despre actul juridic tipurile

2. • HTTPS://WWW.YOUTUBE.COM/WATCH?V=UUMXAPJE30K
• HTTPS://WWW.LEGIS.MD/CAUTARE/GETRESULTS?DOC_ID=112573&LANG=RO

3. CUPRINS
• CONCEPTUL ACTUL JURIDIC CIVIL
• CLASIFICIAREA ACTULUI JURIDIC CIVIL
• CONDITIILE DE VALABILITATEA A ACTULUI JURIDIC CIVIL
• NULITATEA SI EFECTELE ACESTEIA

4. NOTIUNEA DE ACT JURIDIC CIVIL
• DEFINITIA ACTULUI JURIDIC CIVIL
• SENSUL TERMENELOR ACT JURIDIC CIVIL, CONVENTIE, CONTRACT SI TRANZACTIE

5. • ARTICOLUL 308. NOŢIUNEA ACTULUI JURIDIC
ACT JURIDIC CIVIL ESTE MANIFESTAREA DE CĂTRE PERSOANE FIZICE ŞI JURIDICE A VOINŢEI
ÎNDREPTATE SPRE NAŞTEREA, MODIFICAREA SAU STINGEREA RAPORTURILOR JURIDICE CIVILE.

6. TEMEIURILE APARTITIE AJ
• ACTIUNI (CONTRACTE – LICITE, DELICITE, INCĂLCAREA OBLIGATIILOR CONTRACTUALE – ILICITE,)

7. CLASIFICAREA ACTULUI JURIDIC CIVIL
• ACT JURIDIC – UNILATERAL, BILATERAL SI MULTILATERAL
• ACT JURIDIC CU TITLU GRATUIT SI ONEROS
• ACT JURIDIC DE CONSERVARE, DE ADMINISTRARE SI DE DISPOZITIE
• ACT JURIDIC CONSTITUTIV, SI ACT JURIDIC TRANSLATIV, ACT JURIDIC DECLARATIV
• ACT JURIDIC – CONSENSUAL, SOLEMN, REAL
• AJ – INCHEIAT INTRE VII SI PT CAUZA DE MOARTE
• AJ SIMPLU, AFECTAT DE MODALITATI
• AJ PRINCIPAL, ACESORIU
• AJ NUMIT, NENUMIT
• AJ ÎNCHEIAT PERSONAL ȘI AJ ÎNCHEIATE PRIN REPRESENTANT
• AJ CU EXECUTARE IMEDIATĂ ȘI AJ CU EXECUTARE SUCCESIVĂ
• AJ CAUSAL ȘI AJ ABSTRACT
• AJ PATRIMONIAL ȘIAJ NEPATRIMONIAL

8. CLASIFICAREA ACTELOR JURIDICE
• AJ STRICT PERSONAL SI PRIN REPREZENTARE
• AJ CU EXECUTARE IMEDIATA SI CU EXECUTARE SUCCESIVA
• AJ CAUZAL SI ABSTRACT
• AJ PATRIMONIAL SI NEPATRIMONIAL

9. ARTICOLUL 309. ACTUL
JURIDIC UNILATERAL,
ŞI MULTILATERAL
• (1) ACTUL JURIDIC UNILATERAL ESTE MANIFESTAREA DE VOINŢĂ A UNEI
SINGURE PĂRŢI. ACTUL JURIDIC UNILATERAL POATE DA NAŞTERE LA
OBLIGAŢII PENTRU TERŢI NUMAI ÎN CAZURILE PREVĂZUTE DE LEGE.
(2) ACTULUI JURIDIC UNILATERAL SE APLICĂ ÎN MODUL CORESPUNZĂTOR
DISPOZIŢIILE PRIVIND OBLIGAŢIILE ŞI CONTRACTELE DACĂ ACEASTA NU
CONTRAVINE LEGII SAU CARACTERULUI UNILATERAL AL ACTULUI JURIDIC.
(3) ACTUL JURIDIC BILATERAL ESTE MANIFESTAREA DE VOINŢĂ
CONCORDANTĂ A DOUĂ PĂRŢI.
(4) ACTUL JURIDIC MULTILATERAL ESTE MANIFESTAREA DE VOINŢĂ A TREI
SAU A MAI MULTE PĂRŢI.

10. ARTICOLUL 310. ACTUL
JURIDIC CU TITLU GRATUIT ŞI
ACTUL JURIDIC CU TITLU
• (1) ACT JURIDIC CU TITLU GRATUIT ESTE ACTUL PRIN CARE SE PROCURĂ UNEI PĂRŢI UN FOLOS
PATRIMONIAL FĂRĂ A SE URMĂRI OBŢINEREA ÎN SCHIMB A UNUI ALT FOLOS PATRIMONIAL.
(2) ACT JURIDIC CU TITLU ONEROS ESTE ACTUL PRIN CARE SE PROCURĂ UNEI PĂRŢI UN FOLOS
PATRIMONIAL PENTRU OBŢINEREA ÎN SCHIMB A UNUI ALT FOLOS PATRIMONIAL.

11. ARTICOLUL 311. ACTELE JURIDICE DE
CONSERVARE, DE ADMINISTRARE ŞI DE
DISPOZIŢIE
• (1) ACT JURIDIC DE CONSERVARE ESTE ACTUL PRIN CARE SE URMĂREŞTE PREÎNTÎMPINAREA PIERDERII
UNUI DREPT SUBIECTIV CIVIL.
(2) ACT JURIDIC DE ADMINISTRARE ESTE ACTUL PRIN CARE SE URMĂREŞTE O OBIŞNUITĂ PUNERE ÎN
VALOARE A UNUI BUN SAU PATRIMONIU.
(3) ACT JURIDIC DE DISPOZIŢIE ESTE ACTUL CARE ARE CA REZULTAT IEŞIREA DIN PATRIMONIU A UNUI
DREPT SAU GREVAREA CU DREPTURI REALE LIMITATE.

12. CONDITIILE DE VALABILITATE A ACTULUI
JURIDIC CIVIL
1. PRIVIRE GENERALA PRIVIND CONDITIILE DE VALABILITATE A ACTULUI JURIDIC CIVIL
2. ACTUL JURIDIC TREBUIE SA CORESPUNDA LEGII, ORDINII PUBLICE, SI BUNELOR MORAVURI
3. CAPACITATEA PERSOANEI DE A INCHEIA ACTUL JURIDIC
4. CONSIMTAMINTUL VALABIL AL PERSOANEI SAU AL PERSOANELOR DE A ÎNCHEIA ACTUL JURIDIC
5. OBIECTUL ACTULUI JURIDIC DE A FI DETERMINAT, DETERMINABIL SI LICIT
6. CAUZA
7. FORMA

13. CLASIFICAREA CONDITIILOR
• IN FUNCTIE DE ASPECT LA CARE SE REFERĂ SE DISTING: CONDITII DE FOND (CE PRIVESC CONTINUTUL ACTULUI JURIDIC
CIVIL) ȘI CONDIȚIILE DE FORMĂ (CELE CARE SE REFERĂ LA EXTERIORIZAREA VOINȚEI)
• DUPĂ CRITERIUL OBLIGATIVITĂȚII ORI NEOBLIGATIVITĂȚII ACESTORA, CONDIIILE ACESTORA SE ÎMPART ÎN ESENȚIALE (CELE
CERUTE CHIAR PT VALABILITATEA ACTULUI) ȘI NEESENȚIALE (SAU ÎNTÎMPLĂTOARE, ADICĂ ACELE CARE POT FI PREZENTE ORI
POT LIPSI, FĂRĂ SĂ PUNĂ ÎNDISCUȚIE VALABILITATEA ACTULUI)
• DUPĂ SANCȚIUNEA NERESPECTĂRII LOR – SE DISTING CONDIȚII DE VALIDITATE (A CĂROR NERESPECTARETRAGE NULITATEA
ACTULUI), DE EFICACITATE (A CĂROR NERESPECTARE ATRAGE INPOZABILITATEA)
• DE EX. CAPACITATE – DE FOND, ESENTIALA SI DE VALIDIDTATE
• FORMA SOLEMNĂ – DE FORMĂ, ESENȚIALĂ ȘI DE VALIDITATE

