O documento fornece dicas sobre leitura e compreensão de textos, abordando tópicos como tipos de texto, elementos da estrutura narrativa, e como produzir uma narrativa. Inclui exemplos de perguntas para organizar uma narrativa, como quem, quando, onde, o que, como.
Este plano de aula tem como objetivo ensinar aos alunos do 5o ano do ensino médio sobre ditados populares e expressões populares por meio de atividades como interpretação de textos, discussões em grupo e jogos. Ao longo de 4 aulas, os alunos irão compreender a diferença entre ditados e expressões populares, identificar seus significados e conhecer exemplos desses ditos.
O documento discute os conceitos de textualidade e discursividade. Apresenta definições de texto e discute seus aspectos constituintes como coesão, coerência e intenção comunicativa. Também aborda propriedades do texto como a intertextualidade e a modalização da linguagem.
O documento discute o conceito de coesão em texto, definindo-a como a ligação entre os elementos que constituem uma superfície textual. Explica que a coesão garante a unidade do texto através do uso adequado de recursos gramaticais e lexicais, e que há coesão quando existe conexão entre os períodos produzindo o sentido do texto. Apresenta diferentes tipos de elementos de coesão como preposições, conjunções e pronomes que auxiliam na conexão entre enunciados.
O poema descreve uma família composta por três meninos, duas meninas e vários animais de estimação. A família realiza atividades rotineiras como trabalhar, rezar e ouvir gramofone à noite. O poema enfatiza o papel central da mulher da casa em cuidar de todos.
Este documento apresenta o planejamento anual de Português para o 7o, 8o e 9o ano do ensino fundamental. Os objetivos gerais são desenvolver a leitura, produção de textos e conhecimentos gramaticais, textuais e discursivos da língua portuguesa. Para cada bimestre são definidos objetivos específicos, conteúdos e estratégias de ensino, com foco em diferentes gêneros textuais e tópicos gramaticais.
Esse é um documento de auxilo do PowerPont sobre realismo e naturalismo. Se tiver algum duvida só falar comigo. Ele relata tudo que você precisa saber sobre esse tema.
O documento fornece dicas sobre leitura e compreensão de textos, abordando tópicos como tipos de texto, elementos da estrutura narrativa, e como produzir uma narrativa. Inclui exemplos de perguntas para organizar uma narrativa, como quem, quando, onde, o que, como.
Este plano de aula tem como objetivo ensinar aos alunos do 5o ano do ensino médio sobre ditados populares e expressões populares por meio de atividades como interpretação de textos, discussões em grupo e jogos. Ao longo de 4 aulas, os alunos irão compreender a diferença entre ditados e expressões populares, identificar seus significados e conhecer exemplos desses ditos.
O documento discute os conceitos de textualidade e discursividade. Apresenta definições de texto e discute seus aspectos constituintes como coesão, coerência e intenção comunicativa. Também aborda propriedades do texto como a intertextualidade e a modalização da linguagem.
O documento discute o conceito de coesão em texto, definindo-a como a ligação entre os elementos que constituem uma superfície textual. Explica que a coesão garante a unidade do texto através do uso adequado de recursos gramaticais e lexicais, e que há coesão quando existe conexão entre os períodos produzindo o sentido do texto. Apresenta diferentes tipos de elementos de coesão como preposições, conjunções e pronomes que auxiliam na conexão entre enunciados.
O poema descreve uma família composta por três meninos, duas meninas e vários animais de estimação. A família realiza atividades rotineiras como trabalhar, rezar e ouvir gramofone à noite. O poema enfatiza o papel central da mulher da casa em cuidar de todos.
Este documento apresenta o planejamento anual de Português para o 7o, 8o e 9o ano do ensino fundamental. Os objetivos gerais são desenvolver a leitura, produção de textos e conhecimentos gramaticais, textuais e discursivos da língua portuguesa. Para cada bimestre são definidos objetivos específicos, conteúdos e estratégias de ensino, com foco em diferentes gêneros textuais e tópicos gramaticais.
