Dynamic HR si Learning Network lanseaza rezultatele studiului "Stres National", desfasurat in prima parte a anului 2017. Studiul a urmarit relevarea nivelului de stres al angajatilor din Romania, dar si a modului de manifestare a acestuia.
În urma interpretării rezultatelor studiului, am descoperit că 99,7% dintre angajaţii din România sunt stresaţi, suferă de stări de epuizare sau oboseală, stări deprimante sau triste.
Stresul emoţional îi afectează în proporţie de 99%, în timp ce stresul social afectează aproximativ 97% dintre angajaţi.
Astfel, ne dorim să continuăm iniţiativele de a atrage atenţia asupra efectelor negative ale stresului şi de a îmbunătăţi echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională a angajaţilor, dar şi a stării de sănătate fizică şi mentală, prin cadrul programelor noastre dedicate gestionarii stresului.
Daca vrei sa testezi nivelul tau de stres, te rugam sa accesezi http://dynamichr.ro/home/test.
The document summarizes a presentation on organizing health information in an eHealth environment according to citizen-centric principles and concepts. It outlines the background, methods, preliminary findings, conceptual information model, information management principles, and roadmap presented. The presentation calls for an iterative development process to involve stakeholders and promote a citizen-centric model for integrating new eHealth possibilities in New Zealand's health systems.
Dynamic HR si Learning Network lanseaza rezultatele studiului "Stres National", desfasurat in prima parte a anului 2017. Studiul a urmarit relevarea nivelului de stres al angajatilor din Romania, dar si a modului de manifestare a acestuia.
În urma interpretării rezultatelor studiului, am descoperit că 99,7% dintre angajaţii din România sunt stresaţi, suferă de stări de epuizare sau oboseală, stări deprimante sau triste.
Stresul emoţional îi afectează în proporţie de 99%, în timp ce stresul social afectează aproximativ 97% dintre angajaţi.
Astfel, ne dorim să continuăm iniţiativele de a atrage atenţia asupra efectelor negative ale stresului şi de a îmbunătăţi echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională a angajaţilor, dar şi a stării de sănătate fizică şi mentală, prin cadrul programelor noastre dedicate gestionarii stresului.
Daca vrei sa testezi nivelul tau de stres, te rugam sa accesezi http://dynamichr.ro/home/test.
The document summarizes a presentation on organizing health information in an eHealth environment according to citizen-centric principles and concepts. It outlines the background, methods, preliminary findings, conceptual information model, information management principles, and roadmap presented. The presentation calls for an iterative development process to involve stakeholders and promote a citizen-centric model for integrating new eHealth possibilities in New Zealand's health systems.
The document provides an overview of the Health Belief Model (HBM). It was developed in the 1950s to explain why people do or do not engage in health-promoting behaviors. The HBM posits that individuals will take action to prevent or control illness if they feel susceptible to a condition, believe it could have serious consequences, believe a course of action can reduce susceptibility or seriousness, and feel the benefits outweigh the costs. The model's key components are perceived susceptibility, severity, benefits, and barriers. Cues to action and self-efficacy were later added. The HBM is applied to develop health messages focusing on threat, coping responses, and self-efficacy to influence health behaviors. While useful
În această carte concisă, dar extrem de densă, autoarea de bestselleruri Louise L. Hay îţi demonstrează că „tu poţi face orice”, că îţi poţi schimba şi îmbunătăţi practic toate aspectele vieţii, prin înţelegerea şi aplicarea corectă a afirmaţiilor pozitive.
Louise explică în carte că toate gândurile tale şi toate cuvintele pe care le rosteşti reprezintă afirmaţii. Chiar şi dialogul tău interior reprezintă un flux necontenit de afirmaţii. Cu fiecare gând pe care îl emiţi şi cu fiecare cuvânt pe care îl rosteşti, tu îţi creezi practic viaţa. Convingerile tale nu sunt altceva decât tipare şi obişnuinţe mentale pe care le-ai învăţat în marea lor majoritate pe vremea când erai copil. Multe dintre ele te ajută în mod real, dar altele îţi limitează capacitatea de a crea lucrurile pe care ţi le doreşti cu adevărat. De aceea, tu trebuie să devii atent la gândurile tale, pentru a le putea elimina pe cele care îţi creează experienţe nedorite.
Louise oferă în carte afirmaţii pozitive pentru diferite domenii concrete ale vieţii, precum sănătatea, iertarea, prosperitatea, creativitatea, relaţiile, succesul la locul de muncă şi respectul de sine. Dacă vei aplica aceste afirmaţii, vei constata că ele reprezintă soluţii care pot rezolva orice problemă cu care te confrunţi.
