Minuta dezbaterii publice din 25 martie 2015 a proiectului de lege privind traducătorii și interpreții judiciari a evidențiat propunerile și observațiile participanților, inclusiv necesitatea clarificării reglementărilor și a legalizării semnăturilor. Reprezentanții ministerului justiției au confirmat că proiectul va abroga actuala lege nr. 178/1997, extinzând autorizația tuturor traducătorilor autorizați, dar au existat și îngrijorări legate de calitatea traducerilor și de formarea juridică a acestora. La final, ministerul a promis că va analiza toate observațiile și sugestiile formulate de participanți.

1. Nr. 30155/06.04.2015
MINUTA DEZBATERII PUBLICE DIN DATA DE 25 MARTIE 2015
A PROIECTULUI DE LEGE PRIVINDTRADUCĂTORII ŞI INTERPREŢII JUDICIARI
În data de 25 martie 2015, Ministerul Justiţiei a organizat o întâlnire în vederea discutării
proiectului de Lege privind traducătorii şi interpreţii judiciari, în conformitate cu dispoziţiile art. 7
alin. (9) din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică,
republicată.
La dezbaterea publică au participat:
- din partea Ministerului Justiţiei: domnul Alin Lucian Antochi, secretar de stat, 3
reprezentanţi ai Serviciului Profesii Juridice Conexe - Aurelia Tudose, Aurelia-Elena Panait şi
Elena Rusu, 3 reprezentanţi ai Direcţiei Elaborare Acte Normative – Alina-Nicoleta Rădoi,
Ruxandra Paşoi, George Miclăuş, un reprezentant al Direcţiei Afaceri Europene – Mihaela
Raluca Mereuţă şi un reprezentant al Direcţiei Contencios – Dănuţ-Marian Mînzală;
- din partea societăţii civile - reprezentanţi ai unor asociaţii profesionale ale
traducătorilor şi interpreţilor: A.F.I.T. – domnul Zori Florin-George, doamna Panait Cristina,
doamna Dorobantu Oana, U.N.T.A.R. – domnul Jurj Ovidiu, A.P.I.T. – domnul Papadopol
George, domnul Chiric Liviu, doamna Bozu Daniela, domnul Mirica Ovidiu şi doamna Haghighi
Simona, un reprezentant al Universităţii Babeş-Bolyai, Departamentul de Limbi Moderne
Aplicate – doamna Cristina Varga, un reprezentant al Institutului Naţional pentru Cercetare şi
Formare Culturală – doamna Romanic Mihaela, alte persoane interesate – domnul Petho
Zoltan, domnul Sabau Claudiu, doamna Stanciu Iulia, domnul Orosanu Adrian, doamna
Udrişte Ana, doamna Banciu Andreea, domnul Cazimir Danaila, domnul Morar Andrei,
doamna Cichi Rodica, doamna Zanfir Cristiana, doamna Bocoianes Anca, doamna
Margineanu Alina, domnul Caba Samuel şi domnul Miu George;
- din partea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici – doamna Doina Rotaru, domnul Ion
Marin şi domnul Nicolae Popa.
În cadrul dezbaterii publice, s-au exprimat următoarele propuneri şi observaţii faţă de
proiectul de Lege privind traducătorii şi interpreţii judiciari:
- necesitatea clarificării dispoziţiilor proiectului privind: posibilitatea traducătorilor şi
interpreţilor judiciari de a lucra cu publicul sau numai prin intermediul notarilor
publici; necesitatea legalizării semnăturii traducătorului şi interpretului judiciar de
către notarul public; definirea noţiunilor de traducere judiciară şi, respectiv, traducere
extrajudiciară; dacă se desfiinţează codul CAEN 7430, în baza căruia func ioneazăț
traducătorii autoriza i; care fi regimul traducerilor simple;ț
- s-au solicitat clarificări privind persoanele care vor dobândi calitatea de traducător şi
interpret judiciar (toţi interpreţii şi traducătorii autorizaţi în temeiul Legii nr. 178/1997
sau numai o parte a acestora) – faţă de această întrebare s-a arătat că, în ipoteza
adoptării, proiectul de lege aflat în dezbatere va abroga actuala Lege nr. 178/1997,
în baza căreia Ministerul Justiţiei autorizează interpreţi şi traducători pentru Consiliul
Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională
Anticorupţie, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, birourile notarilor