Esse é um documento de auxilo do PowerPont sobre realismo e naturalismo. Se tiver algum duvida só falar comigo. Ele relata tudo que você precisa saber sobre esse tema.
O documento discute como o dinheiro levou à impessoalidade, indiferenciação e autonomia individual na Idade Moderna. Especificamente, (1) o dinheiro libertou as pessoas das obrigações comunitárias medievais e permitiu relações anônimas e sem vínculos permanentes; (2) o dinheiro permitiu que bens e pessoas fossem calculados e comparados apenas por seu valor monetário, levando à indiferenciação; (3) indivíduos não estavam mais presos a empregadores específicos e podiam agir livre
O documento discute os conceitos de coesão e coerência textuais. A coesão refere-se à ligação entre elementos gramaticais de um texto, como pronomes e conjunções. A coerência diz respeito à relação lógica entre as ideias apresentadas. Um texto só é considerado coerente quando as ideias se relacionam de forma harmônica e lógica sobre o assunto tratado.
Este documento apresenta os planos de ensino para as disciplinas de Língua Portuguesa e Arte da 1a série do Ensino Médio. Para Língua Portuguesa, os tópicos incluem a origem da língua portuguesa, elementos da comunicação, gêneros textuais e estrutura da frase. Para Arte, os assuntos são linguagem literária e não literária e os principais períodos literários como Trovadorismo, Humanismo e Barroco.
SEMANA 07 - LÍNGUA PORTUGUESA - 1ª SÉRIE - ELEMENTOS DA COMUNICAÇÃOGernciadeProduodeMat
O documento discute habilidades da BNCC e objetivos de aprendizagem relacionados à análise de recursos expressivos da língua em diferentes gêneros discursivos. Apresenta conceitos sobre elementos da comunicação e como estes estão presentes em qualquer processo comunicativo, seja ele verbal ou não verbal.
1) O documento apresenta estratégias de leitura para ajudar o leitor a ser mais capaz, incluindo definir um objetivo, antecipar o conteúdo e ler de forma seletiva.
2) Recomenda-se ler rapidamente para compreender a ideia geral e ler em detalhe para encontrar informações específicas.
3) A compreensão da organização, coerência, coesão e palavras-chave do texto é importante durante a leitura para uma melhor compreensão.
O documento apresenta um projeto desenvolvido por professoras de diferentes disciplinas com o objetivo de promover a leitura do livro "Vidas Secas" de Graciliano Ramos entre alunos do 8o e 9o ano. O projeto inclui atividades de leitura, análise, produção de texto e relação com outras linguagens como pintura e fotografia. A avaliação será contínua com foco na participação dos alunos e mudança de hábitos em relação à leitura.
O documento apresenta um jogo de números egípcios antigos com 15 linhas, cada uma contendo 3 colunas com valores numéricos traduzidos dos símbolos egípcios. Uma nota explica que os números egípcios antigos usavam um sistema não posicional baseado em símbolos que podiam ser repetidos até 9 vezes, sem o uso do zero.
Este documento discute as características e estrutura do parágrafo. Explica que um parágrafo deve ter unidade, coerência e ênfase, apresentando uma ideia central com ideias secundárias relacionadas. Também fornece dicas sobre como estruturar parágrafos de forma concisa e coerente.
O documento discute como o dinheiro levou à impessoalidade, indiferenciação e autonomia individual na Idade Moderna. Especificamente, (1) o dinheiro libertou as pessoas das obrigações comunitárias medievais e permitiu relações anônimas e sem vínculos permanentes; (2) o dinheiro permitiu que bens e pessoas fossem calculados e comparados apenas por seu valor monetário, levando à indiferenciação; (3) indivíduos não estavam mais presos a empregadores específicos e podiam agir livre
O documento discute os conceitos de coesão e coerência textuais. A coesão refere-se à ligação entre elementos gramaticais de um texto, como pronomes e conjunções. A coerência diz respeito à relação lógica entre as ideias apresentadas. Um texto só é considerado coerente quando as ideias se relacionam de forma harmônica e lógica sobre o assunto tratado.
