A fost o data~guban timisoara

A FOST ODATA
cu sonor
TIMISOARA

Guban - brand-ul care a
încăl at America!ț

Cine n-a avut norocul sa poarte
măcar o data in viata lui un pantof
Guban, a pierdut ansa de a sim i ceș ț
înseamnă sa trăie ti pe picior mare.ș

Cred ca este un motiv la fel de bun ca
oricare altul de a va povesti istoria
unul alt brand din Banat care, pur si
simplu, a încăl at pana si America!ț

Cel care a fost initiatorul firmei Guban s-a
numit Blaziu Guban si este cel care a
patentat brand-ul GUBAN ( crema de ghete
si produc ia de încăl ăminte) recunoscutț ț
atât in tara, cat si peste hotare.

Acesta avea un fiu, Tiberiu Guban, care a
continuat munca tatălui sau si a brevetat
ulterior numeroase produse.
Blaziu Guban a avut o copilărie umilă, fiind
crescut de părin i adoptivi, la Oradea.ț

Prima data, Blaziu Guban a lucrat la o
crescătorie de porci ca îngrijitor. In
timpul primului război mondial s-a
angajat la fabrica de ghete Derby, unde a
descoperit ca are talent pentru
combinarea substan elor.ț
GUBAN TIMISOARA – Foto: C. Liciu

Un simplu pantofar la origine, care nu avea
mai mult de cinci clase primare, a creat o
fabrica care i-a purtat numele într-o
perioadă in care statul comunist confisca
toate averile na ionale si a murit lăsând inț
urma sa unul dintre cele mai celebre brand-
uri române ti.ș

“Tot timpul spun asta tuturor. Tata a avut
cinci clase. Abia tia sa scrie si sa citească.ș
A clădit totul prin munca si inteligenta lui”,
spune Tiberiu Guban. Inteligenta sa nativa
l-a propulsat pe Blaziu Guban in pozi ia deț
chimist al fabricii orădene. “

„In 1932, directorul de la fabrica Filt din
Timisoara a fost la Oradea. Era prieten cu
directorul de la fabrica la care lucra tatăl
meu. Cauta un chimist bun. A discutat cu
tata, care i-a spus directorului ca daca ii da
4.500 de lei se muta la Timi oara”, isiș
aminte te Tiberiu Guban.ș

Pentru a se muta la Timisoara, Blaziu Guban a
negociat un salariu enorm la vremea respectiva.
Tiberiu Guban explica: “Ca sa va dati seama ce
insemna suma de 4500 de lei va spun ca o gâscă
atunci costa 60 de lei. Ulterior a mai negociat
salariul cu directorul fabricii si a obtinut o marire la
6.000 de lei”.

In
perioada
când era
chimist la
Filt, Guban
a inventat
crema de
ghete care
ii va purta
numele
pana la
caderea
comunism
ului.
In 1935 a ob inut salariul care valora 100 deț
gâ te lunar.ș

In 1937 s-a înregistrat la Registrul
Comer ului drept “Uzinele Chimiceț
Guban Timisoara”, moment din care
afacerea a început sa crească de la un an la
altul. A incheiat contractul cu fabrica
Mecher pentru cutiile de tabla inscriptionate
cu marca ce ii purta numele.

“A primit cutiile pe datorie si apoi le-a
achitat din vânzări”, spune Tiberiu
Guban. De la crema de ghete s-a trecut
si la diverse tipuri de ceara si solu ii deț
lipit ghete.

“Tata s-a dus la o fabrica de cutii metalice, a
fra ilor Mecher din Timi oara. Vroia 5. 000ț ș
de cutii. I-au spus ca nu se merita sa creeze
o matri ă pentru un număr atât de mic deț
ambalaje si ca ar trebui sa comande 100 de
mii de cutii.

La inceput a luat cutii folosite pe care le-a frecat
cu soda caustică pentru a le curata de ce era
scris pe ele. Când au fost curate a pus crema de
ghete si le-a dat gratuit la muncitorii din fabrica
la care lucra pentru a o testa”

“In 1953, tata a venit de la Bucure ti si mi-a spusș
in ma ină ca a câ tigat cea mai mare bătălie.ș ș Vom
face o fabrica asa cum nu ai visat”, isi aminte teș
Tiberiu Guban. In perioada in care Guban tatăl a
ob inut de la liderii comuni ti permisiunea siț ș
ajutorul pentru noua fabrica s-a produs si
na ionalizarea Uzinelor Chimice Guban.ț In 1953 s-
a început ridicarea fabricii care si azi are la intrare
numele Guban, pe strada Eroilor din Timi oara.ș

Fiul a pă it si el pe urmele tatălui, fiind cel care aș
produs pentru prima oara in România pielea
artificiala, apoi masele plastice. Dezvoltarea uria ăș
a firmei s-a datorat familiei Guban, care a fost cu
multi pa i înaintea pie ei. Sim ul comercialș ț ț
deosebit, dublat de stăpânirea perfecta si dragostea
pentru aceasta meserie, a facut din cei doi Guban
(tatal si fiul) o marca de renume mondial.

