1. Conferinţa anuală ABRM
„Biblioteca mai mult decât biblioteca:
integrare, inovare şi informaţie pentru toţi”
Secţiunea „Biblioteci Universitare şi Specializate”
„Biblioteca universitară: creativitate şi inovaţie în organizarea şi
diseminarea informaţiei”
Crearea spaţiului informaţional academic unic -
soluţie eficientă
pentru organizarea şi diseminarea informaţiei
ELENA HARCONIŢA, director ,
Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat “Alecu Russo”
ECATERINA ZASMENCO, director, BCU USM
LIUBOVI KARNAEVA, director
Biblioteca Ştiinţifică a USMF “NicolaeTestemiţanu”

2.  Reformarea învăţămîntului superior,
implementarea tehnologiilor educaţionale
moderne, optimizarea procesului de
cercetare în instituţiile de învăţămînt
superior pot fi realizate cu succes doar în
contextul existenţei unor infrastructuri
informaţionale avansate, existenţei unui
spectru larg de resurse informaţionale şi a
unui grad sporit al culturii informaţiei a
subiecţilor implicaţi în procesul
educaţional. Este vorba de existenţa unui
mediu informaţional adecvat necesităţilor
unei instituţii de învăţămînt profesional
superior. Elementul structural de bază al
acestui mediu îl constituie Biblioteca
Universitară.

3.  Reţeaua bibliotecilor instituţiilor de
învăţământ superior de stat din
Republica Moldova este alcătuită din
15 biblioteci universitare. Pentru a
cunoaşte evoluţia acestora din
perspectiva actualizării resurselor
informaţionale şi a utilizării lor
propunem atenţiei dvs în continuare
unii indicatori statistici raportaţi timp de
3 ani de 12 biblioteci. Anual aceste
instituţii deservesc peste 100 000 de
utilizatori, care înregistrează circa 3
milioane de intrări şi împrumută peste

4. UTILIZATORI, UTILIZAREA ŞI ACTUALIZAREA
COLECŢIILOR
Număr de
Număr de Număr de
Număr documente
Perioada intrări documente
utilizatori achiziţionate
(vizite) împrumutate
(volume/titluri)
2008 112 952 3 178 617 6 005 090 83 701
2009 110 315 3 070 719 5 362 254 68 520
2010 103 256 2 731 418 5 160 981 65 331 / 14 739

5.  În ce măsură actualizarea colecţiilor
răspunde necesităţilor crescînde şi foarte
variate ale studenţilor şi cadrelor didactice
? Diagramele prezentate în continuare
demonstrează elocvent o descreştere
vădită a noilor achiziţii atît cantitativ cît şi
calitativ. Per fiecare utilizator se procură
anual nu mai mult de 0,6 u.m., la fiecare
titlu - în medie 4 ex. Fiecare student
intră în biblioteca universitară doar de 26
de ori pe an, el împrumută la domiciliu şi
consultă în săli de lectură cîte 48 – 50 de
documente. Dar de ce ne-ar vizita mai
des, ce le putem propune noi din
colecţiile vîrsta cărora este chiar şi de 75
– 80 de ani ?

6. UTILIZATORI
25 000 2008
2009
23 209
22 197 2010
20 000 21 988 21 625
20 827 16 713 13 276
20 683 9 317
15 000 13 184
11 586 6 791
12 658 9 982 6 000
3 350
10 000
2 807 6 925 10 102 3 302
10 035 5 515 3 000 3 168
2 648 2 523
5 000 2 537 5 412 2 425
5 500 9 948 2 176
5 466 5 328 2 372 1 948
0

7. INTRĂRI (VIZITE)
1 000 000 2008
900 000 2009
901 467
2010
800 000
700 000 760 262 588 281
530 085
600 000 523 770 552 532
606 859
500 000 543 637 257 451
508 650 190 786
400 000 285 026
92 536 257 022 183 100 71 405 184 237
300 000 132 075 39 864
81 792 177 287 19 809 37 197
200 000 128 347 233 650 32 476
72 096 200 802 16 929 30 135
166 333 25 001
100 000 124 517 16 146
178 292 230 900
0

8. ÎMPRUMUTURI
1 600 000 2008
1 470 558 2009
1 400 000
1 411 678
2010
1 200 000 1 390 398
1 305 826
942 245 384 727
1 000 000
988 977 307 066
910 190
800 000
929 667 893 185 622 321 323 485 188 326
600 000 318 370 110 975
249 255 435 878 90 245 55 524
205 525 514 106 301 730
400 000 22 510 67 357 42 375
214 698 195 732 512 109
358 743 22 357 11 584
200 000
205 386 329 709 21 325
174 183
0

