Arhitectura proceselor în Sistemul Informațional de Sănătate

Together bringing the success and valuable results
Arhitectura proceselor în Sistemul Informațional de Sănătate
COSTEȚCHI Natalia, Ph. D
Experienced SAP Consultant
Business Analyst
Business Architect
09 Octombrie 2014, București
BPM EE Forum National Conference

2 |
1.Povestea lui Daniel – pacient diagnosticat cu boală rară
2.Traseul “As Is” pentru obținerea asistenței transfrontaliere
3.Punctele sensibile si remodelarea procesului pentru obținerea beneficiilor intre toți actorii din Sistemul de Sănătate
4.Arhitectura proceselor clinice “To Be” – un model propus pentru configurarea Dosarului Digital al Pacienților cu Boli Rare
5.Concluzii
Agenda

3 |
www.danielpirvu.ro
Daniel – pacient diagnosticat cu boală rară
S-a născut o noua stea pe 9 iulie 2012 … Daniel…

4 |
Începând din 17 decembrie 2012 prima internare la sp. “Grigore Alexandrescu” …
Daniel – pacient diagnosticat cu boală rară

5 |
Traseu pacient diagnosticat cu o boală rară ”As Is”, sindrom Di George, perioada 2012-2014
Pacient diagnosticat cu boală rară în sistemul de sănătate românesc;
Workshop Boli Rare - Boli fără Frontiere, Noiembrie 2013
Proces « As Is »

6 |
Nevoia pacientului, care înregistrează o boală și nu poate fi diagnosticată sau a fost diagnosticată ca fiind una rară:
•Reducerea timpului de diagnosticare;
•Acces la diagnostic corect;
•Acces la tratament;
•Șanse egale și tratament corect;
•Acces la asistența medicala;
•Nevoie de înțelegerea și susținerea celor din jur;
•Vizibilitatea pacientului cu boli rare;
•Lipsa de informare împiedica diagnosticul si tratamentul;
•Non discriminare;
•Mediu înconjurător sănătos;
•Ajutorul integrării în societate;
•Obținerea unui diagnostic într-un termen cât mai scurt;
•Existenta medicilor instruiți;
•Program național de screening genetic gratuit;
•Sensibilitatea Ministerul Sănătății – finanțare mai buna si continuă;
•Lipsa centrelor de diagnosticare, similare celui NoRo;
•Medicamentația scumpa;
•Asistență psihologică, grupuri de suport.
Nevoile specialiștilor, care se confruntă afecțiuni rare:
•Laboratoare de calitate în toate județele;
•Informații cu privire la posibilitățile legale;
•Informații cu privire la tratamente;
•Informații cu privire la traseul posibil al pacientului pentru o anumită boală diagnosticată;
•Centre de diagnosticare;
•Rețea de centre de excelență.
Este nevoie de informare către toate categoriile de părți interesate: pacienți , specialiști, autorități, societăți civile și întreaga societate.
O boală rară este boala care afectează mai puţin de 5 din 10.000 de persoane din Uniunea Europeană (Rec. 2009/C 151/02)
Se apreciază că în România frecvenţa bolilor rare este de 6-8%, la fel ca în restul ţărilor europene, aceste boli afectează în ţara noastră aproximativ 1.300.000 persoane, cel mai îngrijorător este faptul că 1.250.000 pacienţi nu au încă diagnosticul corect sau complet şi nici tratament şi îngrijire adecvată
Workshop Boli Rare - Boli fără Frontiere, Noiembrie 2013
Contextul și problematica domeniului bolilor rare

7 |
Probleme întâlnite în sistemul sanitar românesc:
Inexistența posibilității informațiilor partajate cu privire la pacient de diverse spitale;
Inexistenta posibilității de a verifica automat interacțiunea medicației și a efectelor secundare cu afecțiunea complexă a bolii rare;
Inexistența gestionarii electronice a dosarului pentru validarea și autorizarea tratamentului în străinătate de către CASMB și Ministerul Sănătății.

8 |
Internetul Evenimentelor , adaptare după Wil M.P. van der Aalst 2014
Internetul Conținutului (Internet of Content IoC): toate informațiile create și diseminate de om, pentru a îmbunătăți cunoștințele pe anumite subiecte. Exemple de IoC sunt: pagini web tradiționale, articole de enciclopedie, cum ar fi Wikipedia, YouTube, e-carti, slideshare, etc.
Internetul Socializării sau Media (Internet of People IoP): toate datele și informațiile legate de interacțiunea socială. IoP include e-mail-ul, facebook-ul, twitter-ul, forumurile, LinkedIn-ul, etc.
Internetul Obiectelor (Internet of Things IoT): toate obiectele fizice conectate la rețea. IoT include toate obiectele care au un identificator unic și o prezență într-un mediu de Internet. Obiectele ar putea avea o conexiune la Internet folosind identificarea prin radiofrecvență (RFID), Near Field Communication (NFC), etc.
Internetul Locațiilor (Internet of Locations IoL): se referă la toate datele care au o dimensiune spațială. Adoptarea de dispozitivelor mobile pe scară largă (de exemplu, smartphone-uri), tot mai multe evenimente au atribute geospațiale.
STATUS: ”Datele colectate sunt despre orice, la orice oră și în orice locație”.
State of the art