2. publici, avocaţi şi executori judecătoreşti, şi, prin urmare, toţi interpreţii şi traducătorii
autorizaţi în baza Legii nr. 178/1997 vor deveni traducători şi interpreţi judiciari;
- reprezentanţii Uniunii Naţionale a Notarilor Publici au arătat că nu se opun eliminării
necesităţii legalizării semnăturii traducătorului, însă, au precizat că efectele acestei
măsuri pot fi negative, în condiţiile în care cei mai mulţi interpreţi şi traducători nu au
cunoştinţe juridice pentru a face încadrarea juridică corectă a actului care se traduce
(înscris autentic, înscris sub semnătură privată căruia i s-a dat, după caz, dată certă,
legalizare de semnătură ori certificare). De asemenea, s-a subliniat că, în acest caz,
toată răspunderea cu privire la traducerea efectuată va aparţine exclusiv
interpretului şi traducătorului;
- reprezentanţii ministerului au arătat că procedura legalizării semnăturii traducătorului
este necesar să rămână în cazurile prevăzute de lege (Codul de procedură civilă,
alte cazuri prevăzute de lege), precum şi în situaţia în care traducerea urmează să
fie apostilată sau supralegalizată;
- Ministerul Justiţiei a arătat că proiectul de lege are acelaşi domeniu de reglementare
ca legislaţia în vigoare – Legea nr. 178/1997 (care vizează autorizarea numai a
traducătorilor şi interpreţilor care pot presta servicii pentru organele din sfera
sistemului de justiţie: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Direcţia Naţională Anticorupţie, organele de urmărire penală, instanţele
judecătoreşti, birourile notarilor publici, avocaţi şi executori judecătoreşti);
- în ceea de priveşte calitatea traducerilor, s-a prezentat modalitatea de lucru în
cadrul unor firme de traduceri (arătându-se că activitatea de traduceri se
caracterizează prin lucrul în echipă, conform Standardului EN 15038, respectiv, i,ș
pe viitor, a ISO 17100, aflat în faza finală de promulgare);
- cu rezervele unora dintre participanţi, s-a admis că există probleme privind calitatea
serviciilor de traducere şi interpretare, respectiv probleme privind modul în care
aceste traduceri se efectuează, însă, s-a apreciat că acestea nu trebuie
generalizate;
- s-au formulat o serie de propuneri: constituirea de comisii mixte, formate din
reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, interperţi şi traducători autorizaţi, cadre
didactice, care să elaboreze proiectul de lege; efectuarea unui studiu de impact al
proiectului de lege; alternativ, s-a propus reglementarea traducătorilor şi interpreţilor
judiciari ca o categorie distinctă de experţi tehnici judiciari;
- reprezentantul Facultăţii de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Universităţii
Babeş-Bolyai a arătat disponibilitatea acestei instituţii de învăţământ superior de a
contribui la formarea traducătorilor şi interpreţilor judiciari; s-a arătat că, din
perspectiva Departamentului de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Universităţii
Babeş-Bolyai, proiectul de lege nu aduce suficiente modificări legislaţiei actuale;
traducătorul şi interpretul profesionist trebuie format, formarea generală nemaifiind
suficientă în condiţiile actuale; s-a propus introducerea diplomei de master,
specializarea „Traducere şi interpretare” în lista actelor de studii prevăzute de
proiectul de lege în dovedirea cunoaşterii limbii străine;
- referitor la modalitatea de evaluare periodică, s-a propus înlocuirea examenului de
evaluare periodică cu formarea profesională continuă;
- s-a arătat necesitatea asigurării unei formări juridice minime a persoanelor
autorizate, în limba străină sau, după caz, în limba română;
- în ceea ce priveşte formele de exercitare a profesiei, s-a arătat necesitatea de a se
menţine posibilitatea exercitării profesiei în societăţi comerciale;

3. - s-a arătat necesitatea de a se renunţa la reglementarea de tarife fixe pentru
serviciile prestate în relaţia cu alte organe decât cele finanţate de la bugetul de stat;
- în ceea ce priveşte înfiinţarea unui organism profesional, opiniile au variat de la
susţinerea înfiinţării unui organism profesional, care să fie, însă, mai suplu decât cel
reglementat prin proiectul de lege, la afirmarea lipsei de interes pentru constituirea
unui astfel de organism profesional;
- eliminarea interdicţiei de a presta servicii pentru alte entităţi decât cele din afara
sistemului de justiţie;
- una dintre asociaţiile profesionale ale interpreţilor şi traducătorilor a susţinut proiectul
de lege în forma supusă dezbaterii publice, cu menţionarea câtorva observaţii
privind forma de exercitare a profesiei (s-a propus reglementarea posibilităţii
angajării interpretului şi traducătorului judiciar de către notarii publici).
La sfâr itul consultărilor, reprezentanţii Ministerului Justi iei au comunicat participanţilorș ț
că toate observa iile i propunerile formulate urmează a fi analizate la nivelul institu ieiț ș ț
noastre.
Anexăm prezentei minute şi punctele de vedere formulate de persoanele interesate,
depuse în contextul organizării dezbaterii publice.