14. CAPACITATEA CONDITIE DE FOND, ESENȚIALĂ CARE CONSTĂ
ÎN APTITUDINEA SUBIECTULUI DE DREPT DE A DEVENI
TITULAR DE DREPTURI ȘI OBLIGAȚII CIVILE PRIN
ÎNCHEIEREA DE ACTE JURIDICE CIVILE .
• PRINCIPIUL CAPACITĂȚII DE A ÎNCHEIA ACTE ACTE JURIDICE CIVILE:CAPACITATEA ESTE O STARE DE
FAPT – DE JURE- ADICĂ AȘA O VEDE LEGEA – SPRE DEOSEBIRE DE DISCERNAMÎNT CARE ESTE O STARE DE
FAPT – DE FACTO – ACESTA DISCERNĂMÂNTUL PUTÂND EXISTA IZOLAT CHIAR LA O PERSOANĂ
|INCAPABILĂ| , DUPĂ CUM O PERSOANĂ DEPLIN CAPABILĂ SE POATE GĂSIINTR-O SITUAȚIE ÎN CARE
PASAGER, SĂ NU AIBĂ DISCERNĂMÎNT
• EXCEPȚIA INCAPACITĂȚII DE A ÎNCHEIA ACTE JURIDICE CIVILE (GH. BELEIU)

15. CONSIMTANTUL
• NOTIUNE GENERALA (COMSIMȚĂMÂNT/VOINȚĂ = PARTE/ÎNTREG)
• CONDITII DE VALABILITATE A CONSIMTAMINTULUI
• VICIILE DE CONSIMTAMINT:
• - EROAREA
• - DOLUL
• - VIOLENTA
• - LEZIUNE

16. DIN PROCESUL COMPLEX AL FORMARII
VOINTEI JURIDICE, DREPTUL CIVIL RETINE 2
ELEMENTE
• MOTIVUL DETERMINANT
• HOTARIREA EXTERIORIZATA

17. VOINTA ESTE DETERMINATA DE CÎTEVA
PRINCIPII
• PRINCIPIUL LIBERTATII ACTELOR JURIDICE CIVILE (PRINCIPIUL AUTONOMIEI DE VOINȚA)
• PRINCIPIUL VOINȚEI REALE:
• 2 CONCEPTE: CONCEPȚIA SUBIECTIVĂ – DĂ PRIORITATE VOINȚEI INTERNE REALE
• CONCEPȚIA OBIECTIVĂ – CARE DĂ PRIORITATE VOINȚEI EXTERIORIZATE

18. CONSIMTAMINT ART 312 CC
• MANIFESTAREA, EXTERIORIZATA DE VOINTA A PERSOANEI DE A INCHEIA ACTE JURIDICE
• PRINCIPIUL AUTONOMIEI DE VOINTA
• PRINCIPIUL VOINTEI REALE

19. CONDITIILE DE VALABILITATE A
CONSIMTAMINTULUI
• SA PROVINA DE LA O PERSOANA CU DISCERNAMINT
• SA FIE EXPRIMAT CU INTENTIA DE PRODUCE EFECTE JURIDICE (CONDITIA NU ESTE INDEPLINITĂ – CÂND
MANIFESTAREA A FOST FĂCUTĂ ÎN GLUMĂ, DIN PRIETENIE, CURTOAZIE, SAU PURĂ COMPLEZENȚĂ, CÎND
MANIFESTAREA ESTE PREA VAGĂ, CÂND S-A FĂCUT SUB REZERVĂ MINTALĂ, CUNOSCUTĂ DE CONTRACTANT
(CUM SE ÎNTÎMPLĂ ÎN CAZUL ACTULUI FICTIVE, CA VARIETATE DE SIMULAȚIE)
• SA FIE EXTERIORIZAT (SCRIS, VERBAL, TACIT) INDEPLINESTE 2 FUNCTII FACE CA SA FIE ADUSA LA CUNOSTINTA
TERTILOR PENTRU A SE MATERIALIZA, ADICA PT A AVEA CONSECINTE JURIDICE, B) FACE CA SA FIE
RECEPTIONATA DE CATRE DESTINATARI
• SA NU FIE VICIAT

20. VICIILE DE CONSIMTAMINT
 CONDITII – ELEMENTUL – 1. FALSA REPREZENTARE – SĂ FI FOST HOTĂRÂTOR, DETERMINANT, ȘI 2 IN ACTELE BILATERALE , ONEROASE, ESTE NECESAR CA COCONTRACTANTUL SA FI ȘTIUT CĂ
ELEMENTUL ESTE HOTĂRÂTOR
• EROAREA – FALSA REPREZENTARE A UNEI SITUATII, O PARERE GRESITA DESPRE UNELE IMPREJURARILEGATE DE INCHEIEREA CONVENTIEI ART . 339, 340 CC RM,
• EROARE OBSTACOL – CEA MAI GRAVĂ FORMĂ A ERORII,FALSA REPREZENTARE CAZÂND FIE ASUPRA NATURII ACTULUI CE ÎNCHEIE – ERROR IN NEGOTIO – O PARTE CREDE CA ÎNCHEIE UN
ANUMIT ACT, IAR CEALALTĂ PARTE ARE CREDINȚĂ GREȘITĂ, CĂ ÎNCHEIE UN ALT ACT JURIDIC,FIE ASUPRA IDENTITĂȚII OBIECTULUI (ERROR IN CORPORE), O PARTE CREDE CĂ TRATEAZA CU
PRIVIRELA UN ANUMIT BUN ARE ÎN VEDERE ALT BUN.
• EROARE VICIU DE CONSIMȚĂMÂNT
• EROARE INDIFERENTĂ
• EROAREA ASUPRA NATURII ACTULUI JURIDIC
• EROARE ASUPRA CALITATILORSUBSTANTIALE ALE OBIECTULUI ACTULUI JURIDIC
• EROARE ASUPRA PERSOANEI
 DUPĂ CRITERIUL NATURII REALITĂȚII FALS REPREZENTARE, SE DISTING:
• EROARE DE FAPT (CU REFERIRE LA OBIECUL ACTULUI JURIDIC, VALOAREA, COCONTRACTANT)
• EROARE DE DREPT (EROARE ASUPRA NORMEI JURIDICE)

21. DOLUL ART. 341 CC AL RM
• CONSTA IN INDUCEREA IN EROARE A UNEI PERSOANE PRIN MIJLOACE VICLENE PENTRU A O DETERMINA SA INCHEIE UN ACT
JURIDIC, IN ESENTA DOLUL ESTE O EROARE PROVOCATA
• STRUCTURA– ELEMENTUL OBIECTIV (MATERIAL) UTILIZAREA DE MIJLOACE VICLENE – ACTIUNI SAU INACTIUNI, PRIN CARE
PERSOANA E INDUSA IN EROARE ALIN. 2 ART. 341 CC RM
• ELEMENTUL SUBIECTIV
• A) COMPORTAMENTUL DOLOSIV SAU VICLEAN TR SA FIE DETERMINAT LA INCHEIEREA ACTULUI JURIDIC
• B) SA EMANE DE LA CEALALTA PARTE
• C) SA FIE ANTERIOR INCHEIERII ACTULUI JURIDIC
• D) SA FIE DOVEDIT DE PARTEA CARE IL INVOCA