Este documento apresenta os planos de ensino para as disciplinas de Língua Portuguesa e Arte da 1a série do Ensino Médio. Para Língua Portuguesa, os tópicos incluem a origem da língua portuguesa, elementos da comunicação, gêneros textuais e estrutura da frase. Para Arte, os assuntos são linguagem literária e não literária e os principais períodos literários como Trovadorismo, Humanismo e Barroco.
SEMANA 07 - LÍNGUA PORTUGUESA - 1ª SÉRIE - ELEMENTOS DA COMUNICAÇÃOGernciadeProduodeMat
O documento discute habilidades da BNCC e objetivos de aprendizagem relacionados à análise de recursos expressivos da língua em diferentes gêneros discursivos. Apresenta conceitos sobre elementos da comunicação e como estes estão presentes em qualquer processo comunicativo, seja ele verbal ou não verbal.
1) O documento apresenta estratégias de leitura para ajudar o leitor a ser mais capaz, incluindo definir um objetivo, antecipar o conteúdo e ler de forma seletiva.
2) Recomenda-se ler rapidamente para compreender a ideia geral e ler em detalhe para encontrar informações específicas.
3) A compreensão da organização, coerência, coesão e palavras-chave do texto é importante durante a leitura para uma melhor compreensão.
O documento apresenta um projeto desenvolvido por professoras de diferentes disciplinas com o objetivo de promover a leitura do livro "Vidas Secas" de Graciliano Ramos entre alunos do 8o e 9o ano. O projeto inclui atividades de leitura, análise, produção de texto e relação com outras linguagens como pintura e fotografia. A avaliação será contínua com foco na participação dos alunos e mudança de hábitos em relação à leitura.
O documento apresenta um jogo de números egípcios antigos com 15 linhas, cada uma contendo 3 colunas com valores numéricos traduzidos dos símbolos egípcios. Uma nota explica que os números egípcios antigos usavam um sistema não posicional baseado em símbolos que podiam ser repetidos até 9 vezes, sem o uso do zero.
Este documento discute as características e estrutura do parágrafo. Explica que um parágrafo deve ter unidade, coerência e ênfase, apresentando uma ideia central com ideias secundárias relacionadas. Também fornece dicas sobre como estruturar parágrafos de forma concisa e coerente.
3. Obiectivele cursului
Familiarizarea cu spatial comercial
Insusirea principiilor de baza ale meseriei de lucrator
comercial
Clientul - centrul activitatii spatiului comercial
5. Reguli de conduita
Sa ii respectam pe ceilalti. Nu fumam in sala.
• Profitam de pauza, dar suntem punctuali.
• Sa facem schimb de experienta. Participati!
• Sa ii ascultam pe ceilalti.
• Cerem explicatii pentru ceea ce nu intelegem!
• Suntem la un curs …
•
• SI VOM LASA LA O PARTE TELEFOANELE MOBILE
6. Valorile unui spatiu comercial
Libertate
Respectarea libertatii de alegere a clientilor prin oferirea unei game
diversificate de produse si marci, alaturi de oferirea de informatii complete si
obiective. Asigurarea libertatii consumatorilor de a cumpara la preturi
corespunzatoare puterii lor de cumparare. Cresterea accesului la consum.
Acordarea tuturor colaboratorilor a dreptului la initiativa si la libertatea de a fi
intreprinzator.
Responsabilitate
Asumarea deplina a consecintelor actiunilor noastre fata de clienti, companie,
colaboratori, alte institutii si fata de mediul inconjurator.
Generozitate
Cu ajutorul experientei si fortei companiei noastre cream valori pe care le
impartasim clientilor, colaboratorilor, actionarilor, partenerilor si furnizorilor
nostri.
Respect
Respectarea colaboratorilor, furnizorilor si clientilor nostri. Sa stim sa-i
ascultam si sa admitem diferentele dintre ei. Intelegerea si respectarea
modului lor de viata, a obiceiurilor, intereselor si culturii fiecaruia, oriunde
suntem prezenti.
