spiritualitate

1. Cum s i întrupezi
dorin ele: Metoda lui
Neville
[Titlu original: „How to Manifest Your Desires: The Neville Method”]
„Dac este ceva în aceast sear ce ai vrea cu adev rat pe lumea asta, atunci experimenteaz în imagina ie
ce ai experimenta în carne i oase de i-ai fi realizat deja scopul i apoi astup i urechile i acoper i ochii
la toate cele care neag realitatea asump iei tale.” – Neville, 1948
Prelegeri compilate de Dr. Joe Vitale
Orator i publicist al curentului motiva ional.

2. TEME ABORDATE:
Lec ia 1 – CON TIEN A ESTE SINGURA REALITATE - 3
Lec ia 2 – ASUMP IILE SE ÎNT RESC ÎN FAPT - 20
Lec ia 3 - GÂNDIREA CVADRI-DIMENSIONAL - 35
Lec ia 4 – NIMENI DE SCHIMBAT ÎN AFAR DE SINE - 52
Lec ia 5 – R MÂI CREDINCIOS IDEII TALE - 69
ÎNTREB RI I R SPUNSURI - 85
NERU INARE CRAS - 98
Discursuri radiofonice
FII CEEA CE DORE TI FII CEEA CE CREZI - 104
PRIN IMAGINA IE DEVENIM - 108
RUG CIUNEA ASCULTAT - 112
MEDITA IA - 116
LEGEA ASUMP IEI - 120
ADEV RUL - 124
TR IREA L UNTRIC E SECRETUL - 128
AFIRM ADEV RUL M RE IEI TALE - 132
Prelegeri
CEEA CE DEJA A FOST - 135
AL T U DE LUAT - 142
PIATRA DE TEMELIE – IMAGINA IA - 147
Sugestii practice
IMAGINAREA CREEAZ REALITATEA - 153
O CAUZ - 155
CUM FUNC IONEAZ LEGEA - 159
FOLOSIREA CON TIENT A LEGII - 160
ALEGEREA – LIBERUL-ARBITRU - 161
DORIN A - 162
FII SCRUT TOR -163
APAREN E - 163
CONVERSA II L UNTRICE - 165
REVIZUIREA - 165
ST RI ALE CON TIEN EI - 166
PIESA - 167
ADEV RATUL T U ROST - 168
STUDII DE CAZ - 169
FUNDAMENTELE METAFIZICII - 175

3. „Înv turile lui Neville”
ulie cu lec ii din 1948
(Din 1948)
Lec ia 1 – CON TIEN A ESTE SINGURA REALITATE
Acesta va fi un curs foarte practic. Sper, a adar, c ai o imagine foarte clar a
ceea ce dore ti, fiindc sunt convins c î i po i realiza dorin ele prin tehnica pe care o
vei primi aici s pt mâna aceasta în cinci lec ii.
Ca s po i beneficia din plin de aceste instruc iuni, îng duie-mi s i descop r
acum c Biblia nu face nicio trimitere la vreo persoan care ar fi existat vreodat sau
vreun eveniment care s-ar fi petrecut vreodat pe p mânt. Povestitorii antici nu scriau
istorie, ci o lec ie în imagini alegorice despre anumite principii de baz pe care le-au
îmbr cat în ve mintele istoriei, adaptând apoi aceste povestiri capacit ii limitate de
în elegere a oamenilor, cel mai adesea naivi i neanalitici.
De-a lungul veacurilor, am luat în mod gre it personific rile drept persoane,
alegoria drept istorie, vehiculul ce a transmis instruc iunea drept instruc iune i sensul
brut aparent drept sens final deliberat.
Diferen a dintre forma Bibliei i substan a sa e la fel de uria precum diferen a
dintre o boab de porumb i s mân a vie ii din acea boab . A a cum organele noastre
asimilative deosebesc între hrana ce trebuie asimilat sistemului i hrana ce trebuie
lep dat , la fel, facult ile noastre intuitive trezite descoper în spatele alegoriei i
parabolei s mân a d toare de via a Bibliei; i, hr nindu-ne din aceasta, i noi
putem lep da forma ce transmite mesajul.
Discu ia referitoare la istoricitatea Bibliei este prea vast ; prin urmare, nu e
cazul s o abord m în aceast interpretare psihologic practic a pove tilor sale.
adar, nu voi pierde vreme încercând s te conving c Biblia nu e o realitate istoric .
În seara aceasta, voi lua patru pove ti i î i voi ar ta ce au inten ionat
povestitorii antici ca noi s vedem în aceste pove ti. Înv torii antici au ad ugat
adev ruri psihologice alegoriilor falice i solare. Nu cuno teau despre structura fizic a
omului atât de multe câte cunosc oamenii de tiin moderni, nici despre bolta
cereasc atât de multe câte tiu astronomii de azi. Dar au folosit cu în elepciune
pu inul pe care-l cuno teau i au construit contexte falice i solare de care au legat
marile adev ruri psihologice pe care le descoperiser .
În Vechiul Testament, vei g si mult din aceast venera ie falic . Pentru c nu ne
serve te, nu am s accentuez asta. Î i voi ar ta numai cum s o interpretezi.

4. Înainte de a ajunge la prima dintre dramele psihologice pe care o putem folosi
într-un mod practic, îng duie-mi s amintesc cele dou remarcabile nume ale Bibliei:
cel pe care noi îl traducem prin DUMNEZEU sau IEHOVA [„DOMNUL” în versiunile
Bibliei ortodoxe] i cel c ruia îi spunem Fiul S u, pe care îl avem drept IISUS.
Anticii scriau aceste nume folosind mici simboluri. Limba antic , anume
ebraica, nu era una pe care o expirai pur i simplu. Era o limb mistic nicicând rostit
de om. Cei care o în elegeau o în elegeau a a cum matematicienii în eleg simbolurile
matematicii superioare. Nu era ceva ce oamenii foloseau pentru a transmite gânduri
a cum folosim noi ast zi limba englez [ori pe cea român ].
Spuneau c numele lui Dumnezeu era scris IOD HE VAV HE. Voi lua aceste
simboluri i, în limba noastr fireasc , realistic , le voi t lm ci ca atare.
Prima liter , IOD, din numele DUMNEZEU, o mân sau o mân , dar mâna
regizorului. Dac e vreo parte a omului care îl diferen iaz clar de restul lumii crea iei,
aceasta e mâna. E folosit nu numai cu scopul de a duce mâncare la gur ori a s ri de
pe o creang pe alta.
Mâna omului d form , modeleaz . Nu te po i exprima cu adev rat f de
mân . Aceasta e mâna ziditorului, mâna regizorului; regizeaz , modeleaz i
construie te în lume. Povestitorii antici au numit aceast prim liter IOD, mâna, ori
mân a absolut din care întreaga crea ie va fi s fie.
Celei de-a doua litere, HE, i-au dat simbolul unei ferestre. O fereastr este un
ochi – fereastra e pentru cas ceea ce ochiul e pentru trup.
Cea de-a treia liter , VAV, au numit-o cui [cârlig]. Un cui se folose te cu rostul
de a prinde lucrurile laolalt . Conjunc ia „ i” în limba ebraic e pur i simplu aceast a
treia liter , ori VAV.
Dac vreau s spun „b rbat i femeie”, pun VAV la mijloc – i le une te.
A patra i ultima liter , HE, este înc o fereastr sau ochi.
În aceast limb modern , realistic a noastr , po i l sa deoparte ochi i
ferestre i mâini i prive ti astfel: te afli aici i acum. Prima liter , IOD, este EU SUNT-ul
u, con tiin a ta de a fi. E ti con tient de a fi con tient – aceasta e prima liter . Din
aceast con tien curg toate st rile de con tiin .
A doua liter , HE, numit ochi, este imagina ia ta, abilitatea ta de a percepe
ceva ce pare a fi în afara Sinelui. Ca i când, atunci când e ti cufundat în vise, st rile
mentale contemplate ar fi ceva separat, f când pe cel ce gânde te i gândurile sale
dou entit i diferite.

5. A treia liter , VAV, este abilitatea ta de a sim i c e ti ceea ce dore ti s fii. Pe
sur ce sim i c ti, devii con tient de a fi acel lucru. A umbla ca i când e ti deja
ceea ce vrei s fii înseamn a- i lua dorin a din lumea imaginarului i a pune VAV-ul
asupra ei. Ai încheiat actul crea iei. Sunt con tient de ceva. Apoi devin con tient de a fi
de fapt acel lucru de care eram con tient.
A patra i ultima liter din numele lui Dumnezeu este înc un HE, înc un ochi,
adic lumea concret vizibil care aduce constant m rturie a acelui lucru de care sunt
con tient de a fi. Nu faci nimic în privin a lumii concrete; întotdeauna se modeleaz
singur în armonie cu acel lucru de care e ti tu con tient de a fi.
i se spune c acesta este numele prin care se f ptuiesc toate lucrurile, i f
de acesta nimic nu s-a f cut din cele ce s-au f cut [Ioan 1:3]. Numele este tot ce ai
acum, aflându-te aici. E ti con tient de a fi, nu-i a a? Desigur c e ti. E ti, de asemenea,
con tient de ceva ce e altceva decât tine: sala, mobilierul, oamenii.
Po i deveni selectiv acum. Poate c nu vrei s fii altceva decât ceea ce e ti, sau
ai altceva decât ceea ce vezi. Dar ai capacitatea de a sim i cum ar fi de ai fi altceva
decât e ti acum. i asumându- i c e ti ceea ce vrei s fii, ai încheiat numele lui
Dumnezeu sau IOD HE VAV HE. Rezultatul final, concretizarea asump iei tale, nu e grija
ta. Va veni la vedere automat în clipa în care î i asumi con tiin a de a fi acel lucru.
ne îndrept m acum spre numele Fiului, fiindc El d Fiului st pânire asupra
lumii. Tu e ti acel Fiu, tu e ti m re ul Iosua sau Iisus al Bibliei. Cuno ti numele Iosua,
ori Iehosua, pe care l-am românizat drept Iisus.
Numele Fiului este aproape ca i cel al Tat lui. Primele trei litere ale numelui
Tat lui sunt primele trei litere ale numelui Fiului, IOD HE VAV, apoi adaugi un IN sau
SIN i un AIN, f când ca numele Fiului s se citeasc IOD HE VAV IN AIN.
Ai auzit ce reprezint primele trei, IOD HE VAV. IOD înseamn c e ti con tient;
HE înseamn c e ti con tient de ceva i VAV înseamn c devii con tient de a fi acel
lucru de care e ti con tient. Ai st pânire, deoarece ai abilitatea de a concepe i de a
deveni ceea ce concepi. Aceasta este puterea crea iei.
Dar de ce s-a pus un IN în numele Fiului? Gra ie milostivirii nem surate a
Tat lui!
Aten ie, Tat l i Fiul sunt una. Dar când Tat l devine con tient de a fi om, El
pune în starea numit om ceea ce El nu i-a dat Sie i. El pune un IN în acest scop; un
IN simbolizeaz un dinte.
Un dinte e cel ce consum , cel care devoreaz . Trebuie s am în mine puterea
de a consuma ceea ce îmi displace acum. Eu, în ne tiin a mea, am dat na tere
anumitor lucruri pe care le displac acum i care a vrea s r mân acum în urm .

6. De nu erau în mine fl rile ce le vor consuma, a fi condamnat pe vecie s
tr iesc într-o lume a tuturor gre elilor mele.
Dar exist un IN, dinte ori flac , în numele Fiului, care îng duie Fiului s Se
separe de st rile pe care le-a exprimat în lume în trecut. Omul nu poate vedea altceva
decât con inutul propriei sale con tien e.
Dac devin acum separat în con tien de sala aceasta luându-mi aten ia de la
ea, atunci nu mai sunt con tient de ea. Exist ceva în mine care o devoreaz înl untrul
meu. Poate exista în interiorul lumii mele concrete numai dac o p strez vie în
interiorul con tien ei mele.
Este IN-ul, sau dintele din numele Fiului, cel care Îi d st pânire absolut .
De ce nu a putut fi în numele Tat lui? Dintr-un motiv simplu: nimic nu
înceteaz a fi în Tat l. Nici chiar lucrurile nepl cute nu înceteaz a fi. Dac am dat
expresie unui lucru, acesta r mâne în veci pururi în Sinele mai mare dimensional care
este Tat l. Dar nu mi-ar pl cea s in vii în lumea mea toate gre elile mele. A adar, Eu,
în milostivirea Mea nem surat , Îmi dau Mie, când devin om, puterea de a deveni
separat de aceste lucruri c rora Eu, în ne tiin a Mea, le-am dat via în lumea Mea…
Acestea sunt cele dou nume care- i dau st pânire. Ai st pânire dac , în timp
ce p ti pe p mânt, tii c propria ta con tien este Dumnezeu, una i singura
realitate. Devii con tient de ceva ce ai vrea s exprimi sau s ai. Ai abilitatea de a sim i
e ti sau c ai ceea ce cu numai o clip în urm era imaginar. Rezultatul final,
întruparea asump iei tale, este complet în afara min ii tri-dimensionale. Prinde via
într-un fel pe care nimeni nu îl cunoa te.
Dac aceste dou nume sunt limpezi în ochiul min ii tale, vei vedea c ele sunt
numele tale ve nice.
Aflându-te aici, e ti acest IOD HE VAV HE; e ti IOD HE VAV IN AIN.
[* IN, ca prefix, poart acela i în eles ca i pronumele relativ „cel ce”, „cel
care” din l. român .
IN mai reprezint i cuvântul „Shaddai”, un nume pentru Dumnezeu.
În tradi ia ebraic , litera IN este înscris pe Mezuzah, un vas ce con ine un sul
de pergament scris cu text biblic.
Rug ciunea „Shema Yisrael” porunce te israeli ilor s scrie poruncile lui
Dumnezeu în inimile lor (Deut. 6:6); forma literei IN imit structura inimii omene ti.
** Numele literei AIN este derivat din proto-semiticul „AYIN” – „ochi” i litera
proto-canaanit avea form de ochi, derivând într-un final din hieroglifa „IR” în form
de ochi.
Pân în zi de azi, AIN înseamn „ochi” i în ebraic i în maltez i în arab .]