22. VIOLENTA ART. 342 CC AL RM
• AMENINTAREA UNEI PERSOANE CU UN RAU DE NATURA SAI PROVOACE O TEMERE CARE O DETERMINA SA
INCHEIE UN ACT JURIDIC PE CARE DE ALTFEL NU L-AR FI INCHEIAT
• CONDITII:
• A) SA FIE DETERMINANTA PENTRU INCHEIEREA UNUI ACT JURIDIC, SA AIBA UN GRAD DE INTENSITATE
CARE SA INSPIRE AUTORULUI CONVENTIEI O TEMERE RATIONALA
• B) SA FIE ILICITA ALIN. 3 ART. 342 CC RM VIOLENTA FIZICA (INTEGRITATEA PERSOANEI) VIOLENTA
MORALA (ONOAREA CINSTEA PERSOANEI)

23. LEZIUNE ART. 343 CC RM
• ACTUL JURIDIC INCHEIAT DE O PERSOANA DIN CAUZA UNUI CONCURS DE IMPREJURARI GRELE DE CARE O
PROFITAT CEALALTA PARTE, IN CONDITII EXTREM DE NEFAVORABILE, POATE FI DECLARAT NUL DE INSTANTA
DE JUDECATA . ART. 340 EROARE SE APLICA IN MODUL CORESPUNZATOR

24. OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL ART. 315
CC RM
• OBLIGATIA PERSOANEI DE A INCHEIA UN ACT JURIDIC
• CONDITII:
• A) LICIT
• B) IN CIRCUITUL CIVIL
• C) DETERMINAT SAU DETERMINABIL CEL PUTIN IN SPECIA SA
• D) EXISTE
• E) POT FI SI BUNURILE VIITOARE
• F) SA FIE POSIBIL

25. CAUZA ACTULUI JURIDIC CIVIL
• SCOPUL URMARIT LA INCHEIEREA ACTULUI JURIDIC CIVIL
• CONDITII
• A) SA EXISTE
• B) SA FIE REALA
• C) LICITA

26. FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL
• FORMA VERBALA A ACTULUI JURIDIC CIVIL / FORMA ELECTRONICA
• FORMA SCRISA A ACTULUI JURIDIC CIVIL, EFECTELE NERESPECTĂRII FORMEI SCRISE
• AUTENTIFICAREA ACTULUI JURIDIC CIVIL

27. TIPURILE DE FORME
• A) FORMA CERUTA PENTRU VALABILITATEA ACTULUI JURIDIC
• B) FORMA CERUTA PENTRU PROBAREA ACTULUI JURIDIC
• C) FORMA CERUTA PENTRU OPOZABILITATEA ACTULUI JURIDIC FATA DE TERTI

28. FORMA VERBALA ART. 317 CC RM
• ACORDUL PARTILOR SAU LEGEA NU STABILESTE FORMA SCRISA
• AJ SE INCHEIE CHIAR LA INCHEIEREA LUI (EXCEPTIE LEGEA CERE FORMA AUTENTICA SAU FORMA SCRISA)
• TACEREA SE CONSIDERA EXPRIMAREAVOINTEI PARTILRO A INCHEIA AJ

29. FORMA SCRISA AJ 321 CC RM
• FORMA SIMPLA SCRISA – DINTRE PERSOANE JURIDICE, PERSOANE JURIDICE SI PERSOANE FIZICE,
VALOAREA MAI MULT DE 1000 MDL
• LEGEA SAU ACORDUL PARTILOR PREVEDE
• DACA PERSOANA NU POATE SEMNA DIN CAUZA UNEI DEFICIENTE FIZICE SEMNEAZA O ALTA PERSOANA IN
LOCUL ACESTEIA ALIN 3 ART. 321

30. FORMA ELECTRONICA ART. 318 CC RM –
ACTUL JURIDIC ÎNCHEIAT PRIN MIJLOACE
ELECTRONICE ART. 319 CC RM
• FORMA ELECTRONICA DACA SE CUPRINDE INTRUN DOCUMENT ELECTRONIC
• ART. 319 UTILIZAREA ORICAROR MIJLOACE ELECTRONICE
• LEGEA CU PRIVIRE LA SEMNATURA ELECTRONICA
• LEGEA CU PRIVIRE LA COMERTUL ELECTRONIC

31. INREGISTRAREA ACTULUI JURIDIC CIVIL
• ART. 413 CC RM

32. MODALITATILE ACTULUI JURIDIC CIVIL
• NOTIUNEA, FELURILE SI CARACTERELE MODALITATILOR ACTELOR JURIDICE
• TERMENUL
• CONDITIA
• SARCINA

33. AJ SIMPLE SI PURE SI ACTE AFECTATE DE
MODALITATI
• AJ AFECTAT DE MODALITATI
• PARTILE ALEG COMPORTAMENTUL DORIT SI CONFIGUREAZA ACTUL POTRIVIT SATISFACERII INTERESELOR
ACESTORA
• IN AJ CU TITLU GRATUIT DATORITA MODALITATILOR CEL OBLIGAT LA SAVIRSIREA UNOR ACTIUNI POATE
IMPUNE GRATIFICATULUI UNELE OBLIGATII

34. TERMENUL
• EVENIMENT VIITOR SI SIGUR DE LA CARE PARTILE LEAGA SURVENIREA EFECTUL AJ 383-412 CC RM

35. CONDITIA
• EVENIMENT VIITOR SI NESIGUR DE A CARUI REALIZARE DEPINDE NASTEREA SAU STINGEREA UNUI DREPT
SUBIECTIV CIVIL
• ART. 347 CC RM EFECTELE JURIDICE CONDITIONATE – CONDITIE SUSPENSIVA ART. 352, CONDITIE
REZOLUTORIE ART. 353
• CONDITIE POZITIVA ART. 349 CC RM
• CONDITIE NEGATIVA ART. 350 CC RM

36. SARCINA
• OBLIGATIA DE A DA A FACE, A NU FACE CEVA IMPUSA DE DISPUNATOR GRATIFICATULUI (LEGATUL 2297 CC
RM)

37. INEFICACITATEA ACTULUI JURIDIC
• UN ACT JURIDIC PRODUCE TOATE EFECTELE JURIDICE AVUTE ÎN VEDERE DE AUTORUL SĂU ȘI LEGE, ADICĂ
SPUNEM, ESTE EFICACE PE DEPLIN, CÂND EL ÎNDEPLINEȘTE TOATE CONDIȚIILE DE VALIDITATE IMPUSE DE
LEGE (CERINȚA DE LEGALITATE) ȘI DE EFICIENȚĂ (CERINȚE SUPLIMENTARE CARE UNEORI SUNT IMPUSE DE
LEGE PENTRU ANUMITE EFECTE ALE SALE).
• UN PRETINS ACT JURIDIC POATE SUFERI DEFICIENȚE DE LEGALITATE ÎN ORICARE DINTRE CONDIȚIILE DE
VALIDITATE IMPUSE DE LEGE: DEFICIENȚE DE CAPACITATE CIVILĂ; DE CONSIMȚĂMÂNT; DE CONȚINUT; DE
FORMĂ, ȘI ÎN ACEST CAZ LEGEA ÎI REFUZĂ POZIȚIA DE ACT JURIDIC, LIPSINDU-L, ÎNTR-UN FEL SAU ALTUL,
DE EFECTELE JURIDICE PE CARE EL AR FI TREBUIT SĂ LE PRODUCĂ [BOEMKE/ULRICI/BGB AT, §14, NR. 1, P.
351]. ÎN ACEST CAZ SPUNEM CĂ ACTUL JURIDIC ESTE NEVALABIL SAU INVALID

38. NOTIUNE
• INEFICACITATE A ACTULUI JURIDIC - CUPRINDE TOTALITATEA DEFICIENȚELOR CE AFECTEAZĂ ACTUL
JURIDIC, ATÂT INVALIDITATEA CÂT ȘI INEFICIENȚA SA. NU TOATE SISTEMELE DE DREPT CUNOSC O
ASEMENEA NOȚIUNEA TOTALIZATOAREA. ÎN DREPTUL GERMAN EL ESTE EXPRIMAT PRIN DIE
UNWIRKSAMKEIT, IAR ÎN DREPTUL ITALIAN — INEFFICACITA.

