1. CESTIUNEA HARTIEI
IN
PARLAMENT
§EDINTELE DIN 27 NOEMBRE SI 4 DECENPIRE, 1924
INTERPELARILE D-LOR
D. R. IOANITESCU
§1
CONST. I. C. BRATIANU
RASPUNSUL D-LUI MINISTRU
DE
INDUSTRIE BSI COMER'S'
TANCRED CONSTANTINESCU
Cp c)
BUCURESTI
IMPRIMERIILE INDEPENDENTA", STR. R. POINCARE, 17
1924
www.dacoromanica.ro

2. CESTIUNEA HARTIEI
IN
PARLAMENT
SEDIN7'ELE DIN 27 NOENIBRE SI 4 liFf:1,:nBRE, 4924
INTERPELARILE D-LOR
D. R. IOANITESCU
si
CONST. I. C. BRATIANU
RASPUNSUL D-LUI MINISTRU
DE
INDUSTRIE SI COMERT
TANCRED CONSTANTINESCU
BUCURESTI
IMPRIMERIILE .,INDEPENDE STR. R. POINCARE, 17
1924
www.dacoromanica.ro

3. DISCURSUL
D-LUI
D. R. IOAN ITESCU
tiOST1T IN ADUNAREA DEPUTATILOR IN %ADA DE 27 NOEMBRIE 1924
www.dacoromanica.ro

4. 4
DISCURSUL
D-LUI
D. R. TOANITESCU
D. D. R. IOANITESCU D-lor de- marire de pret, unor cereri nejustifi_
putati, tocmai in a doua sesiune am cate de taxe vamale.
putut sa desvolt interpelarea in chesti Acuzarea e generals si porneste din
unea hartiei. Si, d -Ior deputati, data partea tuturor ganditorilor, cari port
am staruit continuu, ca sa desvolt a- un condei in mina, plus 40.000 lucra-
ceasta interpelare, este : a) nu numai tori tipografi, apoi editori, cititori, pa-
pentruca industria hartiei este din rinti cu copiii la scoalg si protestarea
nutlet de vedere economic, este de prim e legir5ma, fiind vorba de cultura nea-
ordin fata de care Statul roman tre- mului, interesand toata tara.
buie sa alba o politica ; b) nu numai In fata acestor acuzari generale, in
ca la baza trustului hartiei este si o fata acestor planned generale, :asistam
chestiune de ordin politic intrucat si este foarte curios, asistam la o iner
oamenii cu autoritate s'au pus la dis- tie condamnabila" din partea organe-
pozitia trustullti sub autoritatea for lor Statului.
cari realizeaza beneficii scandalons:e Deg ani, de cand dainueste aceasta
c) dar pentru cg in afara de acestc criza, nu vedem nici un organ al Statu
doua chestiuni, cari ar fi chestiuni uni- lui intervenind pentru ca slat rezolve o-
laterale, chestiunea hartiei are la baza data si cu temei aceasta chestiune atilt
ceva mai inalt, are la baza un interes de importana.
national, cultura neamului". Foarte Afars de inerventia d-tlui Sassu, o
bine si foarte plastic, spune d. profe- interventiune foarte anemica, pentru-
sor lorga intrun articol din Neamul ca a permis sa se improte in 1923, cu
Romanesc" : nu este numai o ches- taxe vamale reduse, cateva sute de
tiune a hartiei, este o tragedie a har- vagoane hartie, in afara de aeasta in-
tiei". terventie, nu vedem organele Statului
.Da, d-lor deputati, o tragedie a har- pang azi intervenind Si ar fi putut lua
tiel, care preocupa multe cercuri exemplul altor tari, de oarece criza a
peste ioo.000 oameni si din cei mai preocupat toate Wile din jurul nostru.
alesi ai neamului nostru : scriitori, zia- Toata Europa a trecut prin criza, dar
vast', industria grafica, marile noastre a rezolvat_o printr'o nterventie ener-
cotidiane, toti, dar absolut toll pro- gica din partea Statului.
testeaza contra procedeelor trustului La not insa nimic, nimic din partea
hartiei, pentruca de 5 ani, regulat la organelor Statului si ca interpelator,
un anumit timp se produce o enorma am dreptul sa intreb scare este politica
criza de hartie,' i aceasta enorma criza actualului ministru de industrie. Sta-
corespunde unor cereri nejustificate de tul trebuie sa aiba o politica gi o cer
www.dacoromanica.ro

5. 6
$i dela actualul ministru de industrie and cuvantut d -lui ministru de indus-
gi coiner' care a avut o atitudine. cad trie in aceasta importanta
a voit s'o aiba in chestiuni similare. D -lor, ca sal vedeti in ce stare sun-
Cand a fost vorba de scumpirea ne- tern noi din cauza felului cum se pro-
justificata a petrolului iar d-voastra duce hartia, g mai ales din cauza fe-
d-le ministru, ati ',civil, un memorize lului cum se vinde hartia, am sal var
sub forma de punere in intarziere din citesc o statistics; din care yeti vedea
partea fabricilor de petrol, atunci all cat de in tirma suntem noi din punct
avut o politics, ati intervenit energic de vedre al Iconsumatiunii hartieil
oi ati pus in cumpana toad autorita-
Un mare cugetator. a spus ca tin. po_
tea d-voastra 5t aff vorbit de sus fa- por se judeca dunk higiena mintei $i
bricelor de petrol, carora le-all decla- a tniputui : pentru higiena trupului;.
rat Ca intelegeti sal aparati mai pre- unitatca de masura este corrstimatiG, sa-
sus de once munca nationala, intele- punniui iar pentru higiena. mintei, uni-
geti sa salvati consumul intern of apoi tatea de masura e. onsumatia hartieL.
va yeti gandi la beneficiiie fabricelor Ei bine, iata citeva cifre, ca sa vedeti;
de petrol. De ce nu ati avut o atitudine la cc distanta suntem noi de celelalte-
similara in chestiunea hartiei ? N'aveti
nici un cuvant de zis in aceasta im- tari.
Suedia consuma pe cap de locuitor
portanta chestiunea care sta la baza 18 kgr. de hartie ; Franta 20 kgr. ;-
culturii neamului ? Germania 2 kgr. Anglia 38 ;: Ameri-
Da, d-lor, partidul liberal, a carei ca 72 ; jumatate din productia mon-
emanatie sunteti d-voastra 'cu totii, dial; c consumata de America, iar la
majoritate si guvern, de cote on a noi se consuma 3 kgr. de cap, numai
fost nevoie sa intervina intro indus- 3 kgr, de cap. Vedeti distanta ? Mai'
trie, uncle nu era direct interesat. n retired c1 aceste 3 ke r. sum (*MIMI-
intervenit. Imi aduc aminte, in primii mate in mod neegal in Romania Mare:.
ani dinainte de razboi, in chestiunea mistninil din Ardeal este . tso% tali.'
zaharului, imi aduc aminte cum par_ de eel din VechiuV Regat, care este
tidal liberal, la un moment a mobili- de i00%-; prin urmare, intelegeti care
zat toate fortele lui contra fabricelor este situatia marei masse a populatiei
de zahar, au vorbit economist; toti, Vechititui Regat fats- de consume]: bar
la drubul liberal, a vorbit d. Vintila tiei.
Bratianu. d. Baicoiann vorbie,ora. oi
lenistii. toti cerand sanctiuni contra Intelegeti acum cat de important e,t,t
trustului zaharului". Iata, dar, ca a- tat sa o desbat in of de ce eu am?eau-
chestiunea hartiei
tunci cand d-voastra nu aveti interese, bricele de hartie sa-si d-voastra Fa-
fata
dea seama ca
interveniti energic si va agitati, pretul de specula, pe care it cer astazi
De ce nu procedati la fel oi cu bar. dela cultural in genre, nu poate sa
tia ? De ce taketi ? mai clainuiasca. Nu poate sa mai ca-
De ce nici o miocare dela marele st mufleze beneficiile la adapostul unor
competentul partid liberal ? Am dori bilanturi fictive, masluite, eum am sa
sa otim motivele pentru caTi d-voas- fac dovada cu insasi registrele lor.
tra n'aveti nimic de zis gT pentru care
nu se produce nici o interventie si la- Imi dan seama ca termenul e tare,
sati cotidiandte industria grafica dar am sa fac dovada, cu insag acte-
scriitoril oT tultura neamului la dispo- emanate dela fabricellt de hartie, ca in
Atilt trustului de hartie. In fata adevar s'au maslitit registrele" ca sit
d-voastra vedeti murind revistele una se ascanda beneficiile, ca stint autori-
cite una, in fata d-voastra vedeti cul- tali judiciary sari au desc.operit emu-
'tura inabusindu-se, toti cer interventia flarea beneficiilbr.
Statului oT nimic, nimic din partea Cu asemenea regisre s'au indus in
d-voastra, nici tin demers. De ce a- eroare comisiunile de verificarea pre-
ceasta-? A venit timpul sal va expli- parlor 5i realizati beneficii scandaloa-
cap' astazi of de sigur va trebui sa se, vanzind cu preturi de specula.
www.dacoromanica.ro

