca o fantoma spalata ,mototolita ca si rumegata de situatie. O data cu
minutele scurse , si cutia micuta adusa la suprafata , mi se conecteaza fiecare parte
disparuta din ratiune.
Ce-am facut?! Ce dracu am facut?! Cum am trecut de la a-l insulta la al saruta in
cateva clipe? Cum?! A descurs atat de rapid , ingropata in mainile lui masive , cu
ochii fixati pe tinta. Ce a fost momentul de trecere ,de la ura si groaza la o pura
dorinta ? Cum am ajuns acolo?
Adelaide! Unde te-ai bagat?! Liftul se opreste , ies ametita clatinandu-ma pe
calcaie , alerg cu ochii prin coridorul mult prea sufocant. Totul este atat de mic ,
sau eu nu mai pot percepe marimile cladirii?
Aerul rece imi loveste fata si umerii dezgoliti , nu simt nimic. Nu-mi e frig! E totul
atat de sufocant ,parca vad aburi de sudoare prin imprejurimi. Am halucinatii?
Chiar am?
Nu inregistrez spatiul , am ramas blocata in cutia dreptunghiulara , cu o balustrada
din franghie , si cu niste buze lipite de ale mele. Din nou , ce a fost in capul meu?
Ma zgudui ,realizarea loveste in mine! Sunt ingrozita! Ingrozita nu pentru sarut ,
nu pentru moment si nici pentru insulte. Ingrozita pentru ca m-am pierdut in acea
imprejurare , am plutit hurducata de revoltele inimii mele si a creierului
deconectat. Ingrozita pentru ca mi-a placut! Nimic nu s-a comparat cu asta!
Absolut nimic ! Nici chiar….Nu pot sa cred! Il compar cu Lucas?! Pe nesimtitul si
prost educatul de Brandon il compar cu viitorul meu sot! Sunt atat de toanta!
Ma lovesc peste cap , destul de tare. O iau la fuga , la propriu , fug pe coridorul
deacum mult prea larg.
Ajunsa la masina , plamainii mai nu imi explodau cand ma arunc pe bancheta din
spate ,trantindu-ma dureros pe spate.

75. Imi acopar ochii cu palmele , sperand ca totul a fost un cosmar. Sper ca o sa-i
deschid ,si nu voi mai fi aici. Voi fi acolo unde trebuie sa fiu , cu Lucas si viitorul
Senat in maini.
Imi aman gandurile intr-un loc intunecat , mizand pe schimbarea temei pentru
creierul meu. Va imaginati cat e de greu sa-ti stabilesti niste limite ale gandurilor
vorbite , sa nu mai zic de gandurile non-verbale. Pe cine naiba am facut eu
ipocrita?! Eu sunt! La dracu! Eu sunt!
Ma infurii , pumnii formandu-se imediat , lovesc pielea de sub mine. Cum am
indraznit?! Cum am putut sa fac asa o prostie! L-am sarutat! Chiar am facut-o!
Derulez fiecare miscare , fiecare inspir si expir , transpusa imaginar ,inapoi , in
liftul ala. Ma uit dintr-o parte la noi , inghitand in sec , nu-mi pot opri inima de la
saltul gigantic si bataile imediat accelerate.
Eu la perete , cu mainile pe gulerul maioului lui , si buzele atat de apasate de ale
sale incat as putea sa-l sufoc. Cu oroare , fac un pas in fata , tragand in a lungi
momentul de depozitare a fantomei mele acolo . Brandon e cu ochii deschisi
,intimidat. Acum e randul meu sa ma sochez ,nu cred ca l-am vazut sa fie intimidat.
Insa ,din nou , nu l-am vazut decat de 2 ori in viata mea ,ambele ori fiind un razboi
total. Imi alung imediat mustrarea de constiinta si caznirea de sine , nu am timp
pentru asta. Ma axez pe reflexia lui , pe cum reactioneaza. Dura mai putin de o
secunda ca eu sa-mi plantez si mai mult buzele peste ale lui.
Urmata de… Nu! Nu pot sa cred! S-a miscat , jur ca s-a miscat! A intins un picior
in fata , largindu-mi picioarele stranse , se fixa intre ele. Am gemut ca rezultat ,
saltand palmele pe gatul lui , apropiindu-l cu ardoare. Si-a coborat mainile de la
nivelul capului meu cu un tremur in jos , pana cand…Ce?!
Deschid ochii cu orbitele cat o ceapa. Nu numai eu mi-am iesit din minti! El mi-a
raspuns! Sa fiu al naibii! Mincinosul! M-a facut sa ma simt vinovata ! Defapt ,
eram atat de distrasa de buze , incat nu mai duceam contul la aluziile lui.
Acum e clar de ce s-a impins de pe mine ca un speriat de toti dracii. Dupa ce ca
mai nu mi-a atins soldurile mele , a reusit sa si mai dea vina pe mine.
“Telefonul!” Ma distrag ,gandurile risipindu-se ma ridic din pozitia culcat.
Scotocesc dupa telefon , robotul mereu imi prevesteste apelurile daca eu nu
reactionez la ele. Cat nu sunt in masina , e un plus in a ignora ,ei bine , cand sunt in
salon e alta discutie.
Ohh Doamne! 15 apeluri de la Valeh ,12 de la Lucas , 18 de la tata si 34 de la Jos.
Zici ca eram pe moarte!Ignor pe toate inafara de Joseph , ce il contactez imediat.

76. “Doamne !Lily! “ Expira terminat , cu un suspin agitat pe fon.
“Salut Jos!” Radiez vesela fara nici un motiv. Incredibil! Frustrata cu doar o
secunda in urma , si vesela dupa alta. Cum suna asta ?
“Unde esti ? De ce nu raspunzi la apeluri?! “ Striga. El striga la mine. As putea sa
ma infurii , dar daca Jos o face ,atunci totul e cu adevarat serios. Ce s-o mai fi
intamplat si de data asta? “Ai idee ce se petrece in casa acum? Valeh te-a dat in
urmarire generala! Dupa ce a verificat dispozitivul tau de urmarire si l-a vazut
deconectat , a pus garzile…” Il intrerup fara sa-l las sa termine.
“Ce?” Ma agit pe scaun , iesind pe usa , ma asez la volan.
“Esti in cautare cu garzile de la palat.” Ohh! Nu se poate! Nu! Nu!Nu! O sa am
probleme! O sa am mari probleme daca ma gaseste aici!
Ambalez automobilul , accelerand pe strada intunecata.Unde s-a dus toata lumina?!
Am ajuns aici la trei dupa amiaza si am iesit noapte la 21? Firar! Am dat-o
groaznic in bara!
“Cati Jos?” Am nevoie de un plan . De un motiv beton pentru care eu nu am
raspuns la telefon , si mi-a fost deconectat micro-chipul. La naiba! Nu am nimic!
“Cel putin 30 , poate si mai multi!”
“Unde esti acum?” Rotesc volanul la stanga , citind harta de pe bordul imens.
“Sunt in casa , body-guarzii personali au fost mobilizati prin teritoriu ,dupa cele
intamplate la Intrunire.” Am reusit sa uit de exploziile de azi. Am uitat ,la dracu ,de
tot! Chiar si de siguranta mea! Bine ca nu am putut sa uit de Brandon!
“Lily “ Vorbeste de la celalalt capat ,dupa ce urma tacere la explicatia lui. Am
ajuns la ideea de a pleca la G+ , as putea inscena cum ca am fost cu Betta tot acest
timp . Sper ,la naiba , Drake sa nu fie acolo. O sa ma trezesc sfartecata in al treilea
cerc al iadului ,daca va banui ceva roscata. Nu ne suportam si e destul de evident ,
daca va vedea vre-o sansa in a ma distruge, o va face fara dubii.
“Jos ,unde e Betta?” Habar nu am de ce il intreb, dar dupa explozia de mai
devreme poate are ceva informatii.
“Ar putea fi acasa . Nu stiu.” Ei bine eu ma rog Domnului sa fiu la club. Daca nu,
atunci am ratat-o! Si am ratat-o de grasa! Nu va avea cine sa-mi confirme prezenta
mea acolo ,sunt dusa!
“Ai grija.” Zice grijuliu Jos si inchide. Accelerez Audi ,trasand si pe trotuar
virajurile abrupte. Strazi inguste!

77. Bett raspunde la al doilea apel , muzica zvacnind in timpanele mele. Nu pot
exprima in cuvinte cat de usurata ma simt. Nu mai am nevoie de cuvinte , ii inchid
in nas la strigatele de “Alo”. E in club.
Pun pe turbo , masina zburand pe asfaltul drept. Mutata pe autostrada , includ auto-pilotul.
Schimband pozitia , ma salt in spate. Va trebui sa-mi schimb hainele ,cu cat
mai credibil voi arata , cu atat mai usor voi convinge garzile. Nu sunt atat de sigura
de Valeh , insa chiar daca risc o pedeapsa de zile mari ,nu cred ca eram mai vie ca
acum. Nu sunt inca gata sa recunosc din ce cauza , insa o stiu de ce. Si de ce
trebuia totul sa fie asa?
***
“Cheam-o pe Betta” Ii spun masivului de la intrarea in club , cu bratele
incrucisate si un chip ce ar trebui sa te goneasca.
“Si tu esti?” Glasul haraind mai mult decat a cauta un raspuns omeneste.
“Lily Nibole.” Isi dadu ochii peste cap , scotand cheia electronica din buzunar ,
descuie usa ,numai atingand-o.
“Distractie placuta.” Din nou harai ca un caine.
“Cata politete draga .” Spun , trecand val vartej in interiorul ancorat cu culori verzi
fenicate. Clubul le apartine parintilor lui Betta , iar prietena mea imi ofera
privilegii in ale distractiei. N-as putea spune ca le-am folosit pana acum , dar
situatia in care ma aflu, e exceptionala. ”E deabea inceputul Adelaide!” Ratiune
nebuna , dispari! Nu am timp de asta!
Lenta albastra lipita de tavan , si floricele atasate de marginile de sus a lampilor
acopera intreg coridorul.
Muzica ma inunda aproape imediat . N-as putea fi mai grabita decat acum.
Gasesc telefonul atasat pe coapsa,sub rochie, cu o curea lipicioasa. Conectez
dispozitivul de urmarire , si lipesc telefonul la loc. Imi trec mainile prin par
infoindu-l ,ma opresc cu mana pe manerul auriu. Cu doua inspiratii , si navalesc in
nebunia adevarului.
N-am timp de cautari ,parul intunecat al Bettei mi se arunca in ochi cum ma
apropii de aparatul cu Kadril. Asez mana sub ac , achitand in acelasi timp. Privesc
ceasul de pe mana , verific ora. Perfect, in 20 minute garzile vor fi la intrare. Aici
nu vor da buzna , vor trimite pe cel principal sa ma verifice. Va trebui sa reusesc
timp de aceste minute sa gasesc un tip , sa beau ca sa miros ca un bar si sa mi-o
trag. Nu stiu sigur daca voi face ultima , dar la restul ar trebui sa ma grabesc.

78. “Lily!” Supla de Bett , imbracata in niste sorti albi ,extrem de scurti si un maioul
cu buricul gol, ma imbratisa entuziasmata.
“Salut la alcoolici.” Dau din cap la barbatul alaturi de ea.
“Finn vodka.” Bate palma peste masa barului.
Privesc suspicioasa tanarul ce ma soarbe din priviri.Recunosc rochia imi e putin
mai jos de buci , si bustul mi l-a ridicat extrem de mult. Iar culorile vii , sunt ca un
flagulet rosu pentru barbati ,dar nu sunt interesata.
Ii arunc o privire fetida , asteptand sa se dezica in a-si musca buza inferioara in
timp ce ma masoara.
“Tine.” Nu astept alta invitatie , trag vodka peste cap , Kadril inca nu si-a facut
efectul si eu deacum beau. Prea bine , nu am atat de mult timp.
“Alta.” Strig lui Finn , ce face acelasi lucru ca neandertalul de la un metru de mine.
Ce mama ma-sii? Ok , nu vin atat de des in rochii ,dar ,serios?
“Finn” Imi arunc mainile in aer , tresarind, turna alt shot.
“Multumesc.” Exclam sarcastic.
“Sunt Vale” Se introduce tipul de langa Bett. Intinde mana , asteptand vre-o
reactie .Nimic.
“Cat ai ?” Dau gata si al doilea pahar.
Finn repeta fara sa mai zic un cuvant. Bett se agita pe scaun , zambind ridicol.Imi
dau ochii peste cap , si-a tras-o! Cu el?! Nu judeca pe altii dupa tine.
Agit vodka , in timp ce tipul pare sa isi cantareasca optiunile in raspuns. Clar! Nu
are mai mult de 20. Blestemati de copii!
Dau din cap dezaprobator , cerand alta vodka.
“Nu mai fa atata agitatie Vile,stie deja ca ai mai putin de 20.” Ma asez alaturi de
Bett , sorbind lent lichidul toxic arzator. Miros , cat mai mult miros de alcool.
Telefonul imi vibra pe coapsa. Ma afund cu fesele mai mult in scaunul moale.
Garzile vor fi aici din clipa in clipa. Le-a luat mai putin timp decat am crezut.
“Bett.” Ii spun la ureche , distragand-o de la animalutul ei de companie , care nu
are nici 20 de ani.
“Da.” Isi intoarse ureche sa ma auda.

79. “Am nevoie de un serviciu.” Cu o fata ce practic implora ajutor , ii astept
confirmarea.
“Oricine nu te-ar intreba de cat timp am fost aici , te rog sa confirmi ca am venit o
data cu tine.” Isi intoarse capul de-a binelea , privindu-ma ganditoare.
“S-a intamplat ceva?” Dau din cap , si infirm suspiciunile ei.
“Doar am fost la alt club , si nu vreau ca mama sa afle.E posibil sa trimis vre-un
bodyguard sa ma caute.” Ma rog sa creada ce i-am spus , n-as putea sa-i spun mai
mult,nu m-ar intelege. La naiba! Nici eu nu ma mai inteleg!
“Ok. Nu vad nici o problema. “ Spune cu un expirat usor. “Dar daca ai avea
probleme mi-ai spune , nu?” Dau din cap , ridicand paharul de vodka in cinstea ei
,beau semnificativ de mult.
Ma ridic de pe scaun , e timpul sa-mi gasesc un cavaler. Chiar daca va fi o
acoperire, am nevoie cat mai repede de unul.
“Plec prin jungla.” Fac din ochi brunetei , lasand-o cu un zambet imens pe fata. Se
conecta la ceea ce vorbeste Vile .
Ma rotesc in jurul ringului de dans de cateva ori. Ma refuz de niste jegosi ,care s-au
agatat insistent de mine , m-am oprit la un tip de la al 2lea etaj. Daca nu ma insel e
singur , nu ca ar fi contat.
Imi fac drum spre el , apucand sticla de bere din mana unei tipe ce doarme lipita de
perete. Nici nu a avut suficienta putere sa o deschida. Rotesc capacul rugos , si
sorb din lichidul amar.
Telefonul vibreaza pe pielea picioarelor mele. Sunt aici! Maresc pasul , la nici 1 m
, ma opresc in fata unui om cu uniforma.
“Domnisoara Nibole?” Cu ochii inca pe bocancii lui , masor lent toata lungimea lui
, oprindu-ma la capul acoperit cu o sapca de culoare argintie.
Toata uniforma de aceeasi culoare , si un baston abia vizibil sub jacheta. Uite si
garzile mele.
“Chiar eu.” Trag aer in piept , pastrand un calm calculat. Arunc o privire dupa
spatele lui , la strainul care mi-a captat atentia, a plecat. Perfect!
“Regina va dat in cautare.” Spune scurt si apasat. Ma ia drept o acuzata , asta imi e
clar.
“Si tu esti aici , pentru ca…?” Imi ridic o spranceana la el. Sunt buna de actrita,
stiu! Numai unul Dumnezeu vede cum tremur si inima imi bate.

80. “Sa verific siguranta D-voastra.” Facu un pas lateral , stopandu-ma in a trece pe
langa el.
“Asta am inteles , altceva?” Mai iau un gat din berea rece , sperand sa ma lase in
pace.
“Nu va functiona dispozitivul.” Ii trag o privire mortala.
“Uite Mister Stea Stralucitoare.” Fac un pas in spate pentru a-mi incadra toata
silueta lui in diapazonul vederii. “ Ati verificat ca sunt bine , acum puteti
pleca?Am alte lucruri de facut.” Caut cu gura ,sticla de bere.
“Cu cine sunteti aici?” Ok , la asta m-am asteptat.
“Cu Betta Solfrein.” Raspund aparent plictisita , dupa ce rulez demonstrativ ochii.
“Si unde e ea?” Cu sticla in mana , arat cu degetul spre barul unde inca mai sta
bruneta.
“Chiar acolo.” Inghit berea din gura dupa ce m-am jucat cu ea.”Acum ma scuzati ,
am nevoie sa plec la baie.” Cu o miscare a sapcii , se scuza indreptandu-se spre
bruneta.
Pfiu! Era cat pe-aci! In Bett pot sa am incredere, asa ca orice i-ar spune il va
fermeca ,apoi il va convinge ceea ce si eu voi crede .
La masa de alaturi , las sticla goala ,si pasesc relaxata spre baie. O cotitura spre
dreapta , se dezvaluie reteaua familiara de coridoare. In numar de doua , stang si
drept cu usi pe ambele parti. “Usi de One night Stand.” asa le numesc toti. Ar fi
perfect in a ma ascunde in una din ele , in timp ce poate mi se va calma respiratia si
inima. Imi mai lipseste si vibratia in brat .
Prima usa ,cu glasurile si urletele dau de inteles ca e ocupat. Urmate de altele 5 , si
inca patru . Ma dezic de coridorul din stanga , merg spre cel din dreapta, cateva usi
sunt incuiate , iar una se deschide surprinzator de silentios.
“Mai tare!” Ma retrag din usa , dorind sa o inchid , insa glasul familiar pitigaiat ma
razgandeste.
Drake?! As rade cat de tare pot , dar mai mult ma tenteaza sa ii stric partida.Cum
am mai spus nu ne inghitem.
O deschid suficient sa vad jumatate din fese dezgolite si spatele complet gol ale
unui barbat. Nu pot opri chicotitul ce iese printre buze.

81. “La dracu!” Marai o voce barbateasca , ce ma defenseaza pentru a ma aduce
mental in genunchi.O stiu , trece pe mine un soc electric , si usa se loveste brutal
de perete.
Nu-mi pot inghite lacrimile ce se roiesc pe la colturi .Ar fi ceva daca mi-ar pasa , in
schimb vad un cosmar ce nu numai ca ma raneste groaznic , insa ii aduce pe corpul
dezbracat si fata lui Drake un ranjet diabolesc ,reprezentat dramatic.
“Lily?” Lucas speriat , se retrage din ea . Mainile imi tremura , si nu stiu de ce ar
trebui sa fiu mai terifiata , de faptul ca persoana de care sunt indragostita si-o trage
cu una din prietenele mele , sau ca in loc sa-i vad fata tradatoare , tot ce vad e fata
lui Brandon , ochii lui negri cu buzele ce mi-au daruit cel mai nebun in acelasi timp
cel mai demential lucru. Dupa ce isi incheie pantalonii , dori sa se apropie.
“Nu.” Mainile mi se ridica mecanic in fata .Nu-mi recunosc glasul ce a erupt din
mine. Admir dureros de mult ceea ce ar trebui sa ma faca sa plec pur si simplu.
“Lily te rog sa ma asculti.” Strang din pleoape , strivindu-mi muschii palmelor in
pumni. Cu o ultima privire spre Drake , ii trimit toate cele mai sincere felicitari.

82. Capitolul 8
Pas dupa pas , fuga dupa fuga ,ajung la un punct culminant in care poti sa dai foc la
tot .Absolut totul arde , cu atat mai mult inima mea. Nu ma ajuta nimic. Nu ma
ajuta muzica detronant de zguduitoare, in timp ce ,in jur roiesc scene de dansuri cat
mai perverse. La dracu! Tot ce vad e scena de sex , o scena blestemata de sex.
Sunt beata? Sper ca sunt , pentru ca furia si tradarea ,nu mai au loc in paharul din
mine. A erupt undeva in adancuri.
In centrul clubului , sub al treilea glob plin de sticlute stralucitoare ,ma opresc. Ma
opresc ,pentru ca, nu stiu unde merg . Ma opresc, pentru ca ,in jurul meu, sunt
numai barbati . Ma opresc ,pentru ca, am nevoie de aer si timp. Totul s-a surpat din
mine . Au facut un cutremur , apoi ca un tsunami m-au strivit moleculele
impunator de mici.
Asta ar fi trebuit sa simt? Doar nu-i sunt iubita , doar nu am nimic la ce as putea sa
pretind. Ohh cat ma doare! Imi invelesc soldurile cu palmele ,cautand alinare .
Caut bandajare de la sutele de rani deschise simultan.
Asa e! Probabil la cat de proasta sunt ,am meritat asta . Si sunt furioasa pe faptul
ca, nu am plecat pur si simplu. N-am facut o scena de zile mari , dar….Imi scutur
capul dureros , isteric in toate partile. Iesi din fata mea! Vreau sa sterg imaginea ce
se tot ruleaza in ochii mei. E destul de clar ca nu e in acelasi plan creierul meu.
Dezisa de scupule , de ultimele picaturi a realitatii , ma rotesc brusc la 360 de
grade. Capul sus , ochii inchisi cat mai strans ,si mainile larg deschise. De cat timp
stau aici? Mai putin de 3 minute , care par o adevarata vesnicie!
M-am oprit pe loc sau inca ma rotesc? Picioarele se impleticesc ,dezechilibrata sub
muzica devastatoare, infuniata de doua brate.
Ma imping imediat din stransoare . Ochii il gasesc la spatele meu , cu ochii
precauti , buzele stranse intr-o linie nervoasa si mainile atarnand pe langa corp.
“Lily…” Socul meu e mai evident ca in fata usii. La cat ar trebui sa arat de
devastata ,incat in ochii lui sa vad atata mila? Merit mila lui?
Facu un pas spre mine , cu umarul intors la stanga ,ma dau aparator in spate.
Ochii i se imblanzesc si mai mult, ridicand mainile reusi sa ma atinga. Ma urasc
pentru lipsa de reactie. Din cauza starii mele incetinite , nu pot decat sa inregistrez
o miscare pentru cateva secunde. Tresar la degetele lui moi pe obraji , cu ceva
umed ce mi se insira si mai tare pe piele. Plang? Inca o fac? Nu simt nimic!
Atingerea probabil delicata e ca o briza ce nu ma afecteaza deloc.

