1. Situaia copiilor r=ma[i
f=r= ]ngrijirea p=rinteasc= va fi
discutat= ]n cadrul consiliului local
NUF+RUL
Buletin informativ al AO “Nuf=rul”, editat ]n cadrul proiectului
"Sporirea transparenei [i responsabilit=ii autorit=ilor
Problema copiilor r=ma[i f=r= c=ldura prim=ria |areuca, prin activit=i comune ale mass-media [i societ=ii civile"
[i ]ngrijirea p=rinteasc= trebuie introdus= datorit= colabo-
pe agenda de lucru a [edinelor consiliilor r=rii pe care am Nr. 03 (16), anul 2013
locale pentru a fi implicai [i consilierii lo- stabilit-o deja cu
cali ]n soluionarea ei. {i nu doar a aces- "Nuf=rul", urmea-
teia. Am discutat deja cu membrii consiliului
local |areuca despre formarea unei g=rzi
z= s= fie ]nfiinat
un grup de iniia-
tiv=, care s= ajute
Copilul datoreaz= p=rintelui
populare, membrii c=reia s= fie consilieri
[i persoane cu autoritate din cele dou=
localit=i ale prim=riei, care s= participle
administraia pub-
lic= local= ]n des-
nu at`t viaa, c`t cre[terea
la asigurarea ordinii publice ]n teritoriu, f=[urarea dezba- Familia este celula cea mai important= carea [i proteja-
vizit`nd localurile din teritoriu, locurile de terilor publice ]n a societ=ii. Ea este ]ntemeiat= din dragostea rea copiilor, au
agrement, unde obi[nuiesc s= se adune ;i probleme de inte- femeii [i a b=rbatului, numii ]n continuare drept scop pri-
s= petreac= tinerii etc. Implicarea noastr= res comunitar. M= p=rini, care ]n egal= m=sur= poart= r=s- mordial protecia
conteaz= enorm de mult ]n procesul de bucur c= am sus- pundere ]n faa lui Dumnezeu [i a societ=ii copiilor r=ma[i
schimbare ]n bine pe care ni-l dorim. inerea angajailor de educaia copiilor lor. Copiii, la r`ndul f=r= dragostea [i
C`t prive[te colaborarea co AO "Nu- prim=riei, liderilor din teritoriu, a oamenilor lor, sunt oglinda familiei, ]n care se reflec- ]ngrijirea p=rin-
f=rul", dorim s= continue, ca s= folosim simpli ]n aciuni ce in de ]mbun=t=irea t= puritatea moral= a mamei [i a tat=lui [i teasc=, fiindc=
posibilit=ile de atragere a proiectelor ]n situaiei ]n prim=ria noastr=. deaceea este nevoie de corectitudine [i este mai u[or de
localit=ile noastre. }n viitorul apropiat, ]n Mihail OLARI, primarul de |areuca responsabilitate din partea p=rinilor [i a a proteja copiii
copiilor, pentru a duce faima dinastiilor de influene negative, dec`t s=-i trat=m
O extindere a campaniei peste veacuri. }n acest= perioad= dificil=,
avem fenomenul migraiei populaiei, at`t
p=rinii, c`t [i copiii au nevoie de ajutorul
dup= ce au fost contaminai.
}n acest context, AO "Nuf=rul"a [i iniiat
aceast= campanie de sensibilizare, pentru
de sensibilizare ar fi binevenit= speciali[tilor pentru a dep=[i anumite peri-
oade grele. C=ut`nd un loc de munc= pes-
a face ]mpreun= activit=i [i a g=si soluii
de rezolvare a problemelor care fr=m`nt=
P=rinii care situaii dificile [i nedorite. Numaidec`t vom te hotarele =rii, p=rinii ][i las= copiii ]n societatea noastr=. Sf`ntul Ioan Gur= de
pleac= la lucru examina starea de lucruri ]n aceast= privin- grija rudelor apropiate sau a vecinilor, dar Aur zicea: "Toi suntem fiii unei mari fami-
peste hotare nu = ]n cadrul unei [edine a consiliului local. ace[tia nu le pot oferi dragostea, afeciunea lii", haidei, dar, s= ne ]ngrijim deopotriv=
cunosc c= trebu- Mulumim pentru faptul c= am fost selectai [i sprijinul necesare pentru cre[tere [i de toi membrii ei.
ie s= pun= la cu- s= particip=m la implementarea proiectului dezvoltare. Administraia public= local=, Liuba STAVINSCHI,
rent administra- de sensibilizare, iar dnei vicepre[edinte Li- ]mpreun= cu toi actorii implicai ]n edu- pre[edintele AO "Nuf=rul"
ia public= local= via Scutaru ]i propun s= examineze posibili-
despre intenia
lor. }n rezultat,
tatea extinderii lui [i ]n celelalte 22 de pri-
m=rii ale raionului prin preluarea de c=tre Succesul vine doar
este foarte greu
de meninut o
leg=tur= perma-
Consiliul raional a campaniei de sensibilizare
]n domeniul discutat.