7. Pove tile din Biblie se ocup exclusiv cu puterea imagina iei.
Sunt cu adev rat dramatiz ri ale tehnicilor de rug ciune, c ci rug ciunea este
secretul schimb rii viitorului. Biblia descoper cheia prin care omul p trunde într-o
lume mai larg dimensional cu scopul de a schimba condi iile lumii m runte în care el
tr ie te. O rug ciune ascultat implic faptul c ceva s-a întâmplat ca urmare a
rug ciunii, ceva ce nu s-ar fi întâmplat altfel. A adar, omul este elanul ac iunii, mintea
ce dirijeaz cursul, precum i cel care r spunde rug ciunii.
Pove tile Bibliei con in o puternic provocare la adresa capacit ii cognitive a
omului. Adev rul de dedesubt – acela c ele sunt drame psihologice i nu realit i
istorice – solicit reafirmare, în m sura în care aceasta e singura justificare a
pove tilor. Cu pu in imagina ie, putem cu u urin descoperi sensul psihologic al
tuturor pove tilor cuprinse acolo.
i a zis Dumnezeu: ‚S facem om dup chipul i dup asem narea Noastr , ca
st pâneasc pe tii m rii, p rile cerului, animalele domestice, toate viet ile ce se
târ sc pe p mânt i tot p mântul!’. i a f cut Dumnezeu pe om dup chipul S u; dup
chipul Lui Dumnezeu l-a f cut.” – Geneza/Facerea 1:26,27
Aici, în primul capitol al Bibliei, înv torii antici au a ezat funda ia potrivit
reia Dumnezeu i omul sunt una i c omul are st pânire peste întreg p mântul.
Dac Dumnezeu i omul sunt una, atunci Dumnezeu nu poate fi niciodat prea
departe, a a cum nu poate fi nici prea aproape – c ci apropierea îns i înseamn tot
separare.
Se ridic întrebarea: Ce e Dumnezeu? Dumnezeu este con tien a omului,
con tiin a lui de a fi, EU SUNT-ul s u. Piesa vie ii este una psihologic , în care aducem
împrejur ri întru fiin prin atitudinile noastre, mai degrab decât prin faptele noastre.
Piatra de temelie pe care se sprijin toate lucrurile este conceptul omului despre sine.
El face ceea ce face i are experien ele pe care le are deoarece conceptul s u despre
sine este cel care este, i niciodat din alt cauz . De-ar fi avut un alt concept despre
sine, ar ac iona diferit i ar avea experien e diferite.
Omul, asumându- i sentimentul dorin ei sale împlinite, î i schimb viitorul în
armonie cu asump ia sa, fiindc asump iile, de i false, de sunt sus inute, se înt resc în
fapt.
Min ii nedisciplinate îi pare greu s i asume o stare care e negat de sim uri.
Dar înv torii antici au descoperit c somnul, ori o stare apropiat somnului,
ajuta omul în crearea asump iei sale. A adar, ei au dramatizat primul act creativ al
omului drept unul în care acesta era într-un somn adânc. Aceasta nu numai c
stabile te tiparul tuturor actelor creative viitoare, dar arat i c omul are o singur
substan care e cu adev rat a lui pentru a o folosi în crearea lumii sale i aceea e el
însu i.

8. „Atunci a adus Domnul Dumnezeu (omul) asupra lui Adam somn greu; i, dac a
adormit, a luat una din coastele [sau ‚din coapsele’, în alte traduceri] lui i a plinit locul
ei cu carne. Iar coasta luat din Adam a f cut-o Domnul Dumnezeu femeie i a adus-o
la Adam.” – Geneza/Facerea 2:21,22
Înainte ca Dumnezeu s fac aceast femeie pentru om, El aduce înaintea lui
Adam fiarele câmpului i p rile cerului i îi cere lui Adam s le dea nume.
„A a ca toate fiin ele vii s se numeasc precum le va numi Adam.” [2:19]
Tu e ti Adam i animalele exist în tine ca dispozi ii ale tale, sentimente c rora
le dai via .
Pune un nume dorin ei tale. Atinge-o cu sim ire i dispozi ia (dorin a) va lua
form . Vrei s fii fericit, un om de succes i în deplin siguran ? Ori vrei s te sim i
trist, s rac i în incertitudine? Nu-mi pas care- i e dorin a, dispozi ia ei este înl untrul
u i a teapt s fie numit . A a cum chemi somnul la via spunând „Mi-e somn”,
exact la fel chemi orice stare dorit .
Adam a numit fiarele p mântului i p rile cerului. A adar dând nume
dispozi iei pe care dorea s o exprime, Adam adoarme de îndat ce toate cele pe care
le-a numit s-au concretizat. i nu exist nicio men iune c Adam s-ar mai fi trezit
vreodat din acest somn…
Tehnica pe care o predau pune accent pe aceast stare creativ a somnului.
Îng duie-mi înc o dat s i amintesc faptul c pove tile biblice sunt toate
despre tine. Prezentând multe personalit i diferite, acestea dramatizeaz tehnica prin
care î i po i schimba conceptul despre tine. i când aceasta se va fi produs, viitorul t u
este schimbat, c ci toate întâmpl rile se împlinesc în mintea ta personal .
ne îndrept m spre cel de-al 32-lea capitol al c ii Genezei/Facerii i s
vedem povestea lui Iacov luptându-se cu un înger. Se spune, „R mânând Iacov singur,
S-a luptat Cineva [‚un Înger’, ‚un om’ cf. altor traduceri] cu dânsul pân la rev rsatul
zorilor. V zând îns c nu-l poate r pune Acela, S-a atins de încheietura coapsei lui i
i-a v mat [‚i-a mic orat/i-a sleit’, cf. originalului i traducerilor Bibliei în l. englez ] lui
Iacov încheietura coapsei [‚vâna’, cf. altor traduceri], pe când Se lupta cu el [24,25]. De
aceea fiii lui Israel pân ast zi nu m nânc mu chiul de pe old, pentru c Cel ce S-a
luptat a atins încheietura oldului lui Iacov, în dreptul acestui mu chi” [32].
Aceast poveste a fost scris cu veacuri în urm , i totu i înc mai sunt unii
ast zi care, deoarece cred literal aceast poveste, nu vor mânca acea parte a unui
animal presupus asem toare p ii lui Iacov care „s-a v mat” [„s-a sleit”].

9. Dar dac vei c uta cuvântul „coaps ” în [Dic ionarul de] Concordan e biblice
[editat de] Strong a a cum e folosit în aceast poveste, vei vedea c nu e vorba de nicio
coaps . Se define te ca „p i generative moi ce atârn între coapsele b rbatului”.
Povestitorii antici au folosit acest cadru falic pentru a înf a un mare adev r
psihologic pe care-l vom examina chiar acum. Un înger este un mesager al lui
Dumnezeu. Cum con tien a ta este Dumnezeu, orice idee (mesaj) pe care o între ii este
livrat de un înger. Ne tiind c e ti deja ceea ce contemplezi i nefiind în stare s crezi
ai putea vreodat deveni acel lucru, te lup i cu dorin a. Te lup i cu o idee, c ci nu tii
deja e ti ceea ce contemplezi, nici nu crezi c ai putea deveni acel lucru. Ai vrea, dar
nu crezi c ai putea.
Cine se lupt cu îngerul? Iacov. Iar cuvântul Iacov, ca defini ie, înseamn
suplinitorul, înlocuitorul.
Ai vrea s te transformi pe tine i s devii ceea ce ra iunea i sim urile tale
neag .
Dorind s te transformi în ceea ce ra iunea i sim urile tale neag , te lup i cu
sentimentul împlinirii sale pân când ceva iese din tine. Pân când î i po i spune, „Cine
este cel ce s-a atins de Mine? S-a atins de Mine cineva. C ci am sim it o putere care a
ie it din Mine” [Luca 8:45,46; Marcu 5:30].
Ca i într-un act creativ fizic, dup o medita ie reu it devii, pentru scurt timp,
incapabil de a continua actul. i când ai ob inut satisfac ia, foamea i setea dispar.
Dac foamea persist , nu ai reu it în a deveni con tient de împlinire; a adar, i
setea e înc acolo. Dac po i sim i, înl untrul t u, c e ti deja ceea ce cu numai câteva
clipe mai devreme era numai o dorin , nu mai e ti avid dup acel lucru. Dorin a ta,
fiind atins cu sim ire, se sleie te, se mic oreaz în con tien a ta i dorin a de a
continua medita ia înceteaz .
„Toate câte cere i, rugându-v , s crede i c le-a i primit i le ve i avea” [Marcu
11:24].
Când actul creativ fizic s-a încheiat, „vâna din dreptul coapselor” b rbatului se
mic oreaz , iar acesta se descoper impotent, incapabil s mai continue actul. În
acela i fel, când omul se roag eficient, el este con tient de a fi ceea ce dore te s fie i
astfel nu mai poate continua s doreasc acel lucru.
În momentul satisfacerii fizice i psihologice, ceva iese afar , ceva ce, în timp,
poart m rturie puterii creative a omului.
**************

10. Urm toarea noastr poveste se afl în cel de-al 38-lea capitol al c ii
Genezei/Facerii. Iat un rege al c rui nume este Iuda [„a aduce laude”], primele trei
litere ale numelui acestuia începând tot cu IOD HE VAV. Tamara este nora lui.
Cuvântul „Tamara” înseamn palmier, ori cea mai frumoas , cea mai pl cut .
Ea e frumoas la privit, gra ioas i e numit palmier. Un palmier înalt, maiestuos
înflore te chiar i în de ert – oriunde s-ar afla el, acolo e o oaz . Când vezi palmierul în
de ert, acolo vei fi aflat ceea ce cau i cel mai mult pe acel p mânt arid. Nu e nimic mai
de dorit de c tre un om ce trece prin de ert decât vederea unui palmier.
În cazul nostru, pentru a fi practici, obiectivul nostru este palmierul. Adic
maiestuozitate, frumuse e e ceea ce c ut m. Oricare ar fi acel lucru pe care tu sau eu îl
vrem, ceea ce dorim cu adev rat, este personificat în povestea frumoasei Tamara.
Ni se spune c î i pune v lul unei „n vite” i se a eaz într-un loc public. Pe
acolo trece socrul s u, regele Iuda; acestuia îi place atât de mult de cea înv luit încât
îi ofer un ied pentru „a intra la ea”.
Ea îi spune, „Bine, dar s -mi dai ceva z log pân mi-l vei trimite”.
spuns-a Iuda: „Ce z log s i dau?”
i ea a zis: „Inelul t u, cing toarea ta [br rile tale] i toiagul ce-l ai în mân ”.
i el i le-a dat i a intrat la ea i ea a r mas grea. [14-18]
Aceasta e povestea; acum, interpretarea.
Omul are un singur dar care e cu adev rat al lui i pe care îl poate da – pe sine
însu i. Nu are alt dar, dup cum i s-a spus în chiar primul act creativ al lui Adam dând
na tere femeii din sine însu i. Nu era nicio alt substan pe lume în afar de sine
însu i din care s fi putut modela obiectul dorin ei sale. În mod asem tor, Iuda avea
un singur dar care era cu adev rat al lui de dat – pe sine însu i, dat fiind faptul c
inelul, cing toarea [br rile] i toiagul erau simbolurile statutului s u regal.
Omul ofer ceea ce nu e el, dar via a cere ca el s dea singurul lucru care-l
simbolizeaz pe sine însu i.
„D -mi inelul t u, cing toarea ta [br rile tale] i toiagul ce-l ai în mân .”
Acestea îl fac rege. Când le d , el se d pe sine.
Tu e ti m re ul rege Iuda. Înainte de a- i putea cunoa te Tamara i a o face s i
poarte asem narea în lume, trebuie „s intri la ea” i s te dai pe tine însu i. S
presupunem c vreau siguran . Nu o pot ob ine cunoscând oameni care o au. Nu o
pot ob ine tr gând sfori. Trebuie s devin con tient de a fi în siguran .
spunem c vreau s tate. Pastilele nu mi-o vor aduce. Dieta ori climatul nu
mi-o vor aduce. Trebuie s devin con tient de a fi s tos, asumându-mi sentimentul
de a fi s tos.

11. Poate c vreau s devin cunoscut în lumea aceasta. Privind doar la regi i
pre edin i i nobili, tr ind în umbra lor, nu m voi umple de demnitate. Trebuie s
devin con tient de a fi nobil i demn i s umblu ca i când a fi ceea ce vreau acum s
fiu.
Când p esc în lumina aceasta, m dau pe mine însumi imaginii care mi-a
bântuit mintea i, în timp, ea îmi va face un Prunc; ceea ce înseamn c eu concretizez
o lume în armonie cu ceea ce sunt con tient a fi.
Tu e ti regele Iuda i tot tu e ti Tamara. Când devii con tient a fi ceea ce vrei s
fii, e ti Tamara. Apoi, î i cristalizezi dorin a în lumea din jurul t u.
Indiferent ce pove ti cite ti în Biblie, indiferent câte personaje au introdus în
drama lor ace ti povestitori antici, este un singur lucru pe care trebuie s îl inem
minte – toate se petrec în mintea omului individual. Toate personajele tr iesc în
mintea omului individual.
Pe m sur ce cite ti povestea, f -o s corespund tiparului propriu.
Cunoa te c singura realitate este con tien a.
Apoi, cunoa te ceea ce vrei s fii.
Apoi, asum i sentimentul de a fi ceea ce vrei s fii i r mâi credincios
asump iei tale, tr ind i f ptuind conform convingerii tale.
Întotdeauna f -o s corespund acelui tipar.
**************
A treia noastr interpretare este povestea lui Isaac i a celor doi fii ai s i: Isav i
Iacov. Ni se înf eaz scena unui orb ce este în elat de c tre cel de-al doilea fiu al s u
pentru a-i da lui binecuvântarea ce i se cuvenea fiului cel mare.
Povestea accentueaz ideea c în el ciunea a fost reu it prin sim ul pip itului.
„Zis-a Isaac iar i c tre Iacov: ‚Apropie-te s te pip i, fiul meu, de e ti tu fiul
meu Isav sau nu’. i s-a apropiat Iacov de Isaac, tat l s u, iar acesta l-a pip it... Îndat
ce a ispr vit Isaac de binecuvântat pe Iacov, fiul s u, i cum a ie it Iacov de la fa a
tat lui s u Isaac, a venit i Isav cu vânatul lui.” Geneza/Facerea 27:21-22;30
Aceast poveste poate fi extrem de util dac o vei rejuca acum. Din nou, ine
minte c toate personajele Bibliei sunt personific ri sau idei abstracte i trebuie
împlinite în omul individual. Tu e ti tat l cel orb i fiii amândoi.
Isaac este b trân i orb i, sim ind apropierea mor ii, îl cheam pe cel dintâi fiu,
Isav, un b iat aspru, p ros, i îl trimite la câmp ca s -i aduc ceva vânat.

