Anii de liceu sunt o perioadă unică, plină de lecții despre prietenie și colaborare. Autorul reflectează cu nostalgie asupra momentelor frumoase și a învățăturilor primite de la profesori, care au contribuit la dezvoltarea sa personală. Reîntoarcerea la liceu ca profesoară aduce amintiri și dorința de a ghida noi generații spre un viitor mai bun.

1. Anii de liceu nu se compară cu nimic în astă lume. Sunt atâtea lucruri interesante
ce se petrec în pereţii liceului încât nici nu-ţi vine să pleci de acolo niciodată. În aceii
trei ani am învăţat ce înseamnă spiritul de echipă, ce înseamnă să fii înconjurată de
prieteni adevăraţi şi de călăuzitori de lumină. Spun asta, pentru că, parcă mai ieri eram
în clasa a X-a,o copiliţă cu mii de vise ce urcase pe o treaptă mai sus,o treaptă nouă
numită”Liceu”. Păcat că totul e trecător pe acest pămînt şi păcat că au rămas doar
amintiri plăcute ce s-au gravat în sufletul meu. Profesorii acele astre călăuzitoare, care
ne-au dezvăluit mistere îndrumîndu-ne să mergem pe o cale bună ca să ne descoperim
pe noi înşine, datorita lor am devenit mai puternici şi mai rezistenţi în încercările pe
care ni le pregăteşte viaţa. Trecut-au anii repeziţi şi fiind pe băncile universităţii adesea
îmi aminteam de colegi şi profesori, de bancile care”scirţîiau cînd ieşeam la răspuns”,
de peripeţiile făcute în pauză. Însă nicicînd nu îmi imaginam că voi reveni din nou în
liceu, la “casa cu suflet de lumină” şi nu în calitate de elevă ci de profesoară, activînd
alături de scumpii mei dascăli, intrînd într-un colectiv care m-a primit cu căldură şi
prietenie. Mergînd pe coridoarele liceului mă apucă uneri şi nostalgia după anii ce au
rămas doar amintire.
În prag de jubileu, scumpule şi dragule liceu, suntem cu toţii alături de tine şi am
dori să cuprinzi în braţele tale durabile înca, multe multe finiţe dornice de a afla tainele
Universului,misterele trecutului,realitatea prezntului şi calea spre un viitor mai prosper
ce tindem mereu.
[Valeria Dichii(Mihăluţă) promoţia 2011