9. ACHIZIŢII ( EXEMPLARE / TITLURI )
Perioada
Denumirea instituţiilor
2008 2009 2010
Biblioteca AMTAP 1 399 1 375 1 579/374
Biblioteca Centrală USM 8 380 6 761 6 812/856
Biblioteca Republicană Agrară a USAM 3 466 1 762 2 877/943
Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a UTM 22 183 12 917 21 014/1 179
Biblioteca Ştiinţifică ASEM 6 855 4 356 4245/1 005
Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF
15 549 22 401 10 136/427
„N.Testemiţeanu”
Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de
14 105 10 967 9 867/5 769
Stat „A.Russo”, Bălţi
Biblioteca UPS „I.Creangă” 5 602 3 263 2 714 / 878
Biblioteca USEFS 1 009 542 917/354
Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul 1 486 871 1 669/1 153
Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 802 680 642/393
Departamentul Informaţional
2865 2 625 2 859/1 408
Biblioteconomic ULIM
TOTAL 83 701 68 520 65 331/14 739

10. ACHIZIŢII ( EXEMPLARE / TITLURI )
25 000 2008
2009
22 183 22 401 2010
20 000
21 044
14 105
15 000 15 549 10 967
8 380
6 812 9 867
6 761 12 917
10 000 5 602
3 466 6 855 10 136 2 865
2 877 3 263 1 669
1 579 4 356 1 009 802 2 859
1 762 2 714
5 000 1 399 917 1 486 680 2 625
1 375 4 245 542 871
642
0

11. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ
Intrări Număr Număr
Împrumuturi Achiziţii
(vizite) utilizatori împrumuturi
Perioada per per
per per per
utilizator utilizator
utilizator angajat angajat
2008 28.1 53.2 0.7 225 11 962
2009 27.8 48.6 0.6 231 11 242
2010 26,5 50,0 0,6 / 0,1 212 10 597

12. INTRĂRI (VIZITE) PER UTILIZATOR
60
2008
2009
50
54 2010
40 51 48
43
41 28
30 50 44
34
44 17 27
25 17 26
20 38 32 13 13
29 24 23 23 20
10 15 15 31 15
22 5 5 5 11
13 13 14
0

13. ÎMPRUMUTURI PER UTILIZATOR
160
2008
140 2009
139
2010
120
122
100
111
80 94 64
60 84
63 63 37 44 33
76 60
59 28
40 45 45 44 28 51 51 26
36 41 56
20 26 4 28
32 38 7 7 7 22
30 25
0

14. ACHIZIŢII PER UTILIZATOR
2,5
2008
2,3 2009
2010
2
1,9
1,5
1,5
1,1 1,1
1 1
1 0,6
0,6 1 1 1 0,7
0,5 0,5 0,9 0,6 0,5
0,5 0,5 0,4
0,4 0,4
0,5 0,6
0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,5
0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3
0

15.  Care sînt motivele unei atare situaţii?
Austeritatea financiară; optimizarea
cheltuielor prin reducerea alocaţiilor
financiare la achiziţii şi nu numai; preţurile
crescînde la producţia editorială, la
abonamente, orientarea spre resursele
informaţionale electronice de pe Internet.
Unii profesori recomandă: nu găseşti în
bibliotecă caută pe Internet. Şi ne bucură
faptul că la Chişinău se mai găsesc
studenţi care îşi dau seama că o instruire
de calitate nu se poate face de pe Internet
şi protestează solicitînd majorarea
bugetelor bibliotecilor pentru achiziţii.

16.  Analizînd, din acest punct de
vedere, condiţia bibliotecilor din
instituţiile de învăţămînt superior
din Republica Moldova putem
constata următoarele: În ultimii 20
de ani, din lipsa unei finanţări
adecvate, achiziţia resurselor
informaţionale (format tipărit şi
electronic) în bibliotecile
universitare este în descreştere atît
ca număr de documente cît şi de
titluri .

17.  Ţinem să menţionăm, în special,
posibilităţile extrem de limitate în vederea
achiziţionării resurselor informaţionale din
străinătate. Referindu-ne la resursele
informaţionale electronice (baze de date)
constatăm că doar 6 din 15 biblioteci
universitare sînt membri ai Consorţiului
REM (Resurse Electronice pentru
Moldova) prin intermediul căruia acestea
au acces la bazele de date EBSCO, care
acoperă într-o anumită măsură necesităţile
fiecărei biblioteci, bibliotecile neavînd
posibilităţi financiare de a procura baze de
date de profil.