7. Valorile unui spatiu comercial
Integritate
Respectarea angajamentelor si a cuvantului dat, precum si actionarea intr-un
mod onest fata de clienti, colaboratori si furnizori. Sa fim integri atat la nivel
individual cat si la nivelul intregii companii.
Solidaritate
Contributia la dezvoltarea economiei locale, reducerea ratei somajului,
formarea profesionala si lupta contra excluziunii in colectivitatile din tarile,
orasele, cartierele in care ne practicam meseria. Punerea in practica a unei
politici comerciale echitabile, dezvoltand impartasirea valorilor noastre.
Unitate intre toti membrii Grupului, indiferent de meserie sau forma de
comert.
Progres
Favorizarea progresului si a dezvoltarii de noi tehnologii care sa sprijine
activitatea oamenilor. Favorizarea inovatiilor si inlesnirea schimbarilor prin
promovarea unei politici de pionierat.
9. Structura hipermarket-urilor
REZERVA REZERVA REZERVA
REZERVA REZERVA
RECEPTIE
CLIENTI
CASA
CENTRALA
INTRARE
MAGAZIN
CASE DE MARCAT
RECEPTIE MARFA NON-FOOD
RECEPTIE MARFA PFT+APLS
P
G
C
A
P
L
S
P
F
T
T
E
X
T
I
L
E
B
L
S
E
P
C
S
RECEPTIE MARFA NON FOOD
10. Structura ierarhica
LUCRATOR COMERCIAL / VANZATOR / CASIER /
PROFESIONIST / AMBALATOR
SEF DE ECHIPA
MANAGER RAION /
SEF DE VANZARI / ROL /
MANAGER RECEPTIE /
RESPONSABIL CALITATE
MANAGER
DEPARTAMENT/
CONTROL GESTIUNE/
RESPONSABIL SERVICIU
DIRECTOR
12. Sarcinile lucratorului comercial
a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
b. Balizarea raionului
c. Aranjarea si intretinerea rezervelor
d. Reducerea pierderilor
e. Informarea si servirea clientilor
13. Sarcinile lucratorului comercial
a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
b. Balizarea raionului
c. Aranjarea si intretinerea rezervelor
d. Reducerea pierderilor
e. Informarea si servirea clientilor
14. a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
Activitatea principala - umplerea raioanelor
respectand implantarile.
Cand facem umplerea ?
inaintea deschiderii magazinului, cand putem transporta
cantitati mai mari de produse
in timpul zilei cand magazinul este deschis, fara a
incomoda clientii
imediat ce marfa nou livrata a sosit
ATENTIE !!
Umplerea zonelor
promotionale este
prioritara!
15. a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
Cum facem umplerea ?
transportam produsele necesare in magazin:
- cu ajutorul lizei
- cu ajutorul carucioarelor
ne asiguram ca avem un carucior gol pentru deseuri si cartoane
umplem raftul respectand regulile de implantare
16. a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
Cum facem umplerea ?
pliem cartoanele si le asezam in carucior
compactam produsele ce nu au incaput in raft si le asezam pe palet sau in
carucior ambalate in cartoane
eliberam suprafata de vanzare
17. a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
Cum facem umplerea ?
necesarul de marfa pentru raion este asezat pe palet
marfa este transportata in raion cu ajutorul lizei
18. Cum facem umplerea ?
in raion paletul este coborat la sol in dreptul raftului
este lasat un spatiu de trecere intre palet si raft
a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
asa DA asa NU asa NU
19. Cum facem umplerea ?
cutia/baxul este luata in brate cand se face umplerea pentru a eficientiza
procesul de aprovizionare
paletul nu este lasat in raion decat daca trebuie sa ne deplasam pentru a
raspunde la solicitarile clientilor
a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
asa DA asa NU asa NU
20. a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
Marfa si cartoanele
NU se aseaza pe
jos
Produsele sunt
transportate
NUMAI in baxuri
Raionul se
debaraseaza
IMEDIAT dupa
umplerea
raftului
23. a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
Rotatia produselor – produsele cu data limita de
consum mai apropiata vor fi asezate intotdeauna in fata
celorlalte
24. a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
• Criteriile de implantare
familia de produse - familiile de articole sunt implantate succesiv pe orizontala
25. a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
• Criteriile de implantare
dimensiunea/gramajul
produsului – produsele cu volum
si gramaj mare se aseaza in partea
inferioara a raftului iar produsele
cu gramaj mic in partea superioara
a acestuia
Nota: produsele care prezinta pericol pentru sanatatea copiilor sunt
implantate in partea superioara a raftului!