39. INEFICACITATE VS NULITATE
• ÎN CE NE PRIVEȘTE, PREFERĂM TERMENUL DE INEFICACITATE, CARE ESTE MAI POTRIVIT PENTRU ACTELE JURIDICE
INEFICIENTE. DUPĂ CUM VOM VEDEA, ACTELE JURIDICE INEFICIENTE NU ÎȘI PIERD FIINȚA, CI UNEORI SUNT DOAR ACTE
JURIDICE INCOMPLETE SAU „ÎNCĂ NECOAPTE”. LA FEL, TERMENUL INEFICACITATE ARE MERITUL DE A PUNE ACCENT PE
EFECTELE JURIDICE ALE UNUI PRETINS ACT (CARE ARE CONSECINȚE PRACTICE) ȘI NU PE FAPTUL DACĂ UN ACT JURIDIC ARE
SAU NU ARE FIINȚĂ (CARE ESTE DOAR O CONSTATARE TEORETICĂ).
• DE ASEMENEA, NULITATEA ADESEORI ESTE NUMITĂ O „SANCȚIUNE” PENTRU NERESPECTAREA LEGII CU OCAZIA ÎNCHEIERII
ACTULUI JURIDIC CIVIL. UN ACT JURIDIC NU ESTE UN SUBIECT DE DREPT, DECI, NU AR PUTEA FI SANCȚIONAT, PEDEPSIT.
• IAR PENTRU PĂRȚILE ACTULUI JURIDIC NULITATEA UNEORI NU ESTE O PEDEAPSĂ, CI UN REMEDIU — PERSOANA IMPUSĂ
PRIN VIOLENȚĂ SĂ SEMNEZE O PROCURĂVA FI BUCUROASĂ SĂ OBȚINĂ ANULAREA EI, ȘI NU SE VA SIMȚI SANCȚIONATĂ.

40. AUTORUL VINCENZO ROPPO
• INEFFICACITA - DREPT SITUAȚIA CONTRACTULUI DE A NU PRODUCE EFECTELE PE CARE ÎN MOD NORMAL AR TREBUI SĂ LE PRODUCĂ,
DAR RECUNOAȘTE CĂ DEFINIȚIA ESTE FOARTE GENERICĂ, ȘI ANUME CONTRAPUNEREA EI CU NULITATEA ÎI PRECIZEAZĂ
CONTURURILE [ROPPO/IL CONTRATTO, NR. 23.2].
• EL DEFINEȘTE INVALIDITATEA DREPT SITUAȚIA CONTRACTULUI ATUNCI CÂND ESTE AFECTAT DE UN VICIU CARE ÎL EXPUNE LA
ANUMITE REMEDII CONTRACTUALE (CUM AR FI NULITATEA ABSOLUTĂ SAU RELATIVĂ). REMEDIILE AU CA SCOP DE A BLOCA
EFECTELE CONTRACTULUI, ȘI, PRIN ACEASTA, A-L FACE INEFICACE. EXISTĂ DECI, SPUNE AUTORUL, O CONEXIUNE FUNCȚIONALĂ
ÎNTRE INVALIDITATE ȘI INEFICACITATE: INVALIDITATEA URMĂREȘTE ȘI PRODUCE INEFICACITATEA CONTRACTULUI, FIINDCĂ PRIN
INEFICACITATE INVALIDITATEA POATE SĂ-ȘI REALIZEZE FUNCȚIA DE REMEDIERE.
• AUTORUL ATENȚIONEAZĂ CĂ AICI SE VORBEȘTE DE INEFICACITATE ÎN SENS LARG, CARE PREZINTĂ DOUĂ CARACTERISTICI CONEXE:
POSIBILUL RAPORT CU INVALIDITATEA A CĂRUI CONSECINȚĂ ESTE; ȘI POSIBILA FUNCȚIE DE REMEDIERE (ITA. – FUNZIONE
REMEDIALE), ATUNCI CÂND REACȚIONEAZĂ CONTRA UNUI CONTRACT VICIAT [ROPPO/IL CONTRATTO, P. 689].
• IN RM INEFICACITATEA SE REFERA IN SENS RESTRINS = INEFICACITATEA CONTRACTULUI VALABIL

41. TIPURI DE INEFICACITATE
• 1) ACTELE JURIDICE NEVALABILE: NULITATEA
• A) NULITATEA ABSOLUTE
• 7. NULITATEA ABSOLUTĂ A FOST DESCRISĂ CA CEL MAI CATEGORIC REFUZ DE A RECUNOAȘTE EFECTELE
JURIDICE URMĂRITE PRIN ÎNCHEIEREA ACTULUI JURIDIC [BOEMKE/ULRICI/BGB AT, §14, NR. 2, P. 352].
• PRETINSUL ACT JURIDIC, CHIAR DIN MOMENTUL ÎNCHEIERII SALE, ESTE LIPSIT DE ORICE EFECT JURIDIC
URMĂRIT, FAȚĂ DE PĂRȚILE SALE ȘI DE TERȚI, ȘI PERMANENT (INDIFERENT DE TRECEREA TIMPULUI).

42. EX – NULITATE ABSOLUTA
• ILUSTRAȚIA 1 MARIA DE 6 ANIȘORI CUMPĂRĂ CU BANII SĂI DE BUZUNAR UN SET DE CREIOANE DE LA O
PAPETĂRIE. MANIFESTAREA SA DE VOINȚĂ CARE INDICĂ SCOPUL DE A FI PARTE LA UN RAPORT JURIDIC DE
VÂNZARE-CUMPĂRARE ESTE LOVITĂ DE NULITATE ABSOLUTĂ CONFORM ART. 336 ALIN.(1). DEȘI PENTRU TOATĂ
LUMEA MARIA A CUMPĂRAT CREIOANE, LEGEA REFUZĂ SĂ ÎI RECUNOASCĂ ACESTUI ACORD DE VOINȚĂ DINTRE
MARIA ȘI VÂNZĂTOR EFECTELE JURIDICE ALE UNUI CONTRACT DE VÂNZARE-CUMPĂRARE. ASTA NU ÎNSEAMNĂ
CĂ ESTE IMPERATIV CA CINEVA (UN PĂRINTE, UN POLIȚIST, UN PROCUROR ETC.) SĂ O IMPUNĂ PE MARIA ORI PE
PĂRINȚII SĂI SĂ RETURNEZE CREIOANELE. ESTE PERFECT POSIBIL CĂ EA VA PĂSTRA CREIOANELE ȘI LE VA
FOLOSI, ÎNSĂ, DACĂ EXISTĂ UN INTERES PRACTIC DE A ANALIZA VALIDITATEA CUMPĂRĂTURII FĂCUTE DE EA,
PRETINSUL CONTRACT ÎNCHEIAT DE EA ESTE NUL. PĂRINTELE INTERESAT AR PUTEA SĂ REVINĂ LA MAGAZIN CU
CREIOANELE, SĂ INVOCE NULITATEA ABSOLUTĂ ȘI SĂ CEARĂ RESTITUIREA BANILOR. DAR AR PUTEA ȘI SĂ NU O
FACĂ.