83. “Lasa-ma sa-ti explic.” E cu mult mai aproape decat era la inceput. Cand a reusit sa
se miste?
Imi scutur capul , orice ganduri aparute rotesc si mai mult sutele de cutite in mine.
Furnicaturi si intepaturi ca de viespe pompeaza pe toata suprafata corpului.
“Imi pare asa de rau.” Se pare ca tot ce pot sa vad, sunt ochii lui. Nu m-am miscat
un inch. La cat e de terifiat ,probabil sunt ca naiba.
Ce-ar trebui sa fac? Are sens sa-i spun ca ma doare , cand totul imi e scris pe fata?
M-a tradat ,chiar daca mai sunt doua luni pana la nunta ,si nu am blestematii de 25
,nu pot sa ignor sentimentul adanc de umilinta si schimb. Ma simt schimbata!
Inlocuita cu Drake. Cu oricine putea sa o faca , il intelegeam , dar nu cu Drake! Nu
cu ea! Si stie , stie in ce relatii suntem. Stie ca aveam oricum sa aflu , ea avea sa se
asigure. Asta doare! Nu s-a gandit cu cine o face! Ca plus la toate , e porno scena
vizionata de mine. Ma bine de atat nu a putut sa mi-o faca, roscata.
Cu gandurile prin imprejurari , privesc in departare spre coridoarele alea. Sta acolo
, o vad uitandu-se la noi. Ma uit la Lucas la 1 m de mine , cu privirea lui de catelus
plouat , si revin peste ea. Brusc mi se face greata , vreau sa vomit. Ii intorc spatele
si-l las fara sa-i spun un cuvant.
Imi accelerez mersul , trantindu-ma in cativa prin cararusa pe care mi-am ales-o.
Nu-mi mai pasa pe cine impang , pe cine lovesc si de cine pur si simplu nu vad.
Calc orice imi sta in cale , cu ochii prin localul plin ,caut singura nu stiu ce caut.
“Lily!” La auzul glasului lui , sar peste pas dupa pas. Aproape alerg printre oameni
, si alte lovituri ce ma zguduie la maximum. Imi tiuie urechile ,basurile sunt mai
puternice , si boxele deasupra capului meu ma dezorienteaza.
Atinsa de brat la spate , ma retrag inainte cu si mai multa staruinta. Lasa-ma in
pace! Vreau sa ma lase in pace!
“Hey!” Cu alte maini in jurul meu ,privesc in sus la barbatul cu miros ne-familiar.
“Salut politicosilor.” Imi spune, cu un zambet jucaus.
Primul impuls ,sa-l impang de pe mine. Nu am chef de alte istorioare tragice ,pur si
simplu ,vreau sa ma lase toti in pace. La glasul lui Lucas din spatele meu , ma
dezic de gandurile mele,raman tintuita in imbratisarea lui David.
“Salut David.” Clipesc ,evaluand starea in care ma aflu ,si ce pot sa fac ca sa scap
de Lucas.

84. “Lily.” Imi intorc capul , strangand camasa lui Dave in mana. Il las sa ma
imbratiseze demonstrativ. Desi ma echilibrase din fuga prin club , ma bucur de
sentimentul fals de siguranta.
“Il cunosti?” Ma intreba brunetul , uitandu-se in jos.
Dau din cap , desi vroiam cu toata ardoarea sa spun “Nu”.
“Lily trebuie sa discutam , mergi cu mine.” A fost o constatare ignoranta in ceea ce
priveste opinia mea. Imi retrag bratul din momentul in care ma trage spre
el,afundandu-ma la pieptul strainului.
David ma imbratisa ca un rulou , miscandu-ne la un pas departare de saten.
“Ce-ti permiti?” Politicos ,in acelasi timp cu tembrul vocii ridicat , se facu auzit
printre zgomotele muzicii.
Suntem conectati in lumea asta , nici nu mai atrageam atentia la muzica.
“Ea nu vrea sa mearga cu tine.” Cu capul drept ,e cu mult mai inalt decat
Lucas.Desi asta nu-l intimideaza deloc.
“Cine esti tu, sa crezi ,ca stii ce vrea ea?!” Urla de-a binelea , dorind sa-mi apuce
din nou mana.
Dave ma baricada cu corpul lui , lasandu-ma la spate. Ma simt un copil ,un copil
ranit groaznic , cersind dupa un timp pentru reabilitare. Si cu toate ca vreau Lucas
sa plece , stiu de ce nu o face. Mereu avem acelas scenariu . Dupa fiecare cat de
micuta cearta , ne clarificam pe loc ,pentru ca ,dupa ,ori eram prea furioasa , ori el
era prea orgolios pentru a ma asculta. Rezumandu-ne la ignorare cu saptamainile.
Si fiindca, termenul pana la casatoria noastra e relativ mic ,am decis ambii sa ne
hotaram fiecare problema direct. Iar in cazul dat , Lucas stie ,daca ies din club in
halul asta , nu voi mai vorbi cu el pana la ziua mea de nastere. A calcat-o rau, iar
ochii sai imi spun ca o intelege perfect.
Brunetul nu-i raspunse nimic , dar dupa pozitia ocupata si-a trimis mesajul dorit.
“Lily.” Spune cu glasul ala melancolic , atat de domol ,pe care de atatea ori l-am
auzit.
Dave se intoarse spre mine , masandu-mi mainile , tremur ,idee nu am de ce.
“Vrei sa pleci cu el?” Dau din cap , privindu-l adanc in ochi.
“Ea nu vrea sa mearga cu tine.” Proptindu-se ca un perete in fata mea.

85. “De ce mama ma-sii te bagi in ….” Drake aparu la spatele lui , fixandu-si mainile
pe umeri.
Reflexul de greata mi se accentua , tinandu-ma de abdomen , inghit isteric saliva
din gura.
“Esti bine Luke?” Nu reusesc bine sa ma trezesc din scena sexului lor , ca il si
dezmiarda in fata mea?
Fiecare sentiment in mine moare. Orice era asociat cu partida aia , tot ce am vazut,
fiecare clipa ce o tineam ca sfanta , a ars in momentul asta. Nu stiu daca mai
gandesc , insa la sigur cand il iau pe Dave de mana si ma feresc din siguranta
spatelui sau ,aduce adevarata rana la suprafata .
Lucas ma priveste orifiat , cu mainile facute in pumni , astepta . As minti daca as
spune ca stiu ce asteapta. Cu fiecare clipa in care ii vad bratele ei , totul se stinge.
Apare un desert , un gol ca o gaura neagra ,ce trage universul creat de el intr-un
intuneric din care nu cred ca o sa le mai intorc.
“Ma insotesti pana acasa?” Soptesc brunetului la ureche. Ochii lui ma privesc
suspicios , si cu o miscare a mainii ma imbratisa pe dupa umeri , strangandu- ma .
“Lily.” Satenul ma opreste , uimindu-ma prin faptul ca nu ma mai afecteaza
atingerea lui.
“Unde te duci?” Largindu-i lent apucatura , ma uit cand la unul cand la altul.
“I-ati mainile de pe mine.” Harai ,Drake retragandu-se imediat.
Am tresarit la ordonul lui , cu toate ca nu mai conteaza ce spune si ce face.
“E ok Lucas.” Spun extrem de calm , oprindu-ma la bratul brunetului.
“Nu! Nu e ok. Lasa-ma sa-ti explic.” Dau din cap , regasindu-mi linistea goala.
“Nu trebuie sa-mi explici nimic ,e ok.” Ne indepartam de ei , lasandu-l pe Dave sa
ma imbratiseze protectiv. De-ar sti cat de mult ma mentine bratul sau acum.
“Lily te rog!” Striga in urma mea , decid pentru prima data in viata mea sa-i ignor
glasul ranit.
“Esti bine?” Rupse tacerea dupa ce am iesit afara.
Expir si inspir de cateva ori , cu mainile in solduri. Ei uite ca calmul meu gol m-a
parasit imediat cum am parasit localul . Durerea a revenit in putere maxima , m-as
catarama pe pereti daca m-ar ajuta cu ceva.

86. “Multumesc pentru ajutor.” Ii sunt recunoscatoare pentru simplul fapt ca ma
sustinea.
Nu mai stiu sigur daca aveam suficienta putere, sa-l infrunt pe Lucas. Mereu ii
cedam , mereu il ascultam .Dar nu si de data asta …Nu mai este la fel acum…
Poate ca suna imatur , poate ca e mult prea devreme sau mult prea tarziu , dar cutia
aia din ceramica , si momentul ei de o totala confuzie mi-au deschis ochii la multe
lucruri. Una din ele e ca , orice ar face Lucas , nu va putea readuce totul ca inainte.
Ca o lampa ce s-a ars ,fix asa ma simt eu acum, fata de el.
“Nu-i pentru ce.” Se scarpina la ceafa jenat. “Nu o sa te intreb ce s-a intamplat
intre voi , dar daca e din cauza rochiei , atunci a avut dreptate.” Ma privesc din cap
pana in picioare , si nu vad mare treaba in haina asta. Ii zambesc absenta , a
incercat sa ma relaxeze .
“A fost un compliment sau o insulta?” Murmur sec , uitandu-ma la imbracamintea
lui.
Nu e acelasi stil de imbracaminte care il au cei de la Tile’s. E cu totul diferit fata de
ceea cum arata Alec , sau Brandon. Da…Brandon… nu e cu nimic asemanator cum
se imbraca el si Dave. David e exemplul perfect a-l tipilor cu care comunic zi de zi
, dar nu si Brandon. Revin din nou la cutia aia. Am nevoie de mai mult timp creier
lipsa! Orice gand nu as dezvolta,el gaseste asociere cu liftul ,facandu-ma sa trec
din nou si din nou prin momentul ala.
Cel mai penibil e ca, desi am avut o seara mai proasta nu ai unde , gasesc ceva nou
in mine. Si anume, zambetul ce reapare ,numai comemorand sarutul ala. Si prin
asta mi-am schimbat viziunea …poate si nu in directia corecta ,dar nu pot face
nimic in privinta asta.
“A fost o constatare.” Dadu din umeri , cu mainile in buzunare.
“Multumesc Dave ,e foarte dragut din partea ta.”
“Sunt putin socat.” Zice ,zambind .
“De ce?” Intreb , mergand alaturi de el , apropiindu-ne de masina.
Telefonul imi vibra pe coapsa , am si uitat ca il am. Scotandu-l ,regret ca am facut-o.
S-a simtit infrans in club , o sa ma sune ca sa vorbeasca.
“Prima impresie despre tine a fost nu tocmai…”
“Placuta?” Il intrerup , deblocand masina , apas pe ignore al apelului.

87. “Stii tu … genul de tipe care se cred super atragatoare si super destepte .” Imi ridic
o spranceana , proptindu-ma de usa deschisa de la sofer.
“Si eu nu arat ca o tipa atragatoare si desteapta?” Ironic vorbind ,il tachinez.
Pot fi o nesuferita de multe ori , de aceea nu ma mira ca imi spune asta, e placut ca
nu ma mai considera asa.
“Incerci sa ma tachinezi cumva?” Zambi ,dezgolindu-si toti 32 de dinti.
Imi amintesc de Vicky , sinceritatea lui Dave , mi-a provocat comparatia intre ei
.Ar trebui sa opresc asta! Dar cum?
***
Trei saptamaini au trecut ca prin vis. Numeroasele Sedinte si pranzuri in familie
mi-au amintit de Ziua Victoriei. Multe s-au schimbat dupa incidentul din “G+” .In
primul rand , relatia cu mama mea s-a imbunatatit. Am ales in a accepta unele
compromisuri , deci certuri sunt din ce in ce mai putine. Pe tata nu l-am mai vazut
de dupa explozie , Valeh mi-a explicat ca e plecat cu Proiectele Cadranului
Holografic in nordul Platoniului. N-am mai facut prostest in privinta asta , nu avea
rost.
Sedintele Senatului au devenit din ce in ce mai drastice ,datorita Bombelor din
Ziua Intrunirii , au urmat o serie de regulamente ce prevedeau restrictionarea
accesului persoanelor de rangul al treilea in apropierea Familiilor Supreme ,
inclusiv si a noastra.
Vila a fost pazita excesiv in prima saptamana , dar dupa multe alte incercari de
verificare fara succes , s-a ajuns la limita normala a garzii.
S-au inmultit camerele de luat vederi , servitoarele avand un grafic bine transpus in
ceea ce priveste intersectarea cu stapanii.Cu toate acestea , asta nu a impiedicat-o
pe Vick sa-mi violeze spatiul personal. Sa spun ca nu am incercat , am facut-o si de
foarte multe ori. I-am ignorat apelurile , nu-i raspundeam la mesajele ce includeau
niste adrese de care auzeam prima data. Pana cand nu isi facea aparitiile la usa
camerei mele. Dupa ruptura dintre mine si Lucas , eram moral dependenta de
discutii cu calculatorul. De aceea ,nu m-am mai opus in privinta ei. Am acceptat
discutiile fara sens , uneori surprinzator de sincere , dar care m-au facut sa uit de
tot ce ma afecta.
N-am fost suficient de puternica pentru a da ochii cu Brandon . Nici nu cred ca ar
vrea-o el , la cat de furios si dezaxat era , sigur ma lasa fara plamaini la o eventuala
re-aparitie. Deci ,nu am riscat , fizic pur si simplu nu eram gata. Datorita moralului
dat la pamant , nici corpul nu se simtea bine.

88. A doua saptamana , cu noi sufluri si programuri incarcate , mi-am eliberat din nou
calendarul pentru fuga de dimineata.
La 5 ,cu castile in urechi si muzica data de Vicky , descopeream melodii cu glas
din ce in ce mai frumoase. Ajunsa la limita in care doar pe astea si le favorizam.
Valeh cazuse deaccord in ceea ce priveste discutiile mele frecvente cu Vicky , insa
imi daduse pe cap mormane de documente, pentru analiza. Trebuia sa aleg ce ar
putea fi aprobat si ce nu avea loc in Sedintele Senatului.
Oricum ar fi , la sfarsitul saptamainii , dupa extenuarile in ale citirii fara muzica si
distragere ,spre seara am iesit extra-orar pentru a alerga. Mereu ma calmeaza
joggingul , iar vocea din casti imi trezeste linistea sufletului .Acea liniste care o
aveam inainte de seara ghinionista. Da , acum exista un inainte si un dupa.
Deci , ignorand alte multe detalii , m-am ciocnit intr-o masina neagra in dosul
casii, pe la iesirea personalului. As fi putut sa ma mir , daca nu-l vedeam pe
Brandon sprijinit de capota ei. Ma oprise in loc momentul ciocnirii privirilor
noastre . Planuiam in a nu-l mai vedea niciodata , si dau nas in nas cu el in propria-mi
casa. Cat de ghinionist?
N-a scos un cuvant , ceea ce si eu facusem . Cu ochii inca pe el , si castile asezate
pe rand in urechi , conectasem muzica ,luand-o pe alee ,preluasem ocupatia inainte
de vederea lui. Prefacandu-ma atat de ne-afectata pe cat posibil, desi inima pompa
mii de hormoni prin mine ca un minereu infinit.
Alergatul ma ajutase numai in detaliu de a ma axa pe altceva .Ceea ce insemna un
singur lucru , intalnirea noastra ne-asteptata, m-a afectat.
A treia saptamana s-a dovedit a fi un reflex neconditionat in ceea ce priveste
ignorarea lui Lucas . Am ales optiunea in care nu mai urlam unul la altul ,ci doar ii
pun receptorul, sau si mai bine ,nu-i raspund. Dupa ce ca prima saptamana se
mutase pentru 8 zile intregi in casa noastra,iar locurile in care ma tot pandea erau
numeroase ,ma limitasem la camera mea ,si cu usa incuiata ,dupa fiecare bataie
verificam cine ma viziteaza.
Cu Drake nu cred ca aveam ceva de lamurit , scuzele ei patetic de prefacute n-au
facut decat sa ma faca sa rad .Asa ca ,doar am preluat relatia noastra de inainte
,omorandu-i orice neuron lui Lucas. Probabil nu intelegea cum vorbeam cu ea , dar
nu cu el.
Altceva ma lovise saptamana a3a , era faptul ca satenul stia prea bine cat de mult
tineam la el . Manipularile lui aveau sa aiba efect daca mai simteam ceva pentru el,

89. adevarul e ca nu mai stiu ce simt. Intr-un moment e absolut nimic , cateodata e
foarte dureros sa-i privesc numarul lui apelant.
Astazi e inceput de saptamana a patra ,si rezulta ca mai am 1 luna si jumatate pana
la 25. Agonia asteptarii , si oroarea cu care anticipez ziua hotaratoare , nu-mi face
bine deloc. La drept vorbind , imi e frica de ma ia naiba.
Poate totusi Bett avusese dreptate in privinta zilei cand faci 25.
Telefonul vibra in mainile mele ,facandu-ma sa tresar . Dupa ce respinsesem alt
apel de la Lucas , citesc mesajul blondei. “Ai promis! Sa nu indraznesti sa nu vii!
O sa-ti fac un masterpiece!” Rad la gluma ei , pentru ca face aluzie la o seara
destul de socanta pentru mine.
Discutasem mai bine de doua ore , si noaptea era cu totul peste gradina ,Vicky
facuse ceea ce nu am crezut ca voi experimenta vreodata. Ma sarutase , adica , ma
sarutase nu pe obraji sau pe frunte , ci direct pe buze. Nu reusisem sa reactionez ,
ca o facuse cu limba . Eram atat de terifiata , nu ma miscasem un inch . Daa, o
statuie sarutata de o fata. Dupa care urma rasetul ei obisnuit , cu explicatia
“Trebuia sa-ti vezi fata.” Procesasem destul de mult cele intamplate , intr-un final
blonda imi lamurise actiunile ei mult prea afectuase. Face mereu un “mastepiece”
la vre-o fata, pentru ca ii plac cele cu orientare heterosexuala. Paremise asa mi-a
explicat , nu mai tin minte , cert e ca ma ameninta mereu cu faza asta. Nu ca as fi
infricosata , dar nu e tocmai placut .
“Sunt gata , voi fi acolo .” Dupa ce ma implora saptamaini intregi , am acceptat sa
plec azi la clubul Tile’s. Dupa trei saptamaini ,ma duc acolo de unde candva
plecasem pentru totdeauna. Ar trebui sa ma invat ,sa nu zic totdeauna cand nu sunt
sigura de asta.
Uimitor e ca ,astept cu nerabdare momentul cand voi fi acolo , cu muzica lor
spectaculoasa , si atacurile scenetice ale lui Vicky . Si poate …il voi vedea din nou
pe Brandon…doar poate….

90. Capitolul 9
“Frumoasa imbracaminte” Suiera blonda , a tinut mortis in a ma imbraca cu
hainele ei. N-am inteles de ce a vrut sa faca asta , oricum ar fi a castigat.
“Esti atat de modesta.” Imi dau ochii peste cap , lovindu-i umarul jucaus.
“Ador heterosexualele “ Clipesc ,zambetul disparand treptat. Nu din nou.
“Ce?” Raspunde la privirea mea. “Sunteti atat de jucause.” Isi musca buza
inferioara subiectiv ,privindu-ma de la picioare pana la crestet.
“Si peceata ta ce spune in privinta asta?” Blonda se reduse la silentios.
Ma agit cu fata in oglinda , suvitele de par rebele aruncate haotic pe umar. Ochii
sclipitor de albastri , si pometi aparuti. Sunt mai mult stresata de imbracamintea
mea stridenta . Rochie neagra , spatele complet gol , doua cureluse aurii ce mi se
leaga de ambele coapse. Gatul dezgolit , iar bustul e surprinzator acoperit pana la
limita admisibilului. Am refuzat bijuteriile ei , ramasa la gat cu lantisorul de argint
daruit de tata.
Analizez reflexia mea , cu gandul la cum arat .Cat de banal ar suna sa spun ca nu-mi
place ce vad? Sunt aceeasi eu , dar schimbata pana la confuzie.
Ezit ,dezgustata ma uit la Vicky in lenjerie intima , ce se cocoteste prin dulapul ei
plin cautand o pereche blugi. Are forme frumoase asta e o ceritudine ,la captarea
bustului ei ma blochez cu ochii pe inscriptia aproape stearsa la nivelul inimii.
“Vick?” Ma apropii , cerand mental un acord de a vedea peceata ei.
“Ce-i Lily May?” Cu un suras jucaus , mainile in solduri imi ridica vizibilitatea
scrisului. Arnold Develon , nu am curajul suficient sa ating , dar cicratricile de pe
el aproape ca distrug literele candva clare.
“Tu ai facut asta?” E evident urmele clare si semnele ce i le-a lasat un tais.
Inschise ochii dandu-si maioul peste cap , acoperi privelistea socanta.
De ce ai taiat inscriptia? De ce o ascunde? Si cu atat mai important , sunt 100
sigura ca inca nu-i are pe ai ei 25 , insa niciodata nu am auzit-o sa vorbeasca de
acest Arnold. O fi murit?
“Vicky?” Ma ignorase , zambetul ii disparuse pana la o strambatura nervoasa . Am
spus ceva gresit?
“Cine e Arnold?” Soptesc mai aproape de ea , dandu-mi suvite dupa urechi.