La sfârşitul lecturii acestei cărţi, tu vei putea afirma cu toată certitudinea: „Da, pot să fac acest lucru”, ştiind că te îndrepţi către viaţa minunată pe care o meriţi.
The Health Belief Model originated from social psychologists in the 1950s seeking to explain low participation in prevention programs. It is based on value-expectancy theory and the concepts that individuals will take health actions if they feel susceptible to an issue, believe it is severe, and believe the actions will reduce susceptibility at low cost. The model includes perceived susceptibility, severity, benefits, barriers, cues to action, and self-efficacy as factors influencing the likelihood of health-related behavior change. Individual perceptions are modified by demographic, personality, socioeconomic, and knowledge factors.
The Health Belief Model is a psychological model developed in the 1950s by U.S. Public Health researchers to understand health behaviors. It focuses on an individual's perceptions of susceptibility, severity, benefits, and barriers related to a health condition and cues that trigger actions. The model helps develop health messages to persuade people to make healthy decisions and has been applied to behaviors like smoking, exercise, and seatbelt use.
This health PowerPoint discusses healthy and unhealthy foods and activities. It notes that apples are healthy, containing nutrients, while lollipops are unhealthy as they only contain sugar. Running is presented as good exercise to stay energized, while watching TV is not healthy and physical activity is better. Water is labeled as a healthy drink choice, while pop is unhealthy and should be avoided. Links are provided for additional information on apples, exercise, and water.
The document provides an overview of the Health Belief Model (HBM). It was developed in the 1950s to explain why people do or do not engage in health-promoting behaviors. The HBM posits that individuals will take action to prevent or control illness if they feel susceptible to a condition, believe it could have serious consequences, believe a course of action can reduce susceptibility or seriousness, and feel the benefits outweigh the costs. The model's key components are perceived susceptibility, severity, benefits, and barriers. Cues to action and self-efficacy were later added. The HBM is applied to develop health messages focusing on threat, coping responses, and self-efficacy to influence health behaviors. While useful
În această carte concisă, dar extrem de densă, autoarea de bestselleruri Louise L. Hay îţi demonstrează că „tu poţi face orice”, că îţi poţi schimba şi îmbunătăţi practic toate aspectele vieţii, prin înţelegerea şi aplicarea corectă a afirmaţiilor pozitive.
Louise explică în carte că toate gândurile tale şi toate cuvintele pe care le rosteşti reprezintă afirmaţii. Chiar şi dialogul tău interior reprezintă un flux necontenit de afirmaţii. Cu fiecare gând pe care îl emiţi şi cu fiecare cuvânt pe care îl rosteşti, tu îţi creezi practic viaţa. Convingerile tale nu sunt altceva decât tipare şi obişnuinţe mentale pe care le-ai învăţat în marea lor majoritate pe vremea când erai copil. Multe dintre ele te ajută în mod real, dar altele îţi limitează capacitatea de a crea lucrurile pe care ţi le doreşti cu adevărat. De aceea, tu trebuie să devii atent la gândurile tale, pentru a le putea elimina pe cele care îţi creează experienţe nedorite.
Louise oferă în carte afirmaţii pozitive pentru diferite domenii concrete ale vieţii, precum sănătatea, iertarea, prosperitatea, creativitatea, relaţiile, succesul la locul de muncă şi respectul de sine. Dacă vei aplica aceste afirmaţii, vei constata că ele reprezintă soluţii care pot rezolva orice problemă cu care te confrunţi.
La sfârşitul lecturii acestei cărţi, tu vei putea afirma cu toată certitudinea: „Da, pot să fac acest lucru”, ştiind că te îndrepţi către viaţa minunată pe care o meriţi.
The Health Belief Model originated from social psychologists in the 1950s seeking to explain low participation in prevention programs. It is based on value-expectancy theory and the concepts that individuals will take health actions if they feel susceptible to an issue, believe it is severe, and believe the actions will reduce susceptibility at low cost. The model includes perceived susceptibility, severity, benefits, barriers, cues to action, and self-efficacy as factors influencing the likelihood of health-related behavior change. Individual perceptions are modified by demographic, personality, socioeconomic, and knowledge factors.
The Health Belief Model is a psychological model developed in the 1950s by U.S. Public Health researchers to understand health behaviors. It focuses on an individual's perceptions of susceptibility, severity, benefits, and barriers related to a health condition and cues that trigger actions. The model helps develop health messages to persuade people to make healthy decisions and has been applied to behaviors like smoking, exercise, and seatbelt use.