43. NULITATEA ABSOLUTĂ ESTE AȘADAR O
FORMĂ A INEFICACITĂȚII ACTULUI JURIDIC
• NULITATEA ABSOLUTĂ ESTE AȘADAR O FORMĂ A INEFICACITĂȚII ACTULUI JURIDIC CARE INTERVINE
INDIFERENT DE VOINȚA UNEIA DINTRE PĂRȚILE ACTULUI JURIDIC ORI A AMBELOR PĂRȚI, IAR DACĂ ÎN
CADRUL UNUI PROCES JUDICIAR JUDECĂTORUL CONSTATĂ FAPTELE SUFICIENTE, EL TREBUIE SĂ REFUZE
DIN OFICIU EFECTELE JURIDICE ALE PRETINSULUI ACT JURIDIC ȘI SĂ CONSTATE NULITATEA ABSOLUTĂ
(ART. 328 ALIN.(1)).

44. CAUZELE NULITĂȚII ABSOLUTE INCLUD
CAZUL CÂND PRETINSUL ACT JURIDIC:
• (I) CONTRAVINE VĂDIT ORDINII PUBLICE SAU BUNELOR MORAVURI (ART. 334 ALIN.(1));
• (II) CONTRAVINE UNEI NORME IMPERATIVE LA CARE NORMA ATAȘEAZĂ ÎN MOD EXPRES O ASEMENEA
SANCȚIUNE (ART. 334 ALIN.(2));
• (III) CONTRAVINE UNEI NORME IMPERATIVE LA CARE AR TREBUI SĂ SE ATAȘEZE O ASEMENEA SANCȚIUNE,
FIINDCĂ NORMA FĂRĂ ECHIVOC OCROTEȘTE UN INTERES GENERAL, ȘI NU DOAR PARTICULAR (ART. 334
ALIN.(3) COROBORAT CU ART. 327 ALIN.(1)).

45. B) NULITATEA RELATIVĂ
• 10. NULITATEA RELATIVĂ ESTE FOLOSITĂDE LEGE PENTRU A SANCȚIONA DEFICIENȚE CARE POT FI TOLERATE DE SISTEMUL DE
DREPT, ÎNSĂ DECIZIA FINALĂ TREBUIE SĂ O IA DOAR PERSOANA AFECTATĂ DIRECT DE DEFICIENȚĂ.
• ACEA PERSOANĂ ÎNDREPTĂȚITĂ ESTE UNEORI DIRECT ARĂTATĂ ÎN DISPOZIȚIA LEGALĂ CARE PROCLAMĂ ANULABILITATEA
ACTULUI JURIDIC.
• ACTUL JURIDIC ESTE ÎNSĂ TRATAT, DIN MOMENTUL ÎNCHEIERII SALE, CA EFICACE. DACĂ PERSOANA ÎNDREPTĂȚITĂ IA
DECIZIA DE A INSISTA PE ANULAREA ACTULUI JURIDIC, EA POATE OBȚINE ANULAREA DOAR PRIN INTRODUCEREA UNEI
ACȚIUNI ÎN JUSTIȚIE DE DECLARARE A NULITĂȚII RELATIVE. JUDECĂTORULNU O POATE INVOCA DIN OFICIUL SĂU. ȘI NICI
PERSOANA ÎNDREPTĂȚITĂ NU O POATE INVOCA EXTRAJUDICIAR ȘI NICI CHIAR CA SIMPLĂ EXCEPȚIE (OBIECȚIE, APĂRARE)
ÎNTR-UN PROCES JUDICIAR;
• SE CERE ANUME FORMULAREA UNEI ACȚIUNI ÎN JUSTIȚIE.

46. INVOCAREA NULITATII RELATIVE
• REITERĂM AȘADAR CĂ, DACĂ DEFICIENȚA CE AFECTEAZĂ ACTUL JURIDIC ESTE DOAR O CAUZĂ DE NULITATE
RELATIVĂ, ACTUL JURIDIC SE CONSIDERĂ ÎNCHEIAT VALABIL ȘI ÎȘI PRODUCE TOATE EFECTELE SALE. DACĂ
ÎNSĂ PERSOANA ÎNDREPTĂȚITĂ INTRODUCE O ACȚIUNE ÎN JUSTIȚIE, ȘI EA ESTE ADMISĂ,
• ACTUL JURIDIC SE DESFIINȚEAZĂ CU EFECT RETROACTIV, ȘI DIN ACT JURIDIC VALABIL, DAR ANULABIL, EL
DEVINE ACTUL JURIDIC ANULAT.
• DUPĂ EXPIRAREA TERMENULUI DE PRESCRIPȚIE EXTINCTIVĂ PENTRU ACȚIUNEA ÎN ANULARE ORI DUPĂ CE
PERSOANA ÎNDREPTĂȚITĂ CONFIRMĂ ACTUL DEFICIENT (IMPLICIT, RENUNȚĂ SĂ MAI INVOCE NULITATEA),
ACTUL JURIDIC VALABIL, DAR ANULABIL, DEVINE ACT JURIDIC VALABIL DEFINITIV, FIINDCĂ EL NU MAI ESTE
EXPUS RISCULUI ANULĂRII PE ACEASTĂ CAUZĂ.

47. EFECTELE NULITATII
• EFECTELE LEGALE ALE NULITĂȚII ACTULUI JURIDIC SUNT ACELEAȘI,
INDIFERENT CĂ UN ACT JURIDIC ESTE NUL (NULITATE ABSOLUTĂ) SAU A FOST ANULAT (NULITATE RELATIVĂ)
— LEGEA REFUZĂ SĂ RECUNOASCĂ TOATE EFECTELE JURIDICE CARE AR FI TREBUIT SĂ FIE PRODUSE DE ACEL
ACT JURIDIC. [ÎN PRIVINȚA SITUAȚIEI CÂND DOAR O CLAUZĂ A ACTULUI JURIDIC ESTE NULĂ, V. INFRA, NR.
25 ȘI URM.].
PRIN SINE, NULITATEA NU „PRODUCE EFECTE JURIDICE” (NU GENEREAZĂ DREPTURI ȘI OBLIGAȚII), CI ARE
DREPT CONSECINȚĂ DE A NEGA EXISTENȚA UNOR EFECTE JURIDICE ALE PRETINSULUI ACT JURIDIC.