91. “Nimeni.” E nervoasa , pot sa o simt. De ce ar fi? Ea stie ca sunt pecetluita cu
Lucas .O deranjeaza cumva ca am aflat de acest Arnold?
“Te deranjeaza sa discutam despre asta?” Dadu din cap. Imi fac curaj sa continui.
“Lil’,nu e ceva despre care vreau sa vorbesc.” Baga ,bruscand hainele in dulap.
“Am vrut doar sa te sustin.” Buzele I se framanta intr-o privire aroganta , si ca
pentru o mie de situatii a inceput sa rada prefacut , aproape speriindu-ma.
“Doar nu mai merge acolo.” Nu sunt deaccord cu asta. S-a bagat in atatea colturi
ale vietii mele . Trei saptamainii in care i-am povestit multe despre copilaria mea.
Am exlcus nuantele legate de provenienta,si de ce eu cu mama mea nu o reglam .
“De ce nu? “ Intreb precaut ,ma sprijin de un scaun , ignorand patul ne-aranjat al
blondei.
“Am spus nu.” Nu o sa accept asta ca raspuns.
“A murit ? Inscriptia nu e neagra.” Ii zic intr-o suflare , cu degetele in poale , trag
din cureluse sa-mi acopere chiloteii.
“Gata Lil.”
“Daca nu e mort atunci de ce te-ai taiat?”
“La dracu!” Isi arunca mainile in par , cu ghetele in mana tranti usa in urma ei.
Ok , nu m-am putut retine. Care e treaba? Am adresat cele mai normale intrebari ,
nu?
Ramasa singura , plecata pe coridorul intunecos , incercam sa-mi amintesc cum as
putea iesi la lift ,apoi in club. Nu stiu daca evadarea blondei a insemnat ca ar trebui
sa plec , dar nu-mi pasa. Pentru prima data in viata , nu-mi pasa daca ma vor
oamenii in cercul lor sau nu. Atata timp cat eu asta vreau , nu are sens sa traiesc
dupa parerile altora.
Clubul e zgomotos ca in prima zi. Aceleasi piese , doar glasuri diferite si nuante ale
luminii schimbate ametitor de luminoase. Lumea agitata , putin contrariata cu
pompoane de hartii prin aer . Nu e aceeasi atmosfera ca in G+ , nu e acelasi context
. Eu sunt alta aici , oamenii sunt altii.
Unde m-as putea duce? Ma uit la barman si nu-mi pot aminti cum il cheama.
Perfect , de Finn imi amintesc ,nu si de roscatul muschios.

92. Cred ca acum a venit timpul sa ma simt incomod. Ciupesc pielea de pe coapse ,
ochii fugind incrucisandu-se prin finele bule de spuma aruncata in aer.
Ar fi trebui sa ma apropii de cineva si sa intreb de Vicky. Ma plesnesc mental
pentru ca nu-i stiu familia. Bravo Adelaide! Bravo la naiba! Ai vorbit cu ea
aproape o luna intreaga si nu ai idee ce familie are.
Pasesc spre bar , la primul scaun liber ma asez. Cu coatele baricadate de bustul
meu , mangai materialul lemnului mesei.
Discutii peste discutii , zambetele unor fete imi atrag atentia. Cu paharele de alcool
si tigari stinse in scrumiera ,flirteaza cu alti doi baieti.
Ma plictisesc evident destul de repede , uitandu-ma dupa barman constat ca a
plecat de la masa. Unde e? Era numaice aici.
Zece minute de cercetare a fiecarui coltisor de masa , dupa ce e clar ca barbatul e
plecat de-a sanatoasa , ma salt peste masa si iau prima sticla de bautura apropiata.
Am ajus la hotii in situatia in care sunt in stare sa achit. Ridicol dar atat de real.
Citesc inscriptia , perfect e vodka . Ohh nu! E vodka! Nu am Kadril , si sa o incep
cu vodka , e macar posibil?
Zambesc la cat de nebunesc suna in capul meu , dand din umeri indiferenta ,iau si
un pahar. Lichidul transparent e al naibii de tare . La 3-lea shot ,cu buzele linse de
zeci de ori ,sughit. Rad singura nu stiu de ce , dar e atat de bine.
La dracu! De ce naibii mai luam noi Kadrilul ala? Senzatia de betie e
nemaipomenita.
Ma proptesc de scaunul lung , si cu spatele la bar privesc multimea ce danseaza.
Nu ma mir la Vicky ce canta pe scena. Imbracata in altceva decat o vazusem eu , ii
fac din ochi dupa ce ma capta cu privirea.
Ma relaxez si mai mult cand imi returna un zambet ce-i apartine vesnic. Macar e
clar ca nu am suparat-o.
Un par saten la nici doi metri de scena principala , il recunosc pe Alec. Cu bratele
saltate pe niste solduri , aproape o mananca din zambetele lui bilaterale.
Surad cu vodka in mana , si fac un exemplu nu atat de demn de urmat , ma ametesc
de-a binelea.
La o asemenea inaltime nu-mi mai pasa de Senat , de Valeh , de Lucas . Orice ar fi
e atat de microscopic . Nu ezit ,picioarele mi se misca pe mariginea metalica . Imi

93. privesc soldurie excesiv de dezgolite . Imi misc capul in ritmul muzicii . Vicky
striga in microfon zdruncinandu-ma de miile de impulsuri ametite.
Alec o apropie pe tipa aia atat de aproape de soldurile lui , ca ma trezesc dorind sa
dansez cu cineva.
Da sunt ametita ,da sunt imbracata vulgar , dar sa fiu al naibii daca imi pasa.
Zambesc cu alcool pe limba , analizez alte persoane in clubul gigant. Aceleasi
dansuri , aceleasi senzatii . Picioarele mi se salta si mai mult pe ritmul ademenitor.
“Vrei ceva de baut?” Clipesc de cateva ori , si privesc in dreapta mea.
Ori ochii imi sunt incetosati , ori in fata mea e un tip facut atat de bine ca salivez.
Mereu sunt perversa beata? Idee nu am !
“Ce crezi ca as vrea sa beau?” Zambesc ,provocand o discutie intre mine beata si
cineva habar n-am cine , sper doar ca nu e o halucinatie.
“Dupa sticla pot sa asum ca vrei o vodka?” Isi ridica spranceana in sus la mine ,
facandu-ma sa ma afund si mai mult in scaun.
Isi cobora privirea la picioarele mele exceptional de expuse ramanand cu ochii
acolo. Zambesc la o gluma de-a mea numai stiuta . Indrazneata ii ridic capul cu
barbia pana il privesc direct in ochi.
“Si ce putem sa facem in privinta asta?” Mormai alintand fiecare cuvant.
Un suras de toata frumusetea ii acapareaza fata , ridicand o mana in sus suiera la
barman.
“Ulian! Vodka aici.” Ohh ,asa il cheama!
Revin la privirea dansatorilor , Vicky e cu ochii pe mine. Facu din mana
aprovandu-mi alegerea. Cred ca a vazut gesturile mele de mai inainte. Ii zambesc ,
dand din cap cu parul flendurand in aer.
Dupa ce nu-i mai vad ochii blondei, privesc si eu in alta pare. Soc total! Inima imi
tresare imediat , un par brunet aproape negru amestecat cu castaniu sub lumina
vibranta . E atrenat intr-o discutie cu o fata , zambind atat de frumos spre ea. Nu l-am
vazut niciodata zambind asa. Recunosc sunt fermecata de frumusetea buzelor
lui , de ochii aia negri si corpul atragator.
Nu m-a observase , asa ca am toata alegerea in al privi. Isi propti mana pe spatele
ei , imbratisand-o dragostos urmat de un sarut pe obraz. Ce naiba? Ma imfierbant
de nervi , cu zambetul lui frumos si smiorcaiala jucausa ,ma face geloasa. Sper sa
fie vinovat alcoolul!

94. “Tine frumoaso.” Am uitat de misteriosul meu ,cu o fluturare a gandurilor , iau
paharul din mana lui , ramanand in aceiasi pozitie. As minti daca as spune ca
raman asa pentru Vicky .Adevarul e ca vreau sa vad unde e Brandon , si ce face cu
tipa aia.
Pot sa ma mint frumos daca vreau. Dar nu si ce simt.
“Esti mereu atat de galant sau ai ocazii speciale?” Ii privesc degetele ce imi
mangaie umarul gol. A trecut in a-mi servi bautura la a ma atinge atat de deschis.
Nu stiu ce semnal a auzit el , dar la sigur nu e asta.
“E ceva gresit in asta?” Ohh nu stiu ,poate faptul ca nu ar trebui sa ma atingi fara
permisiunea mea!
Brunetul e cu adevarat captat de fata satena. E frumoasa ,recunosc. Si tocmai de
asta sunt si mai geloasa. Imi flutur inca o data parul in aer , sarutul se ivi in fata
ochilor mei.
Bratul cu dispozitivul de urmarire imi capta atentia. Sunt atat de jalnica! Ametita
cu un barbat ce nu are limite in a ma atinge. Tocmai dezisa de logica , ridic ochii
,negrul atarnand in lumea mea si asa incetosata.
E acolo , si mi-a prins ochii in stupoarea stransorii lui. Zambetul i-a pierit imediat ,
inlocuit de o furie atat de palpabila. La perceperea sarutului , si fetii lui dupa asta
,ma umfla un ras. Asa ca ,normal , rad inca uitandu-ma la el. Se increti ,
scuturandu-si dezaprobativ capul. Ridic paharul , il salut , stiu ca nu o va face ca
raspuns,dar asta nu ma opreste in a zambi stupefiata de nervii lui. E uimitor cum a
trecut de la a zambi atat de frumos ,la o privire ce ar putea ucide. Daca n-ar fi
alcoolul m-ar fi speriat , dar acum …chiar ma amuza.
Muscandu-mi buza inferioara , beau din vodka atat de placuta. Ochii lui sar pe
mine , apoi urmand la o linie dura il priveste pe barbatul de langa mine.
Intorc capul pe o parte ,zambetul inlocuindu-mi reflexia fetei la ceea ce vad. Se
incrunta nedumerit , cred , apoi ma privi repetat.
Ii analizez fiecare parte care as putea-o capta , apoi fac ceea ce nu credeam ca o sa
fac.Dau din umeri la el , sorb ultima picatura de alcool , si rotindu-ma in scaun ,ma
opresc cu fata la masa barului.
“Esti bine iubire?” Ii cer lui Ulian alt pahar , razand de intrebarea stupida a tipului.
Ori el nu stie sa flirteze , ori eu sunt prea beata ca sa reactionez. Inima inca mi se
colabeaza lesinata pe peretii pieptului. Simt propulsarea pe langa coaste , bratele
ma furnica de anticiparea atingerii necunoscutului.

95. Beau atat de calm pe cat pot , inca zambind la ochii stralucitori cafenii. Sau idee nu
am ce culoare , nu e ca si cum mi-ar pasa.
“Lil!” Rotesc capul in partea opusa , Alec si parul lui lung ciufulit ma bat pe umar
prieteneste.
“Salut Alec.” Ma intorc la paharul ademenitor , refuzand sa-mi privesc soricelul
experimental.
“Buna Dick.” Pufnesc usurata , in acelasi timp il vad cum parul blond dispare de pe
scaunul alaturat.
“Va cunoasteti?” Il intreb prin accesele de soc.
“Bine-inteles. E curva clubului.” Zice ,rad la constatarea scrupuloasa.
“Si tu ce esti?” Zambesc.
“Auch! Sa stii ca doare.” Demonstrativ de apuca de inima.
“Hai cu noi la o masa.” Imi oferi mana lui , privind cu aceeasi ochi rochia mea
minuscula cum a facut-o Dick. Spectaculos!
“Hey toata lumea! Asta e Lil…y” Se corecta satenul , introducandu-ma scurt
prietenilor lui.
Privesc pe toti la gramada , ametind dintr-o data mai mult decat suficient. Ma
mentin in picioare , sprijinita de Alec .
“Salut Lily!” In unison , entuziasmati , cu cate ceva de baut in mana ,zambesc
.Altii si rad de-a binelea , glumind despre niste fuste scurte de dupa noi.
Ma asez langa Alec,ocupand marginea scaunului de piele in forma de U. N-am
reusit sa inregistrez fiecare prezent la masa , dar la vazul lui Brandon in fata mea
,ma i-a frigul. A reusit sa fie la masa inaintea mea , ma bucur de lipsa lui de
educatie.
E evidenta bomba atomica ce mi-o arunca electrizant in fata. Inghit in sec ,ma
intind dupa alcool , am nevoie de cat mai multa bautura. Ei bine , se pare ca am
avut dreptatea in privinta reactiei lui la prezenta mea. De ce am sperat la altceva?
Deconectata de la discutii , reactionez numai cand sunt impinsa sa fac loc.
Vicky radia de fericire, cu o bere in mana ,ma batu prieteneste pe umar , imbucand
din lichidul ei alcoolic.
“Dick te-a aranjat?” Isi ridica sprancenele sugestiv. Ma inec cu cocktai-lul meu ,
privind cand la ea cand la ceilalti de la masa.

96. “Adica?” Intreb.
“Ohh , hai nu fi o pasarica. Am vazut cum va priveati , plus te atingea…” Cu
aratatorul aluneca pe baza gatului , apoi in jos spre umeri ,provocandu-mi o
retragere ca raspuns.
“Vick…” Ma zbat intre ameteala accentuata , si realitatea perceperii.
Ma zguduie privirea rece a lui Brandon pe mine ,sugestiv ma afund in pielea ce si
asa mi s-a lipit de coapse.
“Ce ai Brad?” Vicky ,isi da peste cap bautura , atragand atentia fratelui ei.
Sperasem la vre-un raspuns din partea lui , imploram sa-i aud vocea. Ceea ce nu se
intampla , doar isi apropie coatele de genunchi , ramanand semi- drept privind din
nou la mine.
Sunt intimidata de atentia care mi-o daruie. Si poate ca ar fi fost altfel daca n-ar
mai avea putin sa-ma sugrume fara sare.
“Ohh ignora-l! E mereu asa de infumurat!” Fulgerele lui nu s-au oprit in a ma lovi
,de aceea ignor totul legat de el. Ma deranjeaza ochii sai microscopici ,pentru ca la
drept vorbind imi provoaca neliniste. De parca ar vedea in interiorul meu , fara sa
zica un cuvant ma perturbeaza.
“Ai auzit piesa mea noua?” Ma intreba blonda , deranjandu-ma din discutia aleasa
cu Alec.
Alec zambi detasat , lasandu-ma in voia cuvintelor lui Vick.
“Ceea ce ai cantat nu e nou?” Intreb ,facand-o sa-si de-a ochii peste cap.
“Acus o sa cant ceva nou blondo.” Rad absenta , jucandu-ma cu eticheta sticlei din
mana.
“Cine ar spune.” O fac sa chicoteasca ,apoi cu o ultima inghititura termina bautura.
Se ridica saltaret , batu palmele ranjitoare.
“Hai pisicutelor, pregatiti-va de invitatul la dans.” Nu stiu ce a insemnat
propunerea ei , dar fetele de la masa se agitasera brusc.
Privesc la Alec ce ranjeste satisfacut , ambele fete cu care vorbeau il roaga ceva.
Brandon isi dadu ochii peste cap , nega ceva la tipul de alaturi.
Inghit in sec , cred ca numai eu nu stiu ce se intampla.
“Esti ok?” Ma distrag de la panica .

97. “Mhm , poti sa-mi explici ce a avut in vedere Vicky cu…” Nu pot sa termin
propozitia , sunt atat de analfabeta cu limbajul lor.
Alec zambi , apropiindu-se de ureche mea , sopti “ Urmatorul dans e dedicat
fetelor , ele vor invita barbatii la dans.” Fac un O cu buzele , parand destul de
simplu ceea ce a vrut sa spune blonda.
Ok , eu cred ca pot sa trec peste asta. Adica nu e obligatoriu sa invit pe cineva la
dans ,nu?
“E obligatoriu?” Alec ranji .
“Daca vrei ca Vicky sa nu-ti scurme creierii ,atunci da.” Asta ce mai inseamna?
Doar nu sunt obligata sa dansez nu?
“Eu nu vreau.” Satenul dadu din umeri ,ca si spunand “Asta e alegerea ta.”
La inceperea unei melodii lente , fiecare cu cate un cuplu se ridicara , facandu-si
loc disparura prin agitatie.
Vicky cu cuvinte ce emanau pura senzualitate , canta la fonul unui pian atat de
domol.
La masa ramaseseram numai eu , Alec tintuit la brate cu roscata de mai devreme ,
Brandon in fata mea , si 3 barbati .Un blond stanga lui , si altii doi la dreapta.
Inghit in sec , ramasa faca cineva cu care as putea vorbi,ma intreb de ce brunetul
nu danseaza? Nu e ca si cum nu ar avea cu ce se mandri , e cu adevarat tipul de
care ai putea sa te indragostesti si apoi sa-ti para rau de asta. Dar unde e tipa cu
care flirta mai devreme? Cine a fost ea? Sa fi fost peceata lui? Ori si mai rau sotia?
Cati ani are? Are 25 ,sau nu?
“Imi oferi un dans?” Fata imi arde , inima imi tresare in piept , ajungand la gat.
Inghit bila ,facandu-ma nervoasa cu mana intinsa.
Brandon ma privi,cu ochii larg deschisi , parand sa proceseze cu atat de mare greu
secundele in care eu m-a ridicat , si i-am intins mana sa-mi acorde un dans.
Narile i se largesc cautand dupa aer. Barbatii de langa el privesc cu ochii cat cepele
, cautand raspunsul colegului lor , care intarzie sa apara. Brusc nu mi se mai pare o
idee buna . M-am ridicat pur si simplu , punandu-ma pe tava in fata lui. Ce mama
ma-sii mi-a fost in cap?
“Nu.” Zice scurt , prabusindu-ma dupa umilinta acordata.
“Poftim?” Tremur , lasandu-mi mana pe langa corp. Doamne Dumnezeule mai
jalnica nici ca nu puteam sa fiu!

98. “Nu sunt interesat in a-ti acorda un dans.” Rasetele asurzitoare de barbati ma
arunca imediat in agonia realitatii. Ok , am inteles, nu vrea sa danseze , dar putea
sa o spuna cultural ,fara sa ma injoseasca.
“Nu te-am intrebat de interes.” Ma infurii , rosie la fata. Refuz sa-l privesc pe Alec
,care mai are putin si se arunca intre noi.
“Atat timp cat sunt eu implicat ,atunci nu.” Cu ochii pe el , si inima la picioare ,
inghit de cateva ori furia ce clocoteste in mine.
“E doar un dans.” Imi pastrez calmul , preluand o alta abordare.
Se uita in ochii mei , dupa ce ignorase sa ma priveasca pe parcursul discutiei.
“Ei bine , asta e problema ta.” Scrasni din dinti. Cei trei barbati , il palesc peste
umar agitati ,in extazul creat de mine , si injosirea mea.
“E de la nastere , asa-i?” Il intreb , facandu-mi manile in pumni.
O sa-l plesnesc , o sa-l pocnesc pe cuvantul meu. Sunt furioasa , sunt peste culme
de enervata.
“Se presupune ca ar trebui sa intreb ce ai in vedere?” Isi ridica o spranceana ,
saltandu-se cu spatele drept.
Alec se ridica atat de repede , fixandu-se inaintea lui , zambi abatandu-ma in al
face cu sare si otet.
“Eu iti acord un dans.” Ma trage in agitatie , inca cu ochii pe brunet ,ma zbate
pentru mai multe secunde . Vreau sa-l pocnesc pentru nesuferinta , pentru ca e un
porc. Ce i-am facut?!
“Linisteste-te Lil’. “ Ma imbratisa cu amele maini. Facandu-ma sa ma cocotesc la
pieptul lui.
“Iti e usor sa spui.” Apuc bratele lui , strangand puternic de nervi.
“ El nu danseaza . “Ma uit la Alec , pentru ca am nevoie de explicatie in privinta
atacului sau. L-am invitat la dans , n-am vrut sa-l omor.
“De ce?”
“N-am explicatie la intrebarea asta. Doar stiu ca nu danseaza.” Raspunde , rotindu-ma
lent.
“ I-am facut ceva?” Intrebarea asta ma roade de zile intregi.
Satenuk zambeste ,dand din cap. “ O sa-i ia putin pana o sa se obisnuiasca cu tine.”

99. “Stiu , mi-ai mai spus-o. In prima zi mai nu m-a omorat , iar a doua oara avea
putin de tot sa ma arunce afara din club , asa ca scuza-ma ca nu-ti inteleg aluziile.”
Ma rastesc , ispir de la brusca lipsa de oxigen.
“El a facut asta?” Isi casca ochii , evident fiind socat de informatie.
“Da…” Zic nesigura , lasandu-ma condusa dupa dansul satenului.
“Vicky stie?” Intreba ,blonda zambind la faptul ca dansam impreuna.
“Nu. Nu i-am spus , si nici nu vad sensul in ai spune.” Ma agita , vreau sa stiu ce
putea sa nu-i placa in prezenta mea. “Nu inteleg ce are cu mine , imi place enorm
de mult aici , asa ca vreau sa clarific situatia.” .Alec dadu din cap , se gandi pentru
cateva secunde ,apoi spusese ceea ce ma socase.
“Asta ar trebui sa vorbesti cu el , si numai cu el.” Constata , muscandu-se interiorul
obrazului se framanta. Furioasa , ma zbat in ai spune sa se duca dracului cu
cuvintele lui bilaterale , si faza in a explica.
“Dupa ce se termina piesa. Iesi pana la capatul drept al clubului ,vei vedea o usa
alba pe care scrie “Rezerva” .Intra acolo , iar pe coridorul lung mergi , apoi fa la
dreapta pe scari ,si ridicate cu ascensorul mic pana la panorama de dupa salonul
verde. Asteapta-ma acolo.” Se uita la mine , clipesc rapid procesand fiecare
indicatie , dau din cap spre intelegere.
Cantecul se termina dupa zeci de secunde , lasandu-ma acolo doar dadu din cap , si
eu pornesc ca la comanda.
Fac ceea ce mi-a spus , probabil voi primi niste raspunsuri totusi. A avut ceva in
cap satenul de m-a trimis intr-un asemenea colt de cladire? Nu stiu , dar panorama
e cu adevara inselator de mare. Copacii verzi inconjoara camera introdusa in
interiorul naturii , dar atat de izolata.
Podeaua e cu atat de ordinara cu cat fiecare compariment e izbitor de ireal. Tacuta
,analizez natura , asteptand satenul.
As verifica timpul , daca as avea un ceas ,sau macar un telefon. Dupa ce mi-ai
deconectat dispozitivul de urmarire , si faza ca Vicky m-a imbracat in hainele ei ,
am uitat complet sa-l iau cu mine.
Imi privesc imbracamintea , de parca aveam unde sa-l bag oricum . Zambesc , sunt
imbracata atat de dezbracat . Si cu asta am avut curajul imens de a invita un
nesuferit la dans? Ei bine , sper ca macar imbracamintea mea m-a salvat de
situatie. Zambesc din nou , chiar chicotind la idee.