26. a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
• Criteriile de implantare
pretul produsului – in functie de pretul de vanzare produsele se
implanteaza crescator de la nivelul inferior al raftului in sus
Nota: - reglarea tabletelor se face in functie de inaltimea produselor
- ultimul raft de sus sa fie la un nivel accesibil pentru client
- dublarea produselor de la ultimul nivel (gondole inalte)
27. a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
• Criteriile de implantare
produsele Marca Nr.1 – produsele cele mai ieftine din cadrul unei familii
verticala pe produs orizontala pe produs
28. a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
Prospetime - verificarea si retragerea
de la vanzare a produselor inainte
de data limita de consum (DLC)
Calitate – retragerea de la vanzare a
produselor care nu respecta
standardele
Siguranta – comercializarea produselor
NUMAI cu specificatiile in limba
romana ale producatorului,
furnizorului si distribuitorului
29. a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
• Curatenia raionului
curatarea rafturilor inainte de umplere
curatarea produselor
strangerea ambalajelor, foliilor si produselor abandonate in raion
30. a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
• Curatenia raionului
marfa scoasa de la raft pentru curatarea acestuia se aseaza pe palet (nu pe jos)
curatarea rafturilor se face de preferinta atunci cand magazinul este inchis
pentru a nu deranja clientii
31. Sarcinile lucratorului comercial
a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
b. Balizarea raionului
c. Aranjarea si intretinerea rezervelor
d. Reducerea pierderilor
e. Informarea si servirea clientilor
32. b. Balizarea raionului
Etichetarea
un produs = o eticheta de pret
pozitionare in stanga produsului
pretul afisat = pret casa marcat
autocolant cu cod de bara
(EAN) cu sau fara pret afisat
autocolant cu informatii despre
produs
eticheta utilizata pentru
produsele cu greutate variabila
34. b. Balizarea raionului
Balizarea
Punerea in valoare a diferitelor tipuri de produse:
produse promotionale
produsele Marca Nr1 - marca proprie hypermarket-ului
38. b. Balizarea raionului
• Actiunile comerciale - scopul lor este cresterea cifrei de afaceri prin
atragerea de noi clienti si prin prezentarea de noi oferte clientilor
existenti.
• Catalogul hypermarket-ului cuprinde o oferta complexa de produse din
toate raioanele:
preturi competitive
are un foarte mare impact asupra
clientului
este distribuit gratuit in zonele de
proximitate ale magazinului
apare la fiecare 2 saptamani.
39. Actiunile comerciale
b. Balizarea raionului
Capetele de raft
dinspre linia
caselor sunt mai
putin adanci
pentru a putea
facilita traficul
de clienti
Pe aleea
mediana pe
partea dreapta
in sensul de
circulatie, sunt
TG-uri de
volum de
aceea exista
palet la sol
TG-urile de
pe partea
stanga ca si
cele dinspre
rezerve sunt
construite pe
baza de soclu
IN TOATE CAZURILE se
respecta:
-Verticalitate
-Volum
-Compactare
40. Actiunile comerciale
b. Balizarea raionului
Trebuie sa fim atenti la
dispunerea tabletelor si in caz
de nevoie, sa modificam
nivelele acestora astfel incat
tot capatul de raft sa fie
acoperit cu marfa. Nivelul de
sus al produselor se afla
exact la inaltimea capatului
de raft.
Capetele de raft construite pe baza de
soclu creeaza senzatia de volum chiar
daca nu au un stoc mare de marfa pe
ele.
