1. Green New Deal:
Criza Climatica si cea energetica
Este Romania pregatita?
Institutul Verde, februarie 2011, Bucuresti
2. Programul „Green New Deal”
stabilizarea pe termen scurt a sistemului financiar, de
impozitare și a celui energetic, restructurarea acestora pe
termen lung
redefinirea politicilor bugetare și monetare la nivel
european, astfel încât acestea să servească obiective sociale și
de mediu
GND vizeaza reducerea presiunilor pe care
economiile noastre le exercită asupra mediului, si face
apel la investirea într-un program susţinut, prin care să se
implementeze:
conservarea energiei
utilizarea energiilor regenerabile
o gestionare eficientă a cererii
Reducerea efectele CO2
Cresterea nivelului de calitatea vieţii
2
3. Criza Climatica:
2006 raportul Stern – cel mai clar privind economia schimbărilor
climatice si emisiile de gaze: criza nemaiintalnita
2007 raportul IPCC -”mai rău decât am crezut”, creșterea T medii
globale până la sfârșitul secolului estimată la 4°C (6,4) din reţinerea
căldurii prin CO2
2°C ar putea fi catastrofală /în prezent creșterea a fost de 0.75°C
nevoia urgenta: tehnologii curate și eficiente / reduce jumate
9 zone ameninţate de pericole catastrofale:
zona arctică ar putea dispărea complet în mai puţin de 25 de ani
stratul de gheaţă al Groenlandei
Padurea Amazoniana
2008 Grupul Exter - IPCC au subestimat sensibilitatea climatică,
temperaturi mai ridicate vor produce mai mult CO2 în atmosferă,
adaugand160ppm CO2 pe lângă cei 380 ppm existenţi în prezent!!
2008 Jim Hansen (Nasa), apel la efort global pentru stabilizarea CO2
din atmosferă la 350 ppm (cu mult sub nivelul actual!)
3
4. Criza Climatica:
2008 măsurătorile atmosferice ale CO2 pentru anul 2007:
387ppm cu o crestere medie de 2,14
Problema stiintifica vs. de securitate : ex. Groenlanda-topire
creste nivelul marii cu 7 m!
Comparatia cu acte terorism: economii afectate, refugiati,
instabilitate politica, pierderi de vieti
Schimbările climatice - mobilizare a tehnologiilor energiei
alternative precum și alte măsuri împotriva efectelor de seră,
la aceeași scară ca în timp de război
Planuri ambitioase: Suedia= nivel 0 emisii pana in 2020! si
renuntarea progresiva la combustibili fosili
epuizarea resurselor de petrol și gaze! vs. crestere rapida
a pietei energiei regenerabile:
Subventii guvernamentale: Japonia, California
Politici inovatoare – ex. Legi tarifare tip feed-in G., Spania
4
5. Criza Energiei Globale:
“Varful Petrolului” IEA: World Energy Outlook 2006
punctul în care extinderea producţia de petrol din afara
viitoare a producţiei OPEC va atinge limitele în câţiva
mondiale de petrol devine ani / criză a petrolului până în 2012
imposibilă / declinul perspective și mai sumbre asupra
pieţei de gaz natural
rezerve din ce în ce Producţia globală aprox. 85 de
mai puţine de petrol milioane de barili pe zi, dar IEA
estimează că până în 2030 cererea
va fi de 116 mil.
din ce în ce mai
scumpe Sadad al-Husseini: a fost atinsă deja
limita producţiei globale „suntem
deja de trei ani la nivelul maxim de
producţie”
5
6. Criza Energiei Globale:Petrolul
Cca.100 de ani de exploatare
descoperite cca 500 de câmpuri gigante : peste
500 de mil. de barili Nu se mai
Vârful descoperiririi câmpurilor de extracţie gasesc
atins în 1960 rezerve
Nu din cauză că industria nu a fost suficient de noi
capabilă să investească în programe de explorare
Se caută, dar nu se găsește: se caută “elefanţi” și
găsesesc în general “șoareci”
Mărimea medie a platformelor descoperite din 2000
până în prezent este de doar 200 de milioane de Cele vechi
barili se
Mărimea medie a platformelor descoperite din epuizeaz
2000 până în prezent este de doar 200 de mil. a
de barili, mai puţin de un sfert din consumul
global dintr-o zi !