12. Al doilea fiu, Iacov, un b iat cu pielea fin , aude cererea tat lui s u. Dorind
dreptul din na tere al fratelui s u, Iacov, b iatul cu pielea fin , junghie doi iezi din
turma tat lui s u i îi jupoaie. Apoi, înf urat în pielea iezilor pe care îi junghiase, î i
tr deaz cu ingeniozitate tat l în credin a c el era Isav.
Tat l spune, „Apropie-te s te pip i, fiul meu, de e ti tu fiul meu Isav sau nu”.
Nu poate vedea, dar poate atinge. Observ accentul pus pe sim în aceast poveste.
Acesta se apropie i tat l îi spune, „Glasul este glasul lui Iacov, iar mâinile sunt
mâinile lui Isav”. i sim ind asprimea lor, realitatea fiului Isav, el roste te
binecuvântarea i i-o acord lui Iacov.
i se spune în poveste c , „Îndat ce a ispr vit Isaac de binecuvântat pe Iacov,
fiul s u, i cum a ie it Iacov de la fa a tat lui s u Isaac, a venit i Isav cu vânatul lui”.
Acesta e un verset important. Nu trece cu u urin peste acesta, fiindc a a
cum stai aici, i tu e ti Isaac. Aceast sal în care te afli este Isavul t u actual.
Aceasta e lumea aspr , sau cunoscut prin sim uri, cunoscut prin ra iunea
organelor trupului. Toate sim urile tale poart m rturie faptului c te afli aici, în
aceast sal . Totul î i spune c e ti aici, dar poate c tu nu vrei s fii aici.
Po i aplica asta în privin a oric rui obiectiv. Locul în care stai oricând – mediul
în care te afli, acesta e lumea ta aspr sau cunoscut prin sim uri sau fiul care e
personificat în poveste prin Isav. Ce i-ar pl cea în locul celor pe care le ai sau e ti
reprezint starea ta cu piele fin sau Iacov, înlocuitorul.
Nu î i trimi i la vân toare lumea vizibil , a a cum fac atât de mul i oameni, prin
negare. Spunând c „nu exist ”, o faci i mai real .
În schimb, î i iei pur i simplu aten ia din zona senza iei care în acest moment
este sala din jurul t u i o focalizezi asupra a ceea ce vrei s pui în locul ei, ceea ce vrei
faci s fie real.
În concentrarea asupra obiectivului t u, secretul este s îl aduci aici. Trebuie
transformi „altundeva” în „aici” i „cândva” în „acum”, astfel încât imaginea care e
obiectivul t u s fie atât de aproape încât o sim i.
zicem c în aceast clip vreau un pian aici în sal . S v d un pian în ochii
min ii mele altundeva nu duce la nimic. Dar a-l vizualiza în aceast sal ca i când ar fi
fost aici i s -mi pun mâna mental pe pian i s -l simt solid de real înseamn s iau
acea stare subiectiv personificat ca al doilea meu fiu Iacov i s o aduc atât de
aproape încât s o simt.

13. Isaac se zice c avea vederea sl bit ; era practic orb. Tu e ti orb, fiindc nu î i
vezi obiectivul cu organele trupului, nu îl po i vedea cu sim urile tale concrete. Îl
percepi numai cu mintea ta, dar îl aduci atât de aproape încât îl sim i ca i când ar fi de
o realitate solid ACUM. Când faci asta i te pierzi în realitatea lui i îl sim i a fi atât de
real, deschide- i ochii.
Când î i deschizi ochii, ce se întâmpl ? Sala pe care ai blocat-o în afar cu numai
o clip mai devreme se întoarce de la vânat. Nu-i mai dai binecuvântarea – sim i starea
imaginar ca fiind mai real decât lumea concret , care p rea nereal i care acum s-a
întors. Nu- i vorbe te în cuvintele lui Isav, dar întreaga sal din jurul t u î i spune prin
prezen a ei c te-ai în elat singur.
i spune c , atunci când te pierzi în contemplare, sim indu-te a fi acum ceea ce
voiai numai s fii, sim indu-te a avea acum ceea ce doreai s ai, pur i simplu te îmb tai
cu ap rece. Prive te aceast sal . Î i neag prezen a ta altundeva.
Dar dac tii legea, spui acum: „Chiar dac fratele t u a venit prin vicle ug i
m-a tr dat i i-a luat dreptul de întâi-n scut, i-am dat lui binecuvântarea ta i nu o mai
pot lua înapoi” [aprox., 27:35; „Iat , st pân l-am f cut peste tine i pe to i fra ii lui i-am
cut lui robi; cu pâine i cu vin l-am d ruit”, 27:37].
Cu alte cuvinte, r mâi credincios realit ii subiective i nu lua de la ea dreptul i
puterea din na tere. I-ai dat drept de na tere i se va concretiza în aceast lume a ta.
Nu e loc în acest spa iu limitat al t u pentru ca dou lucruri s -l ocupe în acela i timp.
când subiectivul real, îl învii în lumea ta.
Ia ideea pe care vrei s o întrupezi i asum i c e ti deja acel lucru. Pierde-te
în sentimentul c aceast asump ie este adev rat . Dându-i sim ul realit ii, i-ai dat
binecuvântarea ce-i apar ine lumii concrete i nu trebuie s îi aju i na terea mai mult
decât trebuie s aju i un copil s se nasc ori o plant s r sar . S mân a pe care o
de ti cre te neajutat de om, deoarece con ine în sine puterea i toate planurile
necesare pentru auto-exprimare.
Po i, în aceast sear , s rejoci piesa lui Isaac binecuvântându- i pe cel de-al
doilea fiu i vezi ce se întâmpl în viitorul imediat în lumea ta. Mediul t u actual se
evapor , toate împrejur rile vie ii se schimb i fac loc venirii a ceea ce ai dat via .
Umblând tiind c e ti ceea ce voiai s fii, concretizezi acel lucru f asisten a
nim nui.
**************
Cea de-a patra poveste din seara aceasta este luat din ultima carte atribuit
lui Moise. Dac ai nevoie de vreo dovad c nu Moise a scris-o, cite te povestea cu
aten ie. Se g se te în capitolul 34 al Deuteronomului. Întreab orice preot ori rabin,
„Cine e autorul acestei c i?”, i ei î i vor spune c Moise a scris-o.

14. În capitolul 34 al Deuteronomului, vei citi despre un om ce- i scrie propriul
necrolog – chipurile Moise scrie acest capitol. Un om se poate a eza i scrie ce i-ar
pl cea s îi apar pe piatra de mormânt, dar iat aici unul care- i scrie ferparul propriu.
Apoi moare i atât de complet se terge pe sine, încât sfideaz posteritatea în a afla
unde s-a îngropat singur.
i a murit Moise, robul lui Dumnezeu, acolo, în p mântul Moabului, dup
Cuvântul Domnului. i a fost îngropat [sau, „s-a îngropat”] în vale, în p mântul
Moabului, în fa a Bet-Peorului, dar nimeni nu tie mormântul lui nici pân în ziua de
ast zi. i era Moise de o sut dou zeci de ani, când a murit; dar vederea lui nu sl bise
i t ria lui nu se împu inase.” Deuteronomul 34:5-7
Trebuie, chiar în aceast sear – nu mâine – s înve i tehnica de a- i scrie
propriul t u necrolog i atât de complet s mori pentru ceea ce e ti încât nimeni pe
lumea asta s nu- i poat spune unde ai îngropat pe cel vechi. Dac e ti acum bolnav i
te faci bine, i te tiu pe baza faptului c e ti bolnav, încotro po i ar ta i-mi spune c
l-ai îngropat pe cel bolnav?
Dac ai s cit i iei cu împrumut de la fiecare prieten pe care îl mai ai i apoi te
scalzi în bog ie, unde ai îngropat pe s ntoc? Atât de complet tergi s cia din
ochiul min ii, încât nu e nimic pe lumea asta spre care s ar i i s zici, „Iat , acolo am
sat-o”. O transformare complet a con tien ei terge toate eviden ele c ceva altceva
decât asta a existat vreodat pe lume.
Cea mai frumoas tehnic de realizare a obiectivului omului este dat în primul
verset al capitolului 34 din Deuteronom:
„Atunci s-a suit Moise din esurile Moabului în Muntele Nebo, pe vârful Fazga,
care este în fa a Ierihonului, i i-a ar tat Domnul tot p mântul Galaad pân la Dan.”
Cite ti versetul i spui, „ i ce-i cu asta?”
Dar ia un dic ionar de concordan e i uit -te la cuvinte.
Primul cuvânt, Moise, înseamn , în acela i timp, „a se lungi”, „a dura mult”, „a
si”, „a elibera”, „a scoate”, „a aduce”. Cu alte cuvinte, Moise este personificarea
puterii din om care poate scoate din om ceea ce acesta caut , c ci totul vine
din untru, nu din afar . Sco i dinl untrul t u ceea ce acum vrei s i exprimi drept
ceva concret ie însu i. Tu e ti Moise ie ind din esurile Moabului.
Cuvântul Moab este o form contras din dou cuvinte ebraice, Mem i Ab,
care se t lm cesc mam -tat . Con tien a ta este mam -tat , nu exist alt cauz pe
lume. EU SUNT-ul t u, con tiin a ta de a fi este acest Moab sau mama-tat l. Mereu
sco i câte ceva din acesta.

15. Cuvântul urm tor este Nebo. În acela i dic ionar de concordan e, Nebo este
definit ca profe ie, prorocire. O prorocire este ceva subiectiv. Dac spun, „Va fi a a i
a”, este numai o imagine a min ii; nu e înc o realitate. Trebuie s a tept m i fie s
dovedim fie s infirm m aceast prorocire.
În limba noastr , Nebo este vrerea, dorin a ta. Este numit munte deoarece
este ceva ce pare a fi greu de urcat i astfel aparent imposibil de realizat. Un munte
este ceva mai mare decât e ti tu, se înal pân deasupra ta. Nebo personific ceea ce
vrei s fii, în contrast cu ceea ce e ti.
Cuvântul Fazga, prin defini ie, este a „contempla”. Ierihonul este un „miros
pl cut”. Iar Galaad înseamn coline-martori. Ultimul cuvânt este Dan, „Prorocul”.
Pune-le acum laolalt într-un sens practic i vezi ce au încercat s ne spun
anticii. Cum stau aici, descoperindu-mi con tien a drept Dumnezeu i c pot, prin
simpla sim ire c sunt ceea ce vreau s fiu, s m transform în asem narea a ceea ce
asum c sunt, tiu acum c EU SUNT tot ceea ce e necesar pentru a urca muntele.
Îmi definesc obiectivul. Nu îi spun Nebo, îi pot spune „dorin a mea”. Orice
vreau, acel lucru e Nebo-ul meu, uria ul meu munte pe care îl voi urca. Încep acum s -l
contemplez, c ci m voi c ra pân în vârful Fazga.
Trebuie s -mi contemplez obiectivul într-o asemenea manier încât cap t
reac ia care aduce satisfac ie. Dac nu primesc reac ia mul umitoare, atunci Ierihonul
nu este v zut, c ci Ierihonul este un miros pl cut.
Când simt c sunt ceea ce vreau s fiu, nu-mi pot în bu i bucuria ce vine odat
cu acest sentiment.
Trebuie s -mi contemplez mereu obiectivul, pân ce cap t sentimentul de
satisfac ie personificat de Ierihon. Apoi, nu fac nimic pentru a-l face vizibil în lumea
mea; c ci dealurile Galaadului, adic b rba i, femei, copii, întreaga lume mare din
preajma mea vor veni s aduc m rturie. Ei vin s ateste c sunt ceea m-am asumat a
fi eu însumi i men in înl untrul meu. Când lumea mea se conformeaz asump iei
mele, prorocirea este îndeplinit .
Dac tiu acum ce vreau s fiu, i-mi asum c sunt acel lucru, i umblu ca i
când a fi, devin acel lucru; i devenind atât de complet acel lucru, mor conceptului
despre mine astfel încât nu mai pot ar ta nic ieri într-un loc anume în lumea asta i s
spun: acolo e locul unde fostul meu sine este îngropat. Atât de complet am murit, încât
sfidez posteritatea în a afla vreodat unde mi-am îngropat vechiul meu sine.
Trebuie s fie cineva în sala asta care se va transforma pe sine atât de complet
în lumea lui, încât nici cei din cercul lui de prieteni intimi nu-l vor mai recunoa te.

16. Timp de zece ani am fost dansator, jucând în spectacole pe Broadway, în
vodeviluri, cluburi de noapte i în Europa. A fost o perioad în via a mea când credeam
n-a putea tr i f anumi i prieteni din lumea mea. Întindeam mese în fiecare sear
dup showuri i petreceam cu to ii pe cinste. Credeam c n-a putea tr i f ei. Acum,
rturisesc c nu a putea tr i cu ei. Nu avem nimic în comun azi. Când ne întâlnim, nu
trecem dinadins pe trotuarul cel lalt, dar întâmpin rile sunt aproape reci, fiindc nu
avem nimic de discutat. Am murit într-atât de mult acelei vie i încât, v zându-ne, ei
nici m car nu mai pot vorbi de vremurile trecute.
Dar sunt oameni azi care înc tr iesc în acea stare, devenind din s raci în i mai
raci. Mereu le place s vorbeasc despre vremurile apuse. Ei nu îngroap niciodat
acel om, el e cât se poate de viu în lumea lor.
Moise avea 120 de ani, o vârst plin , minunat , dup cum indic 120. Unu plus
doi plus zero dau trei, simbolul numeric al expresiei. Eu sunt deplin con tient de
expresia mea.
Vederea mea nu e sl bit i t ria mea nu e împu inat . Sunt pe deplin con tient
a fi ceea ce NU vreau s fiu.
Dar cunoscând aceast lege, prin care omul se transform pe sine, îmi asum c
sunt ceea ce vreau s fiu i umblu în asump ia c aceasta s-a îndeplinit. Devenind acel
lucru, fostul om moare i tot ce avea leg tur cu acel fost concept despre sine moare
odat cu el. Nu po i pune vin nou în burdufuri vechi sau petice noi la haine vechi
[Matei 9:16,17; Marcu 2:21,22; Luca 5:36-39]. Trebuie s fii o fiin complet nou .
Asumându- i c e ti ceea ce vrei s fii, nu ai nevoie de asisten a altuia pentru a
face ca a a s fie. Nici nu ai nevoie de asisten a altuia pentru a îngropa vechiul om în
locul t u. Las mor ii s îngroape mor ii [Matei 8:22, Luca 9:60]. Nici m car nu privi
înapoi, c ci „nimeni care pune mâna pe plug i se uit înd t nu este potrivit pentru
împ ia lui Dumnezeu” [Luca 9:62].
Nu te întreba cum va fi acest lucru. Nu conteaz dac ra iunea ta îl neag . Nu
conteaz nici dac întreaga lume din jurul t u îl neag . Nu trebuie s îngropi trecutul.
„Las mor ii s i îngroape mor ii lor”. Vei îngropa trecutul în a a fel, r mânând
credincios noului concept de Sine, încât vei sfida întregul larg viitor în a g si unde l-ai
îngropat. „Dar nimeni nu tie mormântul lui nici pân în ziua de ast zi”.
**************
Acestea sunt cele patru pove ti pe care i le-am promis pentru aceast sear .
Trebuie s le aplici în fiecare zi a vie ii tale. Chiar dac scaunul pe care stai acum pare
dur i nu se d pe sine imagina iei, po i, prin imagina ie, s -l faci cel mai confortabil
scaun din lume.