9 |
Raportare: Ce s-a întâmplat? Analiza pe baza evidențelor istorice; Diagnostic: De ce s-a întâmplat? Cauză - efect pe baza evidențelor istorice; Predicție: Ce se va întâmpla? Predictibilitate și emitere ipoteze pe baza evidențelor istorice; Recomandare: Care este cel mai bun scenariu? Previziuni scenarii bazate pe evidente istorice.
State of art al domeniului & Tendințe

10 |
Relația între TIC și Domeniile care constituie Sistemul de e-Health
Sistemul Informațional de Sănătate / e-Health

11 |
Deoarece sistemul de sănătate conține o multitudine de actori cu diverse preocupări, obiective și sarcini individuale, însa toate conduc către un scop comun – asigurarea și asistența de sănătate, este nevoie de a proiecta un cadru comun de modelare, în care toate părțile participante să contribuie la realizarea unui sistem integrat, către beneficiul comun al cetățeanului pe deoparte, și restul actorilor implicați, pe de alta parte
O arhitectură de întreprindere (Enterprise Architecture - EA):
Identifică procesele de afaceri care sunt executate ;
aliniază cu viziunea și misiunea organizației;
definește în ce mod TIC permite desfășurarea acestor procese. Scopul EA este de a optimiza și a transforma procesele fragmentate, informațiile, aplicațiile și tehnologiile sistemului într-un mediu eficient, integrat și de susținere pentru realizarea strategiei Întreprinderii.
Întreprinderea în acest context este orice grup de organizații care au un set comun de obiective și/sau pleacă de la aceeași viziune. În acest sens, o întreprindere poate fi o agenție guvernamentala, o corporație, o unitate de business din companie, un singur departament, sau companii multinaționale, care sunt înregistrate și localizate în mai multe țări, arii geografice.
Arhitectura Sistem Informațional bazat pe Tehnologii de Comunicații și Informatice de Sănătate / e-Health

12 |
Arhitectura de Întreprindere e-Health bazată pe abordarea holistica a sistemului de sănătate din România
Arhitectura de Întreprindere pentru Sistemul de e-Health

13 |
Architectura din punct de vedere Business
Arhitectura de Business (BA) definește structura, obiectivele organizației și furnizează o înțelegere comună și integrată asupra proceselor de funcționare ale organizației aliniate la obiectivele strategice și acțiunile tactice pe care le întreprinde compania în vederea desfășurării activității.
Arhitectura Sistemica a Afacerii

14 |
Intersecția între discipline
Soluții bazate pe colaborare transdisciplinara / Orientate pe procese:
Business Process Modeling (BPM)
Business Process Management (BPMg)
Workflow Management (WfMg)
Arhitectura proceselor clinice: Viziunea Trandisciplinara

15 |
Arhitectura de Întreprindere e-Health bazată pe abordarea holistica a sistemului de sănătate din România
Metodologia de dezvoltare a Sistemului eHealth
Ciclul de viață BPM

16 |
Flux de lucru: Dosar Digital Pacient Boli Rare – Proces «To Be»
Crearea unui flux de lucru: Proces orientat din punct de vedere al structurii organizatorice
Arhitectura Workflor Engine, sursa SAP

17 |
Perspectiva HTML ale proceselor clinice și DDPBR

18 |
Sistem informațional gestionare boli rare – Dosar Digital Pacient Boli Rare
Arhitectura Sistemului Informațional DDPBR

19 |
Noul concept de îngrijire medicală se focalizează pe valoarea serviciilor și folosește instrumente informatice online fiind un catalizator pentru îmbunătățirea:
Siguranței;
Eficienței;
Calității îngrijirii medicale,
reunind toate părțile interesate și elementele constitutive în acest proces:
Pacienți;
Medici;
Furnizori servicii medicale;
Autorități,
etc.
Concluzii (1)
Paradigma A- Sistem de sănătate bazat pe servicii medicale;
Paradigma B –Sistem de sănătate bazat pe nevoile pacientului

20 |
Concluzii (2)
EAeH oferă sistemului de sănătate un cadru în care:
prestarea serviciilor medicale;
schimbul de informații de sănătate;
maparea datelor , a proceselor clinice și de afaceri;
definirea ”sursei veridice” de date standardizate reprezintă o baza eficientă de măsurare a obiectivelor stabilite față de rezultate înregistrate în sistemul de sănătate sau a unui domeniu specific selectat.
Beneficiul final obținut din implementarea unei EAeH este înrolarea tuturor parților participante la un sistem de sănătate digital complex interconectat și integrarea fluxului de lucru clinic într-un mod:
Transparent;
Coerent;
Standardizat și care va reduce întârzierile pure și așteptările lungi ale pacienților pentru beneficierea tratamentului transfrontalier conform legislației în vigoare.

21 |
Mulțumesc !
Î & R
Date de contact: Natalia Costetchi, Ph.D Experienced SAP Consultant ♦ Business Analyst ♦ Business Architect mobile: +40 722 504390 mailto: natalia_costetchi@yahoo.com http://ro.linkedin.com/in/nataliacostetchi

Arhitectura proceselor în Sistemul Informațional de Sănătate

More Related Content

Viewers also liked

Similar to Arhitectura proceselor în Sistemul Informațional de Sănătate

More from Agora Group

Arhitectura proceselor în Sistemul Informațional de Sănătate