2. Titlul lucrării de diplomă
• Evitaţi titlurile foarte generale (care se folosesc de regulă
pentru o carte) de tipul Politici regionale, Funcţia publică,
Sistemul administrativ francez, Politici Publice
• Încercaţi să particularizaţi titlul general printr-o expresie sau
un sub-titlu (Ex. Politici regionale în România. Evaluarea
impactului fondurilor de preaderare la realizarea obiectivelor de
politici regionale)
• Titlul lucrării poate fi particularizat pentru a exprima ceea ce
s-a cercetat în partea practică (Ex: în loc de Actori de politică
publică puteţi reformula în Modul în care grupurile de interese
influenţează luarea deciziilor de politică publică)
3. Structura pe capitole
Recomandări generale:
Evitaţi capitolele foarte scurte şi fragmentarea excesivă a lucrării
Între titlul capitolului şi conţinutul acestuia trebuie să existe
concordanţă
Primul pas spre realizarea unei lucrări coerente este un cuprins
logic, capitolele ilustrând o dezvoltare graduală a ideilor
Structură:
1. Introducere
2. Parte teoretică
3. Parte practică
4. Concluzii
4. Structura pe capitole - Introducere
Introducerea este o reflecţie a întregii lucrări realizată pentru
cititorul care nu are timp să citească lucrarea
Motivaţia alegerii temei
Relevanţa pentru domeniul administrativ
Scurtă prezentare a stadiului de cercetare a domeniului
Prezentarea structurii pe capitole
Prezentare a cercetării realizate şi a concluziilor
5. Structura pe capitole – Partea teoretică
Mod de preluare a teoriilor şi a definiţiilor: contribuţia voastră
poate consta în analizarea elementelor definiţiilor, găsirea unor
similarităţi/diferenţe
Plecaţi de la surse credibile şi apoi extindeţi căutarea la surse
de
pe internet (surse credibile: rapoarte ale unor organizaţii, teze
de doctorat, statistici ale unor institute de cercetare)
Evitaţi preluarea unor paragrafe sau a unor pagini întregi; dacă
preluaţi pasaje mai extinse încercaţi să reformulaţi cu cuvintele
voastre
6. Structura pe capitole – Partea teoretică
Pe o pagină nu există un număr de note de subsol admise – de
fiecare dată când citezi trebuie menţionată sursa bibliografică
Se recomandă nu doar o prezentare descriptivă, ci una
comparativă, sintetică sau critică
Pentru o citire mai uşoară a textului se recomandă ca în fiecare
paragraf să se dezvolte o singură idee/noţiune teoretică
Pentru a da unitate textului, trebuie creată o legătură între
paragrafe
7. Structura pe capitole – Partea practică
Ceea ce se cercetează în partea practică trebuie să fie o continuare a ceea ce a
fost analizat in partea teoretică
Când în partea practică se cercetează o anumită temă/problemă raportat la o
organizaţie, comunitate se vor prezenta doar acele informaţii referitoare la
context care sunt relevante (Ex.: nu se prezintă istoricul unei comune
extensiv, sau nu se listează exhaustiv toate atribuţiile unei instituţii)
Informaţiile care tebuie analizate în partea practică:
• Scopul cercetării/ipoteze de cercetare
• Instrumentul de cercetare
• Eşantionare
• Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării (utilizaţi suporturi
grafice, tabele, poze)
• Concluzii
8. Structura pe capitole – Partea practică
Formatarea tabelelor şi a graficelor
Tabelele trebuie:
să fie numerotate
să aibă un titlu
să fie menţionată sursa
să fie uşor de citit
dacă se fac distincţii între diferiţi indicatori, culorile sau
haşurările să fie uşor de diferenţiat
graficul trebuie însoţit de o legendă
9. Structura pe capitole – Concluzii
• Unde este nevoie de conluzii? (O posibilă strategie)
La sfârşitul părţii practice - concluzii derivate din analiza
datelor (confirmarea sau infirmarea ipotezelor, principala
concluzie la care s-a ajuns în urma cercetării)
La sfârşitul lucrării - concluzii generale (se face legătura
între partea teoretică şi partea practică)
• Structura concluziilor generale
Sumarizarea şi analiza a ceea ce s-a prezentat în partea
teoretică
Recomandări sau propuneri pornind de la rezultatele
cercetării
10. Note bibliografice
1. Sistemul Harvard
Ex.: (Hinţea, 1999, pp. 154)
În text la sfărşitul propoziţiei sau paragrafului preluat se inserează
parantezele de mai sus. Dacă nu s-a preluat exact citatul nu se va
menţiona pagina.
2. Sistemul cu note de subsol
Ex.: 1
Dacian Dragoş, Dreptul Mediului, Editura Accent, 2001
5
Dacian Dragoş, op. cit., pag. 19
Op. cit. Apare în momentul în care autorul şi cartea au fost
citaţi anterior
În situaţia în care aveţi mai multe cărţi de acelaşi autor, se va
folosi următorul format:
5
Dacian Dragoş, Dreptul ... , op. cit., pag. 19
9
Dacian Dragoş, Introducere ..., op. cit., pag. 126
11. Note bibliografice
Ex.: 1
Dacian Dragoş, Dreptul Mediului, Editura Accent, 2001
2
idem, Drept Administrativ, Editura Accent, 2004, pag. 15
Idem se foloseşte pentru acelaşi autor, dar lucrări diferite
atunci când este vorba de note de subsol imediat următoare
Ex.: 1
Dacian Dragoş, Dreptul Mediului, Editura Accent, 2001
2
ibidem, pag. 15
Ibidem se foloseşte pentru acelaşi autor şi aceeaşi carte
atunci când este vorba de note de subsol imediat următoare
Ex.: Dacian Dragoş apud. Hinţea C. Mangement Strategic,
Editura Accent, 2007
Apud. Se foloseşte atunci când cităm un autor în mod indirect
12. Referinţe bibliografice
Sampson, S., National Integration through Socialist Planning. An
Anthropological Study of a Romanian New Town, Columbia
University Press, New York, 1984.
Bacot, H. and O’Dell, ‘Establishing Indicators to Evaluate
Brownfield Redevelopment’, 2006, Economic Development
Quarterly, vol. 20, no. 2, pp. 142-161.
Bartsch, C. and Wells, B. , 2006, State and Local Non-Cash Tools
and Strategies to Enhance a Brownfield Project’s Bottom
Line. Northeast-Midwest Institute [Online] disponibil la
pagina www.nemv.org, accesat la data de 21.03.2008.
Interviu cu Alin Iuga, şef serviciu Relaţii cu Publicul, Consiliul
Judeţean Cluj, realizat în data de 21.03.2008
Se recomandă gruparea bibliografiei pe categorii (cărţi şi articole,
documente on-line, legi, articole de ziar)
13. Realizarea prezentării
• Nu se va insista decât foarte puţin pe partea teoretică; Se vor
selecta doar acele informaţii relevante pentru realizarea
cercetării;
• Aprox. 75% din prezentare trebuie să se concentreze pe partea
practică: scopul cercetării, date analizate, instrumente,
concluzii şi recomandări
• Prezentarea trebuie pregătită pt. evitarea lipsei de coerenţă,
timpilor morţi, etc.
• Prezentarea powerpoint (max. 6 slide-uri): foarte puţin scris,
grafice, bullet-uri
• Timp efectiv de prezentare: aprox. 5 minute