17. Îng duie-mi acum s i definesc tehnica a a cum vreau s-o aplici. N jduiesc
ai venit aici seara asta cu o imagine clar a dorin ei tale. Nu spune c e imposibil . O
vrei? Nu trebuie s i folose ti codul moral pentru a o realiza. Este întrutotul dincolo de
marginile codului t u.
Con tien a este una i singura realitate. A adar, trebuie s ne form m obiectul
dorin ei noastre din propria noastr con tien .
Oamenii au obiceiul de a minimiza importan a lucrurilor simple, iar sugestia de
a crea o stare asem toare somnului ca s te ajute în asumarea a ceea ce ra iunea i
sim urile tale neag este unul dintre lucrurile simple pe care le-ai putea desconsidera.
Totu i, aceast formul simpl de a schimba viitorul, care a fost descoperit de
tre înv torii antici i dat nou în Biblie, poate fi pus la încercare de to i.
Primul pas în schimbarea viitorului este Dorin a, adic , define te- i obiectivul –
tii precis ce vrei.
Al doilea: construie te o împrejurare pe care crezi c ai petrece-o IMEDIAT
dup împlinirea dorin ei tale – o împrejurare ce implic realizarea acesteia – ceva ce va
ine predominant de ac iunea Sinelui.
Al treilea pas este de a- i imobiliza corpul fizic i de a- i induce o stare
asem toare somnului. Apoi, simte-te mental chiar în ac iunea propus , imagineaz
în tot acest timp c desf ori în realitate acea ac iune AICI I ACUM. Trebuie s
participi în ac iunea imaginar , nu s stai doar undeva în spate i s prive ti, ci S
SIM I c tu desf ori de fapt ac iunea, astfel încât senza ia imaginar î i devine real .
E important s i aminte ti întotdeauna c ac iunea propus trebuie s fie una
care URMEAZ împlinirii dorin ei tale, una care implic împlinirea. De exemplu, s
presupunem c dore ti o promovare la serviciu. Atunci, a fi felicitat ar fi un eveniment
pe care îl vei petrece IMEDIAT DUP împlinirea dorin ei tale.
Dup ce i-ai ales aceast ac iune ca cea pe care o vei experimenta în
imagina ie pentru a insinua promovarea de la serviciu, imobilizeaz i corpul fizic i
indu- i o stare apropiat somnului, o stare soporific , dar una în care înc e ti capabil
i controlezi direc ia gândurilor tale, o stare în care e ti atent f efort. Apoi,
vizualizeaz un prieten ce st înaintea ta. Pune- i mâna imaginar în a lui. Simte-o ca
fiind solid i real , apoi poart o conversa ie imaginar cu el în armonie cu
SENTIMENTUL DE A FI FOST PROMOVAT.
Nu te vizualiza la distan în spa iu i timp ca fiind felicitat pentru norocul t u.
În schimb, F altundeva AICI i viitorul ACUM. Diferen a între A TE SIM I în ac iune, aici
i acum, i a te vizualiza pe tine în ac iune de parc ai fi pe un ecran cinematografic
reprezint diferen a între succes i e ec.

18. Diferen a poate fi evaluat dac vei încerca s te vizualizezi urcând o scar .
Apoi, cu pleoapele închise, imagineaz i c scara e chiar în fa a ta i SIMTE-TE
URCÂND-O ÎN REALITATE.
Experien a m-a înv at s limitez ac iunea imaginar care insinueaz împlinirea
dorin ei, s condensez ideea într-un singur gest i s -l refac iar i iar pân dobânde te
sentimentul realit ii. Altfel, aten ia ta va hoin ri pe c ri l turalnice unde va g si
motive s z boveasc i, în câteva secunde te vei trezi la mii de kilometri de obiectivul
u, atât în spa iu cât i în timp.
Dac hot ti s urci treptele dintre dou paliere, fiindc acesta e evenimentul
probabil ce va urma dup împlinirea dorin ei tale, atunci trebuie s i limitezi ac iunea
la urcarea acelor trepte anume. De- i va lua-o aten ia pe alte c ri, adu-o înapoi la
sarcina ei de a urca acele trepte i continu s faci asta pân ce ac iunea imaginar are
toat soliditatea i claritatea realit ii.
Ideea trebuie men inut în minte f un efort prea mare din partea ta.
Trebuie, cu minimum de efort, s impregnezi mintea cu sentimentul dorin ei împlinite.
Toropeala u ureaz schimbarea, deoarece favorizeaz aten ia f efort, dar nu
trebuie împins spre starea de somn în care nu mai e ti capabil s i controlezi
mi rile aten iei, ci doar spre un grad moderat de mole eal în care înc e ti capabil
i direc ionezi gândurile.
Un foarte eficient mod de a- i întrupa o dorin este s i asumi sentimentul
dorin ei împlinite i apoi, într-o stare relaxat i molatic , s repe i iar i iar, ca un
cântec de leag n, orice scurt enun care implic împlinirea dorin ei tale, cum ar fi,
„Mul umesc, mul umesc, mul umesc”, ca i când te-ai adresa recunosc tor unei puteri
înalte dup ce i-a dat ceea ce ai dorit.
tiu c pân vineri, atunci când acest curs are s se sfâr easc , îmi vei putea
spune c i-ai realizat obiectivele. Acum dou s pt mâni, am coborât de pe podium i
am mers la u pentru a da mâna cu auditoriul. Pot spune c cel pu in 35 dintr-o serie
de 135 mi-au spus c ceea ce doreau când s-au înscris la cursuri se realizase deja. Asta
s-a întâmplat numai acum dou s pt mâni. Nu am f cut nimic altceva decât le-am dat
aceast tehnic de rug ciune. Nu trebuie s faci nimic pentru a face s se întâmple –
numai s aplici aceast tehnic de rug ciune.
Cu ochii închi i i cu trupul fizic imobilizat, indu- i o stare apropiat somnului i
intr în ac iune ca i când ai fi un actor ce- i joac rolul. Experimenteaz în imagina ie
ce ai experimenta în carne i oase dac i-ai fi atins obiectivul. AICI din aiurea i
ACUM din altcândva. i cu cât vei folosi mai bine, focalizând puternic, toate mijloacele
i le vei repeta, a a cum fac cei mai buni dintre actori, vei fi produs cu succes piesa pe
care i-ai asumat-o.

19. ti u urat de toat responsabilitatea de a îndeplini tu lucru, deoarece, odat
ce ai imaginat i ai sim it c a a e, sinele t u mai mare dimensional determin
mijloacele. Nu te gândi nici pentru o clip c cineva va fi r nit în derularea
evenimentelor, ori c cineva o s fie dezam git. Tot nu e treaba ta.
Trebuie s duc asta pân la cap t. Prea mul i dintre noi, educa i pe c i diferite,
sunt atât de preocupa i de ceilal i.
Întrebi, „Dac voi ob ine ceea ce vreau, nu înseamn asta c voi lua de la
altul?”
Sunt c i despre care tu nu tii, a a c nu- i f griji.
Închide- i ochii acum, fiindc vom p i într-o lung t cere. Curând, vei deveni
atât de pierdut în contemplare, sim ind c e ti ceea ce vrei s fii, încât vei deveni total
necon tient de faptul c e ti în aceast sal al turi de al ii.
Vei întâmpina un oc când vei deschide ochii i vei descoperi c suntem aici. Ar
trebui s fie un oc atunci când vei deschide ochii i vei descoperi c nu e ti de fapt
ceea ce, cu numai o clip mai devreme, sim eai atât de intens c e ti, ori sim eai c ai.
Acum vom intra în adânc.
PERIOADA DE T CERE...
**************
Nu trebuie s i amintesc faptul c e ti acum ceea ce î i asumi c e ti. Nu
discuta asta cu nimeni, nici chiar cu sine. Nu po i gândi CUM, din moment ce tii c
TI deja.
Ra iunea ta tri-dimensional , care e una cu adev rat foarte limitat , nu ar
trebui adus în aceast pies . Nu tie. Ceea ce tocmai ai sim it a fi adev rat este
adev rat.
Nu l sa pe nimeni s i spun c n-ar trebui s ai ceea ce ceri. Ceea ce sim i c
ai, vei avea. i î i f duiesc m car atât, dup ce- i vei fi realizat obiectivul,
gândindu-te, va trebui s admi i c mintea aceasta con tient ra ional nu ar fi putut
me te ugi modalitatea.
ti acel lucru i ai ceea ce i-ai însu it în chiar aceast clip . Nu discuta asta.
Nu c uta încurajare la al ii, fiindc lucru ar putea s nu vin . A venit. Mergi în
grija Tat lui t u f când firesc orice i las aceste lucruri s se întâmple în lumea ta.

20. Lec ia 2 – ASUMP IILE SE ÎNT RESC ÎN FAPT
Biblia asta a noastr nu are nimic de-a face cu istoria. Ai putea fi în seara asta
înc înclinat s crezi c , de i îi putem da o interpretare psihologic , ar putea fi totu i
sat în forma ei actual i interpretat literal. Nu se poate. Biblia nu face referire
defel la oameni sau întâmpl ri a a cum ai fost înv at s crezi. Cu cât mai devreme
începi s îndep rtezi ideea aia, cu atât mai bine.
Vom lua câteva pove ti în seara aceasta i, din nou, î i voi reaminti c tu trebuie
rejoci toate aceste pove ti înl untrul min ii tale.
ine minte c , de i ele par a fi pove ti ale oamenilor deplin treji, drama se
petrece de fapt între tine, cel adormit, cel profund, i tine, cel trezit, con tient. Ace ti
doi „tu” sunt personifica i ca oameni, dar când vei ajunge la partea aplicativ , trebuie
i aminte ti importan a st rii soporifice.
Întreaga crea ie, dup cum î i spuneam asear , are loc în timpul st rii de somn,
sau acea stare apropiat somnului – o stare de toropeal , o stare soporific .
i spuneam seara trecut c cel dintâi om înc nu s-a trezit. Tu e ti Adam,
primul om, înc în somn profund. Creativul tu este cvadri-dimensionalul tu, a c rui cas
este pur i simplu starea în care intri când i se spune c e ti adormit.
**************
Prima noastr poveste din seara aceasta se g se te în Evanghelia lui Ioan. Pe
sur ce o vei auzi desf urându-se înaintea ta, vreau s o compari cu povestea din
cartea Genezei/Facerii pe care ai auzit-o seara trecut . Prima carte a Bibliei, cartea
Facerii, spun istoricii c ar fi consemnarea unor evenimente care s-ar fi petrecut pe
mânt cu vreo 3000 de ani înaintea evenimentelor înregistrate în cartea lui Ioan. Î i
cer s fii ra ional în privin a asta i s observi dac nu cumva acela i autor ar fi putut
scrie ambele pove ti. Judec tu dac n-ar fi putut acela i om inspirat s spun aceea i
poveste i s o spun diferit.
Aceasta e o poveste foarte familiar , povestea judec rii lui Iisus. În aceast
Evanghelie a lui Ioan, se consemneaz c Iisus a fost adus înaintea lui Pontius Pilat i
gloata vocifera împotriva Lui – îl voiau eliberat pe Baraba. Pilat se întoarce c tre
mul ime i spune:
„Dar este la voi obiceiul ca la Pa ti s v eliberez pe unul. Voi i deci s v
eliberez pe regele iudeilor? Deci au strigat iar i, zicând: Nu pe Acesta, ci pe Baraba. Iar
Baraba era tâlhar.” Ioan 18:39,40

21. i se spune c Pilat n-a avut de ales în aceast privin , el era doar un judec tor
ce interpreta legea, i aceasta era legea. Oamenilor trebuia s li se dea pe acela pe care
îl cereau. Pilat nu putea s -L elibereze pe Iisus împotriva dorin elor gloatei, i astfel îl
elibereaz pe Baraba i li-L d lor pe Iisus ca s fie r stignit – crucificat.
Acum ine minte c propria ta con tien este Dumnezeu. Nu e alt Dumnezeu.
i i se spune c Dumnezeu are un Fiu al C rui nume este Iisus. Dac i vei face de lucru
i vei c uta cuvântul Baraba în dic ionarul acela de concordan e, vei vedea c este un
contras între dou cuvinte ebraice: BAR, care înseamn fiic sau fiu – un copil, i ABA,
care înseamn tat .
Baraba este fiul marelui Tat . Iar Iisus este numit în poveste Mântuitorul, Fiul
Tat lui. Avem doi fii în aceast poveste. i avem doi fii în povestea lui Isav i Iacov.
ine minte c Isaac era orb, iar justi ia, pentru a fi dreapt , trebuie s fie legat
la ochi. De i în acest caz Pilat nu e orb fizic, rolul dat lui Pilat sugereaz c e orb,
deoarece el e judec tor.
Pe toate marile cl diri ale justi iei din lume vedem o femeie, ori un b rbat, care
reprezint justi ia ca fiind legat la ochi.
„Nu judeca i dup înf are, ci judeca i judecat dreapt .” Ioan 7:24
Aici îl g sim pe Pilat jucând acela i rol al lui Isaac. Sunt doi fii. Toate
personajele, a a cum apar ele în aceast poveste, pot fi aplicate vie ii tale proprii. Ai un
fiu care te lipse te în fiecare clip de ceea ce ai putea fi.
Dac ai venit la aceast întâlnire în seara aceasta con tient de a vrea ceva,
dorind ceva, ai venit în compania lui Baraba.
Fiindc a dori înseamn a recunoa te c nu ai acum ceea ce dore ti, i fiindc
toate lucrurile sunt ale tale, te lipse ti pe tine însu i prin perpetuarea acestei st ri de
dorin . Mântuitorul meu este dorin a mea.
Cum vreau ceva, privesc în ochii Mântuitorului meu. Dar dac voi continua s o
doresc, îmi neg pe Iisus, Mântuitorul meu, c ci dorind, recunosc faptul c nu sunt i
„dac nu crede i c EU SUNT, ve i muri în p catele voastre” [Ioan 8:24]. Nu pot avea i
recunoa te în continuare c doresc ceea ce deja am. M pot bucura de ceea ce am, dar
nu pot continua s tânjesc dup acel lucru.
Iat povestea. Aceasta e s rb toarea Pa tilor. Ceva se va schimba chiar acum,
se va trece peste ceva [evreii comemorau ie irea lor din Egipt, sub conducerea lui
Moise]. Omul este incapabil s treac de la o stare de con tien la alta decât dac
elibereaz din con tien ceea ce între ine acum, fiindc aceasta îl ine ancorat acolo
unde este acum.