This health PowerPoint discusses healthy and unhealthy foods and activities. It notes that apples are healthy, containing nutrients, while lollipops are unhealthy as they only contain sugar. Running is presented as good exercise to stay energized, while watching TV is not healthy and physical activity is better. Water is labeled as a healthy drink choice, while pop is unhealthy and should be avoided. Links are provided for additional information on apples, exercise, and water.
2. Ce este sanatatea?
În 1967, Organizatia Mondiala a Sanatatii a
declarat ca sanatatea este o stare totala de
bunastare fizica, mentala si sociala si nu
în principal absenta bolii sau a unei
infirmitati.
Sanatatea este acel proces în care toate
aspectele din viata unei persoane lucreaza
laolalta, într-un mod integrat
4. Comportamente cu risc pentru
sanatate
Activitati
sedentare
Comportament sexual
numarul partenerilor
metode de protectie
5. Comportament viciat /
producator de dependenta
◄ consum de cafea
◄ consum de tutun
fumat activ
fumat pasiv
◄ consum de alcool
◄ consum de medicamente
6. Comportament alimentar
◄ alimentatie
- mic dejun
- dezechilibrata – ore nefixate de masa
- insuficienta – masa unica/ deficit de alimentatie - vitamine (fructe si legume)
- proteine (paine si cereale)
- proteine (oua, lapte, branzeturi)
- consum de apa
- excesiva – abuz de alimentatie -colesterol si grasimi (fastfood, friptura, mezeluri,
slanina, cartofi prajiti)
- locatia – acasa, fastfood, restaurant, birou/scoala
- igiena
- prospetime
- curatenie
- calitate
7. Comportament social
◄ pasiv
- dezinteres
- stres
- relatii reci cu cei din jur
◄ activ
interes
calm
relatii bune cu cei din jur
8. Tema cercetarii
Persoanele cu varste cuprinse intre 15-30 de
ani au mai des comportamente cu risc pentru
sanatate decat persoanele cu varste cuprinse
intre 31-55 de ani.
Universul cercetarii: Persoanele cu varsta
intre 15-30 de ani, si persoanele cu varste
cuprinse intre 31-55 de ani.
9. Obiective:
Evaluarea persoanelor cu varsta intre 15-30
de ani si a persoanelor cu varste cuprinse
intre 31-55 de ani de ani pentru a afla cat de
precauti sunt in legatura cu propriile
comportamentele daunatoare sanatatii.
Informarea asupra diferitelor tipuri de
comportamente cu risc pentru sanatate
10. Ipoteza:
Daca persoanele depasesc varsta de 30 de
ani, atunci devin mai precaute in legatura
cu comportamentele cu risc pentru sanatate.
Concepte:
comportamente cu risc pentru sanatatate
precautie
11. Definitie
PRECAUŢIE (DEX), precauţii, s.f. Atitudinea,
comportarea omului precaut; băgare de
seamă, prevedere, circumspecţie, prudenţă.
Conform lui Nicolas de Sadeleer in lucrarea
The Precautionary Principle in EC Health
and Environmental Law, European Law
Journal; Mar2006, Vol. 12 Issue 2, p139-172,
“cu privire la actiuni preventive fata de
incertitudine, principiul precautiei reprezinta
un jalon important in reducerea riscului”.
12. Esantionul
13 persoane cu varste intre 15-30 de ani
(7 femei- 6 barbati)
13 persoane cu varste cuprinse intre 31-55
de ani (7 femei- 6 barbati)
Esantionul nu este unul reprezentativ
13. Chestionarul
Are27 de variabile care masoara
comportamentele cu risc pentru sanatate si
starea de sanatate fizica, psihica si sociala
14. REZULTATE
43% din persoanele intervievate au o parere buna
despre propria stare de sanatate
apreciati starea dvs de sanatate
Valid Cumulative
Frequency Percent Percent Percent
Valid rea 3 9.4 11.5 11.5
nici buna
8 25.0 30.8 42.3
nici rea
buna 14 43.8 53.8 96.2
foarte
1 3.1 3.8 100.0
buna
Total 26 81.3 100.0
Missing System
6 18.8
Missing
Total 6 18.8
Total 32 100.0
15. Tinerii sunt cei care au o parere mai buna
despre starea lor de sanatate
10
8
6
4
varsta codata
2
Count
15-30
0 31-55
rea nici buna nici rea buna f oarte buna
apreciati starea dvs de sanatate
16. Si tinerii si persoanele mai in varsta
obisnuiesc sa manance acasa
12
10
8
6
4
varsta codata
2
Count
15-30
0 31-55
acasa in f ast-f ood nu apuc sa mananc
in restaurant in birou/scoala
unde obisnuiti sa mancati de obicei?