6
7. Petrolul
“Rezervele de petrol”: cantităţi
extractabile din punct de vedere Preţul petrolului crește /
economic scad cantităţile extractabile
¼ din petrolul planetei Perioada medie în care o
este asigurat de cele 20 platformă furnizează petrol
cca 36 de ani
cele mai mari platforme
Producţia câtorva dintre
din lume marile platforme scade
majoritatea decoperite rapid
acum zeci de ani Rata de declin rapid:
Marea Nordului - ultima platformale gigante
„provincii” (grupuri de
platformă descoperită în platforme așezate într-o
anii 1960, producţia și-a structură regională geologică
atins culmile în 1999 continuă)
7
8. Petrolul: Arabia Saudită
a doua cea mai mare producătoare din lume după Rusia
Producţia a scăzut cu până la 8% în 2006 și nu a crescut
în 2007 contrar pledoariilor în favoarea creșterii
producţiei pentru a readuce preţul în creștere
Aramco pompează șapte milioane de barili de apă sărată
pe zi în Ghawar, cea mai mare platformă a lumii, ca să
menţină producţia ridicată
Opt platforme furnizează mai bine de 90% din producţie
Unele platforme au >50 de ani vechime
Sadad al-Husseini estimează că platformele gigante din
Golful Arab sunt secate în medie în proporţie de 41%.
8
9. Petrolul: jocuri politice, rezerve fantoma
companiile petroliere cotate la burse (ex. New York): reguli
pentru calcularea rezervelor
companiile petroliere naţionale din ţărie membre OPEC: tind
să nu fie cotate la bursă, nu există reguli
‘80 multe ţări membre OPEC au anunţat că au mai multe
rezerve decât declaraseră anterior / joc politic
Kuwait:
1980 -1984 Kuwait declarase 64-65 de mild barili
din1985: 92-100 miliarde de barili (subiectul unei speculaţii sceptice)
ian 2006, Petroleum Intelligence Week: Kuwait a supraestimat
rezervele sigure cu mai mult de jumătate
mai 2007, ministrul petrolului din Kuwait confirma rezerva naţională
ar trebui consemnată de la 100 de miliarde de barili la 48 de miliarde
9
10. Tehnici imbunatatite de Canada - Alberta “noua
recuperare a petrolului Arabie Saudită”
pomparea de fluide sau petrol solid, nu lichid!
gaze în subteran pentru a Trebuie să fie topit, cea
ușura mișcarea petrolului mai mare parte în subsol
prin porii rezervorului presupune cantităţi mari
forarea orizontală de apă și gaze naturale
pot crește dramatic ultimele procesul este lent
resurse extrase cu 30-70 % Industria petrolului a
cele mai multe dintre aceste investit 25 de miliarde de
tehnici sunt in zone unde dolari
actioneaza companiile capacitate de producţie
internaţionale (IOC) redusa: 1 mil barili/zi in
prezent, 2,5 in 2015
10
11. Intre disperare si fantezie: Vârful petrolului: declinul
Provocări tehnice majore exportului la scară largă
Șisturile de petrol din Wyoming și Kuwaitul: Parlamentul a refuzat să acorde
Colorado permisiunea de a lărgi aria de producţie - statul
tip neconvenţional de petrol să conserve resursele pentru uz intern
preparare in situ/ tehnică realistă? cât timp Iran: temeri 2007 cu privire la consumul domestic
presupune? de petrol cererea crește cu până la 10% pe an
infrastructuri îmbătrânite și neglijate
Petrol lichid din cărbune mai devreme de 2015, ar putea sa renunte export
Germania nazistă 2007,Guvernul a implementat raţionalizarea
consumului de petrol, revolte
pulverizarea cărbunelui și împrăștierea de gaze
asupra lui la temperaturi mari OPEC mai 2008: nu va mări producţia, chiar
dacă barilul de petrol ar crește până la 200 de
proces energofag și murdar dolari
de la război, doar Africa de Sud Rusia: 2006 - 2007, producţia a crescut cu mai
China: uzine de transformare a cărbunelui în mult de 400.000 de barili pe zi, în timp ce
lichid /Tehnologia folosită prima de acest gen exporturile au rămas constante. Excesul folosit în
ţară: producţia și vânzarea de mașini autohtone
IEA: Japonia, Statele Unite, Australia, Noua crestere semnificativa
Zeelandă, India, Indonezia, Botswana și Filipine
Convertind și arzând lichidul
din cărbune, se emite de Constrângerile la gaze: mai
două ori CO2 al motorinei. multe conducte, mai putin
gaz!
11
12. Crize de securitate
spectrul climatic:
secetă: Australia s-a confruntat cu o prelungită in 2007
inundatii: Australia, Mexicul, Pakistanul, Rusia dar si Romania, au avut parte
de inundaţii care au distrus producţia internă de cereale si alte produse
agricole
cutremure si eruptii vulcanice
Evolutiile recente din Africa de nord si Orientul mijlociu
Tunisia, Egipt
Libia producător mediu de petrol cu o producţie de aproximativ 1,8 milioane de
barili de ţiţei pe zi, mai mult de 90% exportat, cca 90 % în Europa (Italia).