Dnei Liuba Stavinschi, pre[edintele AO
prin efort comun
nent= ]ntre APL, "Nuf=rul", ]i solicit susinere ]n crearea, ]n Problema copi- ]n raionul nostru, c=ci c`mp de activitate
persoanele, ]n satul Mateui, a unei structuri de tineret, ilor r=ma[i f=r= avem destul pentru toi doritorii. Un cuv`nt
grija c=rora au membrii c=reia s= fie ajutai de c=tre tinerii c=ldura [i ]ngriji- aparte de mulumire [i apreciere am pen-
r=mas copiii, in- din Clubul Tinerilor Rezina ]n a ]nelege im- rea p=rinteasc= tru tinerii, care sunt at`t de activi, oferin-
stituiile care se ocup= de instruirea, edu- portana implic=rii ]n viaa comunit=ii, dar este [i ]n vizorul du-se s= fac= [i voluntariat c`nd vine vor-
caia, s=n=tatea lor, p=rinii lor, copiii ]n- [i a voluntariatului pentru ei. Consiliului raional ba despre problemele noastre comune.
[i[i. Lipsa acestei leg=turi, care ar trebui Rezina. Cunosc Avem destui copii r=ma[i f=r= c=ldura [i
Mihai M~RZENCO, primarul de Mateui situaia lor, cu ]ngrijirea p=rinteasc= ]n localit=ile din ra-
s= fie una permanent=, ne creeaz= adesea at`t mai mult, cu ionul Rezina, nu trebuie s= uit=m [i de
c`t, ]n virtutea soarta celor, care cresc ]n familii mono-
Datele de contact ale AO "Nuf=rul": obligaiunilor de parentale sau cu probleme sociale.
serviciu, sunt [i pre[edintele Comisiei Noi toi, ]mpreun=, ]ntreaga societate
e-mail: lstavinschi@mail.ru multidisciplinare raionale. Vreau s= men- suntem responsabili de soarta lor [i de ce-
www.nufarul.org ionez acum importana proiectelor, care ea ce vor ajunge ei ]n viitor. Asemenea
Telefoane: (0254) 2-52-47. sunt implementate ]n teritoriul raionului de campanii de sensibilizare sunt foarte bune
c=tre ONG [i s= apreciez mult activitatea [i indicate chiar - dac= vom vorbi despre
(Centrul de Instruire [i Informare); AO "Nuf=rul" [i a pre[edintelui acesteia, acest fenomen, numaidec`t oamenii ][i vor
mob.: 079779411. dna Liuba Stavinschi. }ndemn [i alte orga- schimba atitudinea [i vor ]nelege c=
nizaii nonguvernamentale s= atrag= proiecte ace[ti copii sunt [i ai no[tri, sunt ziua de

2. m`ine a societ=ii noastre [i nu e vina lor care i-a ]nzestrat Bunul Dumnezeu, iar noi adecvat= a copiilor, este afectat= susinerea vind luarea ]n eviden= a copiilor minori
c= le-a fost dat s= se nasc= ]n familii cu - datoria s=-i ajut=m. copiilor ]n procesul de educaie, de unde care r=m`n ]n ar=. Codul Civil stabile[te
p=rini plecai la munc= peste hotare, ]n [i se identific= o serie de riscuri: sc=derea ]n articolul 31 domiciliul minorului ]n v`rst=
familii monoparentale sau cu probleme Livia SCUTARU, vicepre[edintele raionului randamentului [colar, probleme ce in de de p`n= la 14 ani; iar ]n articolele 32-47
sociale. Ei au dreptul s=-[i tr=iasc= din plin Rezina ]n probleme sociale comportamentul copiilor [i de preg=tirea - toate aspectele ce in de tutel= [i curate-
copil=ria [i s=-[i manifeste aptitudinile cu lor de via=, de dezvoltarea psihologic= [i l=. Codul Familiei stabile[te drepturile co-
integritatea fizic= [i moral= a lor, violena pilului r=mas f=r= ]ngrijire p=rinteasc= din
Activ=m din pl=cere ]n r`ndul copiilor. Avem mai multe situaii,
]n care copiii sunt subieci ai unor transfor-
m=ri la nivel de comunitate. Manifest=rile
diferite motive, precum [i obligaiile p=rin-
ilor [i ale autorit=ilor tutelare.