100. “Glumesti dracului?” Inghet la ochii pe rochie. Nu! Nu! Nu! Dupa ce m-a umilit ,e
aici?
“Ce cauti aici?” Erup , nervii cuprinzandu-mi fiecare fibra a ratiunii.
“Asta as putea sa te intreb si pe tine!” Se rasteste , imi fixez mainile in san , cu
piciorul drept in fata ,doar formez o bula ignoranta pentru el.
“Ohh , serios?! Inafara de a-mi copia cuvintele mai poti ceva?” Marai.
“Nu esti demna de citat , draga.” Imi copie actiunile , distanta dintre noi fiind de
mai bine de 10 m.
“Ai asa cuvinte in vocabular? Credeam ca numai ipocrit , dement si nenorocit iti
sta in convorbire.” Ma rad batjocoritor , dand din picior.
“Cum indraznesti?!” Facu un pas inainte , oprit de cuvintele mele.
“Ohh!” Rad si mai tare. “Asa ai spus si dupa ce te-am sarutat.” Imi las un zambet
pe buze . Mai mult a semanat a bataie de joc , dar in adevarat mi-a placut sarutul
ala. Doamne cat mi-a placut,numai amintindu-mi mi-a ridicat temperatura
corpului.
“Nu o sa se mai repete!” Se infurie de-a binelea , pasind in centrul camerei cu
panorama.
“Cine a spus ca mai vreau?” Imi bat joc de el , savurand din nervii lui.
“Esti o…Esti o…” Se uita isteric prin imprejurimi. E cu adevarat intorsionat de
panica , acumulata cu o nervozitatea ce-l cutremura.
“Stiu.Mi-ai mai spus!” Urmata in sfarsit de ceea ce cautam de la bun inceput ,
raspunsuri.
“Aveti tot ce vreti voi! La dracu!Aveti toata planeta! Acum mai vreti si clubul
asta? De ce dracu mai aveti nevoie? De sufletele noastre?” Striga cu glasul
tremurand. Nu mai sunt nervii ce-i avea mai inainte , e pura durere.
Privesc agitata , lasand sa-mi stranga suvitele de par puternic in maini. Nu sunt in
stare sa spun nimic .Nu inteleg nimic din ce incearca sa urle.
“Brandon ce…” Ma priveste la fel de furios ca inainte.
“Ce-ai venit sa vezi aici? Distractie? Sa vezi cum traiesc sarantocii? Ce vrei?” Ma
retrag lipita de sticla , din nou imobilizata de el. Imi mai aminteste de ceva pozitia
noastra , inima mi se sufoca in piept.
“Eu nu…” Ma balbaii , palmele lipite de sticla groasa. La naiba de pozitie
defensiva!

101. “Ti-am spus sa pleci si sa nu te mai intorci! Ce vrei? Ce naiba vrei? Spune!” Ma
apuca de brate , strangadu-ma ,ma dezlipi de perete.
Genunchii mi se inmoaie , parasindu-ma orice urma de continuare a conversatiei.
Sunt prea aproape de el pentru a gandi clar ,ma retrag cu capul intr-o parte.
Miroase excesiv de bine , si cat de nenormal ar suna asta , nu-mi pasa ca striga la
mine.
“Lily…Ce vrei?” Am revenit imedia pe fata lui . Numele meu a sunat atat de
isteric …atat de carnal…aproape ispititor de sufocant. Tremur ,probabil provocata
de cuvintele lui , de soapta lui si faptul cum mi-a rostit prenumele.
Am venit aici nu pentru ca el sa-mi ceara ceva.Si ca sa ma confuze si mai tare , sau
sa ma gatuie pe coridoare. Am venit aici pentru ca eram sufocata de lumea
mea.Am venit aici pentru a gasi ceva nou…Am venit aici pentru a cauta pe cineva
…Am venit aici pentru….
“Pe tine.” Sunt mai toanta decat am crezut. Am spus ceea ce gandesc cu glas tare ,
absolut ratata in a filtra cuvintele , merit socul pe fata lui. Il merit din plin , sunt si
mai panicata cand se retrage din apropierea mea cu trei pasi buni.
“Brandon…Eu…Nu..Adica…” Ma balbai , ma sufoca cuvintele ,nici unul nu pare
sa explicea indeajuns ceea ce tocmai am spus. Imi e rusine de moarte , are sens sa
ma mai pocnesc mental?Ce mama ma-sii am scos pe gura?!
“Opreste-te.” Rasufla de cateva ori pe gura ,practic auzind aerul ce ii iese din
plamaini. “O sa consider ca nu ai spus asta.” Ma priveste dupa ce fixa podeaua de
mai multe ori in fata.
Aprob , ochii fugindu-mi prin incapere , ezit in ai vedea ochii inca socati. Nu cred
ca as putea sa-l infrunt , ma simt ca dupa incidentul de dupa lift.
Fara vre-un cuvant , parasi camera , lasand usa deschisa . Expir aerul , pipaindu-mi
pieptul , traind mii de senzatii care si de care mai sfasietoare. Ma palesc peste cap
in mod direct , “Toanto!”. Merg prin camera ,facandumi-se cald de la singura
amintire a faptului ca i-am spus ca-l vreau pe el. Cum mama ma-sii pot trece de la
faptul umilintei la a-l cere pe el? Cum dracu poate sa-mi suceasca mintile intr-atat
ca sa las gura sa traiasca cu viata ei? Ce-I cu mine? Numai o privire e in stare sa-mi
acorde ca ma inmoi ca un jeleu , cu atat mai mult creierul uita ca mai si exista.
Daca nu stiti ce este asta , atunci nu va urez in viata sa traiti. Am impresia ca orice
zeu ce exista acolo sus , experimenteaza pe reflexele mele ,conceptional de
atrofiate in prezenta brunetului. Sunt nu numai ca delirata de tot ce fac cu el alaturi
, sunt complet dusa. Total confuza , apucata de o mantra invizibila , si bantuita prin

102. mii de locuri de ochii lui . Am izolat momentul asta ca cu un zid , iar in apropierea
lui totul se darama . “AHHH!” Imi trag parul puternic in pumnii inclestati. Inca
tremur , jur ca am convulsii . A plecat mai bine de 5 minute , asa ca bine ati venit
la iesirea mea din minti.
A facut numai sa ma atinga de brat! Cum ?Cum? Privesc usa , aerul plecand
undeva in dosul usii deschise .
De ce sunt aici? De ce revin imediat cum dau de belea , aici? Nu numai ca o iau
razna in prezenta lui , sunt complet inebunita de el .
Ca si cum n-ar fi fost suficient , revine in camera cu ceva in mana. Ma priveste ,ca
o isterica cu pumnii in par , si rochia mult prea trasa in sus pe coapse , aproape
vazandu-se fundul.
Imi desclest stransoarea , privind miscarile lui la fel de limitata , si ochii extrem de
reci. Pune la podea obiectul gros , inhaland de cateva ori aer in timp ce se indrepta.
Am ramas fara cuvinte , n-am trecut insa peste momentul rusinos , uite-ma il
privesc ca pe un extraterestru . Sorb din fiecare mima , inghit in sec.
Vru sa zica ceva , dezicandu-se in ultimul moment iesi la fel de repede cum a
intrat.
Nu m-am putut retine ,ma apropii de lucrul misterios luandu-l in mana .E o carte .
Privesc locul usii deschise , acolo unde el a stat. Mi-a dat o carte “Misteriosul
creator al noii ere” Avel Nickelson . Citesc titlul cartii , raman admisa la cu totul
alt lucru …Nu numai ca sunt nebuna dupa el…Il plac…Il plac enorm de mult…

103. Capitolul 10
“Ok ,sunt deaccord” Trei cusatorese ,una din ele cu ace in dinti ,aseaza materialul
mulat albastru pe corpul meu. Valeh mi-a adus un intreg atelier in living .Tinuta
pentru logodna e setata pentru a fi capturata pe sodurile mele. La cat de mult se
invart in jurul meu , rezulta un sigur lucru ,Valeh i-a speriat cu ceva.
Rasuflu zgomotos , cu mainile ridicate in sus , privesc in oglinda la femeia blonda
in costum negru si camasa alba.
Am acceptat decizia ei privitor la excluderea din Sala Sedintelor a unuia din
invitatii “exclusivi” . Shotim Berded , ultimul dintre reprezentantii rasei
mongoloide ce asista la Intrunirile Senatului Suprem.
Pe langa faptul ca fiecare regiune a Platoniului isi are propriu Senat , prin voturi
secrete se stabileste prezenta unuia dintre fiecare Senat Minor , la Intrunirile
Generale. La una din Sedintele de saptamana trecuta ,Shotim a sculat toata sala in
picioarele cu discursul lui , provocand o adevarata epopee,ceea ce desigur tuturor
membrilor Senatului nu le-a placut , inclusiv mamei mele.
“Ma bucur ca suntem in ultimul timp pe acelasi val.” Clipesc la reflexia mea . Cu
adevarat in trei saptamaini am avut mai multe discutii normale decat in toata viata
mea de la 8 ani. Nu stiu la ce se rezuma toate astea , cert e ca nu-mi mai pasa de tot
ceea ce abereaza ea zilnic.
“Mi-a sunat Lucas .” Femeia de varsta a3a ,apuca brusc materialul tragandu-l de pe
mine raman numai in lenjerie. Cobor mainile ,aranjand materialele si asa
inexistente pe mine.
“Mai am ceva de facut pe azi?” Inhat halatul de pe canapea , reusind sa capturez
rama foto ridicata. M-as fi mirat sa nu fie ridicata . Desi Vicky ma viziteaza
frecvent , nu mi-a atins lucrurile , ceea ce ma incanta . Ar fi trebuit sa dau
explicatii numeroase daca o facea. Nu e mare diferenta intre Valeh de atunci , si
Valeh in prezent. Oricum ar fi medicamentele ce le urmam cu regularitate ne ofera
un privilegiu enorm in ale imbatranirii.
“Mhm …” Cu ochelarii inca pe nas , rasfoii teancul de documentele amestecate .”
Nu , nu mai e nimic. “ Dau din cap si leg halatul in timp ce caut prin camera dupa
niste sosete.
Femeile s-au strans la fel de repede cum au si inceput nebunia. Ramase singure in
camera , nu mai simt aceeasi presiune ca intotdeauna . Poate doar o indiferenta , la
cum se uita Valeh acum la mine , i-se pare ca viseaza comportamentul meu supus.
“Bine atunci.” Sar intr-un picior , ciorapii fiind incomod de incaltat.

104. “Hei…” Se apropie de mine , oprindu-ma din a ma invarti prin incapere.
Atinge delicat baza barbiei mele , ridicand capul spre ea. In viata mea ,Valeh n-a
indraznit sa-mi arate acest gen de afectiune. Ceea ce ma uimeste dupa care
retragerea mea i-a devenit acceptabila.
“Ai ceva planuri pe azi?” Nu cred ca e gata sa auda adevarul . Plus ,aceste
saptamaini au devenit un contract intre noi , eu nu caut cearta , ea nu intreaba prea
mult . Se pare ca contractul nostru nu mai e valabil , ar suna penibil daca as zice ca
el nici nu a existat.
“Da…” Imi musc buza , cautand un argument ceva ,desi nu cred ca are sens sa-i
dau o dare de seama.” Defapt …Am..” Imi incolacesc bratele la spate , brusc
facandu-ma mai dreapta.
“Cu Lucas?” Inspir ,raspunsul avea sa-I loveasca curiozitatea. Insa ea ma intrerupe
rapid “Stii…bine….” Ridica mainile defensiv , cu un zambet ne-familiar , ochii ii
straluceau .” Ai dreptul la distractie pana la 25.” O spus cu o urma de melancolie
de parca si-a amintit ceva din trecut. “ Eu pana la ai mei 25 ,am facut praf
Xantoliul.” Rade in hohote , apoi strange la piept hartiile ,ma saruta pe obrajii cu
confuzia mea peste limite si creierul ce i-se pare ca doarme.
Asta ce a mai fost? Cu siguranta nu e ceea ce cred , dar Valeh pare determinata sa
faca ceva in privinta relatiei noastre. Cu toate ca totul s-a dovedit a fi actul meu de
frustrare si indiferenta ,pentru ea e cu adevarat ceva de succes. Sper doar ca nu se
va cufunda prea mult in asta. Nu cred ca supunerea si rolul de fiica exemplara e
ceva tocmai adecvat si de durata.
Scanand camera ,gasesc cartea data de Brandon , deja citita pe jumatate. La drept
vorbind , am crezut ca e o carte gen actiunea , sau mistica legata de detectiv. Insa
realitatea s-a dovedit a fi mult mai politicoasa. E un adevarat obiect stiintific
,include impasuri din aparitia Planetei si faptul turmentarii societatii cu declansarea
razboiului mondial in 2086 . Am ramas la probabil cele mai penibile capitole ,
pentru ca ceea ce am citit pana acum e oarecum ceva cunoscut. Ei bine , sunt ceva
nuante legate de veridicitate , sau de faptul naratizarii ,dar in rest e destul de bun.
Nu m-am oprit din citit numai pentru ca cel ce mi-a dat cartea ,era determinat sa
ma lase sa o citesc . Am vazut asta in ochii lui , chiar daca nu mi-a spus un cuvant ,
am inteles.
De aceea , uite-ma pe margine ferestrei , stau catarata .Cu privelistea gradinii
imense de inaintea casei , si servitorii cu gardienii ce se primbla prin teritoriu ,ma
apuc de citit de la capitolul ramas.

105. “Capitolul 15
Privilegiile Armistitiului 5 al Pacii cu coruptia in adevaratul sens al cuvantului a
trezit pribegie si delir intre randul celor candva osanditi dar ajunsi in frunte.
Adunarea a fost relativ scurta , fiecare tara si-a adus un punct de intelegere ,deci
totul parea democratic. Si-au salvat interesele celor ramasi , bogatiile nu era de
discutat in ceea ce parea la inceput real.”
Fug peste randuri , batand cu degetele pe lemnul gros , nu gasesc nimic de care ar
putea sa ma capteze pana cand ajung la ceva suspicios….
“….Ce ar fi putut sa arate mai bine decat infruntarea oficiala a unei intregi
traditii , o avalansa de gloante care au fost scris ca ceva ucigas, s-au dovedit a fi
doar comploturi. Iar daca am fi suficient de intelepti am vedea cu certitudine ca
pana in 2098 razboiul nici nu a incetat, iar Armistitiul a fost doar un delir al
Senatului ,care desi in oficialitati se vorbeste de crearea lui la 22 octombrie 2101 ,
era deja hotarat componenta si existenta lui din 2086….”
Ce? Las cartea pe sprijinul peretelui ,aruncandu-ma practic pe raftul cu cartea
despre aparitia Senatului si Ziua Victoriei. Nu-mi ia mult sa gasesc pagine necesara
, am recitit-o de atatea ori ,dupa insistentele urate ale lui Valeh.
“Cea mai mare tragedie ,a fost si mereu va fi moartea a peste 9 miliarde de
oameni , care au cazut drept victime actiunilor SUA si Federatia Rusa. Drept
model de o noua era , prin vot unitar , s-a proclamat candva Pamantul , Platoniu ,
iar familiile ce au avut suficienta putere sa ridice totul de la zero ,au format o
Adunare ,care ulterior a fost denumita Senatul Suprem ,22 octombrie 2101 , ziua
care a adus despicatura luminoasa in trecutul nostru negru…”
Expir ,nu la fel de socata ,insa suficient de intrigata si in acelasi timp confuza.
Sunt complet diferite. Si am in vedere , total ! Puteam intelege unele cuvinte , dar
asta e cu adevarat o schimbare de istorie. N-ar fi trebuit sa fie istoria una si
aceeasi? Au trait-o unii si aceleiasi oameni ,nu?
Insa asta e deabea un inceput , continui lecturarea cartii primite…
“…Sarmanele state mult prea mici ,care nu au inteles pur si simplu unde au fost
bagate. Mii de donatii , si atat de multe proiecte deschise in ultimii 20 de ani
inainte de actiunile armate ,au ingenuchiat fiecare fiinta dornica de a gandi.
“Suntem aici pentru a aduce dezvoltarea.” Cu o deviza atat de scrupuloasa , prin
mintile oamenilor nu a trecut macar un firicel de indoiala ca ii cumpara pe fiecare
fara ca macar sa le intrebe pretul…”

106. Ma arunc peste zecile de alineate , aproape injurand la fiecare cuvant. Ce e cu
aberatiile astea?
“…Anul terminarii Razboiului al-3-lea e pe atat de neclar , cu cat a aparut imediat
o alta actiune armata la orizont ,fara ca macar sa fie explicate de ce si pentru ce.
Cum ar fi putut fi minereurile un factor de omucidere , cand zacamintele cele mai
numeroase erau deja ocupate cu mult inainte. Proiectele de reformare au distrus
urmele de veridicitate , cu scrupulozitate palpabila au trecut pe o treapta pe
vinovatii tuturor actiunilor. Atunci cine sunt cei ce au pornit toata masacrarea de
suflete?...”
Aproape ca se rupe din mine raspunsul , SUA si Federatia Rusia ,cine altcineva!
“…. Scopul initial al Europei ,ducea spre a lichida fortele supreme ale lumii . Ele
fiind SUA si Federatie Rusa. Dupa ce ca ele si asa erau pe cutite , iar relatia
politica cat si armata intre ele era extraordinar de tensionata , un anumit diplomat
pe nume Crivera Steven , fost agent secret si viitor Presedinte al Germaniei …”
Ce? Crivera Steven? El e…El e… strabunicul meu …Nuuu… Mama spunea ca el a
murit inainte de inceputul razboiului…
“…a adus instiintarea cum ca Japonia prezinta niste experimente radioactive in
estul Oceanului Indian , anume acele forte pagane s-au inclus inabusind doar
pentru o perioada barfele . Asta nu a fost suficient , planurile Uniunii Europene in
frunte cu Anglia erau deja puse in functiune . Atacurile teroristice s-au inmultit
considerabil in vestul Federatiei Ruse , iar America nu se putea reabilita de la
cataclismele ce o invadasera…”
Inima imi pompeaza imi piept ca o nebuna. Ma sufoc brusc , trecand peste
numeroase foi , care cu cat mai mult le mut si cuvintele aruncate in ochii mei ma
inspaimanta. Ce e cu toata povestirea asta? De unde e declaratia asta de
evenimente ,cand pe mine si toti cei pe care ii cunosc stiu cu totul altceva?
“Capitolul 23 –Era “Voastra”!”
“Fiti voi insiva , aliniativa la prospectul si reabilitarea teritoriului si asa invadat
de tradatori.” Asta ar fi trebuit sa fie primele fraze aruncate de Payton Crivera ,
ce brusc a devenit nu numai ca o vaduva ,dar a preluat in maini viitorul unei
intregi planete. Candva sotia Presedintelui Germaniei ,si imediat dupa semnarea
ultimului armistitiu a devenit reprezentata umilei Anglia. Ea nu numai ca si-a
aratat disponibilitatea in a readuce prosperarea Platoniului , dar a facut tot
posibilul sa si creeze conditiile ca sa se ajunga la acest Platoniu…”

107. Prostie! La dracu! Ca mama ma-sii indruga asta? Payton Crivera e originara din
Anglia , am studiat de mai bine de sute de ori arborele meu genealogic. Toata
familia mea se trage de la Dodson si Arnat ,ce au fost puri englezi . N-am avut in
toata istoria noastra macar un strain legat de Germania! Nici chiar strabunicul
meu…Nici chiar….
“…Datorita miscorarii drastice a populatiei ,toti erau fericiti pana la limita ca
bani pentru formarea noii populatii se dovedea mereu insuficient. Asa ca pentru
diferentiere de oameni , Senatul Suprem ,a emis primul lui ordin “ Fiecare locuitor
al Platoniului va fi clasificat in dependenta de rasa , profesie si familia din care
provine.” .Mai interesant e faptul ca clasificarea sa facut in realitate dupa altceva.
Pentru a nu consuma mancarea si asa ramasa putina ,persoanele cu varsta peste
81 de ani nu este eutanasiata ,ci impuscata ca pe niste animale trase intre-o
coloana aliniata…”
Nu! Nu! Nu! Asta a fost doar o hotarare de moment. Eu stiu ,am facut studii pe
seama primului Senat . A fost luata hotararea datorita faptului ca oamenii senili
erau bolnavi de la radiatie . Asa ca cei bolnavi au fost omorati , dar la asta totul s -a
stopat! Ce dracu vorbeste el?!
“…Familiile care contestau abilitati de munca ,si sanatate cat de cat acceptabile
cu varsta mai mic de 81 , era inclusa in lucru si obligata in a locui in carcioabele
oferite de “Stat”….”
Ce pizda mas-ii?! Sunt furioasa ! Respir greu , fata lui Brandon derulandu-mi-se in
ochi din ce in ce mai mult ,strigand la mine ca noi avem planeta. Asta crede el
despre cei cu care vorbesc eu? Ca suntem pentru a le lua planeta? Noi locuim ca
intr-o familie , deci ei tot sunt o parte din ea…
“Rangul 2 proclamata persoanelor apropiat Senatului , care lucreaza in
nemijlocita alaturare. Drept exemplu sunt body-guarzii , toate garzile si aparatorii
legii emise de Senat. Astfel s-a exclus aparitia informatiei care nu ar trebui sa afle
marea majoritate , rangul 3…”
Baga-mi- as piciorul! Joseph atunci ar trebui sa fie rangul 2 dupa clasificarea
nebunului asta? Ce prostie!
“… Cei mai superiori …Cei mai paziti , cei protejati de lege , varful societatii
proclamat oficial de lege sunt in primul rand familiile ce intra in componenta
Senatului , si deja prietenii ,avand oricare drept il vor ei. Linia de sange trebuie
sa mearga direct , sau macar aproape pentru a putea fi inclus in Primul Rang.
Elita…”