41. Sarcinile lucratorului comercial
a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
b. Balizarea raionului
c. Aranjarea si intretinerea rezervelor
d. Reducerea pierderilor
e. Informarea si servirea clientilor
42. c. Aranjarea si intretinerea rezervelor
• Rezerva - spatiu utilizat pentru depozitarea marfii
• Rezervele mari
- destinate produselor de mare volum
- rafturi structurate pe 4-5 nivele
- greutatea maxima admisa este 2400 Kg
• Rezervele frigorifice
- destinate produselor proaspete si congelate
- temperatura controlata
Rezervele protejate
- destinate produselor susceptibile de furt (guma de
mestecat, ape de toaleta, brichete etc)
- acces limitat pe baza de ecuson special
43. c. Aranjarea si intretinerea rezervelor
• Organizarea rezervei
• pozitionarea produselor cu vanzare foarte
buna (ape minerale, ulei, zahar, banane, scutece
etc.) cat mai accesibil cu putinta.
• aranjarea produselor pe familii
ATENTIE!!
Inainte de a fi urcat pe rack,
in mod obligatoriu paletul se
infoliaza!
44. c. Aranjarea si intretinerea rezervelor
• Organizarea rezervei
• compactarea eficienta a marfii pe paleti
asa DA
asa NU
45. c. Aranjarea si intretinerea rezervelor
• Organizarea rezervei
• curatenia spatiului de depozitare
asa DA
asa NU
46. c. Aranjarea si intretinerea rezervelor
• Organizarea rezervei
• efectuarea returului de la case
se separa returul
pe raioane
un angajat al
raionului preia
returul
se aseaza
produsul la raft
48. c. Aranjarea si intretinerea rezervelor
• Liza manuala ne ajuta la transportarea paletilor atat in
rezerva cat si pe suprafata de vanzare
Liza electrica este utilizata la transportul
paletilor cu marfa NUMAI in rezerva
Liza cu catarg, stivuitorul - utilaje folosite
numai de catre personalul autorizat ISCIR. Se
folosesc la urcarea si coborarea paletilor din
rezerva
Paletul - din lemn
- din plastic
Utilaje de lucru
49. Sarcinile lucratorului comercial
a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
b. Balizarea raionului
c. Aranjarea si intretinerea rezervelor
d. Reducerea pierderilor
e. Informarea si servirea clientilor
50. • Avem doua tipuri de pierderi: cunoscute si necunoscute
• Cunoscute
• produse deteriorate - ambalaj sau continut deteriorat, nu mai pot fi oferite
spre vanzare
• produse expirate - termen de valabilitate depasit
produse furate - care pot fi identificate doar prin ambalajul lor gol sau produse
desfacute si abandonate in magazin.
etichetare gresita a produselor
d. Reducerea pierderilor
52. d. Reducerea pierderilor
• Ce putem face ?
• manipulam cu grija produsele
• respectam regulile de paletare si umplere a raftului
• efectuam corect rotatia marfii
• securizam produsele susceptibile de furt si
• produsele scumpe cu dispozitive antifurt
ATENTIE!!
Toate produsele deteriorate se duc
in locuri special amenajate pentru
a fi inregistrate.