48. ÎN CONTEXTUL NULITĂȚII, CEEA CE AR
PUTEA PRODUCE EFECTE JURIDICE SUNT:
• (I) PLĂȚILE EFECTUATE, BUNURILE TRANSMISE, LUCRĂRILE EXECUTATE, SERVICIILE PRESTATE ÎN TEMEIUL ACTULUI JURIDIC NUL,
CARE, DEVIN PRESTAȚII NEJUSTIFICATE ȘI, PE ACEST TEMEI, SE NAȘTE UN RAPORT JURIDIC DE RESTITUȚIE GUVERNAT DE
DISPOZIȚIILE LEGALE PRIVIND ÎMBOGĂȚIREA NEJUSTIFICATĂ;
• (II) DREPTURILE REALE TRANSMISE SAU CONSTITUITE ÎN TEMEIUL ACTULUI JURIDIC SE CONSIDERĂ CĂ NICIODATĂ NU AU FOST
TRANSMISE SAU CONSTITUITE. ÎN SPECIAL ATUNCI CÂND DREPTURILE APARENT DOBÂNDITE ÎN TEMEIUL ACTULUI JURIDIC NUL AU
FOST ÎNREGISTRATE ÎNTR-UN REGISTRU DE PUBLICITATE (IMOBILE, AUTOMOBILE, PĂRȚI SOCIALE, ACȚIUNI ETC.), ELE S-AR PUTEA
PĂSTRA ÎN POFIDA NULITĂȚII ACTULUI JURIDIC DACĂ INTERVINE INSTITUȚIA JURIDICĂ SALVATOARE
NUMITĂ UZUCAPIUNEA (PENTRU CARE SE VA CERE CEL PUȚIN 3 ANI DE POSESIE ȘI ÎNREGISTRARE, V. ART. 331 ALIN.(4), 440
ALIN.(2), 524 ȘI 529);
• (III) DACĂ UNA DIN PĂRȚILE ACTULUI JURIDIC NUL CARE NU ERA CULPABILĂ DE CAUZA DE NULITATE ȘI ERA DE BUNĂ-CREDINȚĂ, A
SUFERIT UN PREJUDICIU ÎN REZULTATUL INTERVENIRII NULITĂȚII, ÎNTRE FOSTELE PĂRȚI ALE ACTULUI JURIDIC SE NAȘTE ȘI UN
RAPORT JURIDIC DELICTUAL, CARE ARE CA SCOP DESPĂGUBIREA PĂRȚII PREJUDICIATE.

49. ACTE JURIDICE VALABILE, DAR INEFICACE
• ORI DE CÂTE ORI UN ACT JURIDIC NU ÎNTRUNEȘTE CONDIȚIILE DE VALIDITATE LEGEA ÎI NEAGĂ EFECTELE PRIN INTERMEDIUL
INSTITUȚIEI NULITĂȚII. TOTUȘI, ÎN UNELE CAZURI ALESE, REGIMUL NULITĂȚII NU ESTE POTRIVIT PENTRU DEFICIENȚA CARE
AFECTEAZĂ ACTUL JURIDIC, ȘI ATUNCI LEGEA A INVENTAT O CATEGORIE DISTINCTĂ PENTRU A DESEMNA UN ACT JURIDIC
CARE NU ESTE NUL SAU ANULABIL, DAR NU PRODUCE TOATE SAU O PARTE DIN EFECTELE JURIDICE URMĂRITE DE AUTOR —
ACTUL JURIDIC INEFICIENT.
• EL POATE FI ÎNȚELES CA UN ACT JURIDIC VALABIL, DAR INCOMPLET SAU „ÎNCĂ NECOPT” (GER. — SCHWEBEND
UNWIRKSAMEGESCHÄFTE).
• SPRE DEOSEBIRE DE ACTUL JURIDIC LOVIT DE NULITATE ABSOLUTĂ, ACTUL JURIDIC INEFICIENT ARE ȘANSA SĂ ÎȘI PRODUCĂ
EFECTELE JURIDICE DACĂ SE ÎNLĂTURĂ CAUZA DE INEFICIENȚĂ. SPRE DEOSEBIRE DE ACTUL JURIDIC ANULABIL, ACTUL
JURIDIC INEFICIENT NU PRODUCE EFECTE JURIDICE INIȚIAL, DAR, DACĂ SE ÎNLĂTURĂ CAUZA DE INEFICIENȚĂ, EL VA
PRODUCE EFECTE JURIDICE DEFINITIV.

50. LIPSA UNUI CONSIMȚĂMÂNT NECESAR
• DE REGULĂ, CAUZA INEFICIENȚEI ESTE CĂ O ANUMITĂ PERSOANĂ NU A CONSIMȚIT ASUPRA ACTULUI
JURIDIC.

51. CAZ 1
• DACĂ A VINDE LUI B BUNUL CARE APARȚINE LUI VD (VERUS DOMINUS), CONTRACTUL DE VÂNZARE-
CUMPĂRARE PRODUCE EFECTE OBLIGAȚIONALE ÎNTRE A ȘI B, DAR ART. 358 ÎI REFUZĂ EFECTE REALE ȘI SE
MENȚINE POZIȚIA CĂ VD RĂMÂNE PROPRIETAR. DACĂ VD CONSIMTE ASUPRA CONTRACTULUI DINTRE A
ȘI B, ATUNCI SE PRODUCE ȘI EFECTUL REAL, IAR B DOBÂNDEȘTE ȘI DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA
BUNULUI CUMPĂRAT.

52. CAZ 2
• DACĂ X ÎNCHEIE UN CONTRACT DE ANTREPRIZĂ DIN NUMELE SRL CU UN CLIENT, ÎNSĂ X NU ARE
ÎMPUTERNICIRI DE ACȚIONA DIN NUMELE SRL, CONTRACTUL DE ANTREPRIZĂ ESTE TOTAL INEFICIENT
(ART. 370). DACĂ SRL RATIFICĂ CONTRACTUL, EXPRES SAU PRIN ACȚIUNI CONCLUDENTE (E.G. TRECE LA
EXECUTAREA CONTRACTULUI), CAUZA DE INEFICIENȚĂ ESTE ÎNLĂTURATĂ.

53. CAZ 3
• MINORUL C, DE 16 ANI, ÎNCHEIE UN CONTRACT CREDIT FĂRĂ ÎNCUVIINȚAREA UNUIA DINTRE PĂRINȚI.
CONTRACTUL NU PRODUCE EFECTE JURIDICE; EL ESTE TOTAL INEFICIENT (ART. 33 ALIN.(1)). DACĂ UN
PĂRINTE ÎNCUVIINȚEAZĂ CONTRACTUL, EL PRODUCE EFECTE JURIDICE PENTRU C.

54. CAZ 4
• MINORUL F, DE 10 ANI, A MOȘTENIT UN APARTAMENT DE LA BUNEL. PĂRINȚII MINORULUI CONSIDERĂ CĂ
EL NU ARE NEVOIE DE APARTAMENT ȘI VOR SĂ-L VÂNDĂ. FIECARE PĂRINTE ESTE REPREZENTANT AL
MINORULUI ȘI POATE SĂ ÎNCHEIE UN CONTRACT DE VÂNZARE-CUMPĂRARE CARE VA ANGAJA MINORUL ȘI
VA ÎNSTRĂINA APARTAMENTUL DIN PATRIMONIUL MINORULUI. ÎNSĂ LEGEA, PENTRU A OCROTI
INTERESUL SUPERIOR AL MINORULUI, IMPUNE PENTRU EFICIENȚA ACESTUI CONTRACT CERINȚA DE
AUTORIZARE A AUTORITĂȚII TUTELARE CONFORM ART. 29 COROBORAT CU ART. 139.

55. • CE ESTE COMUN ÎN ACESTE CAZURI ESTE CĂ SE CERE FIE CONSIMȚĂMÂNTUL PERSOANEI PENTRU CA
ACTUL JURIDIC SĂ PRODUCĂ EFECTE FAȚĂ DE EA, FAȚĂ DE PATRIMONIUL EI, FAȚĂ DE UN BUN AL EI, FIE, ÎN
CAZUL ÎNCUVIINȚĂRII, CEL CE DĂ ÎNCUVIINȚAREA NU ESTE PARTE LA ACTUL JURIDIC ȘI EL NU PRODUCE
EFECTE JURIDICE FAȚĂ DE EL, ÎNSĂ LEGEA ÎI ATRIBUIE ACEST DREPT DE A DA SAU REFUZA ÎNCUVIINȚAREA
FIINDCĂ EL ESTE RESPONSABIL DE A OCROTI INTERESELE UNEIA DINTRE PĂRȚILE ACTULUI JURIDIC CIVIL
(PĂRINTELE OCROTEȘTE INTERESUL MINORULUI, TUTORELE SAU CURATORUL OCROTEȘTE INTERESUL
ADULTULUI OCROTIT, ORGANUL IERARHIC SUPERIOR AL PERSOANEI JURIDICE SUPRAVEGHEAZĂ ANUMITE
ACTE JURIDICE IMPORTANTE ALE ADMINISTRATORULUI PERSOANEI JURIDICE).