Pantofii săi au fost
încăl a i deț ț
personaje celebre,
de la pre edinteleș
american Harry
Truman,

pana la Gheorghe
Gheorghiu Dej si
nomenclatura
comunista.

si Tudor Arghezi-
au purtat
pantofii”, spune
Tiberiu Guban

„Tata a
făcut cizme
şi pentru
Regele
Mihai şi
Gheorghiu
Dej.

Elenei Ceauşescu îi făceam pantofi de
lux, mai deosebiţi ca formă faţă de ce
se făcea în ţară. Ne inspiram cu idei
din revistele «Quelle» şi
«Neckermann», dar calapoadele erau
făcute de tata. Pielea era autohtonă şi
era colorată în nuanţa preparată de
mine. Prefera nuanţele pastelate: ou
de raţă, coniac, vernil sau roz”,
povesteşte Tiberiu Guban.

Surprinzător este faptul ca firma
nu a fost na ionalizată in 1948.ț
Desi s-a incercat acest lucru in
repetate rânduri, prestigiul
produselor si numarul mic de 50
de muncitori a facut posibila o
prelungire a vechiului statut până
in 1952, când Blazius Guban a fost
presat din punct de vedere politic
si economic si “a donat” fabrica si
brand-ul statului.

Fabrica s-a numit “Victoria” in
perioada comunista, dar produsele
erau comercializate tot sub marca
Guban. El a rămas director până
când a decedat, după care i-a
urmat in functie fiul sau –
inginerul Tiberiu Guban, care si-a
început ucenicia aici si a devenit
autorul a zeci de patente de
inventator.

Dupa na ionalizarea socialista din 1948ț
Fabrica Guban si-a schimbat numele in
"Prima fabrica de încăl ăminte dinț
Banat", iar din 1950 a fost numita
"Fabrica Banatul".

Pantofii Guban se găseau greu pentru
ca mare parte din produc ie seț
exporta. Pantofii erau scumpi, iar
preţurile porneau de la 300 de lei si
ajungeau pana la 900.

Au urmat ani de procese intre
Tiberiu Guban cei care detin fabrica
întemeiată de tatal sau. Dupa ce
Justi ia a interzis folosirea numeluiț
fără acordul celui care il poarta,
fabrica si-a schimbat denumirea in
SC GP Company, dar folose teș
marca Guban pe unele produse.

Desi fabrica de
pantofi şi
marochinărie
"Guban" nu mai
exista, in anii
premergători
Revolu iei din 1989 s-aț
înregistrat o premiera
na ională, fiind primaț
companie din România
care a înregistrat la
Madrid o marca
europeana. Marca
Guban a fost astfel
protejata pe întreg
teritoriul UE.

“Tata a fost un
pantofar. Facea si
pantofi pentru diverse
personalită i”, spuneț
Tiberiu Guban.
Produc ia de pantofi aț
demarat, dar nu in
serie, in timpul
războiului când Blaziu
Guban a închiriat casa
avocatului Babos de pe
strada Victor Babes din
Timi oara, unde s-aș
extins produc ia deț
substan e pentruț
“cosmetica” pantofilor.

In 1943 fabrica lui Guban avea atunci 10 angaja i. Atunciț
Guban s-a asociat cu Andre Kaldori. “Avea nevoie de capital
pentru a se dezvolta mai repede si Kaldori a oferit capital. Era
in 1943 când americanii si englezii au bombardat Timi oara”,ș
spune Tiberiu Guban.

Membru al Partidului Socialist
in tinere e, arestat apoi laț
Oradea si devenit astfel
“ilegalist”, Blaziu Guban s-a
transformat intr-un veritabil
capitalist in perioada in care
comunismul a na ionalizatț
toată industria romaneasca.
Marca Guban s-a creat in
bucataria casei in care locuia
familia Guban, la Timisoara.
Aici s-a nascut primul atelier
chimic in care s-a produs
totodata si crema de pantofi.

Crema inventata de Guban a avut un asa mare
succes incat, in acelasi an, acesta a putut sa vanda
dreptul de a fabrica noua crema unei companii
palestiniene. Tranzactia a fost consemnata intr-un
ziar din 1935. In 26 mai 1935, Blaziu Guban era
chimist la fabrica Filt. “Chimistul fabricii Filt, Guban
Blaziu, a inventat o crema de ghete si a vandut apoi
dreptul de a o fabrica unui grup de capital
palestinian.