22. Tu i cu mine putem merge la anivers ri fizice an dup an la intrarea soarelui în
marele semn al Berbecului, dar asta nu înseamn absolut nimic pentru Pa tile mistice.
Pentru a ine s rb toarea Pa tilor, s rb toarea psihologic , trec dintr-o stare de
con tien în alta. O fac eliberându-l pe Baraba, ho ul i tâlharul care m lipse te de
acea stare pe care a putea-o întrupa în lumea mea.
Starea pe care caut s o întrupez este personificat în poveste ca Iisus
Mântuitorul. Dac devin ceea ce vreau s fiu, atunci sunt mântuit de ceea ce eram.
Dac nu devin acel lucru, continui s in captiv în mine un ho care m tâlh re te de
ceea ce a putea fi.
Aceste pove ti nu fac referire la vreo persoan care a tr it sau la vreun
eveniment care s-a petrecut vreodat pe p mânt. Aceste personaje sunt ve nic
personajele din mintea fiec rui om din lume. Tu i cu mine inem viu perpetuu fie pe
Baraba, fie pe Iisus. tii în fiecare clip în timp pe cine între ii.
Nu condamna gloata pentru c vocifereaz cum c ar trebui eliberat Baraba i
stignit Iisus. Nu e o gloat de oameni numit evrei. Ei n-au avut nimic de-a face cu
asta.
Dac suntem în elep i, i noi ar trebui s vocifer m pentru eliberarea acelei
st ri a min ii care ne împiedic s fim ceea ce vrem s fim, care ne limiteaz , care nu
ne permite s devenim idealul pe care-l c ut m i ne str duim s -l ob inem pe lume.
Nu spun c nu îl întrupezi în seara asta pe Iisus. Î i amintesc numai c , dac în
chiar acest moment, ai o ambi ie neîmplinit , atunci între ii ceea ce neag împlinirea
ambi iei, iar cel care o neag este Baraba.
Pentru a explica transformarea mistic , psihologic , tiut drept Pa ti, ori
trecerea, trebuie s devii acum identificat cu idealul c ruia i-ai servi, i trebuie s r mâi
credincios acelui ideal. Dac îi r mâi credincios, nu numai c îl r stigne ti prin credin a
ta, dar îl i învii f ajutor omenesc.
Dup cum continu povestea, nici un om nu se putea trezi suficient de devreme
pentru a pr li piatra de la u a mormântului [Marcu 16:3]. F ajutor omenesc,
piatra a fost pr lit [Matei 28:2], i ceea ce aparent era mort i îngropat era de-acum
înviat f asisten a omului.
Umbli în con tiin a de a fi ceea ce vrei s fii, nimeni nu o vede înc , dar tu nu ai
nevoie de vreun om ca s i pr leasc problemele i obstacolele vie ii pentru a
exprima acel lucru de care e ti con tient a fi. Acea stare î i are propriile sale c i unice
de a se întrupa în aceast lume, de a deveni fizic , astfel încât lumea întreag s o
poat atinge.
Acum po i vedea rela ia dintre povestea lui Iisus i povestea lui Isaac i a celor
doi fii ai s i, în care unul l-a str mutat pe cel lalt, în care unul era numit Înlocuitorul
celuilalt. De ce crezi c cei care au compilat cele [peste] aizeci de ciudate c i ale
Bibliei noastre l-au f cut pe Iacov str mo ul lui Iisus?

23. L-au luat pe Iacov, c ruia i-au spus Înlocuitorul, i l-au f cut tat la doisprezece,
apoi l-au luat pe Iuda sau laud , al cincilea [al patrulea] fiu, i l-au f cut str mo ul lui
Iosif, care se presupune c a procreat într-un fel straniu pe unul numit Iisus. Iisus
trebuie s -l înlocuiasc pe Baraba a a cum Iacov trebuie s -l înlocuiasc i s -i ia locul
lui Isav.
În seara asta ai ocazia s stai i s judeci între cei doi fii, din care vrei s
eliberezi unul. Po i deveni gloata care vocifereaz pentru eliberarea ho ului, i judele
care-i d drumul lui Baraba i-L condamn pe Iisus s -i ia locul. El a fost r stignit pe
Golgota, locul c ânii, tronul imagina iei.
Pentru a experimenta Pa tile sau trecerea de la vechiul la noul concept despre
sine, trebuie s -l eliberezi pe Baraba, actualul t u concept de sine, care te jefuie te de
dreptul de a fi ceea ce ai putea fi, iar tu trebuie s i asumi noul concept pe care
dore ti s -l exprimi.
Cel mai bun mod de a face asta este s i concentrezi aten ia asupra ideii de a
te identifica pe tine cu idealul t u. Asum i c e ti deja ceea ce cau i i asump ia ta,
de i fals , de vei st rui în ea, se va înt ri în fapt.
Vei ti când ai reu it s -l eliberezi pe Baraba, vechiul t u concept despre tine, i
când ai reu it s -L r stigne ti pe Iisus, ori s fixezi noul t u concept de sine, privind pur
i simplu MENTAL la oamenii pe care îi cuno ti. Dac îi vezi tot a a cum obi nuiai s -i
vezi, nu i-ai schimbat conceptul despre sine, deoarece toate schimb rile de concepte
de sine duc la schimbarea rela iei tale cu lumea ta.
Întotdeauna p rem celorlal i o întrupare a idealului pe care-l inspir m. A adar,
în medita ie, trebuie s ne imagin m c al ii ne v d a a cum ne-ar vedea de am fi ceea
ce dorim s fim.
Îl po i elibera pe Baraba i r stigni i învia pe Iisus dac î i define ti mai întâi
idealul. Apoi, relaxeaz -te într-un scaun confortabil, indu- i o stare de con tien
apropiat somnului i experimenteaz în imagina ie ce ai experimenta în realitate dac
ai fi deja ceea ce dore ti s fii.
Prin aceast simpl metod de a experimenta în imagina ie ce ai experimenta
în carne i oase de ai fi întruparea idealului c ruia îi serve ti, îl eliberezi pe Baraba, care
te-a furat de m re ia ta, i Îl r stigne ti i învii pe Mântuitorul t u, sau idealul pe care
dore ti s îl exprimi.
ne îndrept m acum spre povestea lui Iisus în gr dina Ghetsimani. ine în
minte faptul c o gr din este o bucat de p mânt preg tit corespunz tor, nu un
teren s lbatic, necultivat. Preg te ti acest p mânt numit Ghetsimani venind aici i
studiind i f când ceva în privin a min ii tale. Petrece câtva timp zilnic în preg tirea
min ii tale citind literatur bun , ascultând muzic de calitate i angajându-te în
conversa ii care înnobileaz .

24. Ni se spune în epistole, „câte sunt adev rate, câte sunt de cinste, câte sunt
drepte, câte sunt curate, câte sunt vrednice de iubit, câte sunt cu nume bun, orice
virtute i orice laud , la acestea s v fie gândul”, Filipeni 4:8.
Continuând cu povestea noastr , dup cum ni se prezint în capitolul 18 al
Evangheliei lui Ioan, Iisus este în gr din i deodat apare oaste [„mul ime”, Matei
26:47, Marcu 14:43, Luca 22:47] i începe s -L caute. El st acolo în întuneric i le
spune, „Pe Cine c uta i?” [Ioan 18:4 i urm toarele].
Ei au r spuns, „Pe Iisus Nazarineanul”.
O voce r spunde, „EU SUNT”.
În aceast clip , ei to i cad la p mânt, cu miile. Asta în sine ar trebui s te
opreasc i s i spun c nu poate fi o scen fizic , deoarece nimeni nu poate fi atât
de cutez tor în revendicarea Sa c „EL ESTE” Cel pe care-L caut încât s fac mii de
oameni s cad la p mânt.
Dar povestea ne spune c ei to i au c zut la p mânt. Apoi, când i-au revenit în
fire, au pus din nou aceea i întrebare.
„R spuns-a Iisus: V-am spus c Eu sunt. Deci, dac M c uta i pe Mine, l sa i pe
ace tia s se duc ”, Ioan 18:8.
„Iar Iisus i-a zis: Ceea ce faci, f mai curând”, Ioan 13:27.
Iuda, c ruia i se vorbe te, pleac i se sinucide [Matei 27:5].
Acum dramatizarea. Tu e ti în gr dina Ghetsimani a ta, sau mintea preg tit ,
dac î i po i, stând într-o stare apropiat somnului, controla aten ia i a nu o l sa s se
îndep rteze de la scopul s u. Dac po i face asta, e ti, categoric, în gr din .
Foarte pu ini oameni reu esc s stea lini ti i i s nu intre în reverie, sau în
starea de gândire necontrolat .
Când î i po i struni activitatea mental i r mâne credincios veghii tale,
nepermi ând aten iei tale s o ia razna, ci re inând-o f efort într-un cadru limitat
spre starea pe care o contemplezi, atunci e ti f îndoial aceast prezen
disciplinat din gr dina Ghetsimani.
Suicidul lui Iuda nu e nimic mai mult decât schimbarea conceptului despre tine.
Când tii ce vrei s fii, i-ai g sit pe Iisus sau Mântuitorul. Când î i asumi c e ti ce vrei
fii, ai murit fostului t u concept despre tine (Iuda se sinucide) i tr ie ti acum ca
Iisus. Po i deveni voit deta at de lumea din jurul t u i ata at acelui lucru pe care vrei
îl întrupezi în lumea ta.
Acum c M-ai g sit, acum c ai g sit ceea ce te va mântui de ceea ce e ti,
renun la ceea ce e ti i la tot ce reprezint acela în lume. Devino complet deta at de
acela.
Cu alte cuvinte, „du-te i te spânzur ”.

25. Atât de complet mori în privin a tuturor celor pe care le-ai exprimat în lume în
trecut i atât de complet tr ie ti acum în toate cele pe care nimeni nu le vedea ca fiind
adev rate în privin a ta înainte. E ca i când ai fi murit de propria ta mân , ca i când ai
comis un suicid. i-ai luat propria via devenind deta at în con tien de ceea ce în
trecut ineai în via i începi s tr ie ti în ceea ce ai descoperit a fi gr dina ta. i-ai
aflat Mântuitorul.
Nu oameni sunt cei care cad la p mânt, nici om tr dând alt om, ci tu,
deta ându- i aten ia i refocalizând-o într-o direc ie complet nou . Din acest moment
înainte, p ti ca i când ai fi ceea ce mai devreme voiai s fii. R mânând credincios
noului t u concept despre sine, mori comi ând suicid. Nimeni nu i-a luat via a, tu i-ai
dat-o singur [„Eu Îmi pun sufletul, ca iar i s -l iau. Nimeni nu-l ia de la Mine, ci Eu de
la Mine Însumi îl pun. Putere am Eu ca s -l pun i putere am iar i ca s -l iau”, Ioan
10:17,18].
Trebuie s fii capabil s vezi rela ia acesteia cu moartea lui Moise, când el atât
de complet a murit, încât nimeni nu a mai aflat unde era îngropat. Trebuie s vezi
leg tura cu moartea lui Iuda. El nu e un om ce-L tr deaz pe Alt om numit Iisus.
Cuvântul Iuda înseamn „[a aduce] laud ”; e Iuda, aducere de laude, aducere
de mul umiri, explozie de bucurie. Nu explodezi de bucurie decât dac e ti identificat
cu idealul pe care îl cau i i vrei s -l întrupezi în aceast lume. Când devii identificat cu
starea pe care o contemplezi, nu- i po i în bu i bucuria. Se înal precum mirosul
pl cut descris drept Ierihon în Vechiul Testament.
Încerc s i ar t c anticii au spus aceea i poveste în toate pove tile Bibliei.
Tot ce încercau ei s ne spun este cum s devenim ceea ce vrem s fim. i
includeau de fiecare dat faptul c nu avem nevoie de sprijinul altora. Nu ai nevoie de
altcineva pentru a deveni ceea ce vrei cu adev rat s fii.
**************
Ne îndrept m acum spre o ciudat poveste din Vechiul Testament; una pe care
pu ini preo i i rabini sunt suficient de îndr zne i pentru a o aminti din amvoanele lor.
Iat pe Cineva Care va primi F duin a a a cum o prime ti tu acum. Numele Lui este
Iisus, numai c anticii I-au spus Iosua [Navi], Iosua Ben Nun, sau Mântuitor, Fiu al
Pe telui, Mântuitorul marelui adânc. Nun înseamn „pe te”, iar pe tele este elementul
adâncului, profunzimii oceanului. Iehosua înseamn „Iehova mântuie te”, iar Ben
înseamn „odrasla” ori „fiul lui”. Deci El a fost numit „Cel Ce aduce Era Pe telui”.
Aceast poveste se g se te în cartea a asea a Bibliei, cartea lui Iosua. Lui Iosua
I se face o f duin a a cum I se face lui Iisus în versiunile anglicizate i române ti]
ale evangheliilor lui Matei, Marcu, Luca i Ioan.

26. În Evanghelia lui Ioan, Iisus spune, „Acum au cunoscut c toate câte Mi-ai dat
sunt de la Tine”, Ioan 17:7. „ i toate ale Mele sunt ale Tale, i ale Tale sunt ale Mele”,
Ioan 17:10.
În Vechiul Testament, în cartea lui Iosua, se spune în aceste cuvinte: „Tot locul
pe care vor c lca t lpile picioarelor voastre [Tale], îl voi da vou ie]”, Iosua 1:3.
Nu conteaz unde se afl ; cerceteaz f duin a i vezi dac o po i accepta
literal. Nu e adev rat fizic, dar e adev rat psihologic. Oriunde te po i afla mental în
lumea aceasta, acel lucru îl po i realiza.
Iosua e bântuit de f duin a asta conform c reia oriunde va fi p mântul pe
care î i va pune piciorul (piciorul reprezint în elegerea), oriunde ar fi p mântul peste
care va trece cu piciorul, acela Îi va fi dat. El vrea cea mai de dorit stare din lume,
ora ul miresmelor, starea minunat numit Ierihon.
Se confrunt îns cu zidurile impenetrabile ale Ierihonului. El e în afara
acestora, a a cum e ti tu acum pe de-afar . Func ionezi tri-dimensional i nu pari a
putea atinge lumea cvadri-dimensional în care dorin a ta actual este deja o realitate
material concret .
Nu pari a o putea atinge, deoarece sim urile tale te in închis în afara ei.
Ra iunea î i spune c este imposibil, toate lucrurile din jurul t u î i spun c nu e real .
Acum, apelezi la serviciile unei desfrânate i spioane, iar numele ei este Rahab.
Cuvântul Rahab înseamn „spiritul tat lui”. RAH [literele Resh Vav He] înseamn
„suflu” sau „spirit”, iar AB, „tat l”. Afl m a adar c aceast desfrânat este spiritul
tat lui i tat l este con tiin a de a fi a omului, EU SUNT-ul omului, con tien a sa.
Capacitatea ta de a sim i este m re ul spirit al tat lui, iar acea capacitate este
Rahab în povestea noastr . Ea are dou profesii: aceea de spioan i pe cea de
desfrânat .
Profesia de spion e aceasta: de a c tori în secret, de a c tori într-atât de pe
cute încât s nu po i fi remarcat. Nu exist nici un spion material în întreaga lume
care s poat c tori atât de în lini te încât s fie pe deplin nev zut altora. O fi vreunul
foarte iscusit în a- i ascunde urmele i s-ar putea s nu fie vreodat prins, dar în fiecare
clip el î i men ine riscul de a fi descoperit.
Când stai lini tit cu gândurile tale, nu exist nici un om pe lume atât de ager
încât s se uite la tine i s i spun unde te afli mental.
Pot sta aici i s m plasez în Londra. Cunoscând Londra destul de bine, îmi pot
închide ochii i asuma c sunt de fapt în Londra. Dac r mân în starea asta suficient de
mult, voi fi capabil s m înconjor cu mediul Londrei ca i când aceasta ar fi o realitate
material concret .

