2. REGINA MARIAA ROMÂNIEI
Originară din Anglia, Prințesa
de Edinburgh ajunge la 17 ani
pe meleagurile țării noastre,
urmând să devină soția lui
Ferdinand I și, ulterior, regină.
Încă din primii ani petrecuți
aici, Maria începe să descopere
tot mai mult țara adoptivă. Se
îndrăgostește de cultură și
oameni, pentru care va lupta la
nivel politic. Va negocia cu
miniștri și diplomați, va scrie
articole despre România, va
pleda pentru cauza țării și o va
promova dincolo de granițe.
3. ◦ În timpul Primul Război Mondial, Regina Maria
rămâne aproape de oameni și de nevoile lor. Acordă
îngrijiri soldaților răniți, îi ajută pe bolnavii de tifos și
holeră. Între timp, se ocupă și de dezvoltarea sistemului de
sănătate. În acest sens, coordonează colaborarea cu Crucea
Roșie, organizează spitale de campanie și strânge fonduri
pentru serviciul de ambulanță.
4. Ecaterina Teodoroiu
Figură emblematică pentru
poporul român, „eroina de
la Târgu Jiu” rămâne un
simbol al patriotismului și
dedicării. Realizează jertfa
supremă, murind pe frontul
de luptă în timpul Primului
Război Mondial.
În timpul liceului, se înscrie
în asociația de cercetași
Cohorta „Pastorul Bucur” și
ia prima dată contact cu
viața militară, urmând ca,
după începerea războiului,
să acorde îngrijiri soldaților
răniți.
5. Momentul de cumpănă îl
reprezintă moartea fratelui
său. Este clipa în care
Ecaterina își dă seama de
adevăratele implicații ale
războiului și, mânată de
patriotism, se înrolează în
armată. Se confruntă, pentru
început, cu reticența
sistemului care îi considera
potriviți pentru luptă doar pe
bărbați.
Cu un curaj nebănuit,
eroina rezistă multiplelor
confruntări cu trupele
inamice. Reușește să evadeze
din prizonieratul german și
devine sublocotenent,
sfârșind, însă tragic, în vara
lui 1917.
6. CALYPSO BOTEZ
Feminismul s-a bucurat de figuri emblematice și în
România, iar Calypso Botez este una dintre cele mai
puternice voci ale acestei mișcări.
7. Președinte al Asociației Crucea Roșie și profesoară de
filosofie, aceasta publică, de-a lungul timpului, numeroase
articole în reviste de renume precum „Revista pentru
Știință” sau „Convorbiri literare”. Printre tematicile
recurente ale discursului ei se numără: dreptul electoral
pentru femei, creșterea rolului lor economic și social,
emanciparea politică și intelectuală și facilitarea procedurii
de divorț. Totodată, este co-fondatoarea a două organizații
care militează pentru drepturile femeilor din România și
care luptă pentru schimbarea legislației.
9. ELISA LEONIDA ZAMFIRESCU
Născută pe 10 noiembrie
1887, a încercat să
urmeze cursurile
Facultății de Drumuri și
Poduri din București, dar
a fost respinsă tocmai din
cauză că era femeie.
Ulterior, aceasta a mers
la studii în Germania,
devenind în 1912 prima
femeie inginer de pe
continent.
10. ELENA CARAGIANI - STOENESCU
A studiat la Aerial League School, dar i-a fost refuzată diploma
de absolvire, pe motiv că e femeie. Mai târziu, în 1914, a reușit
să își ia brevetul de pilot în Franța devenind prima femeie
aviator din România și primul corespondent de război din lume
din avion.
11. ELENA GHICA
Prima alpinistă care a
urcat pe Alpii Elvețieni a
fost Elena Ghica, o
femeie care provenea din
înstărita familie Ghica și
care, la vârsta de 10 ani
vorbea deja 9 limbi
străine, iar la 14 ani a
tradus în germană
„Iliada” lui Homer.
12. VIRGINIAANDREESCU HARET
S-a născut în 1894, iar la vârsta de 9 ani a rămas orfană și a fost nevoită
să-și crească singură cei trei frați mai mici. Acest lucru nu a oprit-o,
însă, să urmeze cursurile Universității de Arhitectură, devenind, mai
tâziu, prima arhitectă din România și a zecea din lume.
13. Medic român specializat în gerontologie, dar și academician
și director al Institutului Național de Geriatrie și
Gerontologie (1958 - 1988). A evidențiat importanța
procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de
vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub
numele de Gerovital.
ANAASLAN (1897 - 1988)
14. Iulia Hașdeu (1869–1888)
Prima româncă la
Sorbona, copilul precoce
al literaturii române,
pasionată de muzică și
pictură, cu un talent
deosebit la limbi străine;
Moartea ei prematură l-a
inspirat pe tatăl său,
Bogdan Petriceicu-Hașdeu
să construiască un castel
la Câmpina.
15. Hortensia Papadat-Bengescu
(1876-1955)
Importantă prozatoare,
romancieră și nuvelistă din
perioada interbelică, s-a
remarcat mai ales prin
romanele care alcătuiesc
ciclul Hallipilor, Fecioarele
despletite, Concert din
muzică de Bach, Drumul
ascuns, Rădăcini.
16. CELLA SERGHI
(1907-1992)
Scriitoare, ziaristă și translator, una dintre cele mai
importante prozatoare române ale literaturii interbelice, s-a
născut în 1907 și a publicat volume precum „Pânza de
păianjen”, „Cartea Mironei”, „Iubiri paralele”, „Gențiane”,
„Dulce povară, tinerețea”.
17. Zoe Dumitrescu-Bușulenga
(1920-2006)
Cercetător, critic și istoric
literar, eseist, filosof al
culturii, pedagog,
academician, director al
Institutului Cultural Român
din Roma, devenită, spre
sfârșitul vieții, Maica
Benedicta, la Mănăstirea
Văratec.
18. NADIA COMĂNECI
Prima gimnastă care a
primit nota 10 în istoria
gimnasticii a fost
românca Nadia
Comăneci, obținând
această performanță în
1976 la Jocurile
Olimpice de la Montreal.
Succesul ei este apreciat
și astăzi, fiind
recunoscută drept una
dintre cele mai celebre
gimnaste din lume.
19. CA SOARELE DE PRIMAVARA SĂ VA FIE
ZÂMBETUL ȘI SUFLETUL!
LA MULȚI ANI, FEMEIE!