Din banii obtinuti din Palestina, Blaziu Guban
infiinteaza in Timisoara o fabrica de crema de
ghete”, se arata in ziarul din 1935. Tot Tiberiu
Guban povesteste ca atelierul din bucatarie a fost
extins in mai multe apartamente ale cladirii in care
locuiau, aceasta fiind de fapt prima fabrica de
crema de ghete Guban, iar primele ambalaje ale
cremei Guban au fost cutii reciclate.

Astăzi nu
se mai
stie
foarte
multe
despre
acest
brand.
Pantofii lu’
Mama Vali –
marca
,,GUBAN –
LUX”
cumparati in
anul 1970 cu
425 lei de la
mag.
,,MATERNA”
Timisoara
(dupa 44 de
ani inca ii
poarta cu
drag)

Magazinele proprii s-au inchis demult, dar
femeile inca mai povestesc despre calitatea
si eleganta de odinioara a pantofilor Guban.
O femeie respectabila isi afirma statutul
social prin numarul perechilor de pantofi
Guban pe care ii detinea.
Pantofi lui Babu ,,GUBAN” – Pret 400 lei (cumparati
in magazinul de incaltaminte din centrul orasului
Timisoara, anul 1981 – dupa 33 de ani, si eu ii port
cu drag)

Erau imposibil de copiat: calapodul unic,
design-ul ca o promisiune sa te simti sexi,
unica si cu personalitate, stramta in relief
aplicata delicat de talpa pantofului ca un
veritabil certificat de garantie al calitatii.
Pingeleai pantoful pana la saturatie si nu te
indurai sa ii arunci: fata se pastra ca noua!
Cine a avut ocazia sa viziteze fabrica in
perioada de glorie poate certifica faptul ca
majoritatea operatiilor erau facute manual.
Pantofi lui Costica Liciu ,,GUBAN” – Pret 400 lei
(cumparati in magazinul de incaltaminte din centrul
orasului Timisoara, anul 1981 – pingeliti o singura
data)

Iar pantofii de Guban erau renumiti nu doar prin
eleganta lor, cat si pentru faptul ca erau cei mai
comozi pantofi de pe piata. Sa nu va mire, prin
urmare, faptul ca femeile inca viseaza la pantoful
elegant marca Guban.

Atelierul TEXTILE – PIELARIE de pe str. KUVIN
Timisoara
In alelierul scoala erau pregatiti elevi pentru
,,FILATURA –TESATORIE” precum si ,,CONFECTII
TEXTILE si CONFECTII PIELARIE”.
La acest atelier am
lucrat si eu, cadru didactic unde faceau practica
elevii de la scoala profesionala, liceu si ucenici.
Din pacate atelierul s-
a inchis odata cu disparitia fabricilor din
INDUSTRIA USOARA de pe raza orasului Timisoara.
ATELIER C. TEHNIC TIMISOARA – Foto: C. Liciu

La etaj erau
vestiarele elevilor, la
parter grupurile
sanitare, wc si dusuri

La usa atelierului ma
asteptau…….(vedeti
si voi cine, in rest
liniste si pace, nici
tipenie de fiinta
umana).

La ferestrele
alelierului de
incaltaminte cateva
calapoade uitate de
timp……...

…. paharele de plastic din care au
baut apa fiinte tinere care se
pregateau pentru un drum in
viata… si ghivecele de flori care
asteptau manutele gingase pentru
a le uda... flori care au disparut
odata cu bucuria tinerilor…

Din 2009, eu, Costica Liciu, am
iesit la pensie si am ramas cu
amintirlie de odinioara, 2
perechi de cizme din piele
trase pe calapoadele ,,GUBAN”
de acele manute gingase care
faceau marfa de calitate
superioara pentru a castiga
NOTA 10 cu FELICITARI…
Foto: C. Liciu

POVESTE DE
INCHEIERE
Tiberiu Guban, fiul lui Blaziu Guban, îşi aminteşte că
în anii '50, Gheorghe Gheorghiu-Dej a vizitat fabrica
de la Timişoara, însoţit de mai mulţi oficiali de la
Bucureşti.
"Gheorghe Gheorghiu-Dej a venit la noi la fabrică.
M-am dus la el, i-am întins mâna şi i-am spus că
sunt inginerul Tiberiu Guban. Nu mi-a strâns mâna,
dar m-a luat în braţe şi mi-a spus că eu nu trebuie
să mă prezint lui", povesteşte Tiberiu Guban.
Fiul lui Blaziu Guban spune că de-a lungul timpului
nu a luat niciun capăt de aţă din fabrică, spre
deosebire de cei care l-au urmat şi care aproape că
au falimentat Gubanul.