6. Ca sa nu se sprint ca am venit cu gulat. se produce o cerere de maja-
cifre contestable, am sg iau chiar ci- rare a taxelor vamale asupra impor-
frele d-voa.stra si am sa vg cer sg-ini tului de hartie. In urma vine oficiul
rgspunaeti la eje, sa-mi rgspundeti di- de hartie, aceasta institutie care con-
rect, s 1 nu umblati cu sofisticari, bi- stittle masca trustului, 5i cere coma_
lant our sau cos statarile ministerelor siunir marirea pretului.
pe cari regulat le induceti in eroare. Sistemul, d-lor deputati, nu trebuie
Un ultim cuvant in aceasta parte in- sr nu poate sg mai dAinuiasg. Desigur
t roducti v11. in aceasta privintg interventia Statului
In chestiunea hartiei, d-lor, au mai trebue sa se product sub doul form
fost tgri cari au &dent prin situatia a) Scgzand pretul in urma cerceta-
noastra. Imediat dept razboi, fabrice- rilor unui organ, care s5 prezinte ga-
le de hartie fiind dezorganizate com- rantii de competing 5i impartialitate ;
plet, toate s'au resinrtit in productia b) SA is masuri legislative fats de
for de hartie. trusturile cari tin sg speculeze pe con-
Din insa memoriul fabricillbr noas- sumatorul roman.
tre de hartie, se vede ca, la un mo- lata cele doug masuri pe cari de
ment dat, fabricile noastre s'au reg- omit ,rebuia sa le luati si nu le-ati
ent mai repede decal fabricile strain, luat, 5i nici nu stiu data *Malta gu-
si vedem cerandu-se import de hartie vern poate lua, ca ar trebui sa lo-
le
dela not in. echeslovacia. Austria. tier - veascg in d. Dinu Brgtianu, conduea-
mania, etc. Nu se refAlcmse asa de re- torta trustului.
pede industria acolo, si in timpul in
care se cerea importul hartiei dela noi deD-lor, pentru industrieidarn seama
trusiificarea
ca sa ne
hartiei, de
aceasta chestiune importantg era con- bendficiiie pe cari be realize4zg. de pu- .
siderata acolo ca cea dintaiu care tre-
terea ei de productiune, sa-mi dali voe
hula rezolvata.
Ajunsese chestiunea hartiei, la un ca in foarte scurte ccu.vinteAm fac im- un
sit
istoric al acestei industrii.
moment dat, o chestiune europeana.. part, pentru usurintg si pentru o mai sa
A fast un congres al fabricillor de liar- bung memorare in 4 perioade: naste-
tie, sa pung la punct aceastg chestiune
si in fiecare tarp s'a cazut de acord. rea, desvoltarea, industrii.
consolidarea d trus-
Toti scriitorii, toate ziarele, toate in- tificarea acestei perioada este perioada
stitutele de editura sau intalnit cu fa- peD-tor,eu o fixez la anul 1891. In a-
care
intaia
bricantir si au dat o solutie chestiunisi aceasta perioada nu exists nici o fa-
hartiei in fiecare tarp.
La noi ins nimic, nici o interventie, bricg de hartie si nu putea sa se time/
nici o industrie. De dIceea aceasta pe-
nimit, afara de anemica dispozitie, rioada s'a numit de catre toti perioada
(lima care s'a dat de d. ministru Sassu de sacrificiu a muncii nationals. De
permisuri de import a catorva sute de ce nu putea naste nici o Industrie ?
vagoane pentru doug marl cotidiane. Eram, cl-Tor, in timpul Conventiunii
Incolo nimic. cu Austria, care ne daduse legati in
Acolo insa s'a recurs la masuri ever mina vecinei noastre. Eram sclava ci
Bice.
&onomiceste. Austria avea o industrie
In toate Virile, diva un an, doi maxi mai bine desvoltata, mai bine utilata
mum si-a ggsit rezolvarea. La noi ches $i complet amortizata. Industria noas-
tiunea hartiei dginueste de 5 ani si a- tra Rind gray concusratg, nu putea sl
sistam la iceasta impasibilitate din nasca 5i atunci generatinnea dela 1878,
partea Stattini care stii cu
mainile care ne (Muse independenta politica
i-ert,c'sn'I in fain nrcriri nec( writ: si care Linea sa ne asigure si indepen-
oi nejustificate a pretului hartiei. denta economies, preocupare d-lor,
Fenomenul urcarii preturilor e cla- foarte legitimg, ist pusese in gand sa
sic: se produce o erica in producerea inlature pe cai piezise efectele Con-
hartiei si °data 'cu aceasta crizg, re- ventiunii cu Austro_Ungaria, adica e-
www.dacoromanica.ro

7. 8
fectele imposibilitatii de a ne avant cu industria hamlet nu a mers, nu a pro-
taxe vamale eidicate. Care era siste- gresat in aceasta perioada. $i nu a
mul ? Legi de incurajare sub forma rners, d-lor deputatl, tot din lipsa u-
de avantaj dela Stat, era singurul sis- nei protactiuni vamale eficace. Noi
tem. $i atunci, d-lor, la 1881 se votea- cram stapini pe tariful nostru vamal.
za prima lege prin care Statul sa fie Tariful nostru vamal n'a capatat auto-
autorizat sa contracteze 'cu societatile nomic decat dela 1891, atunci am pu-
cari vor sa construiasca fabrici de tut sa dam o protectiune eficace har-
hartie, cedandu-le din padurile sale tici. Dela 1891 incepe a doua perioada,
lemnul necesar. La 1885 is nastere este nerioadl cons )1'darii. Aceas.a re-
,,Le ea", in conditiuni pe cari d. Dinu rioada merge, d-lor, pans la alcatui-
Bratianu ar trebui sa le retina. Daca, rea tarifului vamal al lui Costinescu
d-le Dinu Bratianu, d-voastra ati eiti dela 1904. In aceasta perioada fabri-
expunerea de motive a legii dela 1881 si cite de hartie, puse la adapostul unui
mai ales campania dusa de Aurelian in 'tarif vamal protectionist, incep sa se
Revista Stiintifita" din acel timp ati consolideze, sa se desvolte gi sa aco-
vedea ca preocuparea de capetenie a pere consumul interns
generatiunii eroice dela 1878 era, nu Aveau, d-lor deputati, un tarif pro-
atat beneficiile cat sacrificiile. Se spu- tectionist, avca un &hurt' .s;tur :
nea in aceasta expunere de motive : Statul avca avantajii dela Stat direct,
not tinem sa avem o industrie a har- lemn din padurile Statului, 0 indirect
tiei, pentruca de aci porneste cultura prin reduceri la impozit, scadere de
neamulni. Era cultura neamului, d-lor, taxe vamale la masinile cari veneau
in principal, iar nu dividendele. (A- pentru instalatiile fabricii, dar ce sa
plause). $i alit de convinsa era genera mai vorbim, d-lor, o situatiune cum
tiunea dela 1878, incat din cauza a- nn se poate mai privilegiata.
cestei agitatiuni, spiritul cum v,am Dona noui fabrici iau nastere : Cam
spus era pornit pentru sacrificii, iar pulsing" gl Scaeni,' §1 merg si produc
nu pentru beneficii, aproape nu se ga- bine. industria Ureic; este in plina
sea subscriitori sl a trebuit sa vina ascensiune. La 1900 notate anul
Regele Carol, cel dintaiu actionar al aceste patru fabrici ajung sa alba 5
fabricei Letea", sa indemne din pro- milioane capital, in epoca deci cand
priul salt exempla lumea sa subsccrie. cram in piing, criza financiara sr cand
Abia s'a acoperit subscriptiunea fabri- 5 milioane era evident o sumo enorma.
cei Letea", dupa ce s'a retinut fortat Masinele reprezentau 243 cal putere,
o parte din d:urnele deputatilor. Iata, iar fabricatiunea era de 4.500 tone, pe
dar, d_lor Fentimenfele inane de'a cari punctul de a 6coperi consumatiunea
pornise constituitorif primelor. fabrici noastra interns dela 1900. Mergeau
de hartie. foarte bine si s'au infiintat inca dont,
T-t in aceasal perioada in nastere si noui fabrici : cea dea Cozmesti" in
fabrica Busteni", constituita de fratii Tutbra si dela .,Piatra Nearrit-. Sr
Schiel. Retineti avantajiile pe cari le mai face si o fabrica de celuloza la
dadea Statul sbcietatii Letea": lem- Braila", o industrie foarte importan-
ne se dadeau aproape pe gratis din pa- ta, astazi complet neglijata de fabri-
durile Statului si aproape toata hartia cate tie 1-firt'e u nar:,ntesg. Dar,
era cumparata de el". Unde gasiti am fi avut asemenea fabrici s'ar fi pu-
d-voastra mai marl avantajii pe cari tut acoperi chiar in timpul razboului
vreun Stat sa le acorde unei industrii: toate pretinsele deficite, deli afirm ca
productia intreaga acoperita de catre deficite nu sunt, gT desvoltandu-se a-
Stat. Lemnul. care constitue principa- ecasta industrie a celulozei, am ajuns
lul articol din fabricatiune dat aproa- sa avem cea mai importanta industrie
pe pe gratis de Stat. Prin urmare o de export.
si'eafinne din pullet de vedere al ecie.o Tin sa atrag atentiunea ca lemnul
lidarii cum nu se poate mai buns, mai nostru se preteaza la fabricarea celulo
privilegiata. Si cu toate acestea, d-lor, zei, n'aveti decay sa luati fahr;ra dela
www.dacoromanica.ro

