) Au trecut 30 de ani de la evenimentele petrecute în anii 1991-1992, dar cetăţenii Republicii Moldova nu ştiu nimic despre aceste evenimente.

1. 1
Autor colonel (r.) V. Samardac
Au trecut 30 de ani de la evenimentele petrecute în anii 1991-1992, dar
cetăţenii Republicii Moldova nu ştiu nimic despre aceste evenimente.
Înainte de a trece la povestea ostilităților, să facem o scurtă excursie la
evenimentele anterioare anului 1992.
Cu mult înainte de prăbușirea URSS la 2 septembrie 1990 s-a format
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Nistreană (RSSMN), care

2. 2
ulterior a devenit cunoscută sub numele forma Republica Moldovenească
Nistreană (RMN).
Parlamentul R.M. la 27 august adopta Declaratie de independenta a
Republicii Moldova.
La 26 decembrie 1991, Consiliul Republicilor Sovietului Suprem al URSS a
adoptat o declarație privind încetarea existenței URSS.
Armata 14 staționată în Republica Moldova a trecut sub jurisdicția
Federației Ruse. RMN a creat miliția, forțele armate (Garda Republicană),
cetățenii Republicii Moldova care locuiau în RMN au fost chemați pentru
serviciul militar în armata 14.
În Republica Moldova Forțele armate nu au fost create, din ministerele
puterii, exista doar Ministerul de Interne.
La 12 decembrie 1991 a fost aprobată Legea Nr. 806-XII cu privire la Trupele
de Carabinieri ale Ministerului Afacerilor Interne.
La 9 ianuarie 1992, în timp ce transporta tineri soldați ai regimentului de
convoi (unitatea militară 1002) de la Centrul de Instruire din satul Glinnoe,
regiunea Grigoriopol, un convoi de vehicule a fost atacat de 170 de Gardieni
de convoi au fost luate de gardă Republicani înarmați cu mitraliere și
grenade. Armele și muniția regimentului au fost luate de gardă RMN. (№7)

3. 3
La 22 februarie, Garda Republicană a RMN a capturat centrul de instruire a
carabinierilor (u.m.1002), și depozitele regimentului de excortă desfășurat la
Chișinău și a capturat ofițerii, subofițerii și soldații care se aflau la aceste
facilități. Ofițerii și subofițerii au fost bătuți. Ulterior au fost trimiși la
Chișinău.
La 2 martie. Masina blindata gardeenilor republicani, fara nici o cauza,
deschis focul din mitraliera asupra cetatenilor satului Cocieri, trei oameni au
fost grav raniti. Cetatenii satului s-au adresat la locotinent-colonel Gomurari
dupa ajutor.
Poliția Moldovei a trecind Nistru pe o geata subtire, au venit in ajutor
cetaţenilor pasnici si au liberat satul Cocieri si oraselul militar al rejimentul
apararii civile, care a fost apărată de Gărzile Transnistrene.
Gardeniii, suferind pierderi uriașe, s-au retras în centrul Dubăsariului. Acolo,
după ce au primit întăriri de la armata rusă, 8 transportoare blindate de
personal și 7 vehicule de luptă de infanterie, împreună cu personalul, au luat
poziții defensive avantajoase.
S-a format cap de pod Cocieri.
(№9) În martie 1992, cotul Coşniţa, între satele Doroţcaia, Pohrebea,
Cosniţa, Pîrîta a fost controlat de forțele armate ale RMN. Unitățile de gardă
au fost amplasate la podul de pe Vadu-lui-Vodă, în satul Pîrîta și Cosniţa.
(№10) În noaptea de 13-14 martie, poliția Republicii Moldova, care traversa
Nistrul, a atacat Gardienii , ei în grabă au aruncat o parte din podul de pe
Vadu-lui-Vodă și s-a retras.

4. 4
La 27 martie, trei transportatori blindați, ai trupelor de carabinieri RM, au
ajuns la cotul Coşniţa.
Pe 29 martie, polițiștii și carabinierii cu transportoare blindate au atacat
pozițiile gărzilor din zona „Morman”. În timpul ofensivei, un vehicul inamic
de luptă al infanteriei a fost doborâtă, dar atacul nu a avut succes și
transportoarele blindate au revenit la poziția inițială. În acea zi au mai fost
două atacuri, dar nu au fost reușite.
Carabinieri în pregătire pentru ofensivă
La 31 martie, la ora 15, a început un atac în aceleași formațiuni de luptă și în
același sector al apărării inamicului.
Drept urmare, atacatorii au pierdut patru transportoare blindate, au fost uciși
și răniți. Polițiștii, avansând pe jos în ordinea de luptă, a intrat într-un câmp
minat, au fost răniți și uciși.
Pentru a respinge ofensiva, inamicul a folosit rachete antitanc ghidate,care au
fost doar în armata 14 rusă.

5. 5
În mai 1992, colonelul Mamaliga a condus Cap de Pod Cosniţa. Cap de Pod
avea o lățime de 10 km și 15 km adâncime, era un teren în fața frontului,
Nistrul curgea în jurul capului de pod de pe celelalte părți.
Cap de Pod a fost conectați la malul drept printr-un pod, care era păzit de
poliție.
La început, în primul eșalon, pe locul central de apărare, a existat un batalion
de carabinieri 88060 personalul a fost recrutat din rezerva, ofiţerii erau din
Ministerului Afacerilor Interne, comandant de companie Anatol Caraman.
Pe flancul drept, în apropierea satului Doroţcaia, un batalion de poliție, pe
flancul stâng, vizavi de „Morman” erau unități de poliție, iar în stânga satului
Pohrebea, un detașament de voluntari locali.
Сomandanții detașamentul de voluntari Valeriu Lapșin și Petru Nagolisov.
În cel de-al doilea eșalon a existat un detașament de poliție. Sediul cap de pod
era situat în în satul Coșnița.
Pe 24 mai eu Veaceslav Samardac am ajuns la Cap de Pod ca șef al artileriei.
Pe Cap de Pod se aflau baterii de mortar, baterii de tunuri antitanc, baterii de
rachete antitanc ghidate, baterii de artilerie grea.

6. 6
Pe 19 iunie la orele 16.45, gardienii republicani au deschis focul din arme în
direcția secției de poliție a Republicii Moldova din orașul Bender.
A început tragedia de la Bender.
la 20 iunie, în Bender din Coșnița au fost trimişi carabinieri ai unităţii
militare 88060.
Eroii nu dispar fără urmă, ei nu mor niciodată.