18.  Excepţie ar fi cîteva biblioteci care datorită
colaborărilor internaţionale asigură accesul
la baze de date specializate: Biblioteca
Ştiinţifică Medicală USMF
“N.Testemiţeanu” (suportul Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii şi bibliotecilor
medicale din statul Carolina de Nord SUA)
beneficiază de 5 baze de date; Biblioteca
Ştiinţifică ASEM şi Biblioteca Ştiinţifică a
Universităţii de Stat “A.Russo” din Bălţi –
aflate pe post de Bibliotecă Depozitară şi
Bibliotecă Depozitară Regională a Băncii
Mondiale în republica Moldova au acces la
5 baze de date valoroase pentru viitorii
economişti. Ar mai şi alte exemple, dar
foarte puţine.

19.  La sfîrşitul anilor 80 ai sec. trecut
majoritatea bibliotecilor din Europa,
America, Japonia şi din alte ţări
dezvoltate realizau deja multe procese
şi servicii numai în sistem automatizat.
 Informatizarea a devenitit o necesitate ,
pe care au înţeles-o conducătorii de
toate nivelele, căci informatizarea
venea să modifice organizarea muncii,
să reducă timpul pentru realizarea
proceselor şi activităţilor bibliotecare,
să diminueze costurile, să reducă
redundanţele.

20.  Iar în Republica Moldova, în plină evoluţie a
Societăţii informaţionale şi a Cunoaşterii 5
biblioteci universitare continuă să aplice
tehnologii de bibliotecă în regim manual,
lipsind astfel utilizatorii de accesul operativ la
informaţii.
 Din sondajul realizat de secţiunea bibliotecilor
universitare în anul 2011 referitor la nivelul de
informatizare al bibliotecilor universitare din
R. Moldova, la care au participat 11
biblioteci, aflăm că ele deţin 340 de
calculatoare , inclusiv 21 de servere.
Componentele hardware-ului – calculatoarele
- 155 , inclusiv 8 servere şi echipamentele
periferice (scanerele, imprimantele, cititoarele
de barcod, dispozitivele audio) sînt depăşite.

21. RESURSE HARDWARE
(echipament tehnic destinat soft-ului de bibliotecă)
Servere
Computer
Nr. de computere
e care
Nr. total de Servere necesar pentru
corespun Computer
computere Nr. Servere care care nu constituirea/dez-
d e depăşite Echipament tehnic
Denumirea bibliotecii destinate total corespund corespund voltarea Note
cerinţelor moral şi adiacent necesar
soft-ului de de cerinţelor cerinţelor sistemului
tehnice tehnic
bibliotecă server tehnice ale tehnice automatizat al
ale
e soft-ului ale soft- bibliotecii
soft-ului
ului
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Imprimante-10
Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Scanere-5
120 110 60 4 2 2 160
Stat ”A.Russo” , mun. Bălţi Scanere de bare-
15 Plotter-1
Scaner-3 Sunt
Imprimante lazer-5 necesare
BCU “USM” 38 25 13 1 1 - 50 Imprimante 2 servere
matriciale-5
Cititor barcode-10
Biblioteca Ştiinţifică Medicală USMF Scanere-6
13 4 9 2 0 2 22
“Nicolae Testemiţanu” Imprimante-4
Biblioteca Republicană Ştiinţifică Scanere-2
13 13 16 2 1 1 40
Agricolă a “UASM” Imprimante-3
Scanere Cerinţele
Scanere bar-cod faţă de
Imprimante server şi
Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de
33 33 0 2 2 0 100 staţiile de
Studii Economice
lucru
corespund
Tinlib-ului
Scanere
performante-2
Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a
45 30 23 3 1 2 20 Imprimantă pentru
Universităţii Tehnice a Moldovei
permise/cititor-1
Scaner bar-cod-10
Biblioteca Universităţii Pedagogice Scaner bar-cod-4
34 34 4 2 2 - 30
de Stat “Ion Creangă”
Scanere
Departamentul Informaţional
25 15 10 2 1 1 25 Scanere bar-cod
Biblioteconomic ULIM
Imprimante etc.
Biblioteca Universităţii Cooperatist-
19 19 6 1 1 - 30
Comerciale din Moldova (UCCM)
Biblioteca Universităţii de Stat “B. P. Imprimanta fişe,
0 0 14 2 - - 10
Haşdeu” din Cahul Catalog tradiţional
TOTAL 340 283 155 21 10 8 527

22. Doar 7, nici 50 % din toate bibliotecile
universitare, dispun de softuri integrate
de bibliotecă: 4 – funcţionează în baza
software Tinlib şi 3 - QSeries. Nici una
din biblioteci nu este automatizată
integral, fiind implementate doar
modulele Achiziţii, Catalogare, OPAC
(Catalog electronic pentru utilizatori).
Unele biblioteci nu dispun de număr
suficient de licenţe (locuri de muncă
pentru bibliotecari şi puncte de acces
pentru utilizatori). Sînt 158, trebuie 231.