8. Zgrnesti;Scare functioneaza gi astazi e tie si o consumatiune aproape dubla
care ar putea sa sl exporte, dar prin de peste 5.000 de vagoane si raciodata
politica d-lui ministru de industrie, a- fabricile de hartie n'au acoperit !con-
ceasta nu e lAsatA s /. -si dea maximum sumul intern. Vedeti, situatiunea s'a
de productiune, fiind ingreuiatA de schimbat lath de ce era inainte de raz_
taxele de export, boi, cand acopeream cu productiunea
Consumatiunea interns fiind intreg noastra dr, hartie intreg consumul,
acoperit/.. aceste fabrici s'au gandit Ei bine, fabricile de hartie, pentru
ca este bine sä se puns la adapost de a evita o concurenta, s'au constituit
o eventual/ concurenta intre el° la inceput intr'un cartel,
D-lor, ca sa vg dali seama de des- Vedeti, d-lor, este normal ca atunci
voltarea la care a ajuns acestA indus- cand vrei SA te pui la adapost, ajungi
-trie, in perioada care preceda razbo- sa te gandesti la anumite mijloace ca
iul, trebue sa retineti ca toate fabri- sa eviti concurenta. Ajuns insa la a-
cite s'au transformat in societati ano- ceasta situatie, chip ce te-ai vazut
nime, D-voastra stiti ca forma socie- asigurat contra concurentei totdea-
tAtilor anonime permite sa se camu- una se naste dorinta de cast*, de spe-
fleze mai user beneficiile. Toate fabri- cula care sta la baza tuturor trusturi-
die au Math sectiuni pentru fabricarea lor. De aceca, d-lor deputati, dintr'un
celulozei si au perfectionat utilajul. cartel nevinovat la inceput, fabricele
Consumul era acoperit si era fatal sa de hartie au ajuns la un trust care
inceapa concurenta intre ele, care ar este, cu atat mai nejustificat si cu
fi adus eftenirea 91 specializarea. Ca atat mai odios, cu cat nu se mai pos-
sa evite concurenta, cram in timpul te sIt se invoace nici macar scuza unei
dela 19o2-19o3;-cand a inceput tendin- concurente, care i-ar ameninta.. Desi-
ta de trustificare in tara RomaneascA, gur invoci pericolul concurentei a-
dupa exemplul dat de America, Ger- tunci cand ai acoperit consumatiunea,
mania, Anglia, in acasta coact de trus- interns si nu poti sa exporti ; caci
tificare generaiA, fabricile au inceput atunci se ajunge la o concurenta in-
sa -si deaf./ fabricatele printr,un biu- tre fabricele producatoare in interior,
rou die vanzare. Raposeur Costinescu concurenta care ar putea sa duca la
a fost 'eel care a venit cu aceasta in- mina. Dar nu aceasta este s4uatiunea
venue, pentru zahgr, iar cel care a in- fabricelor noastre de hartie. Fabricile
trodus_o si la industria hartiei, venind noastre nu acoper n><ci macar jumata
cu ideia oficiului de vanzare, a fost te din consumul intern, caci fabricele
Anton Carp. Dupa incetarea lui din de hartie au produs, in 1921, 20% din
viata, locul d-sale in conducerea fa- cantitatea necesara, iar in 1922, ajung
bricei Letea si mai tarziu a trustului la 40%, ca in 1923 sl ajungi la 25.000
a fost luat de d. Dinu Bratianu. (A- de tone, adica 2.500 de vagoane, cand
plause pe brindle opozitiei). ncua ne trebue peste 5.000 vagoane, o
D-lor, nimic mai frumos pentru o cantitate dubla Statistics e data 'ajar
industric care novae:, piata inter] IT de de directorul industriei mars, d. Cesar
cat sal caute sIt se puns la adapost Popescu, si nu cred sIt se conteste.
printr'o intelegere, dar intelegerea sa Tata ziarul Argus, unde e publicat
fie nevinovata, sa alba drept stop e- interviewul ski (citeste). Anul a-
vitarea ruinei industriei respective, sa cesta s'au produs 16.000 tone in a-
se pung la adapost de o concurenta proape to luni, ceeace inseamna ca
care ar putea sa o duca la peire. produictiunea e in scadere.
Dar, d-lor, aceasta este situatiunea Prin urmare, d-lor, de ce sa mai vor
fabricilor de hartie ? Inainte de razboi biro de trusturi, de ce sa mai vorbim
cand aveau o forty motrite de 12.722 de cartele ? Ce voiti 5/ evitati d-voas-
hp., si un capital de 16.765.000, acope- tra ? Concurenta de preturi ? Nu vg
reau consumatiunea interns in Roma- puteti. plange cA aveti nevoe ca sIt e-
nia Mica, cand not consumam 2.500 de vitati aceasta concurenta, cand ea nici
vagoane. Acum avem 7 fabrici de har nu exists, cu atat mai putin puteti
www.dacoromanica.ro

9. 10
spurn c3 v'ar putea ruin cand puteti jumatate din consumul nostru !
da un maximum de productie de har- este cea mai nevinovata intelegere cit-
tie si totusi debuseul acestti hartii ar rein ar trebui sa-i aduoem laude! iar
fi asigurat in interior& lard. De ce niciucdem critici ! Veti vedea cats in-
va trebuie atunci d-voasta intelegeri, drasneala se asscunde sub justificata si
trusturi si oficif ? Desigur va trebue nevinovata intelegere, care trebue a-
pentruca la adapostul acestor iniele- plaudata, Prin urmare, sa tagaduiti
bri rn aitWonti 01.celor vamale existenta unui trust al fabricelor de.
protectiuniI vamale, sa va permits sa hartie. Eu o sa va lac dovada ca este
fixati in interior preturi de specula. trust. M'am dus d-lor stint de felul
Acesta este interesul d_voastra ti-I melt nitel cam cercetator m'am dus
vom evidentia imediat. la oficiul de hartie si am rerun..
D-lor, din toate partile se vorbeste 0 VOCE DIN MAJORI'rATE :
de existenta unui trust. Am avut o- Esti indrasnet !
noarea, atunci cand am anuntat inter- D. D. R. IOANITESCU: Munca si
pelarea mea in sesiunea trecuta, sa a- cercetarile stiintifice sunt o indrasnea
trag atentiunea d-lui ministru, ca este la bung. Eu nu m'am repezit Ia patio-
thin>, ne afNm in fats urui rst cire poarte. M'am dus la oficiul de hartie-
bine organizat speculeaza. Mai vedem si Ia ministerul de industrie si am co-
in sesiunea trecuta ca interpelarea rut sa mi se puns la dispozitie actul
mea nu putea sa se desvoite si am oficiului de hartie, care consfinteste
atras atentia ca este trust, si sa se trustul. Mi-a fost refuzat si m'am dus
fixeze taxele vamale de asa nature, ta d. Dints Brati;:um. I-am snits : 11-
incat oricancl un govern s;1 alba mina ni; to log actul, data n,ai nitn:- de as-
libera, sa poata lua masuri Contra spe c;.us. D. Dinu Bratianu a avut mobi-
culatorilor. S'a Matt torn; c-tra- litatea tii mi l'a dat, dar numai to m:-
riul, dupa cum am sa va dovedesc. flute. Cand a vazut ca am incepu;. sa
Avem trust. lav, note din el, a venit la mint e mi
D-lor, to absolut toti. sustin si l'a luat. La rugamintea de a mi-1 mai
vorbesc de trust, Societatea Scriitori- lasa, d. Dinu Bratianu a refuzat si
lor prin pana d-lui Rebreanu, a inche- mi-a spus : nu pot sa ti-1 m: 1 tu,.
iat o motiune foarte frumoasa, care fiindca este posibil ca d-1( -turd sa
s'a citit aci la' aceasta tribuna, de 'co- koateti din el interpretari advocates,
legal :nostru d. Buzdugan. care ar punt: inter) littifin't uriltrt oficittt.
De :zeroenev tot; srr'itorii m, s ri cari Eu nu-1 pot da, fiindca nu-mi apartine.
au scris pe chestia hartiei ,afirma ca Aceasta a fost argu-mentul, ti-mi aduc
este trust. Am aci unele articole scri- aminte ka droll Lupu, Madgearu si
se de d, Rebreanu, de d. Moldovanu, Mihalache erau de fate cand le_am a-
de tangrul si talentatul d. Sorel, de d. tras atentia de atunci, fiindca nu
Dascovici si de d. profesor lorga si vream A.' fin desmintit pe aceasta
altii, in cari toti vorbesc si
articole chestiune de d. Dinu Bratianu. A re-
arata ca este ill, trust care speculea- tuzat "sg. mi-I Mai dca. De cc it tined
za marile noastre ootidiane, toatit secret, data nu aveti nimic de ascuns,
presa : Universul, Dimineata, Aurora, dadi vreti aplause dela populatiunea
Lupta, Neamul Romanesc ; am ad ;aril 51 dela cei interesati, de ce linen
articole de ale d -lui. lorga, peste tot ascunse bceste acte ?
se vorbeste de tragedia hartiei si toa- D. VIRGIL MADGEARU: Am con
te spun ca este trust. Numai ministe- tractul trustului hartiei si-mi pare rail
rul de industrie si mai ales reprezen- n'am stint ca tii astazi interpelarea,
tantul ftristului in tara romaneascai ca Iasi fi rictus.
d. Dina Bratianu, tagadueste existen- D. D. R. IOANITESCU: Eu cred
ta lui. D-sa spune ca este o intelegere ca d. Madgearu it are, si iata de unde-
care ar trebui sa fie aplaudata in tarn a avut mai mutt noroc : unul din ele--
Romaneasca, este cea mai justiiiica- vii nostri dela Academie si-a luat li-
ta (?) intelegere -- -and acts; i.r5 numai centa si 151 preparase lucrarea pentru,
www.dacoromanica.ro