56. INEFICACITATE/NULITATE
• PENTRU ACESTE SITUAȚII SANCȚIUNEA NULITĂȚII ABSOLUTE NU ESTE POTRIVITĂ, FIINDCĂ EA EXCLUDE
CĂ CONSIMȚĂMÂNTUL DAT ULTERIOR AR PUTEA VALIDA ACTUL JURIDIC. NICI SANCȚIUNEA NULITĂȚII
RELATIVE NU ESTE POTRIVITĂ, FIINDCĂ EA AR AVEA CA EFECT CĂ ACTUL JURIDIC ESTE VALABIL ȘI
PRODUCE EFECTE PÂNĂ CÂND O INSTANȚĂ DE JUDECATĂ NU ÎL VA ANULA; O ASEMENEA SOLUȚIE AR PUNE,
PENTRU PERSOANA INTERESATĂ, O SARCINĂ PREA ÎNALTĂ, CEA DE A INTRODUCE O ACȚIUNE ÎN JUSTIȚIE
ÎN TERMENUL DE PRESCRIPȚIE EXTINCTIVĂ DEȘI EA, NEMIJLOCIT, NU A PARTICIPAT LA ÎNCHEIEREA
ACTULUI JURIDIC [BOEMKE/ULRICI/BGB AT, §14, NR. 9, P. 354].

57. ACTUL JURIDIC UNILATERAL NEÎNTEMEIAT
• ÎN ALTE CAZURI, O MANIFESTARE DE VOINȚĂ APARENT VALABIL EXPRIMATĂ NU PRODUCE EFECTE JURIDICE
FIINDCĂ PRIN INTERMEDIUL EI SE EXERCITĂ UN DREPT CARE NU APARȚINE AUTORULUI ACTULUI JURIDIC.
• D A DONAT IMOBILUL NEPOTULUI SĂU N. PESTE UN AN D SE RĂZGÂNDEȘTE ȘI ÎI DĂ LUI N O DECLARAȚIE DE
REVOCARE A DONAȚIEI. DACĂ NU EXISTĂ UNA DIN CAUZELE ARĂTATE DE LEGE ÎN CARE UN DONATOR AR PUTEA
REVOCA O DONAȚIE (ART. 1207 ȘI URM.), DECLARAȚIA ESTE INEFICIENTĂ, ADICĂ NU PRODUCE NICIUN EFECT
JURIDIC, POTRIVIT ART. 359. DONAȚIA RĂMÂNE VALABILĂ, IAR N NU TREBUIE SĂ RESTITUIE IMOBILUL.
• ÎN CAZUL ACESTEI CAUZE DE INEFICIENȚĂ, EA, ÎN PRINCIPIU, NU POATE FI ÎNLĂTURATĂ. INEFICIENȚA ESTE DECI
PERMANENTĂ.

58. ACTE JURIDICE EFICIENTE, CARE DEVIN
INEFICIENTE SUBSECVENT
• DOCTRINA A IDENTIFICAT ȘI SITUAȚIA CÂND ACTUL JURIDIC, DEȘI LA MOMENTUL ÎNCHEIERII ÎȘI PRODUCE
TOATE EFECTELE JURIDICE URMĂRITE DE AUTOR, CONȚINE O STIPULAȚIE CĂ EL ÎȘI PIERDE EFECTUL DACĂ SE
PRODUCE UN ANUMIT EVENIMENT VIITOR. O ASEMENEA STIPULAȚIE SE NUMEȘTE CONDIȚIE REZOLUTORIE.
• UN ALT CAZ DE INEFICIENȚĂ SUBSECVENTĂ ESTE CEL CÂND LEGEA ACORDĂ UNEIA DINTRE PĂRȚILE UNUI
CONTRACT DREPTUL DE A-ȘI RETRACTA CONSIMȚĂMÂNTUL DAT LA ÎNCHEIEREA UNUI CONTRACT. ESTE CAZUL
REVOCĂRII CONTRACTULUI DE CĂTRE CONSUMATOR ÎN ANUMITE SITUAȚII CÂND LEGEA ÎI ACORDĂ O
PERIOADĂ DE RĂCIRE, DE REGULĂ DE 14 ZILE DE LA ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI (ART. 1052).
• PENTRU UN AL TREILEA CAZ, VEZI ART. 361.

59. GRADUL DE OPOZABILITATE AL
INEFICACITĂȚII: INEFICACITATEA
ABSOLUTĂ SAU RELATIVĂ
• DE REGULĂ, UN ACT JURIDIC INEFICACE ESTE LIPSIT DE EFECTE JURIDICE ATÂT ÎNTRE PĂRȚILE SALE CÂT ȘI
FAȚĂ DE TERȚI (INEFICACITATE ABSOLUTĂ; GER. — DIE ABSOLUTEUNWIRKSAMKEIT). ESTE CAZUL, ÎN
SPECIAL, AL NULITĂȚII ABSOLUTE SAU RELATIVE.
• ÎN ALTE CAZURI, LEGEA PREVEDE CĂ UN ACT JURIDIC ÎN GENERAL PRODUCE EFECTE JURIDICE, DAR NU LE
PRODUCE FAȚĂ DE O ANUMITĂ PERSOANĂ (INEFICACITATE RELATIVĂ; GER. — DIE RELATIVE
UNWIRKSAMKEIT). ADESEORI ACEASTĂ SITUAȚIE ESTE IDENTIFICATĂ PRIN NOȚIUNEA
DE INOPOZABILITATE.

60. CAZ
• SRL A ELIBERAT SALARIATULUI SĂU S O PROCURĂ PENTRU A CUMPĂRA MATERIALE DE
CONSTRUCȚIE. ULTERIOR, SRL A REVOCAT PROCURA LUI S. TOTUȘI, S S-A PREZENTAT LA MAGAZINUL M
ȘI, ÎN BAZA PROCURII ELIBERATE DE SRL, A ÎNCHEIAT UN CONTRACT DE VÂNZARE-CUMPĂRARE A
MATERIALELORDE CONSTRUCȚII. REVOCAREA PROCURII S-A PRODUS ÎN GENERAL, DAR, DEOARECE NU A
FOST ADUSĂ LA CUNOȘTINȚA LUI M, REVOCAREA NU ESTE OPOZABILĂ LUI M ȘI, PRIN URMARE, M CU
BUNĂ-CREDINȚĂ A CREZUT CĂ S ARE ÎMPUTERNICIRI DE A REPREZENTA SRLUL. DECI CONTRACTUL DE
VÂNZARE-CUMPĂRARE ESTE VALABIL ȘI PRODUCE EFECTE DEPLINE FAȚĂ DE SRL (ESTE EFICIENT)
CONFORM ART. 381.