108. Glasul lui Brandon imi sparge timpanele ,aproape facandu-ma sa scancesc de
durere “ELITA!”... Rangul unu?...
“…Pentru apararea lor…pentru supravietuirea lor…toate fortele medicinii s-au
aruncat in a stabili formula genetica a vietii lungi… Pilulele si numeroasele
interventii genetice aplicate pe copii de 8 ani ai Familiilor Senatului…”
Imi amintesc ai mei 8 ani… Doamne! Imi acopar gura , scancetele mele nu mai
sunt de la confuzie , e durere…Practica intelegere a ceva ce are sens…A multo r
nuante ce in alte documente pur si simplu n-am gasit….
“… Copii erau omorati , pentru stabilirea unei loialitati de sange si in acelasi timp
, mentinandu-se rangurile , conducerea a stopat eruptiile protestelor in masa prin
caznirea tuturor revolutionarilor in public. Pecetile erau ceea ce determina viata
bebelusului. Nu mai conta parerea lui , el se determina a fi legat cu cineva …”
“…Studii celor de rangul 3 ,este limitat . Pe langa munca ce le este oferita de
Senat , oamenii nu mai au dreptul de a tinde la alte profesii decat cele care le sunt
impuse…”
“…Orice incalcare a Legii Supreme , aduce dupa sine infractorului condamnarea
la moarte in public ,apoi urmata de peceata lui si copii individului…”
Neg din cap , ochii marindu-se considerabil ,capitol peste capitol am si uitat unde
ma aflu , si ca sunt imbracata numai in lenjerie intima cu halatul transparent. Aici ,
la momentul prabusirii unui ideal…A ceea ce a parut candva o realitate
frumoasa…Pentru cine e ea? Pentru noi “elita”? E macar o viata asta?
“ Televiziunea a devenit o arma de santaj ,derulate mii si mii de aspecte ale
conduitei vietii numai pentru ei , in timp ce Elita isi soarbe viata scursa din cei mai
inferiori lor…”
“…Totul a disparut… Arta revolutionara , domeniul psihologic , medicina pentru
rangurile mici , actoria si muzica daruita de glasul omenesc. Fiecare a parut prea
periculos pentru noua Era contemporana , incat au derulat totul , eventual
stergand existenta lor subita…”
Si acum imi mai aduc aminte cuvintele lui Vicky…”Sunt sigura ca nu ai mai vazut
asa ceva…” .A avut dreptate , n-am mai vazut muzica cantata de o persoana , n-am
mai vazut cineva sa cante la un instrument muzical decat doar cei mai
indrazneti…Iar ei o fac…Vicky o face…

109. “…Problema cu orientarea sexuala nu mai e o problema . Senatul a avut grija in
atatea legi si ordine , sa faca inexistenta orice urma de pecetluire a fetelor , sau
schimbarea pecetii dupa ce copilul a crescut…”
Vicky…”Ador heterosexualele…” .Sarutul ei total ne-adecvat …Acum inteleg…
“Moartea naturala a persoanei inainte de 81 de ani , pentru peceata necesita un
acord special emis de Senat,prin care ii ofera un nume ,iar imprentarea altui nume
are loc mai jos de celalalt…”
“…Ati vrea asta? Aveti peceata langa voi , sunteti o familie , iar pentru a avea un
copil aveti nevoie de un Emis oficial , prin care Senatul Regional ,eventual
directionat de actionarii Senatului Suprem , va permite sa aveti acel copil ,
indicand si de ce sex trebuie el sa aiba , pentru beneficiul Platoniului si
necesitatile lui. Reformularea ar suna ,pentru beneficiul Elitei prea marite! A celor
ce nu au idee ce inseamna o viata in ruine…O viata arsa din temelii …Acolo unde
nu mai e loc pentru dezvoltare si tindere spre mai bine… Binele pentru rangurile
inferioare e ceea ce hotaraste ipocrita de Elita…”
Clipesc derutata , lacrimile uscanduse pe obraji. Sunt repulsionata , admisibil arsa
incetul cu incetul pe rugul cuvintelor citite…
Nu mai am puterea necesara pentru doua capitole ramase…Rasfoiesc cele cateva
zeci de pagini , oprindu-ma la ultimul aliniat…
“…Era creata nu mai e la fel de misterioasa. E doar un act de rebeliune , adus cu
idiocratie la realitate. Un act devenit viata tuturor locuitorilor Pamantului. Stersi
din propia lor generatie , uitati de traditiile neamului lor , cu o limba straina
infranta in frunte…Fiecare e o parafa ,atarnata pe un document peste care cu
regularitate se ataseaza inca un ordin, la care tinde viata ta. Ne bucuram oare noi
de atata fericire pentru care au optat cei omorati? La urma urmei , cei prezenti la
Intruniri au ales adevarul creat de ei , acel adevar spre care au dus alegerile
precendentilor. Iar noi , inferiorii , ne ramane doar sa credem , pentru ca suntem
facuti sa credem. Facem alegerea “perfecta” , iar alegerea devine viata noastra.
Intreabate , zi de zi te trezesti cu ochii proptiti de tavan ,si prima intrebare ar fi
legata de realitatea ta sau de realitatea teoretica declara de Senat?”
Ridic ochii socata ,inchizand ochii ma simt infransa de lectura. A reusit sa intunece
,lampile aleei din fata casii e aprinsa.Privesc coperta cartii , mangaind hartia dura
surie. Nici nu are o imagine printata ca aspect, doar titlul si autorul .
N-am auzit de numele asta inaintea de a citi cele scrise. Am avut ocazia sa si caut
prin retea numele lui , insa nu e nimic. E ceva de care sunt atat de lipita , e oare
posibilitatea faptului ca am sorbit din fiecare cuvant , inspaimantata ca cred in tot

110. ce am cules. Inspaimantata ca cine mi-a dat cartea simtea ceea ce este scris aici ,
traieste fiecare cuvant in realitate. Este oare posibil sa fie asa?
N-am vazut asta in multimea venita la explozii ,la Reuniunea Senatului. Doar
Brandon e tot ce mi-a ramas printat in memorie. El crede ce scrie aici? Oare stie ca
n-ar putea fi posibil sa fie totul adevarat? E o creatie…ceva imaginar ajuns pe
hartie… Nu poate fi averata! Pur si simplu nu poate! Nu vreau sa accept …pentru
ca daca o voi face atunci Familia mea nu numai ca a provocat Razboaiele
Mondiale in urma cu 800 de ani, ci si conduce sangeros ceea ce a distrus refacand
un monstru de Platoniu creat pe durere si dictatura.Nu! Nu!
Sar ca arsa de pe marginea ferestrei , luand pe mine primele haine la nimereala ,ma
indrept spre singurul loc unde as primi raspunsuri. O sa vorbeasca cu mine , o sa
raspunda si o sa ma asculte. E doar o carte nu poate fi adevarat!
***
“Unde e Brandon?” Il trag pe Alec de o maneca , sta asezat la bar , clubul fiind
silentios . Dupa cate am inteles de la Vicky , azi nu au nici o petrecere , deci e
liniste.
“Lil’!” Ma imbratisa calduros , cu ochii injectati de alcool , inteleg prea bine ca nu
am ce discuta cu el.
Strang cartea in mana , fugitiv analizand barul , doar Ulian si cativa tipi la coltul
indepartat.
“Ce cauti aici? Azi nu este petrecere.” Ma balbaie cu paharul de wiskey in mana ,
ma privi din cap pana in picioare.
“Am venit …mhm…Nu stii unde e Brandon?” Ma retrag la atingerea lui , si
incercarea esuata de a ma trage spre el.
“Uhh..” Dadu din cap , sorbind din bautura. “Ati clarificat lucrurile.” Cu ochii pe
mine , nu cred ca are vre-un sens sa vorbesc cu Alec beat.Nu poate formual ceva
coerent , decat niste fraze ce pe bombane mai mult pentru el.
“Mda…” Ma misc de pe un picior pe altul , cautand barbatul brunet.”Multumesc
pentru ajutor.”
“Cu pl…a…ce..re…” Sughita , tragand bautura peste cap imediat la terminarea
cuvantului.
La naiba , nici Vicky nu se vede , cu atat mai mult fratele ei.

111. “Esti atat de fr…frumos…Pff…” Clipi suprins , sughitand accentuat. Incerc sa-i
ignor starea , incaperea imensa analizand cu o nevoie disperata.
Il zaresc la coltul cel mai indepartat , singur si cu ceva in mana . La doar cativa
pasi intra pe usa “Rezeva”.Fac un pas , alegandu-mi directia spre care sa merg.
“Esti foarte frumoasa…” Sopti Alec , mirosul de alcool imi gadila nasul , ma apuca
de mana ,apropiindu-se de mine.
“Alec esti beat.” O spun , rupand contactul fizic dintre noi , alerg spre usa pe care a
intrat Brandon.
Cu inima in gat , masor coridorul relativ lung . Covorul verde domoleste pasii mei
accentuati , scarile de pe dreapta par abrupte insa nu ma impiedica sa sar peste
doua in timp ce usile la ascensor sunt inca deschise . E acolo , lipit de peretele
micut , imbracat in niste blugi albastri maiou alb , si scurta de piele neagra . Cu cat
mai mult ma apropii un lantusor de argint imi straluceste , captand atentia spre
pieptul lui.
Nu ramane miscat deloc de prezenta mea , si nici sa opreasca usile nu se
sinchiseste. Cu toate ca reusesc sa intru , mi-a luat cateva secunde pentru a-mi lua
aer.
“Ce-i asta?” Flutur cartea in aer , cu mana stanga fixata in sold.
Am ajuns de la insuficienta de aer , la furie legata de lectura lui.
Isi ridica o spranceana , lasand un semn de parca nici nu m-a auzit , doar se uita
mai mima mea .
“Ahh!” Imi dau ochii peste cap, lasand mana pe langa corp. “ Nu o mai fa pe
preotul! Ce dracu e asta?” Ma rastesc , ignoranta ma ajuta ,cand de fapt pieptul mi
se rupe de batai , tensionata de la incaperea mica , si mirosul lui.
La naiba! De ce trebuie sa ma abat de la scopul initial? Pentru ca miroase bine?
Apropo chiar miroase , inhalez adulmecata de aroma masculina si un sapun tentant
de delicios. Ahh! Fixeazate Adelaide!
“Raspunde Brandon.” Am implorat practic , doar glasul parand ceva mai sever
decat ar fi trebuit. Nu-mi pasa ce crede , ei bine , nu e chiar adevarat , dar nu pot sa
gandesc acum la asta. Sunt prea confuza si furioasa.
“Ceva nu ti-a placut printesa?” Spuse calm , uitandu-se la panoul de permutare a
etajelor.

112. “Cine e ipocritul de Avel Nickelson? Tu ai citit asta?” Nu vad nici o reactie si
continui.” Deci , presupun ca ai citit. Nu pot sa cred ca crezi in tampenia asta!”
Strig la el , lipsa de reactie ma aduce la isterie. Nu intelege? Distruge nu numai
parerea mea despre societate ci si intreaga mea viata , care s-a rotit in jurul
Senatului mai bine de 24 de ani.
“Ohh , asta e tampenie?” Din nou pasul lui amenintator in directia mea. Primul
impuls , sa ma retrag , dar nu o fac , ci ramanem la mai putin de 20 cm distanta
intre fete , fulgerandu-ne privirile.” Nu te aranjeaza istoria ce nu include succesul
senatului vostru dement?!” Accentua cuvantul “senat” , aproape percep o ura
indescriptibila.
“Dement?!” Ii raspund drastic , cautand teritoriu de dominare , ma apropii si mai
mult. “Voi traiti datorita lui ! “ Nu reusesc sa continui propozitia , ca un raset
dureros de auzit , ma zguduie.
“Noi?” Arata cu degetul la el .” Ohh , si presupun ca Elita voastra e atat de
luminata in toate ca nu mai trebuie sa mai si discute cu cei de rangul 3. Cum
dracului te simti cand traiesti pe spatele nostru?” Cu greu ,inregistrez fiecare
cuvintel , puternic indusa intr-o transa ,vazand totul rosu.
Incredibil! Intr-un moment ma simt imposibil de atrasa de el , si in alt moment
vreau sa-l omor cu mainile mele.
“Tu nu stii nimic de noi! “ Urlu de-a binelea , glasul meu erupand ,cu usile
ascensorului ce se deschide , suntem la doar cativa pasi de camera panoramica.
Scrasnesc din dinti , fiind doar la un pas de a-l lovi in fata.
“Atunci taci ! Nici tu nu ai habar de viata noastra!” Trecu pe langa mine , cu o
ultima privire la mine ,ma vad trasa dupa el la iesire. Nu stiu ce ma atrage pur si
simplu , ochii lui nu numai ca ma cutremura , dar spun atatea in unele momente ca
ma gasesc agatata de impulsurile astea.
Nu facu nimic , stiu ca ma aude la spatele lui , nu mari pasul , nu incerca nici sa ma
opreasca din a-l urmari . Iar camera intunecata , e cu totul alt teren ce sunt sigura
ca-l va domina cu succes. Pe mine deja ma infrioreaza ,trupul reactionand intr-un
mod similar ca in alte dati.
Ii intind cartea , incapabila sa explic de ce am urmat pana aici. Nu mai am ce-i
spune , a fost destul de clar totul. El crede ca ce e scris in cartea asta , iar eu nu
vreau sa cred ,pentru ca asta mi-ar distruge idealurile,inclusiv viata. Sunt oare gata
pentru asta? E gata oare macar cineva sa i se darama intr-o zi toate sperantele ,
toate scopurile spre care tindea?Nu cred…

113. “Brandon…” Soptesc la postura lui asezata , cu spatele la mine , si ochii spre
padurea miscata de vantul puternic.
A tacut pret de minute , nu mai sunt capabila de a mai cere macar cumva sa-mi
raspunda . Pentru ce mi-a dat cartea aia? Ce-a vrut sa demonstreze prin asta? Am
inteles ca nu ma suporta , dar la ce bun sa-mi acorde una din obiectele lui de
lectura.
“Mhm…” Slab , melancolic glasul sau barbatesc se auzi . Ma conectez la realitate ,
cautand o reformulare a intrebarii dorite sa i-o adresez.
“De ce mi-ai dat cartea aia?” Casual , aproape inghitand bila din gatul meu ,
formez o conversatie . Vreau sa vorbesc linistit cu el , ar trebui sa reusim .
“Trebuie un motiv?”
“Nu stiu. Tu spune-mi.” Murmur , cu mainile in san, pasesc spre el.
“De ce?” Sari ca ars de jos , facandu-ma sa tresar cu un pas in spate.
“Ce de ce?” Clipesc derutata.
“De ce totul trebuie sa aiba un sens? “ Privi rece , fiind cu gandul clar altundeva.
“Pentru ca mereu este un sens in actiunile noastre.” Raspund.
“Pe dracu!” Suiera , cu maina aranjand firele rebele cazute peste ochi.
Ma fascineaza cum isi misca degetele prin barul matasos negru, as vrea sa fac eu
lucrul asta.
“Este.” Insist , ramanand cu privirea pe parul lui miscat la ceafa.E mai haotic decat
era , trezita la doar o miscare de a-l putea simti in mana mea. Ce-i cu tine
Adelaide?!
“Eu nu am .”Imi scutur capul , alungand orice imagine de a-l saruta pe buze.
“Minti.” Pot vedea in ochii lui negri , ce dupa constatatea mea s -au facut rotunzi
deschis,emanand pura surprindere. Stiu ca ma minte , ochii il tradeaza.
“Tu nu stii nimic despre mine.” Facu mainile in pumni , toate emotiile ce i le
puteam palpa pe fata , au disparut. Vreau sa pot din nou vedea prin duritatea
mimicii lui , mereu se ascunde.
“Nici tu nu ma stii, Brandon.” Zic calm , lasand mainile sa-mi cada pe langa corp.
“Ei bine , ma bucur ca nici nu vreau sa stiu.” Arunca ultima propozitie ,fara sa ma
mai priveasca doar lua cartea , si iesi val vartej , ca de fiecare data ramasa sa ma
caznesc pentru prostiile ce le fac. Soptesc in urma “ Insa eu vreau…” , ma

114. incolacesc in propia imbratisare , cautand o alinare . Acum m-au atins cuvintele lui
, si nu e ca si cum n-ar mai fi zis nimic rautacios , insa acum dintr-un motiv
inexplicabil , imi pasa. Imi pasa mai mult decat ar trebui . Cu asta aparand o
indoiala din ce in ce mai evidenta ,oare il mai plac?

115. Capitolul 11
Sunt aproape sigura ca momentul in care Valeh a intrat in Sala de Sedinte linistea a
devenit si mai apasatoare. Masa imensa din sticla , cu 20 de scaune e cu adevarat
impunatoare. Nu e nimic altceva decat o incapere cu lustre lucioase , si diamante
multe diamante false lipite de tapetele alb-cafenii. Microfonul pentru Presedinte e
setat demult , urmat de zeci de oameni intrati pe rand , fiecare isi clarifica functiile
cu mapi in mana. Tabletele asezate , iar ecranul holografic cu inscriptia “Sedinta
Nr 34” pentru anul 3001 , e mai stralucitor ca niciodata.
Urmez in spatele lui Joseph , locul meu obisnuit e dezgolit. Material de piele
neagra , lipsa de masa , doar un suport pentru notite , iar carnetelul mereu aparent
verde cu pix-ul personalizat imi prevestesc doar ceva ce am mai vazut de fiecare
data.
Schimb din priviri cu body-guard-ul meu , relaxandu-ma asezata zambesc absenta
lui. Vor urma 2 ore plictisitoare. Oricum ar fi , e ca o scapare din ceata in care m-am
bagat ieri. Cartea aia suspecta , si Brandon cu credinta lui oarba . Aici e locul
meu , si stiu mai bine ce este Platoniul. Fac o parte hotaratoare din el , suntem cu
totii o parte. Nu vreau sa ma las influentata , asa ca atat timp cat insuflarea parerii
proprii ma ajuta , nu ratez aceasta idee.
“Buna Ziua tuturor.” Mama in capul mesei , cu costumul gri si camasa alba iar
nasturii aurii au forma vulturului . Dovada vie a unui Presedinte , a ceea ce ar
trebui sa insemne acest cuvant.
Sala se ridica in picioare , un recunoscator raspuns si miscarea mamei mele ii
aseaza pe toti aproape simultan.
Ma asez pe masa cu Membrii Senatului, nu vreau sa mai admir altceva. Vreau sa
ignor faptul ca in stanga mea la nici un pas se afla Lucas , iar in dreapta e Drake.
Sticla de apa plata ii e deja dusa la buze , ochii injectati de oboseala , iar cearcanele
sunt cu mult mai evidente. Largesc bratele , strangand materialul scaunului in
maini.
Va fi usor sa ii ignor pe ambii . Cu Drake nu am despre ce vorbi , iar Lucas e mai
usor de ignorat cand cred ca nu simt nimic pentru el. Nu stiu! La naiba nu stiu!
“Psst!” Clipesc la modul de contactare pe care l-a ales Lucas. Reactia mea i-a fost
suficienta ca sa miste picior peste picior ,cu o postura relaxata incepu.

116. “Lily.” O sa tac , n-o sa-i raspund.
“Stiu ca ma auzi .” Ar fi imposibil sa nu o fac , suntem mult prea aproape. De ce
mama ma-sii stam alaturi? Pentru ca nu demult adoram asta , si era o parte din
falsitatea noastra. Asteptam sa fiu cuprinsa de nervi , de durere si sentimentul de
tradare , dar nu e. E absolut pustiu.
“Lily” Nu mai soptea , ridica putin glasul , Drake reactiona la incercarile lui.
“Lucas poti sa taci?” Zambesc mai mult pentru mine , ferind mana in timp ce
incerca sa o atinga.
“Vorbeste cu mine.” Trag aer puternic in piept ,doar ascultand conversatia sedintei
privitor la noua reforma in domeniul stiintific. Inca o dovada ca cartea aia e un
rahat .
“Onia , sunt sigura de regulamentul numarul 1 , am fost si eu acolo ,dar nu sunt
deaccord cu implimentarea divirgilentei in privinta medicinei pentru rangul 3.” Am
uitat de Lucas ,am nevoie sa gasesc dovezile pentru a fi sigura ca cele citite sunt o
nebunie.
“Este o necesitate , asa ca nu se va exclude . Vom reveni la asta mai tarziu.” S e
implica Valeh , contrariile dintre Beznenko si Onia au fost stopate , in momentul in
care eu vroiam sa aflu mai multe.
Ochii batrani ai mamei mele se opresc pe mine ,provocand acel sentiment de
necunoscut pe care il am mereu cand ma minte. Nu stiu ceva? Ma ignora mereu in
timpul sedintelor , de ce ar fi atenta pe mine azi?
“Ti-am spus sa taci.” Marai roscata , cu unghiile infipte in sticla si asa mototolita.
Reactionez la mica lor controversa , cu prezenta mea tacuta doar admir.
“Nu vorbeam cu tine ,la naiba.” Nu stiu de ce sa fiu mai uimita , de ura lor printre
randuri in tamp ce eu i-am prins ca si-o trageau , sau de vocile lor silentioase in
timp ce fac asta.
“Lily.” Zambesc cu fata inainte , coada ochiului o capturara pe roscata , ce se
intoarse de-a binelea arzand o gaura in corpul satenului.
“Intoarcete.” Repeta Lucas , marindu-mi zambetul.
M-am gresit , chiar am facut-o. A fost nevoie doare de o noapte in care Lucas a
aparut in ipostaza rea , ca sa inteleg ca defapt nu simt nimic pentru el. Era ceva

117. insuflat , nu atragea nimeni atentia la mine in sensul ala pe care il facea el. Fiind
sigura ca oricum viata mea va fi legata cu a lui , am tins inconstienta spre
presupusa iubire. E ridicol sa intelegi tocmai in momentele in care mai ai 1 luna si
jumate pana la casatorie. Nu-mi pasa! Pentru prima data in viata mea , nu astept si
nu vreau sa se intample casnicia.
“Lily.” Sopti.
“Ahh!” Drake isi arunca mainile in aer , scena noastra tacuta e cu adevarat
amuzanta. Ma rog , nu pentru toti , Drake sare pe foc de furie , iar Lucas e atat de
trist ca as putea sa creez un testament intreg prin a rani omenirea.”Raspunde-i
pentru numele lui D-zeu!” Boldindu-se de speteaza scaunului.
“Facem schimb .” O spun intr-un final . N-o sa-i placa .Ohh ,n-o sa-i placa deloc
lui Lucas. Dar nu-mi pot stopa satisfactiain a o face.
“Ce?” Roscata imi intampina privirea , cautand o explicatie sau macar o
continuare.
“Cu locurile si cu persoana de alaturi.” Surad .
“Nu!”Erupe Lucas , apucand mana mea ce era asezata in poale. Nu reactionez in
nici un fel , raman tacuta pentru cateva secunde , timp in care toti prezentii de la
masa se uitara la Lucas , dupa strigatul lui.
“Ma scuzati.” Murmura , strangandu-mi mana sugestiv.
Vreau sa rad , am nevoie de eliberare a energiei comice acumulate in mine.
“Cu locurile?” Se scarpina de nas , ochii lui Lucas aprinsesera atmosfera noastra. E
tensionat , e cu adevarat incordat . Ce o fi insemnand reactia lui?
Am stiu ca nu o sa-i placa , dar ce motiv ar avea sa fie atat de furios? Vreau alt loc
pe scaun , si ar fi cel mai bine cat mai departe de el.
“Esti ?” Subliniez cuvantul , dand din umeri la ochii ei intrebatori. E si ea la fel de
socata ca incordarea colegului meu de peste umar.
Nu stiu ce s-au asteptat de la mine. Sa le sar in cap? Nu cred ca am motive pentru
asta.
“Bine-inteles.” Misc degetul aratator , facand o tura cu degetul . Insemna sa
schimbam imperceptibil.