Producţie de energie reprezintă în jur de 95 la sută din veniturile la export şi 80
la sută din venituri fiscale a Guvernului
“Fierbere in zona”
12
13. Europa şi modul său de utilizare a
carbonului
În prezent, Europa este mai puţin eficientă în utilizarea carbonului
decât era în 1961(The European Happy Planet Index)
consens din ce în ce mai larg acceptat: avem mai puţin de
un deceniu pentru a stabiliza concentraţiile globale ale
gazelor cu efect de seră, înainte ca schimbări climatice
ireversibile să aibă loc
lupta va eșua insa, dacă unele ţări vor continua să risipească
combustibilii fosili epuizabili, iar aprovizionarea cu energii
convenţionale va deveni din ce în ce mai dificilă, conducând la
austeritate chiar și în ţările producătoare
Există o cantitate mult mai mare de cărbune în întreaga lume decât
de petrol și gaze - dacă ne grăbim să înlocuim petrolul și gazele cu
arderea necontrolată a cărbunelui vom pierde bătălia
Eforturi conjugate: interne, externe, dar local si pentru a spriji
comunitatile în reducerea dependenţei de combustibili fosili și în
creșterea rezistenţei economice
13
14. Green New Deal -politici şi mecanisme noi de finanţare care
să reducă substanţial consumul de combustibili fosili
Recurs la istorie: ‘30 Roosewelt “New Deal” cu diferenta ca
investiţiile din economiile private, pensii, bănci și din asigurări
vor juca un rol mult mai mare
GND 2008: până în 2050 GB să reducă emisiile de carbon cu
80% față de nivelele înregistrate în 1990
2010: ţel principal pe termen lung pentru UE reducerea
emisiilor cu efect de seră cu 95% până în 2050, cu 15 %
mai mult ca obiectivul anterior!
Institutul de Cercetare pentru Politici Publice (IPPR) -program
ambiţios de reducere a carbonului
include detalierea costurilor estimate
scoate din calcul puterea nucleară
preconizează că, atâta vreme cât toate ţările fac apel la programe
similare, rezultatele vor conduce la evitarea unei creșteri cu 2°C a
încălzirii globale
14
15. Propunerile IPPR pt UK
Surse Guvernamentale: /Cost 50 - 70 de miliarde de lire pe an
obligaţiunile proprii, din economiile naţionale - 46 de miliarde de lire
fondurile de pensii primesc anual 50 de miliarde de lire prin noi contribuții
(valoarea lor totală fiind estimata la aproximativ 1,450 miliarde de lire
concluzionează că este mai ieftin și mai ușor să elimini mai întâi
emisiile de carbon provenite din electricitate, cu condiţia ca aceasta
sa fie insotita de cresterea eficientei si a economisirii atat pentru furnizori,
cat si pentru utilizatori
Două sectoare vor forma cea mai mare parte a investitiilor initiale
facilitate de Green New Deal:
crestere utilizarii energiei eoliene si a energiei regenerabile
descentralizate cum ar fi energia solara
Cladirile reprezinta un alt sector-cheie, fiind responsabile pentru 40% din
emisii
- o investiţie serioasă în construirea de noi sisteme de alimentare
cu energie, inclusiv eficienta energetica combinarea
caldurii, a energiei si a surselor regenerabile pentru milioane
de locuinte si alte cladiri
15
16. Fapte recente:
4 febr: intalnire șefii de stat și de guvern din cadrul primei reuniuni la nivel
înalt a UE pe tema energiei / decuplarea creșterii economice de la
consumul de energie, orientarea spre surse de energie non-poluante
8 febr: Romania anunta ca pretul electricitatii si al gazelor naturale, va creste intre
2013-2015, datorita liberalizarii ca urmare a acordului cu FMI
9 febr: Gazprom admite prima data, ca livrarile de gaz natural catre Europa au
scazut in 2010 fata 2009 , anunta o majorare pentru în acest an, dar de asemenea si
o crestere cu 14% la preţul mediu al gazelor naturale exportate în Europa
10-11febr: prim ministrii din cele 3 tari baltice s-au intalnit la Talinin in prezenta
lui Olli Rehn pentru a discuta probleme energie si inovare
Pakistanul anunta constructia celui de al patrulea reactor nuclear
PetroChina achizitioneaza jumatate din Compania Canadiana Encana (cea mai
mare investitie chineza domeniu)
14 febr: miniștrii Energiei din Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria s-au intalnit
la București pentru a completa calendarul de implementare a proiectului
gazoductului AGRI
24 febr: a fost suspendata alimentarea gazoductului submarin Greensteam, dinspre
Libia v. compania italiana ENI
16
18. Potentialul Romaniei in domeniul
energiei verzi
Potentialul national tehnic al surselor regenerabile de energie din Romania
insumeaza 11.794 mii tep/an din care: 22% ca energie electrica si 78% energie termica