23. SOFTWARE
Denumirea
Nr. de Nr. de Existenţa
soft-ului
Denumirea bibliotecii licenţe licenţe WEB Note
utilizat
existente necesare OPAC
(versiunea)
1 2 3 4 5 6
TinLib 22 22 da
Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii
TinRead -
de Stat ”A.Russo” , mun. Bălţi
35
BCU “USM” TinLib300 8 30 Nu există
Biblioteca Ştiinţifică Medicală Q Series, 20 22 da
USMF “Nicolae Testemiţanu” Ver. 4.0
Biblioteca Republicană Ştiinţifică TinLib300 22 40 -
Agricolă a “UASM”
TinLib410 26 16-20 Da La etapa actuală în Biblioteca Ştiinţifică ASEM,
pentru (TinRead pentru automatizarea proceselor de bibliotecă se
administrare în testare) utilizează sistemul TinLib, oţinut în anul 1996 prin
şi redactare intermediul Proiectului de informatizare, finanţat de
Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de
WebOpac către OSI Budapesta. Sistemul TinLib este deje
Studii Economice
nelimitat învechit, nu mai are dezvoltare pe plan mondial şi
nu răspunde cerinţelor actuale ale sistemelor
informaţionale, fapt ce împiedică integrarea
bibliotecii în proiectele naţionale.
Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a Q Series 20 20 da
Universităţii Tehnice a Moldovei
Q Series 22 30 Doar în
Biblioteca Universităţii Pedagogice
reţeaua
de Stat “Ion Creangă”
locală
TinLib410 18 12 nu În cazul procurării modulului WEB OPAC nu va
Departamentul Informaţional
nevoie de licenţe pentru utilizatori, doar pentru
Biblioteconomic ULIM
bibliotecari.
Biblioteca Universităţii Cooperatist- SOFT nu - - -
Comerciale din Moldova (UCCM) este
Biblioteca Universităţii de Stat “B. SOFT nu - - -
P. Haşdeu” din Cahul este
TOTAL 158 231 4

24.  Din cele 7 biblioteci, parţial
modernizate, numai 4 dispun de
WebOPAC, celelalte OPAC doar în
reţeaua locală.
 Softul TinLib nu mai are dezvoltare pe
plan mondial şi nu mai răspunde
necesităţilor actuale ale bibliotecilor,
acest fapt fiind un impediment serios în
vederea integrării bibliotecilor în
proiecte naţionale şi internaţionale, dar
şi în dezvoltarea procesului de
automatizare a fiecărei biblioteci.

25.  Înaceste condiţii circa 20 %
din 7 428 790 de documente,
se pot regăsi în cataloagele
electronice ale bibliotecilor.
Unele au reuşit mai bine –
100% , altele – peste 50 la sută,
altele şi mai puţin.

26. COLECŢII. ÎNREGISTRĂRI CATALOGRAFICE ÎN SISTEM
AUTOMATIZAT
Colecţia Bibliotecii.
Nr Denumirea instituţiei Exemplare
Procent
înregistrări
catalografice în
sistem
automatizat (%)
1 Biblioteca Academiei de Poliţie „Stefan cel Mare” 116923 -
2 Biblioteca Universităţii de Stat din Comrat 58631 -
3 Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a Universităţii Agricole de 662965 -
Sta din Moldova
4 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a Universităţii de Stat de Medicină şi 907279 55,7
Farmacie ”Nicolae Testimiţanu”
5 Biblioteca Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei 52871 -
6 Biblioteca Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice 225954 11
7 Biblioteca Institutului Militar „Alexandru cel Bun” 52817 -
8 Biblioteca Universităţii Pedagogice de Stat ”Ion Creangă” 782728 33
9 Biblioteca Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport 96598 -
10 Biblioteca Centrală a Universităţii de Stat din Moldova 1850842 14
11 Biblioteca Universităţii de Stat din Tiraspol 103014 -
12 Biblioteca Universităţii de Stat „B. P. Hasdeu” din Cahul 73205 -
13 Biblioteca Tehnico - ştiinţifică a Universităţii Tehnice a Moldovei 1227139 15,9
14 Biblioteca Academiei de Studii Economice din Moldova 198365 100
15 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat “Aleco Russo” din Bălţi 1015459 59
7 428 790 19,4 %

27.  Numărul de utilzatori, intrări şi
împrumuturi per bibliotecar este în
scădere, deaceea personalul
profesional, care constituie 52% din
cei 487 de angajaţi ai bibliotecilor
universitare ar putea lesne să se
ocupe de organizarea şi
sistematizarea infomaţiilor în format
electronic, dacă ar dispune de
hardul şi softul respectiv.