118. Stransoarea lui Lucas se accentua pe incheietura mea. Ma incrunt , privindu-l urat ,
o trag pentru mine . Fac miscarea necesara , cu spatele rotindu-ma ma asez cu o
exactitate de 100% in scaunul candva al lui Drake.
Expir usurata , departarea dintre mine si satenul e mai mare acum. Se vazu tras in
colt , pentru ca se intoarse cu fata la Sedinta , pentru restul orei am ramas tacuti
,savurand din tacerea abrupta dintre noi.
La primul pisc de eliberarea a oaspetilor , ma arunc din sezut si il salt pe Jos de
mana , ma urma imediat.
Crizele viitorului meu sot ,sunt ceea ce nu vreau inca sa infrunt. Am altceva in
minte , ca de exemplu mica petrecere organizata de Vicky la Tile’s.
Nu am vre-un scop anume , dar vreau sa mai ascult muzica lor live. E in acelasi
timp frumoasa si infiorator de zguduitoare.
“Il ignori?” Dau din cap , ranjind la smiorcaielile barbatului ce ma pazeste de cand
ma tin minte. Incerca sa-mi arate ca ma comport ca un copil . Dar ce sens are sa-i
spun ca nu e asa? Joseph crede ca inca sunt afectata de actiunile lui Lucas , cand in
realitate nu mai dau nici doi bani. Sunt afectata de altceva , si ma tem ca daca el o
sa afle de ce anume sunt , nu va ramanea deloc incantat. La naiba! Nici eu nu sunt
incitata de asta.
“Ar trebui sa vorbesti cu el.”Urmez la iesire , tacerea era cu mult mai superba.
“La ce bun?” Dau din sprancene , privind in lotul de pamant ocupat de numeroase
automobile.
“Pai nici nu stiu…Pentru ca in mai putin de 6 saptamaini va veti casatori , iar peste
14 zile in general aveti logodna. “ Imi deschide usa , cu aerul lui de un om intelept
imi dau ochii peste cap.
“Si? Cu acelasi succes pot sa-l ignor si dupa nunta.” Ma imbunfez , cotrobaind prin
mini-bar dupa apa gazata.
Jos tranti usa in urma lui , facandu-se comod pe bancheta din fata mea.” Si in
timpul sex-ului tot?” Rad de-a binelea.
“E posibil?” Clipesc de cateva ori , satenului clar nu-i place atitudinea mea.
“Are sens sa mai spun ceva?” Joseph cedeaza , o face in acelasi timp , ma stie mult
prea bine ca sa inteleaga ca nu ma voi lasa induplecata.

119. “Ce planuri ai pe azi?” Continua dupa confirmarea mea.
“Cred ca o sa plec la G+.” Dau din umeri , deruland in ce pot sa ma imbrac in drum
spre Tile’s.
“Ohh , zau?” Cu bratele incolacite in fata , muschii pocnesc de la materialul
puloverului negru. “Nu cumva planurile tale includ deconectarea dispozitivului de
urmarire si vizita ruinelor din care te-am scos o data?” Ma inec cu apa , tusind de
cateva ori la reflexia felinarelor stinse.
“Ce?” Socata , ma sterg cu maneca pe buze.
“Mai inteles prea bine. Nu sunt atat de prost ca sa nu te urmaresc de fiecare data
cand o faci.” Sunt atat de uimita si in acelasi timp furioasa.Cum indrazneste?
“Mai urmarit?” Strig la el , robotul sofer semnalizand fixarea centurii.
“Ce se presupunea sa fac? Sa te las singura acolo?” Scutur capul , chinuindu-ma cu
incheietoarea centurii.
“Cum dracului iti permiti sa faci lucrul asta?!” Urlu , tremurand de frica , si de
faptul ca am fost descoperita.
“Imi permit! Ultima data cand te-am lasat cu dispozitivul deconectat , te-am gasit
gatuita si intr-o criza depresiva de tusa.” Termina , cu acelasi ton calm si posesiv.
Stiu ca asta e sarcina lui, dar mama ta eu ,sa ajungi sa ma urmaresti?
“Apropo ai de gand sa-mi spui cine te-a gatuit in seara aia?” Vreau sa strig la el ,
insfac manerul usii de la virajul brusc spre stanga.
“N-am fost gatuita.” Insist.
“Deci vrei sa spui ca vanataile ramase in forma de degete erau din senin?” Isi
ridica sprancenele, provocandu-mi ridicarea nivelului de adrenalina in sange.
“Nu e treaba ta Jos!” Ma rastesc .
“Ba e treaba mea! Iti faci un rahat din propria ta viata! Si atata timp cat Regina nu
stie in ce rahat te-ai bagat ,eu sunt ala care trebuie sa te scoata.” Ma ameninta ,
tragand de draperia ce acoperea fereastra.
“Nu e nimic din ce ar trebui sa ma scoti!”

120. “Ba e! Ba e! “ Se rasti , e furios .Jos nu e furios niciodata. “Tu iti dai seama ce
dezastru va fi cand mama ta va afla? “ Cu aratatorul lovi in tampla lui , imi arata
spre cat de tacnita ma crede.
“Nu e mare treaba.” Nu inteleg ce legatura are asta cu vizitele mele frecvente la
Tile’s? Da va fi furioasa , nici cu G+ nu era deaccord ,dar se va acomoda intr-un
final. Mereu o face , acum nu va fi o exceptie.
“Esti sanatoasa?” Se rasti din nou , miscandu-se in fata ,imi atinse genunchii mei
cu ai sai.”Tu ai vre-o idee ce se petrece in jurul tau Adelaide? Ai macar ce-a mai
mica percepere ca daca toata porcaria cu vizitele tale la rangul 3 se vor descoperi
,ei vor avea de suferit dupa asta? Si nu numai ei, ci si tu! Esti urmasa tronului!
Unde-ti e creierul ?” Clipesc , degetele mi se misca tremurator in pumni , jucandu-ma
pentru a deconecta strigatele body-guardului meu.
“Nu striga la mine!” Ii raspund , nu am ce sa mai zici inafara de faptul ca nu
inteleg ce are in vedere.
Sunt urmasa locului in Senat , nu e mare branza. Plus , faptul ca apar pe la clubul
Tile’s nu inseamna nimic.
“Ceea ce fac eu in timpul liber nu e treaba mamei mele.”
“Esti atat de naiva? Ai un amarat de dispozitiv de urmarire in mana! Uitate la viata
ta ,scoateti ochelarii aia roz si priveste realitatea!” Se pali de bancheta lasandu-se
pe spate , ma facu si mai confuza. Ce tot indruga el acolo? Din nou slogane gen
Avel Nickelson.
“Ce realitate? Ce tot spui acolo Jo’ ?” Ma incrunt , cutele de pe frunte se adances c
, astept sa-mi raspunda.
“ Daca Valeh va afla , nu numai ca va face una cu pamantul clubul ala ,ci si
oamenii din el.” Ce?
“In ce sens si oamenii din el?” Nu ma pot abate de la gandul de Vicky Brandon si
Alec.
“ Nu numai tie iti faci rau , le faci si lor . O sa-i pedepseasca. “ O spune suierand
cu aerul iesind din plamainii lui . Ceea ce inseamna una , nu mi-a spus tot , ceva
imi ascunde.

121. “Cum o va face?” Imi strang palmele intr-o lipire reciproca , tensionata de
cuvintele lui Joseph , si de cartea proaspat citita ce din nou loveste in ratiunea mea
, ca o bomba ce ar incerca sa darama o zid.
“ Pedeapsa.” Dadu din umeri . Ma minte , de ce mama ma-sii nu termina?
“La dracu! Ce fel de pedeapsa?” Ma otaresc , cu ochii fulgerand in privire lui.
“Moarte.” Mi-a ramas aerul in plamaini.
“ E adevarat?” Zbier , la colturile ochilor acumulanduse lacrimi. De ce vreau sa
plang? Doar nu poate fi adevarat! Si ce daca unul din oamenii in care am cea mai
mare incredere imi confirma temerile mele ,nu sunt adevarate.
“Ce sa fie adevarat?” Pentru o clipa am crezut ca-l voi lovi . Doar pentru ca vreau
asta , pentru tensiunea de pe umeri. Corpul mi s-a facut de cateva ori mai greu ,
facand imposibila miscarea mea prin salon .
“Ce a scris Avel Nickelson.” Zbier , o fac la propriu , clipind de atatea ori ca mi se
incetoseaza vederea.
“Ai citit cartea aia?” Isi mari ochii , e uimit de destanuirea mea.
“E o porcarie! E o tampenie! Eu nu cred in aberatiile batranului aluia!”
“Lily , de unde ai luat cartea aia?” E precaut, de la groaza din glas , a trecut la
liniste si nesiguranta. De ce?
“N-ar fi trebuit sa o citesc?” Sunt furioasa! Nu! Sunt turbata de nervi! Cu lacrimile
ce vor sa-si faca iesire , ma zbat intre miile de fraze ce-mi inunda constientul si fata
lui Joseph. Tot ce citisem , fiecare cuvant ce nu-l credeam lovestes in mine.
“Nimeni din cercul vostru nu a ajuns sa o citeasca.”
“De ce?” E tot de care sunt capabila sa formulez. Chipul lui Brandon are un sens
acum . De ce totul loveste in mine ca o revelatie? Sunt la un pas de a ma prabusi ,
dar totusi continui sa pasesc spre prapastie. Vreau sa ma opresc! Nu vreau sa mai
stiu.
“A fost scrisa in urma cu vreo 400 de ani. A fost conceputa ca un act de protest
pentru cea mai puternica familie a planetei.” Nu vreau sa aud! Nu ! Nu!
“Cine?” Gura ma ia inainte , cu ochii prin incaperea , privesc inainte. Nu ma
conectez decat la suflarea mea abrupta , si glasul domol a-l satenului.

122. “Crivera.” Scancesc , degetele pocnind in presiunea pe care am adaptatat-o pe
maini.
“De ce nimeni nu a auzit de ea?” Stiu raspunsul , il stiu .
“Autorul a fost omorat cu mult inainte de a fi publicata cartea.”
“A fost publicata?” Soptesc temator. Stiu ca nu a fost , i-am vazut coperta . Era
ceva asemanator cu un invelis temporar , ca o ciorna ce va merge la tipografie.
“ Nu. Toti ce au fost implicati in scrierea si taparea ei ,n-au supravietuit .” Imi
musc interiorul obrazului , imaginand-o pe bunica mea si bunelul meu fiind in
fruntea Senatului si facand asa ceva. Pentru mine ei mereu au fost un exemplu ,
cineva la care nu vedeam nici un defect.
Masina coti spre aleea vilei , cu zdruncinaturi micute , inteleg ca mai am putin
pana sa intru si discutia noastra se va opri.
“ Totul se mai petrece?” Linistea lasata intre noi , ma izbeste puternic.
Nu mai stiu la ce sa ma gandesc . Nu cred ca sunt in stare de a ma scoate din
masina. Am inghetat in aceasta pozitie , glasul brunetului imi aminteste de o sirena
, care zvancneste in urechile mele suierator de tare.
“Lily…”
“Doar spune-mi…” Ma simt expusa , in acelasi timp cazuta in spatiu. Plutesc fara
gravitatie , nimic nu ma mai tine la suprafata , nici chiar ochii lui negri. E mult mai
puternic ca mine , fiecare cuvant e prea dureros pentru mine.
“Da.” E scurt , atat de scurt. Nu e nimic atat de simplu , nu e un click , nu e o
miscare fara un sens.
“Ziua Intrunirii …Ce a fost cu exploziile alea?” L-am vazut acolo , era acolo .
Ochii lui Jos nu mai mai mint cand spune ceea de care eu credeam ca nu e
adevarat. Ceea ce eu credeam ca nu e posibil.
“Au fost angajati sa faca galagie si entuziasm.” A fost amenajata multimea , fiecare
suieratura si strigat de aplauze era conceput de la bun inceput.
“Dar …” Sunt capitulata , am nevoie de timp . Am nevoie de pace …nu mai stiu de
ce am nevoie…ar fi totul mult mai simplu daca nu as fi existat.

123. “Exploziile au fost produse de niste teroristi . Nu se stie motivul , dar Senatul e
convins ca pentru a darama cladirea si a stopa actiunile lui Valeh.” Tinta n-a fost
una ordinara , era chiar mama mea. Si oricat de dureros imi este sa accept , eram si
eu , chiar daca nimeni nu stie de mine.
“De aceea ma tine ascunsa?” Jo dadu din cap . Inchid ochii strans , aerul intrand
rece in mine , si iesind greu ,mult prea greu.
“Lily.” Ma apuca de brate , scuturandu-ma de cateva ori , deschid ochii.
“Ai spus cuiva de acolo cine esti?” Clipesc derutata , cu miscari in lent , percep
buzele lui Joseph care se misca incet sub privirea mea.
“Ai spus?” Infirm , cu expirarea lui usurata , ma cuprinde grijuliu. Vreau siguranta
, am nevoie de liniste . Pot oare avea asta? N-am simtit in viata mea asta , iar acum
sunt si mai sigura ca nu o voi mai avea niciodata.
Dupa 6 saptamaini toti vor sti cine sunt . Valeh imi va lasa postul in Senat , iar eu
voi deveni dusmanul numarul unu al Platoniului. Ahh!
“Dezicete de vizitele tale acolo. Te expui unui pericol imens . Daca vor afla macar
unul din ei, cine esti , din ce familie te tragi , nu vei iesi cu viata de acolo. Si nici
chiar mama ta nu te va putea ajuta.” O zice pentru binele meu , vrea sa ma
protejeze de persoanele care mi-au intrat in suflet chiar daca nu-i stiu. Cum as
putea sa-i spun ca nu pot sa fac asta , sunt practic indragostita de Brandon , iar
Vicky e mereu pe urmele mele . Insa cine ar putea sa iubeasca o persoana de la
care ti se trag toata durerile? Sunt dovada pura a monstruozitatii unei Conduceri
axate doar pe supunere. Si dupa nici doua luni voi fi eu arma supunerii. Pot oare sa
fac asta?Nu!
“Nu pot Jos…Nu pot…” Plang pe umerii sai , glasul parasindu-ma complet.
***
“Hai stai jos.” Nu sunt atat de reala incat sa-i zambesc la reflexia blondei. Vicky
imi intinde un pahar de tequila , cu o scuipare usoara inghit alcoolul amar. N-am
venit sa beau , si nici sa vad pe cineva n-am venit. Nu stiu de ce sunt aici. Dupa
cele intamplate azi , dupa ce am aflat ca viata mea e sortita pentru a crea distrugere
, n-am gasit alt loc mai linistitor decat clubul asta.
E silentios , si luminile sunt aprinse in toata incaperea . E ne-obisnuit sa-l vad atat
de iluminat , doar 8 oameni se primbla pe ici colo , scaunele in cerc sau mutat
haotic ,dupa ce au reusit sa alerge de cateva ori , aruncand bautura unul in altul.

124. Nu am putere nici sa zambesc . Proptita de coapse , cu coatele infipte in muschi ,
ma colabez uitandu-ma dupa fiecare. Vick a incercat sa-mi tina companie ,dar nu
sunt buna de discutii in momentul de fata.
Ma gandesc la totul si la nimic in acelasi timp. Micro-chipul e conectat direct cu
telefonul lui Jos . Am refuza sa intre aici cu mine , de aceea sta prin apropiere . Asa
a vrut sa fie convins ca sunt in siguranta. Privesc in jur de mai multe ori , si nu mai
sunt sigura ca nu voi mai fi expusa unui pericol. Diferenta e ca ,oricat de daunator
e locul asta pentru mine, vreau sa fiu aici. E ca o ancora ce ma trage mereu in
acelasi moment spre mrejele primejdioase.
“Esti ok?” Alec ma privi , dar fara sa simt necesitatea sa-l privesc ,dau din umeri
indiferenta. Nu sunt nepasatoare , doar ranita , groaznic mutilata. Habar n-am de la
ce capat sa o apuc ca macar un licar de lumina sa vad. E bezna , oriunde nu privesc
e bezna.
“Nu o atinge , are ciclu.” Chicotitul lui Vick ,doar ma cutremura.
Cum mai au puterea sa zambeasca cand viata lor e un adevarat dezastru? Cum pot
sa se distreze cand familia mea le sapa mormintele? De unde atata putere?
“Ai ceva cu sangerarile asa-i?” Imi intorc capul spre ei , Alec cu o mana la gura si
cealalta propritusi-o , iar Vicky , il cuprinsese de dupa gat.
Tipetele agitate din jur , doar ii fac si mai luminosi. Revin la pozitia initiala ,
cautand ceva sa ma trezeasca din soc. Am venit de mai bine de o ora , iar starea
mea se inrautateste.
“Nu stiu . Trebuie sa vina deja…” Alec raspunde intrebarilor . Iar Vick are un glas
preocupat , aproape ranit cand sustine conversatia.
O sovaiala la spatele meu , nu ma reabiliteaza , miscarile nu mai apar. Asa ca doar
privesc intr-un punct fix , uitand pentru un moment unde ma aflu.
Un mic val de aer rece ma izbeste ,pielea zbarlindu-se. Nu stiu cine a mai venit la
cei doi , dar sunt sigur antrenati intr-o discutie serioasa.
Pianul din coltul clubul ,este tot ce vad. Imi amintesc cand m-am invatat sa cant la
el , iar Valeh imi ajuta degetele sa se axeze pe clapele negre . Imi erau prea mici
pentru a cuprinde toate clapele , asa ca saream peste note , facand o melodie
parodista. Rasetul ei e tot ce ma doare si intoarce cutitul in mine de zeci de mii de
ori. E ea? Mai este mama mea? Stiam ca nu mai e ea , dar nu vroiam sa o accept

125. pana la urma. Iar acum trebuie sa primesc faptul ca nu numai ca nu mai e femeia
care mi-a dat nastere , ci e si un tiran caruia nu-i pasa de vietile omenesti. Ma
indoiesc ca ii pasa de mine….
Linistea din jurul meu ma ingrijoreaza , dupa ce analizez de doua ori clubul , vad
ca e pustiu.Toti au disparut , doar Alec e asezat pe scaun , cu ochii incruntati ,
speriati de moarte si pumnii stransi pe genunchi.
“Ce s-a intamplat?” Isi scutura capul , de parca a permutat o imagine , cu un
zambet ce nu-i ating ochii .” E ok.De unde ai luat ca ceva e in neregula?” Ma
minte. Inca un mincinos in viata mea.
Nu dura mult ca Vicky sa apara de la spatele lui , soptindu-i ceva la ureche ma
incrunta. Nu ma stiu ce sa simt , ar trebui sa fiu furioasa ,dar silinta ma parasit. Asa
ca astept privind miscarile lor.
Vicky se uita la mine fugitiv , apucandu-l de brat pe Alec il trage sa plece.
“Ce s-a intamplat?” O spun din nou , cu glasul meu inghetat ,nu primesc decat
raspunsul lor pe care deja il stiu “Totul e bine.”.
Am ramas singura . Desi am vazut unde au intrat mai devreme cei doi , nu stiu
daca vreau sa merg si eu acolo.
Daca n-au crezut necesar sa-mi spuna ,atunci nu cred ca are sens sa ma impun eu
,nu? Oricum nu ar parea de banal , inima imi bate cu putere , stiu ca ceva e rau. E
destul de rau , daca Vicky a venit tremurand si l-a tras convulsiv pe Alec spre
camera aia.
Ma ridic de pe scaun , cu picioarele amoritite , si ochii incetosati ,inaintez spre
barul imens. Inconjor masa , imi sterg fata cu palmele . Vreau sa fiu cat mai treaza
, ma simt si asa ca naiba ,iar curiozitatea mea nu ma ajuta cu nimic.
Imping usa ,cu clampa raman blocata la 3 siluete, ce par a fi speriate. Glasurile se
erup ,tragand in fiecare parte cate ceva. Unul peste altul , fiecare striga dupa nu stiu
ce.
“Opreste. Aduce-ti carpe! Carpe!” Ma incrunt , localizandu-ma in drept cu un
blond , ce nu numai ca ma priveste, insa mai nu ma apuca dupa ce trec de el.
Inca o usa in fata mea , iar strigatul blondului din spatele meu nu ma opresc sa o
deschid.