10. trusturile si :cartelurile in Tara Roma- si eu privire la hetteficiile pe c iri 1.-
neasca. Este materia d-lui Madgearu. realizeaza si cu privire la inattnsirea-
S'a dus cu lucrarea la d. Madgearu. culturii nationale.
Intre timp s'a produs interpelarea Ne aflam in fala elementelor trus
mea si elevul nostru actualul licentiat, tului,
care a terminal... Este aci o centralizare de ordin :,d-
D, Dr. N. LUPU: L'ati nenorocit ! ministrativ? E o centralizare de ordin
D. D. R. IOANITESCU: ...a fost administrativ ? E o centralizare de or-
nevoit sä renunte sa-si treats docto- din tehnic? E o centralizare de ordin-
ratul pang la terminarea interpelarii. financiar ?
Iata situatiunea. Probabil ca de acolo Avem trust data voni dovedi exis-
it are. tenta elementelor de mai sus, cari fac-
D. VIRGIL MADGEARU: Exact. din trust o societate a societatilor.
D. D. R. IOANITESCU: Eu n,am brain s::us ca Wain putut s;-( iau
putut sa dau de act, de parka fostul %bate artico1,21e actului (hr ie_am i
meu elev, s'a identificat cu interesele pe cele mai principale si imi complee'
trustului si refuza sa-1 mai dea. N'am tez notele mete cu practica de siste-
putut sa-I conving, mai ales dupe smut mul cu care ziarele sunt obligate sa
gerea contracted de titre d. Dinu Inca eomenzile, cu care se compare
Bratianu, care a dat ordin sa nu mi si se vinde hartia dela eficiu si pe
se dea dela oficiu nici o lamurire. deasupra cu alte acte ale oficiului din
Toti cei dela oficiu, inclusiv licentia- care sc va vedea ca individualitatea
tul Acaderniei, ma suspecteaza si ma fabricilor de hartie a disparut si ea
ocolesc. Am insa dreptul dela tribuna deasupra e o singura vointa care cla.
Camerei sA-1 rog, sII-J somez pe d. directive, care fixeaza pretul de van..
Dinu Bratianu (Ilea n'are ceva de as- zare, care fixeaza pretul de producti-
cuns, sa mi-I dea acum, sa-I discutam, une. care repartize intro anurn it i
pentru ca onor. Camera sa judece cots beneficiile, cu alte cuvinte indivi-.
data sunt sau nu elemente adevarate dualltatea tuturor dispare fata
ale trustului. unuia atotputernic, care este oficiul
D. VIRGIL MADGEARU: Ca sa de hartie.
nni-1 pedepseasca pe Vasilescu asa Cum se fac ectneozile Acens' a I.
?
it chimed pe elevul nostru eu fac la spune art. I, 2 0. 3 pe cari am putut
cursul acesta prelegeri asupra tehni_ sa le cad. Comenzile se fac in modal'
cei de organizare a sistemului trustu- urmator: te duci la oficiu, n'ai voe
rilor, fare sa critic sau sa aprob. Rog sa te duci la fabrica respective, ci nu-
pe d. Dinu Bratianu sa lase in intere- mai la oficiu. D-ta cumparator de bar-
sul stiintei ca acest contract sa fie dis tie numai cu oficiul tratezi. Te duci si
cutat in teza de doctorat a d-lui Va- comma' hartia : nn poi. ti soul -
silescu. sermi dai hartie data fabrica Ldtea
D, D. R. 10A.NITESCU: E trust sau dela fabrica Sedan., sau dela fa-
sau nu c trust ? E trust brica Petrifalau, nu. Numai oficiul
N'am sa va fac teoria trustului, dar peate vinde. Fabricile stint oprite sub,
trebue sa va dau cateva indicii dopa tedeapsn nici direct nici indirect pro-
can se determine elementele trustului. dusele Ion.
Trustul e o intelegere 'nitre fabrici Platesti
gi oficiul, reline -li : itT is
de asa nature Meat pe fata sau de- banil sT is act de comanda, Oficiul nu
ghizat ne aflam in fata unei centrali- 1 retolui de cat in momentul in care
zari tehnice, administrative si finan- archaic sa predea aceasta hartie, nici
dare cu scopul de a fixa un prat de nici la pretul pe care trebue sa-1 pia-
specula. testi la comanda facial Docuthente
Am sa va fac dovada existentii trus am aci si ele an fost publicate si de
tului pentru ca sa vedeti in firma efec- Ditnineata" si Universul" si de
de
tele lui. Rezultatele sunt adevarate ra- ..Adevarul" din can rezulta ca fabri_
vagii st cu privire la consumul intern cite de hartie nu se oblige la fixarea.
www.dacoromanica.ro

11. 12
pretului de cat in momentill in care tru fabrica Letea, ai luat toata marfa
livreaza comanda, ceeace se intam. pig fabricii Letea si ea asteaptg panala
la cateva luni, dupg ce tira luat banii. sfArsitul anului lichidarea socotelilor
Nici trite. expeditia nu se poate cu o dobandg de 8 la mitt!
face decat numai in urma instructiu- Este o purl centralizare de ordin
nilor oficiului de vanzare. Pe deasu- financiar cum nu se poate gasi la un
pra art. NI rezuma controlul superior cartel asa cum vreti d-voastre sg.-I
al oficiului de vanzare, caruia fabri- denumili.
cile trebuie sg-i raporteze mersul Tot acolo duce 5i prima parte a art.
productiunii si administratiei lor. 6 prin care fabrica factureaza cu pre-
Ei bine, judecati singuri, d-lor de- turi dinainte stabilite hartia predate
putati, and aveti in fata d-voastre un el are voie sg fixeze pre-
trustului si
singur oficiu care fixeazg pretul, un tul de vanzare cum vrea.
singur oficiu care fixeazg felurile de Dar mai este si alte criterii, dupa
'hartie pe cari trebuie sg le produca cari se face dovada centralizgrii fi-
fabricile de hartie la un loc, unul care nanciare si deci dovada trustului, Sg
,primeste comanda, da ordin fabricilor le lugm pe rand, Si vl veti convinge
se produca si sa trimitg aceasta hartie ce este trust, si trust odios,care
la oficiu si tot el fixeaza pretul de lope contra progresului economiei
vanzare. Ce este aceasta? Nu este o nationale, pe care o subordoneaza in-
centralizare de ordin administrativ?
tereselor lui. D-voastre still cum se
De sigur ca este. impart beneficiile? Credeti ca se im-
Mergem mai departe: part in raport cu calitatea hartiei?
Dupg art. 34 nici una din fabrici Credeti ca se impart cu puterea de
n'are voie nici sa importe hartie si productiune a unei fabrici? Credeti ca
nici sg fabrice alte sorturi de hartie se impart dupa tot felul de reguli pe
decat acele comandate de care ofi- cari le yeti gAsi totdeauna la baza
ciu. Art. 34 este un important articol unei fabrici? Nu, d-lor, este dinainte
care fixeaza sorturile de hartie ce fie- stabilit ca toate sumele de bani rezul-
care fabrica are s5 le product. Acest tand din vanzare se vor impgrti intro
art 34 dovedeste pang la evidenta ca fabrici in anumifl proportiune, pe
este o centralizare de ordin tehnic. puncte can reprezintg nici mai mutt
Va sg zica numai unul administrea- nici mai putin decat rascumpararea
zg, numai unul primeste comanda, tuturor celorlalte fabrici. Toate sunt
numai unul' fixeaza pretul de vanzare, socotite intro anumitg proportie. Tata
numai until dirijeazg toata produc- art. 15, d-le ministru: cititi-1 Si veti
tiunea. ggsi ca fabrica Letea are 35% puncte.
Ei, venim acum si la punctul de ye- Fabrica Busteni is tot 35 de puncte,
deer financiar, centralizarea finan- si fabrica Busteni, data vreti sa still,
tiara. are o capacitate de productiune mult
fats, d-lor, cum centrali- mai mere cleat fabrica Letea si nu
transpire
zarea de ordin financiar: Toate su- numai ea productiunea este mult mai
mele de bani se primesc de oficiu, nu mare, dar fabrica Busteni, chiar dace
se pun niciodath produce la cantitate de hartie mai ma-
direct o dispozitia
fabricei respective atunci sand i se re, nu i se da mai mult, fiindcA fabri-
primesc comenzile. ca Letea mai aduce ceva, ceeace nu
Dumnealor detin toate fondurile si aduce fabrica lui Schiel, fabrica Le-
le distribue la sfarsitul anului Si dis- tea mai aduce contractul pe care-1 are
tributia se face dandu-se si o doban- cu Statul si dupg care conform art. 6,
da de 8 sau 9 la suit. este obligate se aduce si toate avan-
Asa spune art. 6 din actul oficiului. tajele date de Stat inclusiv lemnul
'Nu este aceasta centralizare finan- din padurea Tara, inclusiv furnitu-
.
tiara? Cum, d-lor, ai luat banii pen- rile Statului, can toate sunt reparti-
www.dacoromanica.ro