27. Fizic, sunt înc aici, dar mental, sunt la mii de kilometri dep rtare i am f cut
din altundeva aici. Nu merg acolo ca spion, fac mental din acolo aici i din altcândva,
acum. Nu m po i vedea stând acolo, a a c vei crede c am a ipit i sunt înc aici, în
lumea asta, aceast lume tri-dimensional care e acum San Francisco. Din punct de
vedere fizic, sunt aici, dar nimeni nu-mi poate spune unde sunt când intru în momentul
medita iei.
Cealalt profesie a lui Rahab era aceea de desfrânat , adic de a oferi
rba ilor ceea ce ace tia îi cer, f a pune la îndoial dreptul b rbatului de a cere. De
e o desfrânat des vâr it , dup cum îi sugereaz numele, atunci ea posed totul i
poate oferi b rbatului tot ce îi cere acesta. Ea e acolo pentru a servi, i nu pentru a
pune la îndoial dreptul b rbatului de a c uta ceea ce caut de la ea.
Ai înl untrul t u capacitatea de a- i însu i o stare f a cunoa te mijloacele
care vor fi angajate pentru a realiza acea finalitate i î i asumi sentimentul dorin ei
împlinite f vreunul dintre talentele pe care oamenii sus in c trebuie s le ai pentru
a putea face asta. Când i-o însu ti în con tien , ai angajat spionul i, deoarece po i
întrupa de fapt acea stare dinl untrul t u dându-i-te ei, tu e ti desfrânata, c ci
desfrânata îl satisface pe omul care o caut .
i po i satisface sinele însu indu- i sentimentul c e ti ceea ce vrei s fii. i
aceast asump ie, de i fals , adic , de i ra iunea i sim urile o neag , dac se
st ruie te în ea, se va înt ri în fapt. Întrupând cu adev rat ceea ce ai asumat c e ti, ai
capacitatea de a deveni complet satisf cut. Dac nu devine o realitate tangibil ,
concret , nu vei fi satisf cut; vei fi frustrat.
i se spune în aceast poveste c , atunci când Rahab a r mas în ora pentru a-l
cuceri, porunca dat ei era s r mân în centrul cet ii [acas la ea, pe ziduri, cf. altor
versiuni], inima problemei, chiar în centrul ei, i s r mân în untru pân la venirea
israeli ilor [Iosua 2:18]. Nu te du de la u la u , nu ie i din casa în care ai intrat. Dac
se ti casa, „sângele t u s fie asupra capului t u” [2:19]. Dar dac nu ie i din cas
i va fi sânge pe capul cuiva, „sângele aceluia s fie asupra capului nostru, de se va
atinge de tine mâna cuiva” [2:19].
Rahab intr în cas , leag la fereastr o funie ro ie i acolo r mâne în timp ce
zidurile se pr bu esc. Adic , trebuie s ne p str m o atitudine victorioas de va fi s
fim de partea înving torilor. Povestea ne arat în continuare c , atunci când zidurile
s-au pr bu it i Iosua a intrat, singura care a fost cru at din întregul ora a fost Rahab
[cu cei din casa ei], spioana i desfrânata.
Povestea arat ce po i face tu în lumea aceasta. Nu vei pierde niciodat
capacitatea de a te plasa altundeva ca i când ar fi aici. Nu- i vei pierde niciodat
abilitatea de a- i oferi ie însu i ceea ce e ti suficient de îndr zne pentru a- i însu i ca
fiind adev rat în ceea ce te prive te. Nu are nimic de-a face cu femeia ce a jucat rolul.

28. Explica ia pr bu irii zidurilor este simpl . i se spune c a sunat din trâmbi e de
apte ori, i la a aptea trâmbi are, zidurile s-au pr bu it pân la temelii i Iosua a
intrat victorios în starea pe care o c utase [6:20].
apte este neclintire, odihn , Sabatul. Este starea când omul r mâne complet
nemi cat în convingerea lui c lucrul este [înf ptuit]. Când îmi pot asuma sentimentul
dorin ei mele împlinite i adorm, nepreocupat, netulburat, sunt lini tit mental, in
Sabatul sau sun din trâmbi de apte ori. i când ating acel punct, zidurile cad.
Circumstan ele se altereaz , apoi se remodeleaz singure în armonie cu
asump ia mea. Pe m sur ce se pr bu esc, eu reînviez ceea ce mi-am însu it l untric.
Zidurile, obstacolele, problemele se pr bu esc sub propria lor greutate dac pot
atinge acel punct al neclintirii dinl untrul meu.
Omul care poate fixa înl untrul propriului s u ochi al min ii o idee, de i lumea
o va nega, dac el r mâne credincios ideii aceleia, o va vedea manifestat . E întreaga
diferen din lume între a ine la o idee i a fi inut de o idee. Devino atât de dominat
de o idee încât î i bântuie mintea ca i când ai fi acel lucru. Apoi, indiferent de ce ar
spune al ii, p ti în direc ia atitudinii fixe a min ii tale. P ti în direc ia ideii care- i
domin mintea.
Dup cum î i spuneam asear , ai numai un singur dar care e cu adev rat al t u
i pe care po i s -l dai, iar acela e ti tu însu i. Nu exist alt dar; trebuie s -l storci din
tine însu indu- i-l. Se afl acolo, înl untrul t u, acum – c ci crea ia e s vâr it . Nu e
nimic s fie ce nu e acum. Nu mai e nimic de creat, c ci toate lucrurile sunt deja ale
tale, sunt toate s vâr ite.
De i omul s-ar putea s nu fie capabil s stea fizic asupra unei st ri, el poate
mereu sta mental în orice stare dorit . Stând mental, vreau s spun c po i, acum, în
chiar acest moment, s i închizi ochii i s vizualizezi un loc altul decât cel actual, i s
asumi c e ti de fapt acolo. Po i SIM I aceasta atât de real încât, deschizându- i ochii,
ti uluit s descoperi c nu e ti fizic acolo.
Aceast c torie mental în starea dorit , cu sentimentul s u ulterior al
realit ii, este tot ce e necesar pentru a duce la împlinirea sa. Sinele t u dimensional
mai mare are c i pe care tu cel tri-dimensional sau mai mic nu le cuno ti. Mai mult,
pentru mai-marele tu, toate mijloacele care duc la împlinirea asump iei tale sunt bune.
mâi în starea mental definit ca obiectiv al t u pân ce dobânde te
sentimentul realit ii, i toate for ele cerurilor i p mântului se vor gr bi s ajute la
întruparea sa. Mai-marele t u Sine va influen a ac iunile i cuvintele tuturor celor care
pot fi folosi i în sprijinul producerii atitudinii tale mentale fixate.
*************

29. Acum ne îndrept m spre cartea Numeriilor, i aici g sim o ciudat poveste.
Poate c unii dintre voi au avut aceast experien , a a cum e ea descris în cartea
Numeriilor. Se vorbe te despre construirea unui tabernacul [cortul m rturiei] la
porunca lui Dumnezeu; cum c Dumnezeu poruncise lui Israel s -I construiasc un loc
de închinare.
Le-a dat toate specifica iile tabernaculului. Trebuia s fie un loc de închinare
alungit, mobil, i trebuia s fie acoperit cu piele. Trebuie s i se spun mai multe?
Nu-i omul, acela?
„Nu ti i, oare, c voi sunte i templu al lui Dumnezeu i c Duhul lui Dumnezeu
locuie te în voi?” 1Corinteni 3:16
Nu exist alt templu. Nu un templu f cut de mâini, dar un etern templu în
ceruri. Acest templu este alungit i este acoperit cu piele i se mi prin de ert.
„În ziua când a fost a ezat cortul, nor a acoperit cortul adun rii, i de seara
pân diminea a a fost deasupra cortului, ca o vedere de foc. A a era totdeauna: ziua îl
acoperea un nor i noaptea o vedere de foc.” Numerii 9:15,16
Porunca dat lui Israel era s a tepte pân ce norul se ridica ziua i focul
noaptea.
„De umbrea norul deasupra cortului dou zile, sau o lun , sau un an, fiii lui
Israel st teau i nu plecau la drum; iar când se ridica el, atunci plecau”, Numerii 9:22.
tii c tu e ti tabernaculul, dar te-ai putea întreba ce e norul.
În medita ie, mul i dintre voi trebuie s -l fi v zut. În medita ie, acest nor, ca
apele subterane ale unei fântâni arteziene, ne te spontan spre capul t u i se
formeaz în inele aurii pulsânde. Apoi, ca un râu domol, curge dinspre capul t u într-un
uvoi de inele vii de aur.
Într-o stare meditativ apropiat somnului, norul se ridic .
În aceast stare soporific fiind, trebuie s i asumi c e ti ceea ce dore ti s fii
i c ai ceea ce cau i, c ci norul î i va asuma forma asump iei tale i va croi o lume în
armonie cu aceasta. Norul e pur i simplu haina con tien ei tale, i unde e a ezat
con tien a ta, acolo vei fi tu i în carne i oase.
Acest nor auriu apare în medita ie. E un anume punct când te apropii de somn
care e foarte, foarte dens, foarte lichid i foarte viu i care pulseaz . Începe s se ridice
pe m sur ce atingi starea soporific , meditativ , apropiat de somn. Nu p trunzi în
tabernacul; nici nu-l mi ti pân ce norul nu începe s se ridice.

30. Norul întotdeauna se ridic atunci când omul e cuprins de mole eala somnului.
ci atunci când omul adoarme, fie c tie, fie c nu, el alunec dintr-o lume
tri-dimensional într-una cvadri-dimensional i ceea ce se ridic este con tien a
omului într-un mai mare focar; este focarul cvadri-dimensional.
Ceea ce vezi acum ridicându-se este mai-marele t u Sine. Când acela începe s
se ridice, intri în adev rata stare a sentimentului c e ti ceea ce vrei s fii. Acela e
timpul în care te ogoie ti în dispozi ia de a fi ceea ce vrei s fii, ori experimentând în
imagina ie ce ai experimenta în realitate dac ai fi deja ceea ce vrei s fii, ori repetând
iar i iar fraza care implic faptul c deja ai f cut ce vrei s faci – o fraz ca „Ce
minunat, ce minunat!”, de parc i s-a întâmplat ceva minunat.
„El vorbe te în vis, în vedeniile nop ii, atunci când somnul se las peste oameni
i când ei dorm în a ternutul lor. Atunci El d în tiin ri oamenilor i-i cutremur cu
ar rile Sale”, Iov 33:15,16.
Folose te în elept intervalul ce precede somnul. Asum i sentimentul dorin ei
împlinite i adormi în aceast stare. Noaptea, într-o lume dimensional mai larg , atunci
când somnul adânc se las peste oameni, ei v d i joac rolurile pe care mai târziu le
vor juca pe p mânt. i piesa este mereu în armonie cu ceea ce sinele lor dimensional
mai mari citesc i interpreteaz prin ei. Iluzia noastr de liber-arbitru este numai
necunoa tere a cauzelor care ne fac s ac ion m.
Senza ia care domin mintea omului pe când acesta adoarme, de i fals , se va
înt ri în fapt. Asumarea sentimentului dorin ei împlinite în momentul trecerii în lumea
somnului este comanda ce lanseaz acest proces de întrupare spunând st rii noastre,
„Fii aievea”. În acest fel devenim, printr-un proces firesc, ceea ce dorim s fim.
i pot spune zeci de experien e personale în care p rea imposibil s merg
într-un loc dar, a ezându-m mental în locul acela pe când adormeam, împrejur rile se
schimbau rapid, silindu-m parc s merg într-acolo. Am c torit peste m ri i ri
ezându-m numai noaptea în pat i dormind ca i când dormeam acolo unde voiam
fiu. Cu trecerea zilelor, lucrurile începeau s se modeleze în armonie cu acea
asump ie i tot ce trebuia s se întâmple pentru a-mi aranja c toria se întâmpla.
Iar eu, în ciuda mea parc , trebuia s m preg tesc s plec spre locul în care îmi
asumasem c eram când m îndreptam spre adâncul somnului.
Pe m sur ce se ridic norul, asum c sunt acum omul care vreau s fiu, sau c
sunt deja în locul pe care mi-ar pl cea s -l vizitez. Dorm în acel loc acum. Apoi, via a
trunde în tabernacul, p trunde în mediul meu i îmi rearanjeaz mediul peste m ri i
peste ri i îl rearanjeaz în asem narea asump iei mele. Nu are nimic de-a face cu
oameni umblând printr-un de ert fizic. Întreaga lume larg din jurul t u e acel de ert.