17. Tinerii nu obisnuiesc sa
serveasca micul dejun
5.5
5.0
4.5
4.0
3.5
3.0
2.5 varsta codata
Count
2.0 15-30
1.5 31-55
mai rar o data la 3-4 zile zilnic
o data pe saptamana o data la doua zile
de cate ori pe saptamana serviti micul dejun?
18. Fructele si legumele sunt consumate mai
mult de persoanele in varsta
10
8
6
4
varsta codata
2
Count
15-30
0 31-55
f oarte rar'deloc nici des nici rar f oarte des
rar destul de des
cat de des mancati pe zi fructe si legume?
19. Tinerii obisnuiesc sa piarda mai des
noptile decat persoanele in varsta
8
7
6
5
4
3
2 varsta codata
Count
1 15-30
0 31-55
f oarte des nici des nici rar f oarte rar/deloc
destul de des rar
obisnuiti sa pierdeti noptile pentru alte activitati (terminarea proiect
20. Tinerii isi schimba mai des partenerii
sexuali decat persoanele mai in varsta
12
10
8
6
4
varsta codata
2
Count
15-30
0 31-55
destul de des rar
nici des, nici rar foarte rar/deloc
Cat de des obisnuiti saschimbati partenerii sexuali?
21. Tinerii folosesc mai des
metode de contraceptie
8
7
6
5
4
3
2 varsta codata
1 15-30
Count
0 31-55
foarte rar/deloc destul de des
nici des nici rar intotdeauna
in legatura cu viata sexuala obisnuiti sa folositi metode de protectie
22. Tinerii sunt cei care inhaleaza
fum de tigara cel mai des
10
8
6
4
varsta codata
2
Count
15-30
0 31-55
f oarte des nici des nici rar foarte rar/deloc
destul de des rar
daca sunteti fumator pasiv, inhalati fum
23. Tinerii fumeaza mai des decat
persoanele mai in varsta
14
12
10
8
6
4
varsta codata
Count
2
15-30
0 31-55
f oarte des nici des nici rar f oarte rar/deloc
destul de des rar
daca sunteti fumator activ, fumati
24. Tinerii consuma bauturi alcoolice
mai des decat persoanele in varsta
7
6
5
4
3
2
varsta codata
Count
1
15-30
0 31-55
destul de des rar
nici des nici rar foarte rar/deloc
cat de des obisnuiti sa beti alcool?
25. Exista un grad mai mare de
pesimism in randul tinerilor decat
in al adultilor
7
6
5
4
3
2
varsta codata
1
Count
15-30
0 31-55
pesimist destul de optimist
nici optimist nici p f oarte optimist
cat de obtimist v-ati simtit in ultimul timp?
26. Tinerii se simt mai obositi
decat persoanele mai in varsta
10
8
6
4
varsta codata
2
Count
15-30
0 31-55
f oarte des nici des nici rar f oarte rar/deloc
destul de des rar
cat de des va simtiti obosit fizic?
27. Tinerii isi pierd mai des interesul pentru
ceea ce fac decat persoanele mai in varsta
10
8
6
4
varsta codata
2
Count
15-30
0 31-55
destul de des rar
nici des nici rar f oarte rar/deloc
cat de des ti intampla sa iti pierzi interesul/placerea pentru ceea ce f
28. Nici tinerii nici persoanele mai in varsta nu
obisnuiesc sa utilizeze medicamente
8
7
6
5
4
3
2 varsta codata
Count
1 15-30
0 31-55
destul de des rar
nici des nici rar f oarte rar/deloc
utilizati medicamente
29. Tinerii comunica mai des decat
persoanele mai in varsta
8
7
6
5
4
3
2
varsta codata
Count
1 15-30
0 31-55
nici des nici rar destul de des f oarte des
Cat de des comunici cu cei din jur?
30. CONCLUZII
Persoanele cu varste cuprinse intre 15-30 de ani au
mai des comportamente vicioase
( consum de alcool, tigari) si comportamentele
alimentare lasa de dorit fata de persoanele mai in
varsta. Insa tinerii stau mai bine la capitolul
comunicare.
Ipoteza cum ca daca persoanele depasesc varsta
de 30 de ani, atunci devin mai precaute in legatura
cu comportamentele cu risc pentru sanatate este
validata in acest caz.