12. 3
zate intre toate celelalte fabrici. Indi- s'a,facut trustul, a fost trecut ca ave.
ferent daca una lucreaza mai mult, re in indiviziune in aceeas proportie,
nici una nu poate lua mai mult cleat $i aceleasi puncte. Mai vreti o mai
Letea, pentruca aceasta din urma mai clara dovada? Mai tarziu, a cumparat
aduce un aport politic pe care fabrica un alt imobil in strada Matei Millo,
Bu$teni sa -1 aduca: una este
nu poate yi l'a cumparat tot in indiviziune, cu
condusa de d. Dinu Bratianu (aplau- aceleasi puncte. Reprezentantii trus-
se), celelalte fabrici sunt de aseme- tului nu $i-au dat seama ca acest fapt
nea socotite in puncte. Fabrica Pia- este dovada recunoasetrei formale a
tra-Neamtu arc it% puncte, fabrica existentei trustului. Tata ce se spune
Scaeni are 4 puncte, fabrica Campu- in darea de seama a adungrii gene-
lung are 14 puncte, iar fabricii Petri- rale, care a avut loc la t Martie 1923:
falau i s'a dat de toat 12.28 puncte. Alt aprobat ca impreuna cu celelalte
Acum, d-lor, data vreti sa $titi ca fabrici sa cumparam in strada Mate:
origins a capitalului poate va intere- Millo No. 9 un imobil, pe care se ga-
scaza, la Letea dicteaza d. Dinu Bra- sesta o cladire putin importanta, dar
tanu, la Bu$teni fratil Schiel, la Cam- pe terenul acestui imobil se constru-
pulung d. Procopie Dumitrescu, tot este in acest moment cladirea fabrici-
liberal, la Piatra-Neamt Banca Blank, lor de hartie. Aceasta cladire va cu-
la Scaeni e o firma individuals, la Pe- prinde o parte din depozitul oficiului
trifalau tot Banca Blank. Acestia sunt de vanzare al fabricilor de hartie, biu-
dupe origins conducatorii fabricilor rourile acestui oficiu, birourile tutu-
de hartie. ror fabricilor de hartie din lard $i un
Si, d-lor, ca se va dati seama ca numar oarecare de apartamente $i ca-
toata viata acestui trust $i toots viata mere de inchiriat.
fabricilor de hartie va fi socotita de Atat acest imobil, cat $i eel din ca.
ad inainte cu cantarul cu care a can- lea Plevnei, posedat astazi in indivi-
tarit °data d. Dinu Bratianu, este el ziune cu celelalte fabrici.
toate fabricile can se vor intemeia de
aci inainte, trebuie sa intre in organi- Indiviziune voluntary pe baza punt.
zatia trustului, care pune toate sta- telor ce am aratat $i care face sa dis-
ruintele ca orice fabrica noun sa fie para orice individualitate a fabricilor,
rascumparata de toate celelalte, asa iata dovada dovezilor ca exists o cen-
s'a intamplat cu fabrica dela Petrifa- tralizare financiara. In indiviziune
lau, care in momentul unirii, gasin- cu celelalte fabrici se vor aduce ca
du-se in Transilvania, nu era trustifi- aport pentru constituirea unei sock-
cata, s'au facut toate demersurile po- tali in comandita formats din fabn-
sibile pang cand aceasta fabrica a fost cile de hartie can le-au cumparat, Ia
inghitita de celelalte. Ea si-a fixat la can se adauga fabrica Petrifalau din
12.28 puncte din valoarea totals, din Ardeal, care cumpara 12,28% din
suta de puncte a celorlalte fabrici, a punctele celorlalte fabrici".
acestei nevinovate intelegeri care Vasgzicg, d-lor, iatA disparitiunea
trustifica productia hartiei. (Aplause individualitalii fiecgrei fabrici, lata
pe bancile opozitiei). socetatea 'societatilor cum zic au-
D-lor, nu numai atat, dar orice act torii. lath recunoasterea d-voastrg ca
cu caracter financiar, care ar interesa numai exista fabrica Letea"; cu a-
toate fabricile de hartie de aci inainte, tat capital care sa dea atatea divi-
vor trebui sa treats prin punctele dende. Nu mai exists fabrica dela
acestei evaluari. Am aci recunoaste-
. Petrifalau, care avea valoarea ci, toa
era scrisa a reprezentantilor trustului. to fabricele fac de exemplu too mi-
Este darea de seama catre o adunare lioane $i in aceste too milioane fie-
generals din 1922 $i 1923. Imobilul din care este socotite la o cots -parte in-
strada Academiei, in momentul cand divizg. Tot ce va cumpara de aci in
www.dacoromanica.ro

13. 14
ainte, cumpara pentru acest trust, spus, dup5 catalogul pe care d. Dinu
care este societatea pe care se gre- BrAtianu, Inca dela loos. l'a fixat 41
-veaz.5 toate celelalte fabrici de liar- caruia celelalte fabrici trebuie sa t
tie, in indiviziune pe toata averea lor. se supuna.
Distribuie beneficii numai de forma Dar, d-lor, mai este Inca un ele-
la capitalul social, de oarece bene- .ment al trusturilor. Avail art. Tx. Pe
ficial real, este cota-parte ce le da acesta rant putut citi, dupg care nu
oficiul de hartie, la punctele respec- se poate infiinta o fabrica, nici macar
tive conform art..... o sectiune de specialitate, fail con-
Din acest nutlet de vedere este un siratimantul oficiului, pH&
trust odios, dovada este 'lend, Schiel" nu mai pot sa face o noun
avem: centralizare tehnic5., centralize fabrics gT nici sit concure direct sau
re administrative si centralizare fi- indirect la construirea altor fabrici.
nanciarg. Este articol categoric care prevede
D-lor, este tipul trusturilor. Sunt si amend5, in caz cand una din cele-
sigur ca si d. ministru Tancred si d. lalte fabrici talcs aceste dispozitiimT.
Bratianu, vor cauta sa tagaduiasca Este abdicarea complete la dreptul
existenta trustului. Primul a recunos natural de a dispune de avutul tau,
cut ca oficiul mai dar c5.
exists, este interdictia progresului econo-
Ware dlementele si practice trustu- mic, este suprema a tendin- dov
lui. Ce Malt fagadueste inapt existen teT de acaparare.
to actului pe care mi l'a dat in ma- Cred ce in privinta trusturilor do-
n i saline ca nu se mai aplicA in vada este complect (Aetna, si orient
qontradictie cu rectinowsterea minis - d-voastra atT cauta sa va anal-at!, ni-
trului. care sustine ca se aplica, dar meni nu vg. va male pe vorba.
ea dispare caracterul trustului, in- D. Aurel Cosma: Dar despre cine
data ce comisiunea dela ministerial in vorbitT d-voastra?
dustrief iT fixeaza pretul. D. D. R. Ioanitescu: Foarte bine
Stint in contradictie flagranta si pa facet' ca ma intrebati. nu ma
na cand se vor pone de acord. if a- gandesc la majoritatea liberals. D-v.
tragem din nou atentia d-luT minis- suntell cu totul strain de manoperile
try, c5 trustul intotdeauna a indus in trustului de hartie. Eu nu fac nima-
croare cornisiunea careia i-a dat ele- nui din d-voastra, o acuzare. Eu a-
mentele false pentrtt fixarea pretu-
cuz fabricile de hartie, $i cand vad cg
lul. fruntea trustului se gAseste fabri-
Vont dovedi aceasta mai jos Ca sa in
teriningin cu dovada exitentif trus- ca Letea", care are administrator
titbit. iata. am aci o lucrare despre delegat pe d. Dinu Bratianu, $i cand
trusturi $i cartele, si in elementele vad ca in fruntea oficiului de van-
de analiza pe can le Ell tin autor zare se gase$te un doom Herbst, si
francez. se gasese mult mai putine acest domn este umbra d-luT Dinu
-lemente ca trustul hinter din Cara BrAtianu, am dreptul sit acuz in a-
Romaneascii. Nu se gasesc acolo fa- ceasta chestiune reprezentantul
pe
brici in indiviziune pe o cots -parte trustului de hartie din Cara Roma-
fixate: se fixeaza si acolo contingen- neascg, pe d Dinu Br Atiantr, care
tarea productiuniT pentru alte scopuri doseste actele oficiului de vanzare.
iota. Contingentarea productiuniT are (Aplauze pc bancile opozitief).
alto importanta, inns aci se contigen- Rolul jucat de d. Er Miami in in-
tear.'" tot, pang si beneficiile pe carT cbtstria hartiei trebuie impartit in
le distribute trustul. dual part!:
Tot cc se produce este in comun. a) Prima parte lAudabilli ca ingi-
Se face tin fond global $1 din aces? tier. a scapat dela mina fabrica Le-
fond global se distribuie. cum am tea.
www.dacoromanica.ro