126. Camera semi-obscura e plina de oameni. Si Vicky ce plange , cu umerii
cutremurati cotrobaieste prin dulapul metalic plin de medicamente , sau asa par a
fi.
Se intoarce spre mine , iar pe puloverul ei verde e sange , mult sange. Se prelinge
in jos , picurand pe sandalele ei ,degetele pline in lichidul rosu.
De la alt soc lovit in mine , ma trezesc din transa mea . Ma uit prin parti , iar inima
mi se opreste , in mijlocul unei mese din metal argintiu e un om …Si nu oricare
om…E Brandon …Plin de sange …Scaldat in propiul sange…

127. Capitolul 12
Oricare om intr-o asemenea situatie ar striga , probabil ar fugi ,iar partea jegoasa ar
fi sa vomiti pe jos. Ei bine , eu nu am facut nici una, nici alta. Eram axata pe fata
lui , adormit sau lesinat si durerea evidenta, intre sprancenele arcuite si scancetele
ce ieseau din gura ,in momente ce un barbat pansa puternic un material pe spate.
Atata galagie si zgomot s-a evaporat sub presiunea ochilor lui . I-a deschis lent ,
culcat pe burta , isi mentinea iadul ce-l simtea in interior.
Momentul in care i-am vazut ochii a fost hotarator. Am sarit ca arsa spre corpul
sau colabat in agonie , trasand cu bratele sa trec de stransoarea a doi barbati mari.
Unul se fixa in fata , proptindu-ma . Ma zbateam la propriu , mi-am iesit practic
din minti vrand sa-i usurez starea.
Nu numai ca puteam sa-l ajut , aveam toata cunostintele pentru asta. La cum sareau
toti in cercuri panicat , e evident ca n-au habar cum sa-l salveze.
“Scoteti-o de aici!” Ma cutremur analizand postura hotarata ,mai in varsta decat
toti cei pe care ii stiu. Mi-l aduc aminte , Vicky imi facuse cunostinta in prima
seara in care am fost aici. Paremi-se Stuart.
“Nu!” Trag un pumn celui din dreapta , nu mai astept sa-i vad reactia, e suficient
ca mi-a lasat o mana libera.
“Lily iesi.” Am reusit sa-i ating spatele brunetului , glasul lui candva puternic imi
sfasie sufletul . E distorsionat , mutilat de jalnic . Iar eu sunt indepartata de el cu
putere masculina caracteristica.
“La dracu! Dati-mi drumul!” Ridic picioarele , tarata cativa metri in aer , ma avant
in fata , nu contactez in nici un fel cu pamantul , dar reusesc sa stopez
incapatinarea lor de a asculta comenzile lui Stuart.
“In pula mea , tarati-o afara!” Prima data in viata mea am auzit verbal o injuratura.
Nu-mi pot ajuta nervii ,vreau sa-l ajut si o pot face.
“Cineva , mai aduceti tampoane!” Alt glas necunoscut ,cu capul ridicat urla la
cineva din spatele meu.
Nu-mi ia nici doua secunde sa-l simt pe Alec ca trece cu o gramada de tifoane in
mana , ocolind scena mea .

128. “Hai afara puicuta.” Mai am putin si-mi dau lacrimile de furie si delir. Nu sunt
tocmai in starea de a ma fugari prin incaperea in care vreau sa fiu.
“Nu! Voi nu intelegeti!” Ma panichez la usa din spate ce se deschide , nu mai am
nici putere si cu asta fata lui Brandon dispare cu totul din raza .
“Te intelegem, acum nu te mai opune si mergi cu noi.” Imi salt piciorul stang in
spate , incercand sa ma postez ca o ancora .Nu pot obtine nici un rezultat cand ies
din a doua incapere , iar clubul ma primeste ca la el acasa. Diferenta e ca Brandon
are nevoie de mine. Chiar daca nu o intelege , are nevoie de mine.
La naiba! Eu am nevoie de el! Nu-l pot lasa asa ,acolo.
“Eu pot sa-l ajut dementilor! Lasati-ma!” Nu-mi pasa de mainile lor mari puternice
ce ma tin priponita. Nu-mi pasa nici de durerea care mi-o provoaca isteria mea .
Aproape ca pufai usurata la chipul lui Alec ce apare de dupa usa. Problema e ca
nici nu ma priveste strigand la gorile , ci se indreapta direct spre bar.
Ce vrea sa ia de la bar? Cauta, cu mainile tremurande insa fara vre-un succes.
“ALEC!” Tip cat ma tin plamainii, capatand un firicel de atentie ,spun singurul
lucru care sper ca o sa ma duca in interior.
“Eu pot sa-l ajut! “ Nu zise nimic , cu capul concentrat pe cautare , turbez cu fata
arzand de furie ,strig din nou.” Sunt medic in pula mea!” Privirea lui e imediat pe
mine. Ok , am zis-o si eu cu injuraturi , dar nu vad ca cineva sa auda cuvintele
mele altcumva decat asa.
“Esti medic?” Sopteste , mainile lasandu-le pe langa corp cu o bautura stranie in
mana.
“Da!Lasa-ma sa-l ajut!” Nu ma pot opri din strigat , mi se pare ca timpul in
departare de Brandon trece mult mai repede.
“Nick ,Max lasati-o.” Ma vad libera , cu pasi mareti fara sa mai astept cuvintele lui
,trec dandu-i din cap , ii inteleg semnalele din priviri.
A doua usa scartie , si ma zbat intre urlete si realitate. Nu s-a schimbat nimic de
cand am iesit , sangele e inzecit pe jos. Vicky de la atata plans , e proptita de
fereastra ,cu bratele in spate , doar priveste imaginea.
Stuart da comenzile tuturor , dupa cum o face e un total esec. Fata lui Brandon e
mai palida , si mana stanga e lasata sa se colabeze in jos de pe masa.

129. N-am vazut pana acum , insa are un inel aurit patrat pe degetul mijlocit. Moment
nepotrivit pentru a observa asta.
“Ce cauta aici?!” Imi scutur capul , cu ochii pe barbatul in varsta.
“Sunt aici sa ajut.” Ma includ in discutie , pentru ca clar s-a adresat satenului din
spatele meu.
“Walls! Scoate-o afara , pentru numele lui D-zeu!” Vreau sa ma rastesc la el , dar
Alec mi-o ia inainte.Cu el vorbea?
“E medic.” Ii vad literalmente aerul ce-i paraseste plamainii , apoi se uita la mine
ca la felul cinsprezece.Am inteles , nu e incantat de prezenta mea , nu-mi pasa!
“Esti medic?” Dau din cap, cu ochii doar pe brunetul palid.
“Macar ai idee de medicina? Sau ne crezi atat de prosti sa credem in basmele tale?”
Surprinsa ,gura mi-a ramas undeva pe jos. Clar! Vulgaritatea e ceva legat intre
ranguri. Sunt ca si frati in atitudine cu Brandon. Si chiar daca ma simt ofensata , nu
pot sa-i reprosez nimic, dupa ce am aflat ca tocmai familia mea e vinovata de tot.
Alec ma opri , facand o baricada din batran si mine. Nu mi-am dat seama la
inaintarea agresiva pe care o manifestasem. “Stuart eu o cred. “. Clipesc de cateva
ori , silueta omului nu se dadu deloc induplecata.
“Stuart!” Vicky se incluse , fata lui se schimba la cat de indurerata suna ordonul ei.
“E Brandon…te rog….Las-o…” Scanci , stergandu-si de maneci nasul si lacrimile.
“Nu am incredere in ea.” N-am putut sa mai tac.” Nu-mi pasa daca aveti incredere
sau nu , pot sa-l ajut si o s-o fac!” Cu vointa si increderea pe care o simt , trec pe
langa barbati,inspir adanc la sangele imbibat cu material.
Nu am rau de sange , si nici nu sunt infricosata de o rana. La cursurile lui Cramvell
am vazut mai ceva , am alte temeri care induse de toti spectatorii ,ma tem sa nu se
adevereasca. Pot face asta?
“Daca il omori , o sa ma asigur ca n-o sa traiesti mult dupa asta.” Marai Stuart ,
capul dat pe o parte , imi capta orice miscare.
Trag aer in piept , toate dubiile mele legate de reusita a putut sa mi le arunce in fata
cu usurinta. “Daca o sa-l omor , eu singura o sa va las sa o faceti.” Nu mai spune
nimic , urmata de lipsa mea de control.
E sange , peste tot lichidul rosu acopera vedere.

130. Imi dezbrac camasa verde , ramanand doar in sutien , e ultimul lucru de care imi
pasa. Toate carpele sunt imbibate cu sange , iar tava de alaturi e plina cu ceva
materiale cu care practic nu poti face nimic.
Verific pulsul , tamponand rana si asa sangeranda cu cealalta mana. De-abea pot
sa-i simt pulsatia in vene. Iar venele de la maini in general sunt aproape ne-palpabile.
Tensiunea e mai mica de 80 , uite acum e momentul de panica.
Imi dau seama ca hemoragie e nu numai o problema minora ,insa nici nu se
compara cu rana de la un glonte . La dracu! In spate , la nivelul abdomenului ,a
fost impuscat.
Nu mai astept nimic , are nevoie de o operatie. Pot oare sa fac asta? Ma uit in jur la
toti ce ma privesc , cu aerul intrand si iesind din plamaini , inteleg ca nu am de
ales. Va trebui sa o fac.
“Ce instrumente chirurgicale aveti?” Stuart ma privi terifiat , iar mainile se miscara
dupa ce dadu comanda la fiecare in parte.
Vicky apare la spatele meu , punand alte tampoane improvizate pe tava.
“Am nevoie de spirt , alcool , orice pentru dezinfectie.” Batranul privi in spate ,
Alec conectandu-se si el.
“Vodka merge?”
“Perfect!” Controlez respiratia lui Brandon , si nu ma incurajeaza deloc.
E mai grav decat am crezut!
“Uite!” Imi sunt lasate un bisturiu si indepartator de plaga , cu nistre troacare si
pensete pentru ligaturarea vaselor sanguine.
Nu e cel mai necesar , dar pot sa fac ceva cu ele.
Alec imi intinde vodka , si tamponul il iau in mana . “Vicky , da-mi esarfa ta ,
leaga-mi nasul si gura, te rog.” Spun , in timp ce preling lichidul transparent peste
rana.
Corpul lejer al brunetului se incordeaza ca raspuns la dezinfectia mea improvizata.
“Stuart!” Se conecta , privind atent la mine.” Tineti-l .” Cu o miscare a capului ,
alti doi tipi se apropie, apucara de picioarele si capul lui .

131. Privesc pentru ultima data la pielea cu o gaura rosie vinetie , inspir adanc aer in
piept.
“Scuza-ma Brandon….Te rog scuza-ma…” Soptesc domol , facand-o pe Vicky sa
ma privesca inde-aproape.
Cu bisturiu , fac o incizie adanca , tipatul automat erupe din gura lui.
Vicky se scutura din surprindere , iar Alec se propti de spatele brunetului , fixandu-l
nemiscat.
Cu indepartatorul si incizia necesara , largesc taietura. “Vicky apuca capatul
instrumentului si tine-l deschis.” Ma asteptam sa o faca imediat , tot ce urma e
rigiditatea ei ,fratele ei striga cat o tin plamainii.
“Vick! Nu avem timp de pierdut…Ajuta-ma…E fratele tau..” E destul de greu sa
tii un intrument peste plaga , si esarfa sufocant de infierbantata la gura , iar corpul
brunetului tremura sub presiunea a patru barbati.
“Ce sa fac?” Arat cu degetul , conectandu-ma pe cautarea originii hemoragiei , si
eventual glontele.
Minute bune , sau idee n-am cat a trecut , insa Bradon nu mai striga , iar eu doar
transpiram la vederea sangelui baltoaca. Tampoanele nu mai ajutau , cu adevarat
panicata , nu numai ca nu vad originea hemoragiei , insa nici glontele nu e prin
vedere. Cu coada ochiului , silueta lui Stuart e inca rigida de nervi ,probabil nu
numai eu inteleg ca tot ce fac e un esec , dar si el…
***
“Ar trebui sa dormi Lil’…” Vick intra in camera cu doua cani in mana si un maiou
pe umar.
Imi scutur capul , am mai bine de 6 ore , timp in care doar privesc la chipul fratelui
ei , sperand ca starea lui nu va deveni mai critica decat este.
Nu am avut ocazia sa aflu ce s-a intamplat , si oricat as fi vrut sa aflu ,nu are nici
un rost. Adevarul il stiu , nu pot sa fiu convinsa de el , dar la cum e starea , nu pot
decat sa raman cu gandul la Senat si credinta lui in loialitate.
“Sunt bine.” Soptesc , verificand pentru a10 oara pulsul si respiratia lui.
“Cum el?” Dupa insistentele mele nenumarate , au cazut de-accord sa ma lase
alaturi . Mai mult am facut-o pentru ca rana in urma glontelui a fost suficient de

132. adanca incat sa-si piarda 3 litre de sange. Iar in ultimul moment , in nevoia isterica
de perfuzie sanguina , am aflat ca Stuart nu numai ca ii e un cunoscut de-al lui
Brandon , e o parte din familie . La concret , bunicul .
Am nevoie inca de timp sa procesez totul. Problema insa a ramas , starea
brunetului nu se imbunatateste. Din cauza socului traumatic , si lipsa de anestezie ,
a revenit si si-a pierdut cunostinta de doua ori.
Iar acum , datorita somniferelor , si perfuziei cu antibiotice , l-am adormit.E mai
bine sa doarma , decat sa simta consecintele operatiei improvizate. Sunt intr-un
colt , nu am idee cum as putea sa-l ajut . S-a dovedit a fi mai grav totul ,iar daca
rana nu i se va cicatriza in urmatoarele 3 ore , atunci posibilitatea reabilitarii lui se
apropie progresiv spre zero.
“Nu s-a schimbat nimic.” Nu numai ca am de tinut o promisiune fata de Stuart ,
insa nu sunt gata sa-l las sa plece.
Am aflat ca a avut dreptate , acum stiu ca ce am citit e adevarat. Trebuie sa i-o
spun , nu vreau sa-l las sa moara in urma actiunii Senatului.
“Tu cum?” Eu cum? Fratele-i este pe patul de moarte , iar insuficienta de sange
probabil il omoara , iar ea ma intreaba cum sunt eu? Imi vine sa plang de la
ingrijorarea din ochi.
“Bine.” Zambesc , fara sa ating ochii , sufland in lichidul fierbinte. Mirosul de ceai
verde imi adulmeca sensibilitate.
Respiratia brunetului e atat de silentioasa , poti sa crezi ca nu are nevoie de aer ,
doar pieptul i se ridica, plapuma miscandu-se de la contact.
Nu-l pot lasa sa moara! Nu pot sa o fac! Caut orice , un loc unde as putea sa-l duc.
Atata timp cat nu face parte din noi , in spitalele contemporane din oras nu-l pot
duce . Iar medicamentele din propria-mi casa sunt sub o strictete secreta.
Medicina mileniului 3 , a ajuns la cote inimaginabile . Ce folos din dezvoltare
,daca nu o poti impartasi nevoiasilor! Ce-as putea sa fac? Jo’ cu atat mai mult nu
va putea sa hotarasca nimic.Doar daca….
“Vick poti sa stai cu el ?” Ma privi ,cantarind propunerea mea.
“Am ceva treaba , dar revin cat de repede pot.” Spun , lasand canapeaua cu pasii
mariti, o las pe blonda fara sa astept raspunsul.

133. Temperatura de afara e dovada directa a toamnei in toata splendoarea ei. Iar maioul
dat de Vicky nu e atat de calduros. Picaturile de sange ce mi-au fost improscate
peste bust , inca se vad . Durerea revine cu forta , corpul lui Brandon e tot ce vad
,apropiindu-ma spre usa masinii.
Ma arunc pe bancheta din spate , Jos nu spune nimic , asteptand verdictul meu. Nu
va fi deloc fascinat de ideea mea , dar nu va avea incotro.
“Incotro?” Nu ascult intrebarea , cotrobaiesc in interiorul scaunului , usa ce se
deschide la amprenta digitala.
“Am nevoie de ajutorul tau.” E singura amprenta valabila. Am nevoie de
medicamentele destinate mie , dar mai intai trebuie sa deschide farmacie portabila.
“Cu ce?” Se uita in urma , deconectand automobilul ambalat.
“Treci in spate.” Zambesc , amanand pentru cateva secunde discutia hotaratoare.
“Uhh! In sfarsit vrei sa ni-o tragem ?” Imi dau ochii peste cap , cu palma lipita de
speteaza scaunului.
“Da…O zi intreaga la asta am visat.” Spun ironic , facand din mana sa vina in
spate.
“Ahh …ce duduie insatiabila esti…” Rade , facand ceea ce l-am rugat ,se aseza
langa mine in spate.
Trag aer adanc , si cu un fluierat ,ma imbarbatez.
“Unde iti e cutitul?” Clipeste surprins , scotandu-l din buzunarul pantalonilor.
Mi-l da in mana , cu o incercare il dezdoi taisul stralucind infiorator.
“Imi explici ce vrei sa faci?” Ridica o spranceana.
“Deschide farmacia.” Ordon , la altfel de rugaminti nu va raspunde.
Se incrunta , dar nu zice nimic dupa ce o deschide. Ignor privirea lui ,luat prin
surprindere ,tusi de cateva ori la dezbracarea mea ne-obrazata . Imi dau jos
pantalonii , cutitul odihnindu-se ,pentru putin, pe scaun.
Raman doar in chilotei si maiou , pielea banchetei e mult prea rece pentru fundul
meu.
Ignor inima ce-mi sare din piept , situatia parand a fi dintr-un film . De ala in care
eroul principal mereu nimereste in peripetii periculoase , si mii de rani la sfarsit.

134. Oricum ar fi , asta nu e film , si eu nu sunt un erou principal. E viata , blestemata
mea viata!
“Lily …Ce se intampla?” Aerul s-a imputinat in incaperea masinii , iar ochii
satenului imi provoaca greata.
Apuc maneta cutitului , privind piciorul drept , incerc sa aleg regiunea unde as
putea sa tai , rana sa fie suficient de adanca pentru medicamentul necesar , si nu
atat de patrunzatoare pentru a-mi permite sa merg.
“Lily!” Striga speriat , nu mai e atat de jucaus ca inainte .E inspaimantat , oribil de
ispaimantat.
Imi prinse mana fix la apropierea de piele .” Ce dracu’ faci?” Nu stiu cum as putea
sa-i explic. Nu era de-accord de la bun inceput sa fiu aici , ba chiar ma amenintase
cu divulgarea mea lui Valeh ,doar ca sa nu mai vin aici.
L-am induplecat cu chiu cu vai , iar acum vreau sa-mi tai coapsa ,ca sa obtin
unguentul pentru cicatrizare rapida . Ar fi una daca era pentru mine , dar e cu totul
altceva cand il iau pentru Brandon. Nu va intelege , stiu deja.
“Jos , ai incredere in mine?” Clipeste rapid , mana stangandu-i-se pe maneta.
“Acum nu.”
“Te rog…Jos…Te rog… Trebuie sa fac asta.” Incerc din nou sa ating lama de
coapsa , iar el ma impiedica.
“Ce-i cu tine? Pentru ce vrei sa te tai?”Se balbai , tragand cutitul spre el.
“Iti sunt importanta?” Idee n-am ce indrug , insa la moment pare totul corect.
“C…ce?” E luat prin surprindere de intrebarea mea , reabilitandu-se imediat.”
Lily…nu trebuie sa faci asta. Te pot ajuta…”
Imi dau ochii peste cap , aratandu-i cu capul spre farmacie.
Se incrunta nedumerit , apoi privi spre piciorul meu , si reveni la dulapul cu
medicamente.
“Ce vrei sa faci?” Aproape striga ,derutat.
“Medicamentele sunt intr-un numar strict, asa-i?” Se incrunta ,fruntea capatand o
forma valuroasa ,cu un tic nervos.
“Si?” Da din cap , strangand mana mea ce se misca spre coapsa.

135. “Am nevoie de “Brest”. “ Joseph , trase aer pe nari , marindu-le considerabil ,cu
atitudinea sarita peste limite , controla furia ce-i smulgea venele .
“Nu!” Se rasti.
“Jos te rog.” Ma milogesc , stiu prea bine ca nu e suficient . Isi face griji pentru
mine , nu sunt contra . Dar stiu ce fac.
“Tu nu esti sanatoasa! “
“E urgent , n-as face asta daca n-ar fi o situatie intre viata si moarte.” Si e adevarat
, pentru oricine altcineva nu as face-o. Sunt inde-ajuns de rationala pentru a-mi
pretui corpul , iar mutilarea lui nu ar intra deloc in ecuatie .
“Am spus nu!” Insista , luand cutitul din mana mea.
“Nu-mi esti sef! Imi esti body-guard! Obligatia ta e siguranta mea , ma vezi in
pericol?” Imi incolacesc mainile la piept , cu buza tremurand .
“Tu nu stii ce spui!Pentru binele tau ma faram aici!”
“Stiu , si-ti multumesc .Insa acum nu ai de ce sa-ti faci griji. Totul e sub control.” Il
rog.
Isi morsoca de cateva ori interiorul obrajilor , ochii cantarind nebunia pe care vreau
sa o fac.
“Esti sigura de asta?” Aprob , luand lama greoaie , apuc din nou directia coapsei.
Ma opresc la cativa milimetri , privind fata ingrijorata a satenului .
“Astupa-mi te rog gura . E cel mai probabil ca o sa tip.” Ochii sai ma analizeaza
,iar hotararea mea se inaspreaza.
“O s-o poti face?” As putea sa-mi dau ochii peste cap, insa are dreptate. Socul
dureros nu-mi va permite penetrarea suficienta a muschiului.
“Nu stiu…” E tot ce pot scoate pe gura.
Joseph preia initiativa . Arma nu-i tremura in maini, cum imi tremura mie .
“Cat de adanc?” Vreau sa-i spun ca nu trebuie , dar cum as putea? Singura nu avea
sa o fac nicidecum . “Vre-o 8 cm adancime , si 7 in lungime.” Puterea contractiei
inimii e bubuitor de dureroasa.