55. Sarcinile lucratorului comercial
a. Aprovizionarea si aranjarea raionului
b. Balizarea raionului
c. Aranjarea si intretinerea rezervelor
d. Reducerea pierderilor
e. Informarea si servirea clientilor
56. Lucratorul comercial in cadrul unui hypermarket
este…
Dinamic
Amabil
Orientat spre nou
Eficient
Responsabil
Pozitiv
Bun coechipier
e. Informarea si servirea clientilor
57. Lucratorul comercial al unui hypermarket…
Isi cunoaste sarcinile
Cunoaste regulamentul intern si procedurile de lucru
Cunoaste organizarea magazinului
Cunoaste produsele si promotiile in desfasurare
e. Informarea si servirea clientilor
58. Lucratorul comercial al unui hypermarket…
Comunica placut si eficient cu clientii si colegii
Se adapteaza sarcinilor de lucru
Isi organizeaza propria activitate
Gaseste solutii la problemele aparute
Are initiativa
e. Informarea si servirea clientilor
59. 3. REGULI INTERNE
Reguli de protectie a muncii
Reguli de securitate a muncii
60. Reguli de protectie a muncii
• Reguli generale
este obligatorie folosirea
echipamentelor de protectie
eliberarea spatiului de lucru de
obiectele inutile
produsele voluminoase se transporta pe palet cu ajutorul
lizei
pentru evitarea accidentelor paletii trebuie sa fie infoliati sau
asigurati la sol
61. pentru manipularea paletilor
voluminosi se cere ajutorul unui coleg
lucratorul comercial trebuie sa
utilizeze in mod corect si responsabil
echipamentele care ii sunt puse la
dispozitie
este interzisa conducerea lizei cu
catarg si a stivuitorului fara a fi în
posesia permisului de conducere
adecvat (autorizat ISCIR)
Reguli de protectie a muncii
62. Reguli de protectie a muncii
in timpul operatiunilor de depozitare sau de luare a marfurilor din
depozite, este interzisa escaladarea rack-urilor
este interzis urcatul pe furcile lizei mecanice, electrice, cu
catarg si a stivuitorului
in cazul defectarii unui utilaj se anunta Serviciul Intretinere
si nu se mai foloseste pana la remedierea defectiunii
63. Reguli de pontare
• pontam la intrarea in tura/pauza
•
• pontam la iesirea din pauza/tura
NOTA: pontam de intrare in tura exact inaintea inceperii activitatii
: pontam de intrare in pauza imediat dupa intreruperea activitatii
: pontam de iesire din pauza exact inaintea reinceperii activitatii
: pontam de iesire din tura imediat dupa incetarea activitatii
64. Reguli generale de igiena si securitate
echipamentul de lucru este curat si bine intretinut
utilizam echipamentul de protectie
respectam zilnic normele de igiena corporala
este interzis consumul bauturilor alcoolice
consumul alimentelor este permis numai in locurile amenajate in
acest scop
Regulamentul de ordine interioara
65. Regulamentul de ordine interioara
Reguli generale de igiena si securitate
este interzisa patrunderea si ramanerea in interiorul
societatii in stare de ebrietate, sub influenta drogurilor, a
medicamentelor sau a altor substante care pot afecta
capacitatea de munca a angajatilor
pauzele se iau in salile special amenajate si nu la locul de
munca
este interzisa utilizarea de catre lucratorii comerciali a
telefoanelor mobile în timpul programului de lucru
66. Prevenirea incendiilor
nu se depoziteaza materiale sau marfa
pe culoarele de evacuare
este interzis fumatul la locul de munca
cu exceptia spatiilor special amenajate
nu se intervine asupra instalatiilor
electrice
68. Relatia cu clientii
Comportament respectuos
Atentie totala in ascultarea clientului
Implicare 100% in rezolvarea nevoilor clientului
69. Cum sa ne comportam ?
•5 tipuri de clienti dificili
• 1. Vip-ul
• 2. Reclamantul
• 3. Distrugatorul
• 4. Tutorele neglijent
• 5. Gura-bogata
70. V.I.P. -ul
Definitie
Nu este neaparat o persoana cunoscuta, un VIP propriu-zis.
Trece peste rand inaintea altora, vrea prioritate. Vrea un
tratament preferential. Ameninta ca va trece peste autoritatea
dvs. si va raporta comportamentul dvs. superiorului.
« Trebuie sa mi se
acorde atentie – acum ! »
71. V.I.P. -ul
• Ce sa facem
Il convingem ca ii intelegem nevoile
Il facem sa se simta important, deoarece de acest lucru are nevoie
Daca trece peste rand in fata altor clienti,
ne ocupam de clientii care au fost primii
• Ce sa nu facem
NU raspundem la amenintari pentru a nu crea o scena neplacuta in
fata altor clienti
NU–i spunem ca e la fel cu ceilalti clienti
NU–i acordam prioritate, deoarece vom indeparta alti clienti
NU ne justificam, ci explicam
72. Reclamantul
« Nu am mai vazut atata
incompetenta in viata
mea ! »
Definitie
Se enerveaza din pricina unor lucruri subiective (sortimente
care nu-i convin etc). Se leaga de cele mai mici defecte ale
produsului. Cauta cu lupa defectele; face din tantar armasar!