14. 15
b) Partea doua detestabild, cand Ca putern tipari cu hartia care o avem.
itdmintisiraton-ldelegat 'a pa-ovocat si --avem liters buns avem cerneata
paternal trustul care la adapostul buna, dar hartia e mizerabila. Daca
autoritatil sale speenleaza coitus .
am avea o hartie buns pentru cart',
romineasca gi pe Stat. tiparul rominesc ar h superior celul
D-le Bratianu, daca -printeun mira- de aiurea; dar din cauza ca hartia
'fit' s'ar intampla ca rapOsatul Aure- este mizerabila, spare cu un tipar
lian, si toata generatia dela 1878 pe rau. Ni se da hartie in cantitate atat
care d-voastra all mo*tenit-o era tot de mica, incat atunci cand tiparesd
din partidul liberal, daca s'ar intim- o carte trebuie sa o impart! in doua:
pla, zic, ca sa se de*tepte azi gi sa o prima parte sa o tipare*ti pe un
vada unde all ajar. d-voastra cu fel de hartie, iar o alta pe un altfel
fabricile de hartie, el, can plecasera de hartie. Incept cu o hartie alba bu-
la sacrificil, nu la beneficil, (tinder( nk continui pe o hartie galbena, pen-
pe e nu-I nteresa beneficiile, el nu- tru ca sa termini cu o hartie rogia-
mai cultura neamului, desigur ca licit Facet! trusturi cat vetT voi, dar
Watt capita aprobarea, ci sufletul lul dale hartia de care au nevoie publica-
I.lian. (Aplauze pe bancile opo- tale, de earl are nevoie publicuL
millet). D. D. R. IOANITESCU: D-lor
Dar, d-lor, venim actin la partea deputatT rezervam aceasta chestiune
cea mai important& La urma urine- dupe ce faceam dovada dividentelor.
lor, trust, netrust, data nu speculea- Dar intreruperea d -lul lorga ma o-
za, daca vinde cu pretty( de sacrifi- bliga sa abordez chestiunea calitatiT.
ciu, de cc sa va ocupati de el? De cc In abort de alte inconveniente pe cart
va pranged, zicea d. Dinu Bratianu. le prezinta productiunea fabricelor de
Si in aceasta privinta am sA-I rog pe hartie, pc Tanga faptul ca hartia este
d. ministru al industrial, sa ma ur- insuficienta gi scumpa, ea mai este gi
mareasca cu privire la cifre, cad pen de proasta calitate. D-lor, toate coti-
fru prima oars vetT auzi cifre exacta, diancle din tara Romineasca. gtiu,
nu corn s'au dat directiel gene-
zi,*a ca primele coale din fiecare sul
rale a industriel. Cu cifrele cu cari care e mai milt hartie impa- de
d-voastra o sa venitT O. le reeditatf chetat atat de rupte in cat
sunt
.1. mai precis cu cifrele trustului mein intregi de hartie se pierd. Iata
hartiei. nu yeti putea sit facet! do- dovada (arata o coals de hartie).
vada prepaid de cost,. eel real, pen- Din aceasta hartie se tipare*te .,U-
tru ca intotdeauna trustul hartiei a ulcerate. Ziarele incearca o Pierdere
camuflat *T pretul de cost gi benefi- dubla.
rifle. A mers Mina acolo Meat. d-le
ministru $i am sit va fac dovada cu Pierd vf cantitativ gt calitativ. Din
wittinte judecatoresti ca au masituit cauza inferioare,calitatif
cli*eele nu
registrele *i vrt rog sit credetT ca lank ies bine si sum fortate sa utilizeze o
dart scama de gravitatea acuzatiunir militate dubla de cerneala,. Hartia
pr care o fac gI aceasta numai pen- din strainatate are acest mare avan-
- - r!t sa se puns la adapost de ori- taj ca cerneala care se consuma e
ce incercare de scadere a preturilor. en molt mai mica in cantitate de cat
I) -Tor. care este pretul hartiei? De- cerneala care se consuma in Cara
simir round cand discutam benefi- Romineasca. La not trebuesc can,
ride ar trehui sit avem intai pretul tall de cerneall mult mai marl.
de cost pe kilogram, ca sä vedetn in D. dr. N. I.UPU: Poate ca vrea d.
lama beneficiile earl se realizeaza. Dinu Bratianu sa infiinteze si o fa-
D. N. IORGA: D-le Ioanitescu, brief' de cerneala!
d-voastra vorbiti de dividende, gan- D. I). R. IOANITESCU: Si este
diti -vi insa si la ealitatea hartici. Nu imposibil sit scotT o tiparitura ca lu-
www.dacoromanica.ro
Z

15. 16
mea in tara Roma.neasca din cauza de toate transformgrile, transformart.
acestei hartii. Observatt publicatiu- cari cifrandu-se, am putea sa ajun-
nile straine. Ele au o mare superio- gem la costul real al unui kilogram
ritate technical din puctul de vedere de hartie. Acest calcul nu mi-e posi-
al tiparului, din cauza ca hartia e de bil, trustul niciodata n'ar consimtr la
bung calitate, Acolo poate sa fie ceva o asemenea anchetg. El practical in-
mai scumpa hartia, dar publicatia re- ducerea in eroare a tuturor comisiu-
vine mai ieftin, pentru ca se consu- nilor si organelor Statului.
ma mai puling cerneala. Acolo hartia De aceea am sa iau o alts, tale,
hind de bung calitate, prezinta un mult mai simply si mai expeditiva,
tipar mai superior $i mai ieftin ca am sal iau pretul cu cat se vindea
productiune.. hartia de ziar la 1914 $i se
D. N. IORGA: Sirbil au o hartie vinde acuma $l am sa-I raportez la
admirabila. coeficientul de scumpete a hartiei.
D. D. R. IOANITESCU: Dar sa Toate cifrele le vor lua numai din
venim la pret. D. Dinu Bratianu, darea de seams a societater d-voas-
care in memoriul fabricelor de har- tra,le voi lua, a$a cum le day actio-
tie, ca rgspuns la campania ziarelor, narilor, ca sa nu fie nici o contes-
socoteste ca rentabilttate hartia in tatie.
trei categoric: a) hartia pentru Stat; Plectin dela tin fapt precis. Inain-
b) hartia pentru comers si c) hartia te de rasboi, mai ales la 1914, situa-
pentru ziare. Acestea sunt cele trel
treimi, de cari face atata caz me- tia fabricelor de hartie era o situatie
moriul trustului hartiei, memoriu pe bursa, prospers, am dovedit-o, cad
care Ara rog sal retirneti, cad voi
11
de aceea am Writ eu cele trei pe-
face deseori mentiune despre el. rioade, ca sa fac dovada ca ajunsese
Si d-lor, cum se plange $i ce
iata, In un mare grad de prosperitate. A-
sustine trustul in aceste memorii: (ci- coperise consumul intern, si stabilise
te$te). preturile in agar fel incat castigau si
Prin urmare sustineti: noi nu castigau enorm, inainte de rasboi.
castigam decat la hartia pe care o Prin urmare, la 1914 fabricele reali-
dam Statului". Pentru hartia de ti- zau ca$tigurT bune. El' bine, care era
par a ziarelor care reprezinta o alts Pretul de vanzare dinainte de razboi
treime din consum accasta hartie se 5i care e pretul de vanzare dupa
vinde (Ara nici un beneficiu; $1' mai rasboi? In urma sa vedem de cite ori
castigam la hartia care se vinde par- s'a scumpit mina de lucru, cad aces-
ticularilor, din care se acoperg pier- tea sunt ccle 3 articole pc cari d-v.
derea dela ziare. Cu alte cuvinte, le aratatI el s'ar fi scumpit enorm.
spunetT d-voastra ca amortismentele Daca coeficientul scumpirei materiel
le Watt din hartia vanduta Statului, prime, al combustibilului $i al ma-
cg la hartia de ziare pierdell si rg- nei de lucru este mai mare de cat
mane ca din treimea vanduta partt- eel al pretului de vanzare, aver' drep-
cularilor sa acoperitI pierderea. tul sa va plangetT. Daca este egal
EI bine, am sg iau pretul hartiei de sau superior, atunci speculati si amg-
tipar de ziare si am sal fac dovada,
si gilt. Daca am sa fac dovada ca d-v.
dupa costul de productie, ca d-voastra vindett acuma hartia de 51 on mai
trebue sa dati aceastg hartie cu ju- mult ca inainte de rasboi, iar ehel-
matiate pretul decat o dati acuma. $i, tuelile pentru materia prima stint nu-
d-lor, am sal iau de bruit cifrele pe mai de 21 de on ca inainte de ras-
cari d-voastra le furnizati, pentru ca boi, data am sal va fac dovada ca d-v.
desigur, data a$ fi inginer, si as con- pentru mina de lucru nu plgtiti de
duce fabrica Letea, mi-as da seama, 51 de ori mai swamp, ci platiti nu-
dela inceput, de costul de productie, mai de 18.5o ori, si daca am St va
www.dacoromanica.ro