61. EX
• B, PROPRIETAR AL UNUI AUTOMOBIL, A PIERDUT UN PROCES JUDICIAR PORNIT DE A ȘI SE TEME CĂ
EXECUTORUL JUDECĂTORESC E ÎI VA URMĂRI AUTOMOBILUL (ÎL VA SECHESTRA ȘI ÎL VA VINDE
SILIT). ÎNCERCÂND SĂ-ȘI SALVEZE SITUAȚIA, B DONEAZĂ AUTOMOBILUL FIICEI SALE F. CONFORM ART.
895 ALIN.(1) A POATE INTRODUCE FAȚĂ DE F ȘI B O ACȚIUNE REVOCATORIE, PENTRU A DECLARA
INOPOZABILĂ DONAȚIA FAȚĂ DE A ȘI A URMĂRI SILIT AUTOMOBILUL CHIAR DACĂ NU MAI APARȚINE LUI B,
CI DEJA APARȚINE LUI F. DONAȚIA VA FI VALABILĂ ȘI VA PRODUCE EFECTE ÎN GENERAL, DAR VA FI
INEFICIENTĂ FAȚĂ CREDITORUL A DIN MOMENT CE RĂMÂNE DEFINITIVĂ HOTĂRÂREA JUDECĂTOREASCĂ
PRIN CARE SE ADMITE ACȚIUNEA REVOCATORIE.

62. EX
• A (ASOCIAT ÎN SRL) VINDE PRIN CONTRACT AUTENTIC PARTEA SOCIALĂ DE 20% ÎN SRL CĂTRE TERȚUL X
LA PREȚ DE 10.000. B (ASOCIAT ÎN ACELAȘI SRL, CARE DEȚINE PARTEA SOCIALĂ DE 80%) ÎȘI EXERCITĂ
DREPTUL DE PREEMȚIUNE (ADICĂ CUMPĂRĂ ACEEAȘI PARTE SOCIALĂ LA PREȚUL STABILIT DE 10.000). A
ȘI X AU OBIECTAT, INVOCÂND, CĂ, DE FAPT PREȚUL REAL, CONFIRMAT PRINTR-O RECIPISĂ SECRETĂ
PRIVATĂ, ERA DE 50.000. CLAUZA PRIVIND PREȚUL, AȘA CUM REZULTĂ DIN RECIPISĂ, NU ESTE
OPOZABILĂ FAȚĂ DE B (ART. 1091 ALIN.(1)). B VA FI CUMPĂRĂTOR AL PĂRȚII SOCIALE LA PREȚUL
DECLARAT DE 10.000.

63. CARE EFECTE JURIDICE SUNT INEFICACE:
INEFICACITATEA TOTALĂ ȘI PARȚIALĂ
• DEȘI PÂNĂ ACUM S-A DISCUTAT INEFICACITATEA TUTUROR EFECTELOR JURIDICE PRODUSE DE UN ACT
JURIDIC, ADESEORI CAUZA DE INEFICACITATE AFECTEAZĂ DOAR UNUL EFECTELE ACTULUI JURIDIC (SAU
DOAR O CLAUZĂ A ACTULUI JURIDIC).

64. ÎN MATERIE DE INEFICIENȚĂ A ACTELOR JURIDICE NU EXISTĂ O
REGULĂ UNIFORMĂ, CI TREBUIE DE ANALIZAT FIECARE CAUZĂ
DE INEFICIENȚĂ ÎN PARTE:
• (I) ÎN CAZUL ÎN CARE UN ACT JURIDIC TREBUIE ÎNCUVIINȚAT ÎN ÎNTREGIME PENTRU A PRODUCE EFECTE JURIDICE, ORI LIPSESC
ÎMPUTERNICIRI PENTRU A-L ÎNCHEIA, ACTUL JURIDIC ESTE INEFICIENT TOTAL, ADICĂ NICIUNA DIN CLAUZELE SALE NU PRODUCE
EFECTE JURIDICE;
• (II) ÎN CAZUL ÎNSTRĂINĂRII BUNULUI ALTUIA, CONTRACTUL PRODUCE EFECTE OBLIGAȚIONALE ÎNTRE PĂRȚI, DAR NU PRODUCE
EFECTE REALE (VÂNZĂTORUL NU TRANSMITE CUMPĂRĂTORULUI DREPTUL DE PROPRIETATE, FIINDCĂ NU ÎL ARE EL ÎNSUȘI, V. ART.
358);
• (III) CLAUZELE SECRETE DIN CONTRACTUL NU SUNT OPOZABILE TERȚILOR, ÎNSĂ RESTUL CONTRACTULUI (CLAUZELE CARE NU AU
FOST ȚINUTE SECRETE) SUNT OPOZABILE TERȚILOR (ART. 1095 ALIN.(1)).
• (IV) ÎN CAZUL ÎN CARE UN CONTRACT PREVEDE CĂ DOAR UN EFECT JURIDIC ESTE SUPUS UNEI CONDIȚII SUSPENSIVE (E.G. DREPTUL
DE PROPRIETATE ESTE DOBÂNDIT DE CUMPĂRĂTOR DOAR DUPĂ PLATA PREȚULUI; SAU 40% DIN PREȚ SE VA PLĂTI DOAR DUPĂ CE
VÂNZĂTORUL CÂȘTIGĂ UN LITIGIU CARE ARE CA OBIECT BUNUL VÂNDUT).

65. • O EXCEPȚIE NOTABILĂ DE LA INEFICACITATEA TOTALĂ ESTE CLAUZA ARBITRALĂ (NUMITĂ ȘI CLAUZĂ
COMPROMISORIE), AVÂND CARACTER AUTONOM, SE ANALIZEAZĂ SEPARAT (ENG. – THE PRINCIPLE OF
SEPARABILITY) ȘI AR PUTEA FI VALABILĂ CHIAR DACĂ RESTUL CONTRACTULUI ESTE INEFICACE. AȘADAR,
POTRIVIT ART. 2 DIN LEGEA NR. 23 DIN 22 FEBRUARIE 2008 CU PRIVIRE LA ARBITRAJ, „VALABILITATEA
CLAUZEI COMPROMISORII ESTE INDEPENDENTĂ DE VALABILITATEACONTRACTULUI ÎN CARE ESTE
INSERATĂ”.

66. NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL
• HTTPS://ANIMUS.MD/ADNOTARI/328/
• SANCTIUNE CIVILA CARE DESFIINTEAZA AJ IN CAZUL IN CARE ACESTA A FOST INCHEIAT CU NERESPECTAREA
CONDITIILOR DE VALIDITATE CERUTA DE LEGE
• FUNCTIILE: PREVENTIVA
• REPRESIVA
• REPARATORIE
• CONFORM ART. 16 CC ALIN. 1 LIT. C) CONSTATAREA SAU, DUPA CAZ, DECLARAREA NULITATII ACTULUI JURIDIC
ESTE UBA DIN METODELE DE APARARE A DREPTURILOR CIVILE

67. TIPURI
• INEFICACITATE
• NULITATE ABSOLUTA
• NULITATE RELATIVA
• NULITATE PARTIALĂ

68. NULITATE ABSOLUTA
• ART. 192 ALIN. 1, ART. 202 ALIN. 6, ART. 324 CC, ART. 327 ALIN. 1 CC, 328, ART. 329 CC, 334 CC, 335,
336,337,

69. NULITATE RELATIVA
• ART. 202 ALIN. 2, 3, 4, 5 CC, ART. 322 ALIN. 2 CC, ART. 327 ALIN. 2, 3 CC, 330 CC 338 CC, 339 CC, 341 CC
, 342 CC, 343 CC, 344 CC

70. EFECTELE NULITATII ACTULUI JURIDIC CIVIL
• ART. 331 , 332

71. NULITATE PARTIALA
• ART. 332 CC

72. TERMENUL DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA A
ACTIUNII IN ANULARE A ACTULUI JURIDIC
• ART. 345CC RM

73. REPARAREA PREJUDICIULUI CAUZAT PRIN
VICIU DE CONSIMTAMINT
• ART. 346 CC

74. VA MULTUMESC!!!