Fenomenul migraiei p=rinilor va exista
Noi nu suntem indifereni [i ne pas= de viitorul societ=ii actuale vor fi urmate de consecine, ele at`ta timp, c`t vor exista circumstane ce
noastre, ne deranjeaz= [i situaia acestor copii - ]n locul lor pot [i trebuie s= fie prev=zute. Urm=rile vor impulsiona o anumit= mobilitate. Ast=zi
ar putea fi oricare dintre noi, ]n locul p=rinilor lor - fiecare eseniale se vor evidenia atunci c`nd aceasta vizeaz= munca peste hotare pentru
dintre voi, maturii. Milostenia, grija [i compasiunea sunt acele ace[ti copii vor ajunge s=-[i creeze propriile asigurarea unui nivel decent de trai fami-
valori, care ne-au definit s= devenim voluntari. De[i nu suntem lor familii, s=-[i educe propriii lor copii. Le- liei. {i, ]n aceast= ordine de idei, noi tre-
remunerai material, spiritual sutem r=spl=tii din plin, doar gislaia din R. Moldova a ]nceput s= abor- buie s= dezvolt=m ni[te capacit=i la nivel
ideea c= influen=m c`tu[i de puin rezolvarea acestei proble- deze problematica copiilor r=ma[i f=r= ]n- de instituii, care s= ne permit= s= acio-
me ne bucur= nespus. }nsu[i voluntariatul e o ocupaie ce mai grijire p=rinteasc= ]n urma migraiei p=rinilor n=m mai bine. Iat= aici toate instituiile ][i
mult ine de suflet dec`t de material, e o donaie, nu de bani, ]ncep`nd cu anul 2008, p`n= ]n acea peri- au rolul lor, inclusiv mass-media, instituiile
ci de servicii gratuite [i de suflet. Personal sunt nespus de oad= nefiind elaborate acte normative vi- APL, nu numai asistena social=, inclusiv
bucuroas= c= pot ajuta ace[ti copii, sper ca ]n r`ndurile noas- z`nd protecia copiilor migranilor [i nu au [coala, biserica, domeniul s=n=t=ii. Or,
tre s= apar= noi voluntari, pentru c= ]mpreun= putem atinge fost dezvoltate servicii orientate spre aceast= a pune pe agenda acestor instituii copiii
cerul! Ecaterina ZB~RNEA, voluntar categorie de copii. r=ma[i f=r= ]ngrijire p=rinteasc= este prin-
Legea cu privire la migraia la munc= cipala filosofie a ]ntregului proces.
fixeaz= condiiile de angajare provizorie la Aceasta e important, ca funcionarul de
Responsabilitatea e comun= munc= ]n str=in=tate a cet=enilor Republicii
Moldova [i necesitatea de a prezenta la
orice tip s= fe atent fa= de acest feno-
men.