16. 7
fac dovada ca combustibilul, pe care dere al productiel, ca i celelalte; §i
d-voastrd it aratay ca a crescut cu daca facem dovada, cu cifrele lab!".
55% nu infra in socoteala d-voastra cii Letea", desigur ca rezultatele
decat numai cu 24%? Dacg aceste pot fi raportate la toate fabricele. $1
dovezi le voiu face, atunci pretul bar- am sa fac dovada ca dupa cifrele so-
tiei este un pre; de specula si tre- mall! Letea, nu numai ca nu se
buie redus. Aceasta e deductia logi- pierde, ci din contra sunt beneficii
cs, care ne duce fatal la diminuarea marl, chiar scandaloase. Aici nu pu-
pretului hartiei, pe care d-voastra it tell zice ca mergem pe deductil, nu,
ascundeti acuma in cifre fictive, mergem pe cifre cari. nu pot fi des..
El bine, d-lor, care e pretul har- mintite gf can fac dovada ca se reali-
tiei de ziar astdzi? Este 17,50! VedetY, zeaza beneficii de 50 si chiar de 6o
Item acea treime unde fabricele de la suta. $i am sa vg.citesc un act,
hartie spun ca pierd: hartia de ziar. prin care d. Bratianu, sub propria
Cu cat se vindea inainte de rasboi? semnaturg, spune: Dar, d-lor, pen-
D. Mavrodi este aci poate sa spu- tru vremurile de azi si 50 la mts nu
na: 0,35 bani. e mult". (Aplause pe bancile opo-
D. AL. MAVRODI: Este exact. zitiei). Am acest act, este aici si o s11-1
D. D. R. IOANITESCU: Prin ur- citesc imediat.
mare era 0.35 bani la 1914 fait de D-lor deputati, sa luam Intl( mate-
17,50 la 1924, ceeace vine exact de ria prima. Materia prima se consu-
so de on pretul dinainte de rasboi. ma aproape toatg numai din tart.
Ei bine, d-lor, dela trust, acest pre; ministru, totdeauna a foist
de so de ori, it pla'till d-voastra si Aici d tiebataie al fabricilor de bar-
calul de
pentru elementele componente ale fa- tie. Se spune, apoi d-lor, not impor-
bricatiei? Cat platiff pentru materia tam materia prima, pe care o platim
prima? Cat pentru lueratori. Cat pen- cu de 200 de ori Si 300 de ori mar
tru combustibil? Dacd ay plati exact mult ca inainte de rasboi!
cu acelas coeficient, daca adios s'ar chiar un amic al fabricilor de hartie
fi mirk de 56 de ori materia prima, sa-mi spun .ca am intrat inlets aven-
lucratorir si combustibilul, Inca situa- tura cu interplarea mea, ca mi se va
tia d-voastra e prospers, pentru ca face dovada ca se plateste de 300 de
J. a 1914 situatia financiarg a d-voas- ori mai molt materia prima care se
tra era bunk nu va plangeay ca aduce din strainatate. D-lor, cand e
gierdeti, din contra, castigate. in joc industria grafica si cultura na-
marindu-se cheltuelile in aceeas pro. !Email si dacg.' pentru fabricarea har-
portie cu pretul, situatia d-voastra tiei consume §i pla'tes'e in tart peste
tot trebuie sa fie buns. Dar daca am jumatate din strainatate, eu care
sa va fac dovada, cu cifrele d-voas- stint un fanatic sustinator al incura-
trd coeficientul cheltuelilor atinge jarei industriei nationale, nu stau la
nici jumatate? Dacg platile pentru indoiala sa spun ca o asemenea in-
lueratori, fientru combustibil, pentru dustrie ar fi o industrie parasitara,
materia prima, n'au crescut decat cu careia nu trebuie sa i se mai
de 20 ori, iar nu cu de 50 ori atunci nici o protectie. (Aplauze pe bancile
zadarnic vg plangeti ca pierdeti, cand opozitief).
din contra rezulta ca, pretul ce it a-
rang poste fi scazut la jumatate. Dar nu e sa. Iata cari sunt elemen-
Aceasta e concluzia logica la care a- tele componente cari intra in fabrica
jungem. Sa le loam pe rand. Ince- liunea hartieY. Tata in 1919 un ingi-
pem cu materia prima. Tata ce gasim ner, Rafael Racovita, a scos o lu-
cu privire la materia prima: D-le Bra rare care merits toad credinta si
tianu, nu e asa ca fabrica Letea" are din' care am sa va furnizez cateva
aceeas situatie, din punctul de te- date.
www.dacoromanica.ro

17. Is
D. dr. N. LUPU: Acesta este un superior lui 50, funded de 50 ori vier
inspector industrial. deli hartia mai scump astazi, decat o
D. D. R. IOANITESCU: De ce it vindeati inainte de razboi ; ar trebui
supui §I pe acesta la ura trustului? sa omit; 117.000.000, ca say castigati
Lemnul de brad si molift 29.124 an. ca inainte de razboi.
Piatra calcaroasa si var 2.228 tone Si eu ca sa ajung la aceasta cifra,
Sulf natio . 0. . . 670 tone am luat coeficientul de 50, ci am luat
Ctorura de calciu . . 320 coeficientul de 45 fiindca am facut o
Maculatura . . 364 medic intre prctul hartiei de ziare si
. .
Celuloza . . . . , 6.267 ,, cu pretul hartiei din convert. Dadeati
Pasta de lemn . . . 3531 c inainte de razboi cu 50 bani hartia
Colofoniu . . . 146 din comert si cu 35 bani hartia de
Sulfat de aluminiu . . 109 ziare, media era 42 bani, care rapor-
Culori de analina . . . 196 ,, tat la) preturile ael azi, ajungem la
Cao lin talc, etc. . . 845 coeficientul de 45 si pentru pretul
Dar, d-lor, ce sa mai la dis- stain hartiei din comert si pentru pretul
cutiune ca sa vg arat cu citatele in- hartiei din ziare, Am avea astfel 117
ginerilor cats si ce fel de materie nvilioane, suma pe care ar fi trebuit
prima lath ce spuneti in s'o plateasca societatea Letea" pen-
chiar memoriul de care am vorbit: tru materia prima pe care inainte de
aratati ca consumati 92 la suta, ma- razboi la 1914 o platen cu 2.604.000.
terie prima din tat-a; industria har,- Ei bine, d-lor, still cat o plateste a-
tiei consumaci platestc in tarn peste cum ? Se arata in darea de scams a
92 la sutg din valoarea produselor. sonietatii. Plateste numai 56.700.000
D. TANCRED CONSTANTINES- 'Si. Va sa zica, d-lor, tin coeficient de
CU, ministrul industrici i commit, scumepte nu de 5o ori, nici de 45 on
lui: Nimeni nu sutine contrariul. ci mai putin de junta:tate, numai de
D. D. R. IOANITESCU: Prea bine, 21 ori. (Aplause pie bancile opozitiei).
(suntem de acord. Este prima oars ziare, cand diferenta intre pierdeti la
Cum ziceti d_voastra ca
plata ma-
cand and aceasta declaratiune, pen- told prime inainte de razboi, coefi-
truca toll reprezentantii trustului har- cientul, fata de suma de inainte de
tiei spuneau: ca mai mutt de juma, rgzobi cu suma pe care o platiti acum
tate din valoarea materidor prime e numai de 21 ori ?
merge peste granita ca sa plateasca D-tor, cand vindeti hartia de 50 ori
colofoniu, anilina si toate celelalte mai scump la ziare cand aveti o
elemente componente. situatiunc asa de prospers si cand
Avem un punct castigat, ca peste pratiti pentru materii prime nu-
90 la 'sutg din materii prime se consu, mai de 21 ori mai scamp de cat
mg si se platesc in tars. Ei bine, d-lor, inainte de razboi, nu sunteti d-voastra
cat plateati d-voastra aceste materii de rea credinta cand spuneti ca trebue
prime inainte de rasboi? sa cereti 17,50 pentru kilogramul de
La 1914 data situatiunei celci mat hartie furnizat ziarelor, cum aveti, cu-
infloritoare, plateati pentru materii rajut sa sustineti ca pierdeti tin leu de
prime 2604.000. D-lor, nu sunt cifrcle fiecare kilogram de hartie furnizata ?
mete acestea, ci stint cifrele fabricet Nu, d-lor, din punctul de vedere,
Letea", continute in .darea de seams al materiilor prime am facut dovada
pe 1923. Iat-o, v'o pun la dispozitie. ca d-voastra nu aveti dreptul sa ce-
Va sg. zits 2.604.000, costa la 19141 reti pretul pe care it cereti. Pretul
materia prima, poate fi mai mic cu 55 la suta decat
Ei bine d-lor, ca d-voastra sa aveti pretul cu care vinde azi fabrics de
pretentiunea sa vindeti. ziarelor, in hartie.
pierdere, trebue ca aceasta sums de D. C, I. C. BRATIANU: VI rog,
2.604.000 s'o inmultim c.m un coeficient o intrebare. De unde ati luat d_voas-
www.dacoromanica.ro

18. 19
Ira aceste dire de cost al materiilor cazul nu capul d-luil Dinu Bratianu
prime in 1914 si 1920 ? poate fi luat drept unitate de mamma.
D. D. R. IOANITESCU: Din ra- Am cifrele Gd pentru plata lucratori-
portul scmnat de durnneatat. (Ilaritate lor II pentru plata combustibilului,
pe bancile opozitiei, aplause). pretutindeni este aceea§ proportie. VA
D. C. I. C. BRATIANU: Ce ra- rog deci sa ma ascultati. Iata titlul:
port ? Principala cheltueala de; fabricare":
D. D. R. IOANITESCU : Ordinea Ce insemneaza principala cheltueala
de zi a adungrei generale din 14 Mar- de fabricare ? Pentru materia prima
tie 1924. Letea", prima societate a- sa' cheltuit 2.604.000, se poate intelege
nonima romans''. Darea de seams este altfel decum am inlets eu ? Intreb pe
iscalita de presedinte, de d. Petrini rata lumen care are judecata nor-
Paul, iar ca administrator-delegat de mall : cand spui, cheltueala de fabri-
d. C. I. C. Bratianu. Pag. 4. care pe un an e de 2.604.000 in 1914,
Dar, d-tor, nici acest coeficient pe g cand aceasta cheltueala de fabrica-
care 1-am fixat eu nu e eel adevgrat re o arati in 1923 cu 56.700.000, insem-
e cu mutt mai mic, si Still dece? neaps ca este fabric: ma pe o tuna,
Pentruca, cum afirma 9,memoriul"
. pe o zi, pe un teas, or numai materia
principala materie care intra in fabri- pe care o ai in magazie ? Nu, e fabri-
cantina ',artier este lemnul in pro,- carea unui an intreg, pentruca singur
portie de rro%. spui: la 1914 am plant 2.604.000, iar
D. C. I. C. BRATIANU: Imi dali la 1923 cheltueala a fost de 57.700.000.
voe. D-voastrg nu tineti seams de un O contestati ? Nu va mai convine a-
element..esential data cantitate de
ceasta proprtiune, vg cred. Daca sti-
ati ca voi deduce acest coeficient ba-
bane sa' fabricat cu aceasta materie.
In 1914 s'a fabricat o cantitate mutt
zat pe cifrele d-voastrg, nu le-ati mai
mai mare, fi scris. $i daca le-ati scris nu stiati
D. TANCRED CONSTANTINES- ca se va putea trage aceasta conch,-
CU, ministrul industrici 51 comertului: zie. Sunt sigur ca in toae riddle de
Aceasta este suma de rulement, si ea seams viitoare mu ;Via mai ware a-
poate sa circule de patru ori, nu nu- ceasta socoteala care va descoperg.
mai o singurg data. $i d. Dinu Bratianu, care este admi-
D. D. R. IOANITESCU: Dati-mi nistraorul Letei, sunt sigur ca nu va
voe final d. Dinu Bratianu spune : mai p,une nici °data in discutiune la
daca s'ar fi fabricat aceasta cantitate adtmarea generals asemenea cifra.
in Din punct de vedere economic drept
1914 ca si astazi, atunci coeficientul
-tale este bun. Ori este aceea§ canti- sa spun, materia prima mi se scum-
tate s'a intamplat sa fie aceeas can peste in proprtie anormala. (Aplause .
titate -- de aceea am luat eu aceste pe bancile opozitici).
doug. date. lath darea de seams, ve De cc ? V'am spus ca Letei i s'a
rificati, este o mica diferenta, La dat ate 150 de ha anual cu contract
1914, 5.800.000 si la 1923, 5.600.000. in regula, din padurea Tarcau. Aceas-
D. C. I. C, BRATIANU cantitate de cate 150 de ha anual
Atunci ta :
cifra arata cantitatea din magazie, a- trebuia sa fie predata in 3o de ani. Ca
dica imobilizarea banului la un mo- obligatiune aveau pe aceea de a plgti
ment dat si nu arata deloc pretul ma- o stung derizorie care cifra la 5o de
teriei prime. bani de m, c. de lemn in padure, pe
D. D. R. IOANITESCU : ,E posi- cats vreme acum, metrul cub este de
bil ca d-ta sa intelegi greu, sau sa 6o si chiar de Ioo de lei.
vrei sa intelegi greu. (Ilaritate pe D. EDUARD MIRTO : Nu era gra
bancile opozitiei,. Apliause). tis, era 5o de bani. (Ilaritate).
0 VOCE : Ori cg d-ta to exprimi D. D. R. IOANITESCU : $i mai
greu. (Ilaritate), aveati o obligaitiunei sa impadurilti
D. D. R. IOANITESCU: Eu cred treptat aceste 150 de hectare. Ei bine,
ca am fost destul de Ilmurit si in tot stiff ce a fgcut Letea ? D-tor deputati,
www.dacoromanica.ro