Potentialul energetic al biomasei este de circa 7.594 mii tep/an, din care 15,5%
reprezinta reziduuri din exploatari forestiere si lemn de foc, 6,4% rumegus si alte resturi
din lemn, 63,2% deseuri agricole, 7,2% deseuri menajere si 7,7% biogaz
18
19. Distributia pe zone a potentialului
energiei regenerabile
• Delta Dunarii – energie solara
• Dobrogea – energie solara si eoliana
• Moldova – micro-hidro, energie eoliana, biomasa
• Carpati – biomasa si micro-hidro
• Transilvania – potential ridicat pentru micro-hidro
• Campia de Vest – energie geotermala
• Subcarpati – biomasa si micro-hidro
• Campia de Sud – biomasa, energie geotermica, energie
solara
19
22. Situatia concreta a Romaniei in domeniul
energiilor regenerabile
Legislatie
Sistemul de promovare a resurselor regenerabile consta in alocarea de cote
obligatorii de energie si certificate verzi, prevazute in Legea 220/2008 la
nivel operational si fonduri structurale limitate pentru dezvoltarea unui numar
redus de proiecte
Legislatia din Romania - incoerenta si incompleta dand nastere la neclaritati
si birocratie excesiva. Firmele mari au capacitatea de a trece de hatisul
autorizarilor, firmele mici - greutati aproape de netrecut
Nevaia unui nou cadru legislativ adaptat si flexibil: economie cu emisii
reduse, infrastructura noile sisteme alimentare energie
Tinta in 2007: ponderea energiei electrice produse din resurse regenerabile
fata de consumul national brut de energie electrica sa ajunga la 33% in anul
2010!
Reglementari comunitare:
Tinta prevazuta de directiva 2009/28/EC este 20% la nivelul anului 2020
Eficientizarea energetică a clădirilor: din 2019, toate clădirile nou-construite
în UE trebuie să producă aceeaşi cantitate de energie cu cea pe care o
consuma! Pentru clădirile publice, termenul stabilit este 2016
Ce facem cu cele vechi?
22
23. Romania in domeniul energiilor
regenerabile
Valorificarea potentialului Energie eoliana:
de energie din surse
regenerabile este in Romania in Potenţialul Romaniei de producţie
prezent in faza incipienta: de energie eoliana este de 14.000
ponderea lemnelor de foc ! MW
2009: cereri pentru o capacitate de
Realizarea obiectivului 10.000 de MW, din care au fost
national global asumat la avizate, si aprobate 2.000 MW
nivel european inseamna un Capacitatea de producţie era sub
consum de energie din surse 20 MW! / Germania 20.000 MW
de energie regenerabile de
peste 7000 mii tep: se pune
problema ca Romania sa
valorifice pana in anul 2020
circa doua treimi din
potentialul total de resurse
regenerabile de care dispune
23
24. “Dezvoltarea verde” si locurile de munca
Arii protejate
Managementul integrat al deseurilor
Ecologizare
Managementul deseurilor biodegradabile
Investitii in Infrastructura energetica / economie cu emisii reduse de carbon
Eficienta energetica
Educatie, informare
Nu exista suficienta preocupare din partea autoritatilor pentru
informare la nivel public asupra avantajelor pe care le poate aduce
instalarea sistemelor de producere a energiei din surse regenerabile si
a modalitatilor de abordare a acestui domeniu, a surselor de finantare
Educatia si formarea profesionala specifica domeniului sunt
inexistente, iar standardele ocupationale pentru respectivele
meserii nu au fost elaborate
24
26. Politica energetică a Uniunii Europene
Obiectivele centrale pentru politica energetică (securitatea aprovizionării,
competitivitatea și sustenabilitatea) sunt stipulate în Tratatul de la Lisabona:
unele progrese, dar sistemele energetice ale Europei se adaptează prea lent, iar
amploarea provocărilor crește
Consiliul European a adoptat în 2007 obiective energetice ambiţioase, la fel erau
și cele cu privire la schimbările climatice pentru anul 2020:
reducerea emisiile de gaze cu efect de seră cu 20%
creșterea ponderea energiei din surse regenerabile la 20%
ameliorarae cu 20% eficienţa energetică
ţel principal pe termen lung pentru UE reducerea emisiilor cu efect de seră cu 95% până în
2050, cu 15 puncte procentuale mai mult ca obiectivul anterior
Cu toate acestea, este puţin probabil ca strategia actuală să realizeze
toate obiectivele pentru 2020, ea fiind și total inadecvată pentru a face faţă
provocărilor pe termen lung
Obiectivele UE cu privire la energie și schimbările climatice au fost incluse în:
„Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”,
adoptată de Consiliul European în iunie 2010
iniţiativa pilot „Europa eficientă din punct de vedere al resurselor”
26