28. RESURSE UMANE
2008 2009 2010
% %
%
Inclusiv personal personal
personal Inclusiv Inclusiv
cu studii profesional profesional
Total profesional Total cu studii Total cu studii
superioar cu studii cu studii
cu studii superioare superioare
e superioare superioare
superioare
502 422 53 % 477 421 56 % 487 431 52 %

29. ÎMPRUMUTURI PER ANGAJAT
20 000 2008
17 869
18 000 18 614 2009
18 136 18 120 2010
16 000
16 855 17 600
14 000 15 398
14 302
12 000 16 540 10 027
13 735 7 580 9 248 11 810
11 314
10 000 7 784
6 322 7 523 4 271
8 000 5 409 6 523 6 123
10 837
5 151 7 184
6 000 2 501 6 726
9 335 6 270
4 000 4 584 5 395 2 484
8 929 1 053 3 852
2 000 2 369
0

30.  Înrezultatul analizei situaţiei
existente concluzionăm că o soluţie
eficientă de organizare şi
diseminare a informaţiei în mediul
academic universitar ar fi crearea
spaţiului informaţional academic
unic în baza Consorţiului
bibliotecilor universitare, propunere
înaintată preşedintelui Consiliului
Rectorilor din R.Moldova.

31.  La baza acestui Consorţiu ar sta
centralizarea resurselor şi
lichidarea dublării acestora.
Constituirea unui catalog electronic
partajat al bibliotecilor universitare
ar permite extinderea spaţiului
informaţional pentru întreaga
comunitate universitară din ţară,
asigurîndu-i acces la resursele
informaţionale ale tuturor
bibliotecilor din cadrul consorţiului.

32.  Condiţia de bază pentru crearea
spaţiului informaţional unic este
automatizarea bibliotecilor
universitare care necesită
următoarele realizări:

33. NECESITĂŢI HARDWARE
Nr Denumirea Bibliotecii Computere Servere Cititoare de Imprimante Licenţe
d/o barcod
1 10 1 1 3 6
Biblioteca AMTAP
2 50 2 10 10 30
Biblioteca Centrală USM
3 40 2 3
Biblioteca Republicană
Ştiinţifică Agricolă a USAM
4 Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică 20 2 10 1 20
a UTM
5 100 2 16-20
Biblioteca Ştiinţifică ASEM
6 30 2 8 4 30
Biblioteca Ştiinţifică Medicală
a USMF „N.Testemiţeanu”
7 Biblioteca Ştiinţifică a 160 2 15 10 35
Universităţii de Stat
„A.Russo”, Bălţi
8 30 2 4 30
Biblioteca UPS „I.Creangă”
9 5 1 1 5
Biblioteca USEFS
10 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, 10 1 1 6
Cahul
11 Biblioteca Universităţii de 12 1 4 2 8
Stat, Comrat

34. 1. Procurarea unui software unic pentru toate
bibliotecile universitare care ar întruni
următoarele condiţii:
1.1 Asigurarea conversiei informaţiei din software
anterior;
1.2 Posibilitatea de a traduce toate cîmpurile
necesare a software în limba română (se poate şi
cu implicarea bibliotecarilor);
1.3. Existenţa condiţiilor de participare la crearea
catalogului partajat naţional;
1.4. Asistenţa software la un preţ rezonabil;
1.5 Asistenţă permanentă de program.

35.  Automatizarea bibliotecilor
univesitare ar constitui prima etapă
în formarea spaţiului informaţional
universitar unic.
 A doua etapă ar fi organizarea şi
utilizarea în comun a unei biblioteci
electronice didactice, bazată pe
publicaţiile centrelor editoriale
universitare, cărora le aparţine
copyright-ul.

36.  Ţinem să menţionăm de asemenea
că crearea spaţiului informaţional
academic unic ar facilita integrarea
bibliotecilor univesitare în SIBIMOL
ca o treaptă de integrare în circuitul
informaţional la nivel naţional şi
internaţional.