"În 1957, am fost plecat la Bucureşti, la ministrul
de atunci al Industriei. Am avut o curea de
pantaloni, el a văzut şi a întrebat de unde am luat
cureaua. I-am răspuns că de la fabrică, apoi a zis:
«Să nu vă prind că luaţi un mosor de aţă, chiar
goală, din fabrică, nu-i voie». Atunci am scos bonul
şi i l-am aruncat în faţă spunându-i: «A costat 28 de
lei, acum eşti mulţumit?» Un centimetru nu am luat
din fabrică", spune Tiberiu Guban.
Cât timp a lucrat în fabrică, Tiberiu Guban a obţinut
20 de brevete de invenţie, iar în 1956 a creat pielea
artificială. În anul 1954, la Guban a început
producţia de mase plastice. Prima pereche de
pantofi marca Guban a fost lansată pe piaţă în anul
1959. Până în acel an, fabrica producea doar cremă
de ghete, ceară şi soluţie de lipit ghetele.

Din 1959, de când fabrica a cunoscut
dezvoltarea prin lansarea producţiei de pantofi,
a început şi dezvoltarea acesteia, an de an. Cu
timpul, la Guban se fabricau şi mobilă sau
candelabre. Ulterior, s-a construit noua fabrică
de pe Bulevardul Eroilor, iar în 1970 s-a trecut la
producţia pe scară industrială a încălţămintei.
Producţia de mobilă şi candelabre s-a oprit, însă,
după 1990.
În perioada comunistă, fabrica s-a numit
Victoria, însă datorită brandului, cunoscut
inclusiv peste hotare, toate produsele
comercializate purtau marca Guban.

În perioada comunistă, fabrica s-a numit Victoria, însă
datorită brandului, cunoscut inclusiv peste hotare, toate
produsele comercializate purtau marca Guban. În anul 1978,
Blaziu Guban a murit, iar fiul său, Tiberiu Guban, care i-a fost
ucenic, i-a urmat la conducere tatălui său.
Tiberiu Guban s-a pensionat în 1992, cerând, totodată, să i se
înapoieze fabrica. Justiţia i-a dat, însă, un răspuns negativ: nu
îşi poate recupera munca tatălui deoarece acesta a donat
fabrica statului român. Tot justiţia a decis să interzică
folosirea numelui fără acordul celui care îl poartă.
Fiul lui Blaziu Guban a încercat toate variantele posibile
pentru a recupera fabrica tatălui său. Când a văzut că justiţia
nu îi dă dreptate, a scris scrisori inclusiv la preşedintele
Traian Băsescu, la Monica Macovei, pe vremea când aceasta
conducea Ministerul Justiţiei, la Camera Deputaţilor şi Senat.
El nu a primit însă niciun răspuns.

Si in toata aceasta “intreprindere” lucrau cca
1300-1500 de oameni. In aproape 12 ani cat
am lucrat acolo, am ajuns sa cunoasc foarte
multa lume, mai mult sau mai putin, sa leg
prietenii, dar si sa-mi fac dusmance Ca, deh,
ardeleanul tace cat tace, dar si cand i se umple
paharul…. Dar ce am vrut sa spun eu despre
“Guban” este ca era un furnicar plin de viata si
de activitate, cu niste oameni deosebiti,
incepand de la cei mari, si sfarsind cu cei mai
modesti. A ramas o mare parte din tineretea si
sufletul meu acolo si ma doare foarte ca a
ajuns, ca multe alte fabrici din tara, o ruina…
Si pentru exemplificare, ati vizualizat cateva
poze facute recent, 06.02.2014 de C. Liciu.
IATA CE NE SPUNE O FOSTA
ANGAJATA LA GUBAN

Ce le poate povestii un parinte acestor copii care
se joaca in parcul din apropiere, despre minunata
fabrica ,,GUBAN” care a incaltat multe persoane
de pe intreaga planeta?.. Numai Dumnezeu STIE!..
GUBAN TIMISOARA (plan idepartat) – Foto: C. Liciu

Din fotografiile facute de mine in data de
06.02.2014, eu va pot spune, doar atat:
- Am ramas cu un gust
amar !....... mai departe - NO
COMENT…
Fotografiile nespecificate precum si textele
principale au fost postate de pe internet.
Realizat in10.02.2014 – liciu1@yahoo.com

A fost o data~guban timisoara

Recommended

Recommended

More Related Content

More from Biro Bela

More from Biro Bela (20)

A fost o data~guban timisoara