31. Din leag n i pân -n mormânt, tu i eu umbl m de parc am umbla prin de ert.
Dar avem un tabernacul viu în care locuie te Dumnezeu, i este acoperit cu un nor care
se poate ridica i se ridic atunci când mergem la culcare ori suntem într-o stare
apropiat somnului. Nu neap rat în dou zile, se poate ridica în dou minute. De ce
i-au dat dou zile? Dac devin acum omul care vreau s fiu, pot deveni nemul umit
mâine. Ar trebui s las m car o zi înainte de a hot rî s merg mai departe.
Biblia spune în dou zile, o lun sau un an: oricând hot ti s mergi mai
departe cu acest tabernacul, las norul s se ridice. Cum se ridic , începi s te mi ti
într-acolo unde e norul. Norul e pur i simplu haina con tien ei tale, asump ia ta. Unde
ezi con tien a, nu trebuie s i iei trupul fizic; graviteaz într-acolo chiar i în ciuda
ta. Se întâmpl lucruri care te împing s te îndrep i în direc ia unde s luie ti
con tient.
„În casa Tat lui Meu multe loca uri sunt. Iar de nu, v-a fi spus. M duc s v
tesc loc. i dac M voi duce i v voi g ti loc, iar i voi veni i v voi lua la Mine, ca
fi i i voi unde sunt Eu.” Ioan 14:2,3
Multele loca uri sunt st rile nenum rate dinl untrul min ii tale, c ci tu e ti casa
lui Dumnezeu. În casa Tat lui Meu sunt nenum rate concepte de sine. Nu ai putea în
toat ve nicia s epuizezi ce e ti tu capabil de a fi.
Dac stau lini tit aici i asum c sunt altundeva, m-am dus s preg tesc un loc.
Dar dac -mi deschid ochii, biloca ia pe care am creat-o dispare i eu sunt înapoi aici în
forma fizic pe care am l sat-o în urma mea când m-am dus s preg tesc un loc. Dar
am preg tit locul oricum i, în timp, voi locui acolo fizic.
Nu trebuie s te preocupe c ile i mijloacele ce vor fi angajate pentru a te muta
prin spa iu într-acel loc unde ai mers mental i l-ai preg tit.
Stai doar lini tit, indiferent unde te-ai afla, i descrie- i-l cât mai realist.
Dar te avertizez, nu trata asta cu u urin , fiindc sunt con tient de ceea ce va
aduce acelora care o vor lua în joac . Am tratat-o i eu cu prea mult u urin odat ,
numai pentru c voiam s plec departe din cauza vremii de afar . Era miezul iernii în
New York, i atât de mult am vrut s fiu în climatul cald al Indiilor, încât am dormit
într-o noapte ca i când a fi dormit pe sub palmieri. A doua zi, când m-am trezit, era în
continuare cât se poate de iarn . Nu aveam de gând s merg în Indii în acel an, dar au
sosit ve ti tulbur toare, care m-au silit s fac acea c torie. Era în toiul r zboiului,
când vasele erau scufundate în stânga i în dreapta, dar m-am îmbarcat din New York
la 48 de ore dup ce am primit tirile.
Era singurul mod de a ajunge în Barbados, i am ajuns chiar la timp pentru a-mi
vedea mama i a-i spune un tri-dimensional „adio”.

32. În ciuda faptului c nu aveam nicio inten ie de a merge, Sinele mai profund a
vegheat unde s-a coborât norul. L-am a ezat în Barbados i acest tabernacul (trupul
meu) a trebuit s mearg i s fac acea c torie pentru a împlini porunca, „Tot locul
pe care vor c lca t lpile picioarelor voastre, îl voi da vou ” [Iosua 1:3]. Oriunde se
opre te norul în de ert, acolo î i faci i tu tab ra.
Am plutit pe vas la miezul nop ii dinspre New York f nici un gând la
submarine ori altceva. Trebuia s merg. Lucrurile s-au întâmplat într-un fel pe care nu
l-a fi putut eu n scoci.
Te avertizez, deci, nu trata lucrul acesta cu u urin . Nu spune, „Voi încerca s
pun în Labrador, doar ca s v d dac func ioneaz ”. Vei merge în Labradorul t u i
apoi te vei minuna de ce mai vii oare la cursurile astea. Va func iona, dac vei îndr zni
i asumi sentimentul dorin ei tale împlinite când mergi la culcare.
Controleaz i dispozi iile atunci când te culci. Nu pot g si o modalitate mai
bun de a descrie aceast tehnic decât s -i spun „vis treaz controlat”. Într-un vis
[obi nuit] pierzi controlul, dar încearc s i precezi somnul cu un vis treaz complet
controlat, intrând în acesta a a cum faci în visurile [obi nuite], c ci într-un vis e ti
întotdeauna foarte predominant, întotdeauna tu joci rolul. E ti mereu un actor într-un
vis, nu e ti niciodat publicul. Când ai un vis treaz controlat, e ti actor i intri în scena
visului controlat. Dar nu o f cu prea mult u urin , c ci mai apoi va trebui s rejoci
fizic acea scen în lumea tri-dimensional .
Acum, înainte de a intra în momentul nostru de t cere, este ceva ce trebuie s
clarific, i anume în privin a efortului despre care am vorbit asear . Dac este vreun
motiv pe toat lumea asta pentru care oamenii e ueaz , atunci e acela pentru c nu
sunt con tien i de o lege pe care psihologii de azi o numesc legea efortului invers.
Când î i asumi sentimentul dorin ei tale împlinite, o faci cu minimum de efort.
Trebuie s controlezi direc ia mi rilor aten iei tale. Dar trebuie s o faci cu minim de
efort. Dac depui efort în control, i o for ezi într-o anumit direc ie, nu vei ob ine
rezultate. Vei ob ine rezultate contrare, oricare ar fi acestea.
Iat de ce insist m în a stabili bazele biblice ale somnului adamic. Acela este
primul act creativ, i nu exist nicio consemnare c el s-a mai trezit vreodat din acest
somn profund.
Cât doarme el, crea ia înceteaz .
i schimbi viitorul cel mai bine atunci când ai control asupra gândurilor tale,
într-o stare apropiat somnului, fiindc atunci efortul este redus la minimum. Aten ia
ta pare a fi complet relaxat i atunci trebuie s exersezi men inerea aten iei tale în
acel sentiment, f a folosi for a i f a folosi efort.

33. Nu crede nici pentru un moment c puterea voin ei e cheia. Când îl eliberezi pe
Baraba i devii identificat cu Iisus, nu te for ezi s fii El, te imaginezi a fi El. Asta e tot
ceea ce faci.
Acum, apropiindu-ne de partea esen ial a serii, intervalul dedicat rug ciunii,
îng duie-mi din nou s limpezesc tehnica. S tii ce vrei. Apoi construie te un singur
eveniment, un eveniment care implic împlinirea dorin ei tale. Rezum evenimentul
la un singur gest.
De exemplu, dac aleg ca eveniment strângerea mâinii unui om, atunci acesta e
singurul lucru pe care îl fac. Nu i-o strâng, apoi aprindem o igar i mai facem o mie de
alte lucruri. Pur i simplu imaginez c strângem mâinile în realitate i fac asta iar i iar i
iar pân ce actul imaginar are sentimentul realit ii.
Evenimentul trebuie întotdeauna s sugereze împlinirea dorin ei. Construie te
întotdeauna un eveniment pe care crezi c îl vei petrece firesc imediat ca urmare a
împlinirii dorin ei tale. Tu hot ti ce eveniment vrei s produci cu adev rat.
Exist înc o tehnic pe care i-am dat-o seara trecut . Dac nu te po i
concentra asupra gestului, dac nu te po i ghemui în scaunul t u i s crezi c e ti
altundeva ca i când altundeva ar fi aici, atunci f asta: Redu ideea, condenseaz-o
într-o singur fraz simpl ca „Ce minunat!”, sau „Mul umesc!”, sau „În sfâr it!”, sau
„E gata!”.
N-ar trebui s fie mai mult de trei cuvinte. Ceva ce implic faptul c dorin a este
deja împlinit . „Ce minunat!”, sau „Mul umesc!” implic asta cu siguran . Astea nu
sunt toate expresiile pe care le-ai putea folosi. Inventeaz una din propriul t u
vocabular, care crezi tu c e mai potrivit . Dar f -o foarte, foarte scurt i întotdeauna
folose te o fraz care implic realizarea ideii.
Când ai fraza în minte, ridic norul. Las norul s se înal e inducându- i starea
care se apropie de somn. Pur i simplu începe s i imaginezi i s sim i c i-e somn,
i în aceast stare, asum i sentimentul dorin ei împlinite. Apoi repet fraza iar i
iar, ca pe un cântec de leag n. Oricare ar fi fraza, las-o s insinueze c asump ia ta
este adev rat , c e concret , c e deja un fapt i tii foarte bine asta.
Relaxeaz -te doar i intr în sentimentul de a fi într-adev r ceea ce vrei s fii.
când-o, p trunzi în Ierihon cu spionul t u, care are puterea s i ofere aceasta. Îl
eliberezi pe Baraba i Îl osânde ti pe Iisus la r stignire i înviere. Rejoci toate aceste
pove ti dac începi acum s dai drumul i s intri în sentimentul de a fi de fapt tot ce
vrei s fii. Acum ne putem duce...
PERIOADA DE T CERE...
**************

34. Dac mâinile- i sunt uscate, dac gura i-e uscat la sfâr itul acestei medita ii,
acest lucru e dovad sigur c ai reu it s ridici norul. Ce ai f cut cât norul era ridicat e
numai i numai treaba ta. Dar ai ridicat norul dac mâinile î i sunt uscate.
i voi spune despre un alt fenomen care e foarte ciudat i unul pe care nu îl pot
analiza. Se întâmpl dac p trunzi într-adev r în adânc. Vei descoperi la trezire c ai
cea mai activ pereche de rinichi din lume. Am discutat asta cu doctori i nici ei nu pot
explice.
Alt lucru pe care l-ai putea observa în medita ie este o minunat lumin
albastr lichid . Cel mai apropiat lucru de pe p mânt cu care o pot asemui este alcoolul
arzând. tii, când pui alcool peste budinca de prune la Cr ciun i îi dai foc, pl cuta
paie albastr lichid care înv luie budinca pân ce o stingi. Acea flac este cel mai
apropiat lucru de lumina albastr ce apare pe fruntea omului în medita ie.
Nu fi nec jit. O vei cunoa te atunci când ai s-o vezi. E ca dou nuan e de
albastru, un albastru mai închis i unul mai deschis în continu mi care, exact ca
alcoolul aprins, care e altfel decât flac ra unui jet de gaz. Aceast flac e vie, a a cum
spiritul ar fi viu.
Un alt lucru care i-ar putea ap rea a a cum mi-a ap rut mie: vei vedea pete în
fa a ochilor.
Nu sunt pete de la ficat, a a cum i-ar spune unii care nu tiu nimic despre asta.
Acestea sunt lucru oare ce plutesc în spa iu ca o plas , cercule e legate laolalt . Încep
cu o singur celul i vin în grupuri în tipare geometrice diferite, ca viermi, ca remorci,
i toate î i plutesc peste tot prin fa . Când închizi ochii, înc le vezi, dovedind c ele nu
sunt afar , sunt înl untru.
Când începi s te extinzi în con tien , vin toate lucrurile astea. Ar putea fi
fluxul t u sanguin concretizându-se printr-un truc ciudat de-ale omului pe care omul
nu prea îl în elege. Nu neg c ar fi fluxul t u sanguin f cut vizibil, dar nu fi nec jit
crezând c sunt pete de la ficat ori vreo alt aiureal pe care i-ar spune-o oamenii.
Dac aceste variate fenomene vin la tine, nu gândi c faci ceva gre it. Este
expansiunea fireasc , natural care vine la to i cei care se suie în remorc i încearc s
dezvolte gr dina Ghetsimani.
Din clipa în care începi s i disciplinezi mintea observându- i gândurile i
veghindu- i-le de-a lungul zilei, devii poli aiul gândurilor tale. Refuz s intri într-o
conversa ie ce e nepl cut , refuz s ascul i atent orice bârf .
Începe s construie ti în ochiul min ii tale viziunea fecioarei neprih nite mai
degrab decât viziunea fetei mari i proaste. Ascult numai la lucrurile care- i aduc
bucurie atunci când le auzi.

35. Nu- i pleca urechea la cele care nu sunt vrednice de iubit, cele pe care atunci
când le auzi ai vrea s nu le fi auzit. Asta e ascultare i vedere de lucruri „f de
untdelemn în candel ”, sau f bucurie în sufletul t u.
Sunt dou feluri de fecioare în Biblie: cinci de minte i cinci în elepte
[Matei 25:1-12]. În clipa în care devii fecioara în eleapt , ori încerci m car s devii, vei
vedea toate acestea întâmplându-se. Vei vedea aceste lucruri i- i vor de tepta
interesul într-atât încât nu vei mai avea timp pentru prostii, atât de dragi multor
oameni. Sper c nici nu ai timp. Fiindc nimeni nu ar trebui s se identifice cu aceast
rea lucrare i înc s se mai bucure discutând despre altele nevrednice de laud .
Lec ia 3 - GÂNDIREA CVADRI-DIMENSIONAL
Sunt de fapt dou perspective asupra lumii pe care le posed fiecare om, i
povestitorii antici erau deplin con tien i de aceste dou perspective. Ei numeau una
„mintea trupeasc ” i pe cealalt „mintea lui Hristos”.
Recunoa tem aceste dou centre de gândire în afirma ia: „Omul firesc nu
prime te cele ale Duhului lui Dumnezeu, c ci pentru el sunt nebunie i nu poate s le
în eleag , fiindc ele se judec duhovnice te”, 1Corinteni 2:14
Pentru mintea „fireasc ”, realitatea este limitat la imediatul numit acum; chiar
acest moment pare a con ine întreaga realitate, tot restul fiind ireal. Pentru mintea
fireasc , trecutul i viitorul sunt pur imaginare. Cu alte cuvinte, trecutul meu, când
folosesc mintea fireasc , este numai o imagine a memoriei despre lucrurile care au
fost. i pentru focarul limitat al min ii fire ti, carnale sau trupe ti, viitorul nu exist .
Mintea fireasc nu crede c ar putea revizita trecutul i c l-ar putea vedea ca pe ceva
ce e actual, ceva obiectiv i concret în sine, a a cum nu crede nici c viitorul exist .
Pentru mintea christic , mintea spiritual [„duhovniceasc ”], pe care o vom
numi în limba noastr focar cvadri-dimensional, trecutul, prezentul i viitorul min ii
fire ti sunt un întreg actual. Include întreaga varietate de impresii senzoriale pe care
omul le-a întâlnit, le întâlne te i le va întâlni.
Singurul motiv pentru care tu i cu mine func ion m a a cum o facem în zi de
azi, f a fi con tien i de mai-larga perspectiv , este din simplul motiv c suntem
creaturi ale obi nuin ei, iar rutina ne face complet orbi la ceea ce altfel ar trebui s
vedem; dar obi nuin a nu e lege. Func ioneaz ca i când ar fi cea mai irezistibil for
din lume, i totu i, nu e lege.