136. Ochii lui imi spun ceea ce trebuie sa stiu. Ma uit in alta parte , strang mana in
pumn , si o duc intre dinti. Ma abat de la imaginea a ce se intampla , gandidu-ma
pentru ce o fac.
Metalul rece se infipge rapid , iar scancetul meu ,astupat de mana stransa intre dinti
a semanat mai mult a un urlet animalic.
Durerea ma cuprinde imediat , urmata de un lichid fierbinte ce curge in dosul
piciorului ,in jos spre genunchi si gamba.
Cand o lua mai adanc , ma zbateam proptita de speteaza , doar muscam si mai mult
din mana. Simt sangele in gura , aramiul nu ma ajuta deloc sa ma detasez.
Secundele mi se prefacura in minute .Minute intregi de agonie , strans legata cu
durerea actiunilor mele .
Timpul alearga prin capul meu ca un uragan , Jos zburdand pe un fon . Cufundata
intr-o piscina , aud numai vibratii.
“Lily!” Imi scutur capul , palma satenului peste obraz, ma trezit imediat.
“A mers?” Sughit , tortura fiind mult prea puternica .
“Cum sa opresc sangele?” E ingrijorat . Nu l-am vazut in viata mea mai speriat ca
acum.
Podeaua si bancheta e plina de sange.Fac cu mana prin farmacia aruncata langa
mine. “Brestul” imi sare de-odata in ochi , cu o miscare il iau . Exista o sansa
pentru Brandon de a supravietui, si aceasta sansa e in mainile mele.
Scancesc la presiunea mainilor satenului , incearca din rasputeri sa opreasca
hemoragia.
Reactionez si eu la picior . “Da-mi acul , si vicryl-ul 2.0” . Jos se uita la mine ca la
o nebuna , facu in scurt timp ceea ce i-am spus.
O anestezie locala , nu m-a ajutat , dar a doua m-a luat . Dupa lege pentru asa gen
de plaga pot sa folosesc patru , de aceea celelalte doua le las pentru a le lua in club.
***
“Poti sa mergi?” Jos m-a ajutat sa intru pana in ascensor , e acceptabil de mers ,
atata timp cat nu imi dau timp sa ma odihnesc. Daca o fac , durerea revine
maximal.

137. “Nu sunt invalida Jos.” Zambesc , in oarecare masura ma simt bine pentru ca
macar cineva isi face griji pentru mine.
“Tot nu pot sa cred ca ai facut-o.” Da din cap , apasand pe butonul de chemare.
“Macar merita?” Intreba in final .
Merita? Nu am raspuns la intrebarea lui. Nu-l cunosc pe brunet , si nici nu cred ca
ma va lasa vreodata sa-l cunosc. Dar ,dupa tot ce s-a intamplat astazi , sunt ok cu
gandul asta.
“Merita.” Soptesc , schiopatand sarind mai mult pe piciorul stang , intru in
ascensor.
“Tu crezi in ceea ce spui? Eu de exemplu nu.” Imi zambeste , ceva ce seamana a
induiosator de melancolic , iar inima mi se incalzeste de recunostinta.
“Nici eu.” Zambesc afectiv , sprijinindu-ma de balustrada.” Iti multumesc.”
Sunetul ascensorului si usile se ruleaza.
***
Intru in camera , schiopatand groaznic . Fata mea a devenit ceva asemanator cu un
narcoman in momentul agoniei dintre doze. Ameteala nu a mai disparut din
ascensor , probabil de la sangele pierdut.
Nu e nimeni aici , iar Brandon e mai palid decat era la inceput. Ma apropii de pat ,
ferind plapuma , cearsafurile sunt patate de sange.
Unde e Vicky? De ce l-au lasat singur? Se pare ca de cand am plecat ,nu a avut
nimeni grija de rana lui.
Perfuzia e pe jumatate , seringa cu somnifer a fost toata folosita. Ceea ce inseamna
ca cat am lipsit ,Brandon s-a trezit.
Ii mangai fruntea transpirata ,degetele umezindu-se de la contact. Nu ma pot retine
nici din a-i aranja parul lasat neglijent pe frunte.
Moment de slabiciune , ii ating buzele cu degetul mare. Sunt atat de moi , sufletul
mi se strange . Ascensorul a devenit oficial amintirea mea cea mai vizitata , iar acel
sarut , e sarutul meu. Nu-l pot numi a-l lui , era de la bun inceput contra , si cred ca
si eu eram . Sarutul insa mi-a schimbat atat dorintele cat si parerile.

138. Defapt uitate la mine , cu piciorul taiat , medicamentele necesare lui in mana , si
prima mea operatia facuta pe el.
Ii sarut delicat buzele reci , pieptul rupandu-se de la contactul electrizant.
Usa se deschide , nici nu stiu cand m-am indepartat de el , rosind atat de durere cat
si de faptul ca am fost prinsa.

139. Capitolul 13
Douazeci si opt de ore. Douazeci si opt de ore de liniste. Lipsa de somn si fara prea
multe cuvinte schimbate intre mine si componenta clubului.
Intra toti si ies , in marea majoritatea spre inceput erau niste necunoscuti. Insa dupa
rugamintile mele , Vicky i-a transmis lui Stuart sa nu mai permita intrarea decat a
familiei lui .
Nu sunt nici una nici alta , dar fara sa mai insist ,mi-au permis sa stau langa el.
In primele sapte ore , ore de cosmar ,”Brestul” actiona atat de incet , ca am avut
nevoie de inca o transfuzie sanguina . Indicii fiziologici , de la deplorabili , dupa
procedura de transmitere a sangelui , s-au ridicat progresiv.
Pansamentul il schimbam la fiecare ora , pentru a ma asigura ca hemoragia s-a
stopat , iar ligaturarea e perfecta.
Antibioticele pur si simplu nu le-am oprit din perfuzat , somniferele e ca o
inlocuire de alimente. Vicky tot spunea sa-l trezesc ca sa inteleaga cum se simte.
Faza e ca, n- am lasat asta sa se intample. A trecut peste prea multa durere ,
interventia a simtit-o din plin , si nu mai zic de frisoanele care le are in somn. Nu
vroiam sa ma gandesc ce avea sa fie cu el daca il lasam fara somnifere.
Asa ca , doar dorm pe canapeaua langa pat , fara sa mai am vre-o sansa de a mai
observa ceva din camera intunecata.
Blonda doarme pe un pat paralel cu a lui Brandon. Sforaie de mai bine de doua ore
, nu o invinuiesc , toata noaptea a ramas cu mine. Mai aducea cate un ceai , sau
ceva mancare . Dar , la cat de ingrijorata eram , n-am putut decat sa raman axata pe
corpul brunetului.
M-am abatut de la orice alte explicatii , dupa ce Vick m-a prins sarutandu-i fratele.
Insa nici ea nu a mai pus alte intrebari.
Ma ridic imediat ca raspuns la scancetul brunetului , ma uit pentru a suta oara la
perfuzie , verific tubul in prezenta de bule de aer. Apoi fruntea o ating cu palma ,
transpiratia e disparuta de vre-o 40 minute.
Am consumat aproape tot “Brestul” . Iar incizia lui , e aproape cicatrizata. Ma uit
la ceas , febra nu mai are , si frisoane la fel . Ca motiv de bucurie , inca douazeci
de minute pentru a aplica ultima tura de unguent.

140. Sunt nostalgica , poate pentru faptul ca va trebui sa plec , sau poate pentru ca nu va
fi incantat de prezenta mea cand se va trezi. Oricum ar fi , dupa ce las ultimele
ramasite pe spatele lui , las un sarut adanc la baza muschiului patrat mare ,mirosul
caracteristic corpului sau ,imi infiltreaza sensul.
Nu mai e nici urma de parfum , nu mai e altceva nimic decat perceptia de piele
masculina. Si daca sincer , e cel mai frumos parfum.
Ispir pentru ultima data atat de aproape de el , pretinzand ca voi mai putea fi alaturi
de mireasma lui fara sa strige la mine ,fara sa ma fulgere usturator de urat.
Asez plapuma , inca luptand cu impulsul pentru a-mi lipi buzele de ale lui. Nu sunt
rationala , nici nu-mi pasa ca iau de la Brandon ceea ce nu mi-ar da niciodata.
Ma asez pe canapeaua lipicioasa , cracul de la piciorul drept e imbibat cu sange si
un lichid transparent ce se scurge din taietura.
Am prevazut nu chiar tot . Datorita pastilelor pentru mentinerea metabolismului
bazal in forma , ca efect advers e cicatrizarea foarte lenta. Sa nu mai vorbesc de
durere , si usturimea constanta ce o simt.
Dar numai privind la fata rumena a brunetului , inteleg ca nu conteaza de ce sunt
nevoita sa trec . Daca as avea ocazia sa o mai fac o data pentru a-l ajuta , as face-o
fara sa stau la dubii.
Jos’ ma suna in stricta regularitate ca sa ma verifice. Am fost nevoita sa plec acasa
pentru a ma schimba . Trecand pe langa usa cabinetului lui Valeh , am luat-o la
fuga direct ,cand ma striga. Sunt sigura ca a observat lipsa mea , mai mult de 45 de
ore.
Nu s-ar ma numi Presendintele Senatului daca nu si-ar monitoriza fiica. Jo’ zicea
ceva de falsa mea locatie pe care o trimite garzilor , desi eram atat de dusa pentru
Brandon ca pentru moment nu-mi pasa. Oricum nu s-a schimbat nimic de cand am
vorbit ultima data cu el.
Poate doar o ura ce creste pe zi ce trece , totul pentru Platoniu. Merita omorurile
pentru un viitor plin de regrete? La sigur Valeh nu regreta nimic.
Iar cu fiecare secunda in care atarnam langa acest pat , rulam tot mai multe scenarii
privitor la istoria planetei noastre. Am realizat in scurt timp ca tot ceea ce face
Suprematia ramaine nu in atat de mare secret , insa si mai mult ma zdruncina sa
inteleg ca si tatal meu e implicat in asta.

141. N-ar putea fi altfel cand sotia ta e tiranul intruchipat. De cand totul s-a stopat la
conducerea feminina?
“Lil’?” Clipesc de cateva ori linistita , iar Vicky se ridica in sezut , privind cand la
fratele ei cand la mine , strang puternic piciorul ranit.
Nu i-am spus ce am facut pentru a obtine medicamente . Dar cred ca nici nu i-ar
pasa , am ascuns in majoritatea timpului piciorul , cu lumina stinsa nici nu ai cum
sa vezi sange . Canapeaua lipicioasa , am avut grija sa o pastrez curata.
Oricum ar fi sunt in camera lui Brandon , si sa fiu serioasa nu as vrea s-o mai iau in
cap pentru mizeria de pe cearsafuri.
“Mhm…E tarziu Vick , mai dormi.” Spun incet , cu mana strans legata de degetele
stangi ai lui Brandon.
Se uita la mainele noastre , mai exact la faptul cum il tin de mana , ridicand o
spranceana confuza.
“Ar trebui ceva sa stiu?” Zambesc absenta , admirand chipul ei somnoros , in timp
ce masez palma brunetului.
“Anume?” Dadu din umeri , desi ma banuieste ca mint ,nu am raspuns la intrebarea
ei.
“De cand sunteti atat de apropiati?” Ridica alta spranceana , iar incruntatura din
genele ei e adorabila.
Aproape ca vreau sa rad de remarca ei .” Defapt nu ne prea suportam.” Ma stramb ,
scarpinandu-mi nasul.
E un adevar pe jumatate , dar ea asta nu trebuie sa stie.
“Incerci cumva sa ma minti?” Dezaprob , ramanand tacuta.
“Atunci de ce il sarutai?” Uite si intrebarea pe care o asteptam de ceva timp.
Genele imi acopera imediat ochii , pentru ca stralucirea din ei ar fi ceva ce m-ar
vinde.
“Nu doream sa moara.” E tot ce sunt capabila sa spun .
“Atunci am nevoie si eu de un sarut.” Spune chicotind.
Clar , nu m-a crezut , de ce ar face-o? Probabil a vazut zeci de fete uscate dupa
brunet.

142. “Esti pe moarte?” Zic amuzata , sarind ca arsa la miscarea fratelui ei.
In timp ce eu verific sa fie bine , ea doar chicoti astupandu-si gura pentru a nu face
galagie.
“Ohh Doamne !” Isi dadu o palma peste frunte ,destul de zgomotos dupa parerea
mea. Analizand fiecare miscare ce o fac .” Esti nebuna dupa el.” Oare putea sa ma
necajeasca mai tare cu concluziile ei?
“Mhm…nu…” Borboresc uitandu-ma oriunde numai la ea nu.
“Ohh nu!” Exclama razand de-a binelea . Nu credeam ca pot sa ma simt mai prost
de atat .Fratele ei scanci din nou , iar eu mai nu ma aprind . Daca o sa auda discutia
asta , o sa arat ca o nebuna instabila mental , care nu numai ca e lihnita dupa el ,
dar si si-a taiat un picior pentru a-l salva. Cat de banala arat? “Te-ai indragostit in
fratele meu!” N-a fost o intrebare. A constatat ceea ce eu singura nu am fost in
stare sa accept.
“Poti mai incet?El e chiar aici.” Arat cu mana la brunet , rozand capitulata gatul cu
unghiile.
“Deci recunosti?” Ma tachina , surazand smechereste.
Nu recunosc nici pana in ruptul capului.
“Duci lipsa de neuroni ,zau.” Imi dau ochii peste cap , cu inima in gat de la
tensionare.
“Atunci de ce rosesti?” Imi clatin capul , rugandu-ma sa se termine cat mai repede.
La naiba! Numai eu pot fi intr-un rahat in privinta sentimentelor mele , iar
persoana pentru care nutresc toate emotiile sa fie chiar in fata mea , fara cunostinta.
Mai jalnica nu mai am unde.
Usa se deschide , si pot jura ca aud brunetul pufaind. Ma incrunt , oprindu-mi-se
respiratia pentru cateva secunde.
Vicky priveste bunelul sau cu suspiciune , in timp ce el facu cu capul pentru ca ea
sa ne lase singuri.
Inghit in sec , blonda se uita la mine dupa aprobare.
Batranul nu e deloc incantat sa ma aiba prin preajma , ba chiar dupa operatia a
facut o adevarata scena ca sa parasesc clubul si sa nu ma mai intorc.

143. De asta am facut ce am facut cu coapsa mea , am vrut sa fac ceea ce nu am
terminat. Iar datorita faptului ca nepotul lui era intr-o stare grava , nu numai ca m-a
coborat in fata ochilor lui , dar m-a si ponegrit in fata tuturor.
“Ce vrei?” Ca raspuns la tacerea mea panicata , Vicky se ridica in picioare, cu
soldurile gratioase pasi in intampinarea batranului bine facut.
“Poti sa ne lasi singuri pentru un minut?” Isi incolaci mainile in jurul corpului .
“Si cum pot fi convinsa ,ca dupa ce se termina minutul, o voi gasi in viata?” Desi
constatarea ei parea ironica , gura mi s-a uscat pana la usturime.
“Ai incredere.” Isi contracta muschii mandibulei atat de vizibili , ca ma agat de
mana brunetului instantaneu. E ca un reflex in a cauta un loc de refugiu. Se pare ca
Brandon pentru mine a devenit un refugiu.
Vick ridica mainile in fata , schimband privirile cu mine .” O sa fiu chiar dupa
usa.Nu-l lasa sa te intimideze.” Ma asigura , fiind cu fata la el.” Iar tu , fii atent cu
ea , i-a salvat viata.” A soptit la urechea lui , dar am auzit destul de clar totul.
Usa se inchide in urma , tacerea intrerupta de respiratul brunetului ma infioara.
Expir de cateva ori aer , cu mainile bagate in buzunare , astept ordinele si urletele
in directia mea.
“Cand ai venit prima data , eram in stare sa te scot in suturi din club…” Incepu ,
fixandu-ma cu ochii lui albastri . Incheieturile imi tremura ,o sa fiu ok. Nu-i voi
arata ca ma afecteaza ceea ce urmeaza . Cu o ultime privire spre Brandon , derulez
orice cuvant ce-ar putea descrie cat imi pare de rau.
“Dumnezeu imi e martor , n-o puteam intelege pe Vicky de ce te-a adus “ Dadu din
umeri , dorind sa para relaxat. Desi si miscarea data emana doar duritate si
dominatie.” Erai ca un os in gat de care nu puteam scapa. Am ramas uimit ca
Brandon nu ti-a rupt vre-o doua coaste de cum te-a vazut.” Rade , iar eu ma
cutremur.
Inghit din nou , iar bila din gat doar iese la suprafata o data cu pulsatia sangelui.
“Eu…” Murmur , nu mai sunt in stare sa ascult . E mult prea clar ca o sa faca ceea
ce nu a apucat Brandon sa termine.
“Cu toate astea…” Inspira adanc , cautand cuvinte. Ma agit , piciorul deranjandu-ma
groaznic ,pentru ca numaram cati pasi am de aici pana la ascensor , si apoi pana

144. la suprafata spre masina. “ Iti multumesc.” Cred ca am lesinat cu ochii deschisi ,
privindu-l.Ce?
Nu i-a ramas mimica mea socata trecuta din vedere , continuand.” Sunt atins de
insistenta ta , nu numai ca te-am scos afara , am pus caini pe tine . “ Din nou rade ,
pe mine nu ma amuza deloc.” Iar tu , ai razbatut peste fiecare bariera , si numai ca
mi-ai operat nepotul , insa l-ai salvat.” Am ramas fara cuvinte , literalmente. Si
gandurile am disparut. Ca un colaps dupa o trauma , astept sa para totul o gluma.
“De aceea…Iti multumesc enorm. Daca nu ai fi fost la timpul potrivit , avea sa-mi
pierd nepotul.” Clipeste , genele parand mai lungi din cauza intunericului.
Brandon sovaieste , discutia noastra relativ scurta , si faptul ca am oprit perfuzia
somniferelor cu mai mult de 30 minute , il aduc in simturi.
“Sa stii ca iti voi ramane totdeauna dator. “ Spune soptind.
Ma intorc ca sa-mi iau jacheta ca sa plec pana se va trezi el. Am planuit asta de
ceva timp , asa ca nu ma abat de la scopul initial.
“Si Lily...” Rupe tacerea , facand un pas spre mine . Ma opresc din a merge .
“Da?” Sunt suspicioasa si in acelasi timp socata de cuvintele lui. Nu m-am asteptat
, sincer .
“Nu te mai indeparta. Esti bine-venita oricand doresti.” Nu i-am auzit glasul decat
strigand si ordonand , dar cum a zis-o mi-a incalzit sufletul.
Aprob din cap , desi nu sunt sigura ce e necesar sa spun. Oricum decisesem ca o sa
stau departe , pentru binele lor. Oricat urasc sa admit , Jos a avut dreptate. Nu
trebuie sa stie cine sunt , ii expun la pericole . Nu vreau sa le fac nici un rau , nu o
merita.
Trec pe langa el , si raman coplesita de emotii cand ma trage intr-o imbratisare
paterna. Raman fara aer , perturbata de actiunile nepravazute. Atarnand cu bratele
in jos , la cum ma strange la pieptul lui , mi le fixez la scurt timp pe spatele sau.
Usa se deschide , iar Vicky ramaine inghetata in tocul usii. Isi ridica mana la gura ,
ochii stralucind de la scena in care suntem prinsi.
“Iti multumesc.” Sopti , batand mana pe spate.

145. “Brad…” Cu un glas aproape absent , Vick facu un vant de la viteza cu care se
indrepta la spatele meu. Nu trebuie sa stiu de ce e atat de emotionata . Ma
tensionez , rupand contactul dintre Stuart si mine , privesc pe furis la brunet.
Brandon de-acum treaz trezut. Ochii negri sunt mai intunecati de la lipsa de
lumina. Vicky e in poala lui , imbratisandu-l strans.
Stuart facu in scurt timp acelasi lucru , iar eu doar raman blocata locului.
Ma priveste confuz , iar mainile legate in imbratisare cu bunelul si sora sa.
Nu mai astept alte cuvinte , si fara sa mai deranjez momentul ,ma retrag. Ma intorc
pe calcaie , cu usa trasa dupa mine ,sprijinindu-ma .
Asta e dovada unei familii devotate. Nu ceea ce se intampla la mine acasa in
fiecare zi.
Lipsa de aer e compensatorie cu ameteala , iar de picior nici nu mai vorbesc.
Pantalonii sau lipit de piele , ma doare groaznic. Va trebui sa dezlipesc materialul ,
si la cat in momentul miscarii ma omoara fizic , nu va fi o procedura placuta.
Jos ramaine tacut in majoritatea timpului , cateodata mai aruncand priviri spre
piciorul drept.
E trecut de 9 dimineata , asa ca soarele roz-violet doar accentuaza sangele uscat pe
coapse.
“Sunt bine Jos.” Murmur , cu gandurile inca la cele intamplate in club.
“O sa o termini cu vizitele astea?” Dau din cap ,e o treaba hotarata.
“Bine.” A incheiat discutia , accelerand prin strazile orasului elitei.
Simt greata ce se accentuaza de la infundatura acestul loc. Nu mai simt decat o
repulsie pentru toate astea. Ceea ce candva ma incanta acum ma deceptioneaza. Iar
ceea ce nu stiam , a devenit ceva spre care tind si vreau cu indarjire.
Pot oare sa am? Nu cu siguranta! Dar nu ma pot ajuta sa visez…La mine…la
familia mea…la Brandon ce acum e teafar. Sper sa fie bine…Pentru ca eu nu
sunt… Ma inspaimanta si in acelasi timp ma bucura timpul petrecut cu el , chiar
daca era inconstient , m-am deprins nebuneste sa-i simt parfumul , sa-l ating…Sa-l
sarut… Ohhh da!!! Sa-l sarut….