Plecarea p=rini- cum s= plec=m cu demnitate? Iat= c`teva Agenia Naional= pentru Ocuparea Forei
lor peste hotare a lucruri, de care trebuie s= se conduc= p=- de Munc= documentul de confrmare, pri- Carolina COJOCARI, profesor
devenit o proble- rinii ]nainte de a l=sa copiii ]n grija cuiva:
m= tot mai actua-
l=, pe care o pu-
*S= cear= p=rerea lor ]n privina tutelei;/
*S= ]ntocmeasc= o list= de ]ndatoriri, de Copiii migranilor
tem rezolva doar care se vor conduce at`t dirigintele de cla-
noi. Cine e r=s-
punz=tor de acest
s=, c`t [i tutela, copilul r=mas sub tutel=;/
*S=-l informeze despre ziua plec=rii [i ziua
nu sunt "copii-problem="
fapt? Noi, membrii ]ntoarcerii, ca s= d=ruie speran= copilului Psihologii, care lucreaz= cu copiii, pro- corect, s= fie
Clubului Tinerilor din Rezina, am ]ncercat s=u;/ *S=-i lase numere de telefoane, prin pun s= reduc= vulnerabilitatea copiilor atent la termenul
s= contribuim c`t de puin la schimbarea intermediul c=rora copilul ][i poate contacta migranilor fa= de diferite riscuri sociale, de valabilitate al
acestui lucru, ascult`nd unele p=reri [i p=rintele prin sensibilizarea opiniei publice [i dezvol- produselor, care
d`ndu-le posibilitatea s= cunoasc= din [i alte lucruri, pe care fiecare dintre noi tarea capacit=ii copiilor, p=rinilor [i pro- sunt regulile de
sfaturile pe care le consider= importante trebuie s= le cunoasc= [i s= le hot=rasc= fesioni[tilor de a reaciona adecvat la con- igien= [i cum s=
psihologii. Multe persoane ]nvinuiesc con- pentru binele familiei sale. Nu trebuie s= secinele migraiei. Din cauza faptului c= le respecte; cum
ducerea, ]ncerc`nd s= se implice ]n politi- c=utam fericirea departe, caci poate fi chi- copiii r=m`n f=r= supravegherea adulilor, s= procedeze ]n
c=, necunosc`nd multe nuane importante, ar sub nasul nostru, a[a cum, c=ut`nd ste- ei devin vulnerabili ]n faa mai multor prob- caz de boal=,
neg`ndindu-se la faptul c= doar ei sunt de lele, ]n sf`r[it ne d=m seama c= am pier- leme - tulbur=ri emoionale, consum de cum s= adminis-
dut luna. substane, abandon [colar, relaii sexuale treze medicamente; reguli de securitate
vin= ]n insuccesul lor [i nefericirea copiilor precoce, comportamente deviante, trafic (calamit=i naturale, electricitatea, focul,
s=i. Cum s= schimb=m situaia ]n ar= sau Mihaela M~RZENCO, voluntar regulile de circulaie); modul de preg=tire
de fiine umane. Dreptul copiilor de a cre[-
te ]n familie este garantat prin Convenia [i purtare a ]mbr=c=mintei de sezon; cum
Protecia copiilor r=ma[i cu privire la Drepturile Copilului. De fapt,
mediul familial este crucial pentru s=n=tatea
[i dezvoltarea lor. }n context, problemele
s= distribuie banii [i s= economiseasc= re-
sursele materiale; cum s= gestioneze tim-
pul [i s=-[i organizeze timpul liber; modul
f=r= ]ngrijire p=rinteasc= pe care le genereaz= migraia adulilor
sunt foarte complexe [i soluiile lor nu pot
de ]ntreinere a gospod=riei; cum s= se
comporte ]n situaii neprev=zute [i/sau de
Migraia este asigurarea coeziunii sociale [i pentru in- fi simple. Afeciunea, inelegerea [i ]ndru- risc (ga[c=, droguri, raporturi sexuale, re-
un fenomen deo- tegritatea instituiei familiei, iar politicile marea din partea membrilor familiei sunt laii cu persoane str=ine, trafic de fiine
sebit de compli- centrate pe asigurarea bun=st=rii copiilor atribute importante pentru copii. umane); cui s= se adreseze atunci c`nd au
cat, care se ma- r=ma[i singuri ]n urma migraiei p=rinilor }nainte de a pleca peste hotare, p=rinii nevoie de ajutor (rude, profesori, psiholog
nifest= ]n cadrul trebuie s= ocupe un loc important ]n cad- trebuie s= discute [i s= stabileasc=: moti- [colar, medic).
societ=ii ca re- rul politicilor sociale. vul plec=rii [i decizia c= pleac= mama [i/ Atrag atenia c= principala sarcin= es-
zultat al schimb=- Ast=zi culegem roadele celor peste 15 sau tat=l; modul ]n care copiii vor avea gri- te de a contribui la integrarea social= a
rilor produse ]n ani de migraie din R. Moldova [i simim j= de fraii care r=m`n acas=; ]n grija cui copiilor migranilor, evit`nd etichetarea lor
ultimele decenii. urm=rile negative ale acesteia: sunt afectate r=m`ne copilul, care va fi relaia cu ]ngri- drept "copii-problem=".
Ea reprezint= o relaiile de familie, este afectat= instituia jitorul [i ce atitudine s= aib= fa= de aces-
provocare pentru familiei ]n general, este afectat= ]ngrijirea ta; cum s= fac= m`ncare, s= se alimenteze Angelina ZOTA, psiholog