Poate face o scena galagioasa, violenta, ridicand tonul.
73. Reclamantul
• Ce sa facem
Ii spunem ca are dreptate, ii oferim imediat rezolvarea, pentru a-l calma
Il ascultam ca sa intelegem ce doreste
Vorbim calm, incet, cu un ton ponderat
Ii dam dreptate in mai mare masura decat este necesar pentru a-l linisti
• Ce sa nu facem
NU ne simtim atacati personal
NU-l contracaram
NU aratam o nerabdare excesiva
NU-l intrerupem cand vorbeste
NU-l lasam sa ne intrerupa, spunandu-i ca si noi l-am ascultat
74. Distrugatorul
• Definitie
Isi permite sa deterioreze marfurile expuse, sa le lase in dezordine.
Ignora semnalizari de genul « Nu atingeti ». Despacheteaza produsele
ambalate, lasandu-le sa arate ca o marfa deteriorata.
« Priveste la asta ! » ,
« Vai ! »
75. Distrugatorul
• Ce sa facem
Il supraveghem fara ostilitate
Il infruntam direct, daca e gata sa deterioreze un produs
Ne adresam cu formule de genul: « Este un produs delicat. Lasati-ma
pe mine sa vi-l prezint »
Semnalam prezenta distrugatorilor periculosi departamentului de
securitate
Ce sa nu facem
NU ne uitamin alta parte, prefacandu-ne ca nu s-a intamplat
nimic
NU confundam alti clienti cu distrugatorul
NU-i adresam formule agresive «L-ati stricat, acum ce facem?! »
76. Tutorele Neglijent
• Definitie
Lasa copiii sa umble la produsele de pe raft. Nu face eforturi pentru a
indrepta comportamentul neastamparat al copiilor. Are o atitudine defensiva cand
e vorba de copilul lui. Copilul nesupravegheat poate deveni «Micul Distrugator».
« Copiii – ce pot face cu ei ? »
77. Tutorele Neglijent
Ce sa facem
Atentionam tutorele cu formule «V-as ruga sa-i spuneti copilului ca nu se poate
juca in magazin»
Ii spunem tutorelui ca cel mic se poate accidenta
Ne pastram calmul chiar daca copilul produce pagube
Reactionam rapid inainte sa se strice anumite produse
• Ce sa nu facem
NU atentionam copilul direct
NU ne adresam pe un ton ridicat, nervos tutorelui
NU asteptam pana in ultimul moment cand deja se produc pagube
78. Gura Bogata
• Definitie
Este galagios, violent si nepoliticos in mod gratuit -deranjeaza clientii.
Incearca sa intimideze. Se poate certa si cu alti clienti despre un ultim
articol disponibil. Ridica tonul deoarece vrea sa fie auzit.
« E posibil sa obtin vreun
ajutor, de undeva de aici ? »
79. Gura Bogata
Ce sa facem
Il indepartam pe cat posibil de ceilalti clienti
Trebuie cat de cat izolat pentru a nu crea o scena neplacuta
Il linistim cu o atitudine calma, sigura, dar si ferma
Ne adresam cu formule «Va inteleg domnule, dar acum lasati-ma sa va
ajut»
• Ce sa nu facem
NU ridicam tonul la Gura Bogata
NU tipam la el, chiar daca ne enerveaza
NU-l lasam sa ne domine
80. Importanta Clientului
Fara CLIENT nu exista afacere
CLIENTUL este cel care ne plateste salariul
CLIENTUL este cel care ne face reclama
Toti suntem in fiecare zi CLIENTI
ATENTIE!!
Trateaza clientul asa cum vrei
tu sa fii tratat !!!