36. Putem crea o nou abordare a vie ii.
Dac am petrece câteva minute în fiecare zi retr gându-ne aten ia din regiunea
senza iei i concentrând-o pe o stare invizibil , am deveni în timp con tien i de aceast
mai-larg lume, aceast lume dimensional mai larg . Starea contemplat este acum o
realitate concret , dislocat în timp.
În aceast sear , întorcându-ne la Biblia noastr , judec tu însu i unde stai în
evolu ia ta actual .
**************
Prima noastr poveste din aceast sear este din capitolul 5 al Evangheliei lui
Marcu. În acest capitol sunt trei pove ti spuse de parc ar fi experien e separate ale
personajelor principale.
În prima poveste, ni se spune c Iisus d peste un nebun, un om gol care tr ia
într-un cimitir i se ascundea printre morminte. Acest om Îi cere lui Iisus s nu scoat
din el demonii care îl chinuiau.
„C ci îi zicea [Iisus lui], ‚Ie i duh necurat din omul acesta’”, Marcu 5:8.
Vas zic Iisus scoate duhurile, ca acestea s se poat distruge acum, i g sim pe
acest om îmbr cat i cu mintea senin , pentru prima dat , ezând la picioarele
Înv torului.
Vom afla sensul psihologic al acestui capitol schimbând numele Iisus cu cel de
ra iune luminat sau gândire cvadri-dimensional .
Mergând mai departe în acest capitol, ni se spune c Iisus d acum peste „unul
din mai-marii sinagogilor, anume Iair” [5:22], i acest Iair mai-mare preot al sinagogii
are o fiic ce era pe moarte. Fata are 12 ani i el Îi cere lui Iisus s vin s o scape.
Iisus Se învoie te i, în timp ce Se îndreapt spre casa marelui preot, o femeie
din pia Îi atinge haina. „ i îndat , cunoscând Iisus în Sine puterea ie it din El,
întorcându-Se c tre mul ime, a întrebat: Cine s-a atins de Mine?”, Marcu 5:30.
Femeia care fusese vindecat de o curgere de sânge pe care o avea de 12 ani a
rturisit c ea Îl atinsese. „Iar El i-a zis: Fiic , credin a ta te-a mântuit, mergi în pace i
fii s toas de boala ta!”, Marcu 5:34.
Mergând mai departe spre casa marelui preot, I se spune c fata era de-acum
moart i nu mai era necesar s Se duc pân acolo. Nu mai e doar bolnav , ci moart .
„Dar Iisus, auzind cuvântul ce s-a gr it, a zis mai-marelui sinagogii: Nu te teme.
Crede numai”, Marcu 5:36.
i intrând, le-a zis: De ce v tulbura i i plânge i? Copila n-a murit, ci doarme”,
Marcu 5:39.

37. La care, mul imea L-a luat în râs, dar Iisus, închizând u ile i l sându-i pe cei ce
nu credeau afar , i-a luat cu Sine în cas pe discipolii S i i pe tat l i mama fetei
moarte.
Au intrat în camera unde era aceasta întins . „ i apucând pe copil de mân , i-a
gr it: Talita kumi, care se tâlcuie te: Fiic , ie zic, scoal -te!”, Marcu 5:41.
i îndat s-a sculat copila i umbla, c ci era de doisprezece ani. i s-au mirat
îndat cu uimire mare. Dar El le-a poruncit, cu st ruin , ca nimeni s nu afle de
aceasta. i le-a zis s -i dea copilei s m nânce”, Marcu 5:42,43.
Tu e ti, a a cum stai aici, înf at în acest capitol 5 al lui Marcu. Un cimitir are
un singur rost: este un pomelnic al celor mor i. Tr ie ti tu în trecutul mort?
Dac tr ie ti printre mor i, prejudec ile tale, supersti iile tale i falsele tale
credin e pe care le ii în via sunt pietrele de morminte dup care te ascunzi. Dac
refuzi s le dai drumul, e ti la fel de nebun ca nebunul biblic ce î i ap ra nebunia în fa a
ra iunii luminate. Nu e nicio diferen . Dar ra iunea luminat nu poate ap ra
prejudec ile i supersti iile de n vala logicii.
Nu exist om în lumea asta ce are o prejudecat , indiferent de natura acestei
prejudec i, i care s o poat sus ine în lumina logicii. Spune-mi c e ti împotriva unei
anume na iuni, unui anume „ism” [-ÍSM suf. „doctrin ”, „sistem”, „curent”,
„profesiune”, „stare de fapt”], un anume orice – nu-mi pas care anume – nu î i po i
expune acea credin a ta luminii ra iunii i aceasta s stea în picioare. Ca s o po i ine
vie în lumea ta, trebuie s o ii ascuns de ra iune. Nu o po i analiza ra ional i ea s
mân în picioare. Când acest focar cvadri-dimensional vine i- i arat o nou
abordare a vie ii i- i scoate din mintea ta proprie toate acele lucruri care te chinuiau,
atunci e ti cur at i îmbr cat i întreg la minte. i stai la piciorul în elegerii, sau la
picioarele Înv torului.
Îmbr cat de-acum i în toate min ile, po i învia mor ii. Care mor i? Copila din
poveste nu e o copil . Copila este ambi ia ta, dorin a ta, visele neîmplinite ale inimii
tale. Aceasta e copila din casa min ii omului.
Fiindc , dup cum am afirmat mai devreme, întreaga pies a Bibliei este una
psihologic . Biblia nu face trimiteri de niciun fel la vreo persoan care ar fi existat
vreodat , sau la vreun eveniment care s-ar fi petrecut pe p mânt. Toate pove tile
biblice se desf oar în mintea omului individual.
În aceast poveste, Iisus este intelectul trezit al omului. Când mintea ta
func ioneaz în afara razei sim urilor tale, când mintea ta este vindecat de toate
fostele limit ri, atunci nu mai e ti omul nebun; dar e ti aceast prezen personificat
drept Iisus, puterea ce poate învia dorurile inimii omene ti.

38. ti femeia cu o curgere de sânge acum. Ce e curgerea de sânge? Un pântec
supurant nu e un pântec productiv. Avea curgerea aceea de 12 ani, era incapabil de a
purta rod. Nu- i putea da form dorin ei din cauza curgerii de sânge. i se spune c a
salvat-o, sau a mântuit-o credin a ei. Cum pântecul se închide, poate da form
semin ei, ori ideii.
Cum mintea î i este cur at de fostul t u concept de Sine, î i asumi c e ti
ceea ce vrei s fii i, r mânând credincios acestei asump ii, dai form asump iei tale
sau învii copila. E ti femeia cur at de curgerea de sânge i te îndrep i spre casa
copilei moarte.
Copila sau starea pe care o dore ti este acum conceptul fixat despre tine. Dar
acum, asumându-mi c sunt ceea ce doream mai devreme s fiu, nu pot continua s
doresc ceea ce sunt con tient c sunt. Deci nu discut despre asta. Nu discut cu nimeni
despre ceea ce sunt. Este limpede pentru mine c sunt ceea ce voiam s fiu, încât
umblu ca i când a fi.
ind ca i când sunt ceea ce mai devreme voiam numai s fiu, lumea mea a
focarului limitat nu vede acel lucru i crede c nu-l mai doresc. Copila e moart în
lumea lor; dar eu, cel care cunosc legea, spun, „Copila n-a murit”. Copila nu a murit, ci
doarme. O trezesc acum. Eu, prin asump ia mea, trezesc i fac vizibil în lumea mea
ceea ce asum, c ci asump iile sus inute trezesc invariabil ceea ce afirm .
Închid u a. Care u ? U a sim urilor mele. Pur i simplu închid complet în
afar tot ce mi-ar ar ta sim urile mele. Neg eviden a sim urilor mele. Întrerup
ra iunea limitat a omului firesc i p esc în aceast afirma ie îndr znea c sunt
ceea ce sim urile mele neag .
Cu u a sim urilor închis , ce iau în acea stare disciplinat ? Nu iau pe nimeni în
acea stare în afara p rin ilor copilei i a ucenicilor mei. Închid u a în nasul mul imii
batjocoritoare ce râde.
Nu mai am nevoie de confirm ri. Neg complet eviden a sim urilor mele i nu
discut dac asump ia mea e posibil sau nu.
Cine sunt p rin ii? Am descoperit c tat l-mama întregii crea ii este EU SUNT-ul
omului. Con tien a omului este Dumnezeu. Sunt con tient de stare. Sunt tat l-mama
tuturor ideilor mele i mintea mea r mâne fidel acestui nou concept de Sine. Mintea
mea e disciplinat . Iau în acea stare ucenicii i închid în afara acelei st ri orice ar
putea-o nega.
Acum, copila, neajutat de un om, este înviat . Condi ia pe care am dorit-o i
am asumat c o aveam devine concretizat înl untrul lumii mele i poart m rturie
puterii asump iei mele.

39. Judec tu, nu te judec eu. Fie tr ie ti acum în trecutul mort, fie tr ie ti ca
femeia c reia i se oprise hemoragia. Ai putea s -mi r spunzi hot rât, dac te-a
întreba, „Crezi acum c tu, f ajutorul altora, trebuie numai s i asumi c e ti ceea
ce vrei s fii pentru a face adev rat acea asump ie în lumea ta? Sau crezi c trebuie
mai întâi s îndepline ti anumite condi ii impuse ie de c tre trecut, c trebuie s fii de
un anume fel, un anume ceva”?
Nu sunt critic la adresa anumitor biserici ori grupuri, dar sunt dintr-aceia care
cred c oricine e în afara bisericii sau grupului lor nu e înc mântuit. Eu m-am n scut
protestant. Vorbe ti cu un protestant, î i va spune c e un singur fel de cre tini,
protestan ii. Vorbe ti cu un catolic, oh, nimic nu e cre tin pe lume în afara catolicilor.
Vorbe ti cu un evreu i cre tinii sunt dintr-odat gâni iar evreii, cei ale i. Vorbe ti cu
un mahomedan, evreii i cre tinii sunt „necredincio ii”. Vorbe ti cu altul i acela e cel
perfect. Nu conteaz cu cine vorbe ti, dar acela e întotdeauna cel ales.
Dac crezi c trebuie s fii unul dintre ace tia pentru a fi mântuit, e ti înc un
om nebun ascunzându-se pe dup aceste supersti ii i aceste prejudec i ale trecutului,
i implori s nu fii cur at.
Unii îmi vor spune, „Nu-mi cere s renun la credin a mea în Iisus-omul, ori în
Moise omul, ori în Petru, omul. Când îmi ceri s renun la credin a mea în aceste
personaje, pur i simplu îmi ceri prea mult. Las -mi credin ele astea, fiindc ele îmi
aduc alinare. Pot s cred c ei au tr it pe p mânt i în acela i timp s urmez
interpret rile tale psihologice ale acestor istorisiri”.
Iar eu spun, „Ie i din trecutul mort. Ie i din cimitirul acela i umbl cunoscând
tu i Tat l t u una sunte i, iar Tat l t u, C ruia oamenii îi spun Dumnezeu, este
propria ta Con tien ”.
Aceasta este singura lege creativ din lume.
De ce anume suntem con tien i a fi? De i nu- i po i vedea obiectivul cu focarul
limitat al min ii tale tri-dimensionale, e ti acum ceea ce i-ai asumat c e ti. Mergi
înainte în asump ia aia i r mâi credincios ei.
Timpul în dimensiunea asta a fiin ei tale bate încet i s-ar putea, chiar i dup
ce i-ai concretizat asump ia, s nu- i aminte ti c a fost o vreme când aceast realitate
actual a fost numai o atitudine a min ii. Din cauza încetei treceri de aici a timpului,
adesea nu reu ti s vezi rela ia dintre natura ta l untric i lumea exterioar ce-i
aduce m rturie.
Judec tu asupra locului pe care-l ocupi acum în acest al cincilea capitol al lui
Marcu. Înviezi tu copila moart ? Înc ai nevoie s i se închid acel pântec al min ii?
Curge înc , neputând astfel fi roditor? E ti acum nebunul ce tr ie te în trecutul mort?
Numai tu po i judeca i r spunde acestor întreb ri.
**************

40. Acum ne întoarcem spre o poveste din cel de-al 5-lea capitol al Evangheliei lui
Ioan. Aceasta v va ar ta cât de frumos exprimau povestitorii antici cele dou
perspective distincte asupra lumii – una, focarul tri-dimensional limitat, i cea de-a
doua, focarul cvadri-dimensional.
Aceast poveste ne înf eaz un b rbat neputincios care e vindecat rapid.
Iisus vine într-un loc numit Vitezda [Bethesda], care prin defini ie înseamn Casa celor
Cinci Pridvoare. Pe aceste cinci pridvoare se afl nenum ra i neputincio i – „orbi,
chiopi, usca i” [5:3] i al ii. Conform tradi iei, la o vreme anume, un înger cobora i
tulbura apa care era lâng aceste cinci pridvoare. Cum îngerul tulbura apa, cel dintâi
care intra dup tulburarea aceasta era întotdeauna vindecat. Dar numai cel dintâi, nu
i ceilal i. Iisus, v zând un om ce era chiop înc din pântecele maicii sale, îi spune,
„Voie ti s te faci s tos?”, Ioan 5:6.
„Bolnavul I-a r spuns: Doamne, nu am om, care s m arunce în sc ld toare,
când se tulbur apa; c , pân când vin eu, altul se coboar înaintea mea”, Ioan 5:7.
„Iisus i-a zis: Scoal -te, ia- i patul t u i umbl ”, Ioan 5:8.
i îndat omul s-a f cut s tos, i-a luat patul i umbla. Dar în ziua aceea era
sâmb ” [s rb toare, „Sabatul”], Ioan 5:9.
Cite ti aceast poveste i te gânde ti c un om misterios care posed puteri
miraculoase a spus brusc unui chiop, „Scoal -te i umbl ”. Nu pot repeta suficient de
des c povestea, chiar i atunci când prezint individualit i nenum rate, are loc
înl untrul min ii omului individual.
Sc ld toarea este con tien a ta. Îngerul este o idee, numit mesager al
Domnului [5:4].
Con tien a fiind Dumnezeu, când ai o idee, între ii un înger. În clipa în care e ti
con tient de o dorin , sc ld toarea ta a fost tulburat . Dorin a tulbur mintea omului.
A vrea ceva înseamn a fi tulburat.
Exact în momentul în care ai o ambi ie, ori un obiectiv l murit, sc ld toarea a
fost tulburat de îngerul care era dorin a. i se spune c cel dintâi care intr în
sc ld toarea tulburat este întotdeauna vindecat.
Cei mai apropia i mie tovar i din lumea asta, so ia mea i feti a mea, sunt
pentru mine, când m adresez lor, „persoana a doua”. Trebuie s -i vorbesc so iei mele
prin „tu”. Trebuie s vorbesc oricui, indiferent cât de apropia i îmi sunt, prin „tu e ti
tu”. i dup aceea, a treia persoan , „el este”. Exist o singur persoan în lumea asta
cu care pot folosi persoana întâi prezent i aceea sunt eu însumi. „Eu sunt” poate fi
spus numai despre mine, nu poate fi spus despre altul.
adar, când sunt con tient de vreo dorin c-a vrea s fiu ceva, dar aparent
nu sunt, sc ld toarea fiind tulburat , cine poate intra în sc ld toare înaintea mea?