19. 20
k-a comercializat, k-a speculat, pen- Daca, astfel stau lucrurile, mai pu-
tru ca sa nu mai aiba obligatiune si teti a mai aveti obraz sa veniti sa
sa realizeze si beneficii. spuneti aci ca materia prima, necesa_
La 1912 ati cedat acest contract lui rg fabricatiunii hartiei, s'a scumpit la
Take Atanasiu, pe care in urma Lati mai mutt de 50% ? ! (Aplause pe ban-
reziliat, iar in 1902 l'ati cedat socie- cile opozitici).
tatii Tarcau". Aceasta societate con- D-lor+ deputati, din nenorocire, nu
annual ad-hoc, si care este mai mutt se poate face mimic societAtii Letea",
o masa a altei societati, anume a so- cad ne ggsim in fats unui contract
ciettatii ,.Goetz" care in dosul cote/. care o pune la adapost, si care in
lalte societati opereaza numai dansa, urma judecatii facuta de noire cei trei
pentruca numai societatea ;,,Goetz" arbitri, s'a prelungit pang la 1940,
are dreptul sa taie lemne in padurea adica mai are dreptul pang la 1940 sa_
Tarcau". (Aplause Ia opozitie). taie cite 15o de hectare din padurea
Still ce a facut societatca Letea"? Tarcau" si din pacijurile judetului
Inainte de a ceda padurile societatii Neamtu. Vedeti, aceastg societate se
Goetz", a convenit cu Statul ca sa poate folosi de padurile Statului Inca
scape si de obligatiunea de reimpadu- atatia ani.
rire 5i, in urma acestei conventiuni Daca astfel stau lucrurile, cum pu-
cu Statul, s'a inteles sa plgteasa o teti avea curajul sa strigati pierdere-
cifra de 3.000 de lei pe an, iar Statul sacrificiu, invocand scumpirea mate-
si-a luat obligatiunea ca sa reimpadu- riel prime ? (D. Giurculescu intre-
reasca parcelele Unite! Ei, si acum rupe).
Statul trebue sa cheltueascg '6.935.000 D. M. G. ORLEANU, presedinte :-
lei, numai cu reimpadurirea, pe cata Nu mai intrerupeti, d-le Giurculescu..
vreme el nu mai are a primeasa de D. Ioanitescu are tot matcrialul adu-
la societatea Letea", deck circa nat. (Intreruperi la opozitie).
200.000 lei ; astfel ca diferenta de ca- D. I. MIHALACHE : Nu este rgu,-
teva milioane amane castig bun in d-le presedinte, sa mai adgogam sl
favoarea societatii Letea". Este co- noi ate ceva nou, din cand in candy
rect, este bung gospodarie, mai cereli sgomot).
sa fiti aplaudati ? (Intreruperi). D. EDUARD MIRTO : D-le prese
D. VIRGIL MADGEARU : De a.. dinte, constat ca sunteti milos! (In_
ceea d-le Bratianu, esti om de brdine, treruperi la majoritate).
iar noi suntem oameni de dezordine ! D. D. R IOANITESCU: Trecem
D. C. I. C. BRATIANU: Eu discut acum, d-lor, la doilea elemnet de
al
dela tribuna, nu din band. (Intreru- scumpete, anume la mana de lucru.
peri). Reprezentantir trustului, in memorial
D. D. R. IOANITESCU: Dar, lor, mai sustin ca mana de lucru scum
d-lor, nu este numai acest castig pe pindu-se enorm, atunci si noi suntem
care 1, -a realizat societatea Letea", nevoiti sa ridicam prelul.
in urma vanzgrii lemnelor pentru fa- Eu am aci coeficientul de scumpete
bricatiunea hartiei. Reprezentantii sgi, at tuturor categoriilor de salariati.
foarte priceputi calculatori ca (Intreruperi).
sa nu zic astfel, si-au spus : vand VOCI DIN OPOZITIE : Anna"'
cele 150de hectare, can socotite a la ei nu s'a scumpit, s'a lungit"! (I-
500 mc. de fiecare hectar, dau un to- laritate la opozitie).
tal de 75.000 mc. Ei bine, noi vom D. D, R. IONITESCU: Cand vor-
cumpgra dela societatea Goetz" nu- bim de scumpete, sa still ca vorbim
mai 20.000 mc., atat ne trebue. Ei de coeficientele din Bucuresti si din
bine, -aspundeti ce faceli cu restul de centrele industriale, unde nu este ca-
55.000 me. ? vg': plateste pentru
Cat zul d-voastra celor dela Letea". Or,
aceastg cantitate societatea Goetz"? aceste coeficiente arata ca scumpirea
Cat beneficiu realizati la aceastg van- nu a trecut de 20, 21 ori.
zare ? ! Wier, dar sal vedem acum cat a
www.dacoromanica.ro

20. 21
crescut coeficientul la fabrica Letea" tionate. Am sa va dau totalul lucia-
care este cea mai importanta fabrica, ttarifor intrebUintati la toate cele 6
i cel mai important element din tot fabrici dniainte, in 1919, si desigur de
trustul ? atunci si pang acum n'a putut sa creas
Iata cifra aratata de d-voastra : ina- ca, sail daca a crescut, a crescut in a-
ante de razboi pentru lucratori pla- ceeas proportie.
teal lei 695.000 la 1914. Sa vedem cat Intrebuintati 2.218 in total, lucra-
platiti dvoastra acum ? Mai bine zis, tori, personal tehnic si. administrativ ;
d_lor, cat ar fi trebuit sa plateasca in- lucratori, ucenici si femei si stiti care
multind nu cu 5o cat ar trebui pentru este proportia ? Barbati 1.448 si aces-
hartia de ziare, ci cu 45 coeficientul tia lucratori salaori, nu de specialita_
mijlociu intro hartia de ziare si hartia te ; femei 570, minori 300 si din perso
din comert. ralul tehnic se administrativ singurii
Ar fi trebuit sa plateasca 3o milt- cari ar fi putut sa va forteze mana de
oane pn'ieati spune : suntem in aceinsi lucru sa le dali un coeficient de scum
situatiune ca inainte de razboi. Nu pete mai mare, pentru ca taranul cat
pierdem nimic, castigam ca inainte de ii dai in tImpul cand n'are de lucru a-
razboi, Ei bine, cat all platit ? Iata ce tata primeste si am aci lefurile celor
ne arata raportul semnat de 4. Bra- lalti singurii lucratori tehnici si
tianu. Eu totdcauna tin sa atrag aten- personal administrativ, ar fi putut sa
tiunea asupra acestor lucrnni, ca in provoace o ridicare stiti in ce nu-
toate aceste chestiuni unde ar fi Post mar redus sunt ? Iata numarul :
imposibil sa nu ne pierdem inteun to- a) personal tehnic inclusiv sefi de ate
tal de cifre, cu iau numai pe. acele pe Here si maestri 69; b) personal admi-
cari mi le da d. Bratianu. D. Bratianu nistrativ 72.
Plateste 13.975.000 lei, adica mina de Apoi, bine, d-lor, 140 de lucratori,
lucru s'a scumpit numai de 18,50 ori. personal tehnic si administrativ putea
( Aplause pc bancile opozitici). sa va influenteze pe d-voastra la ridi-
Prin urmare, din punctul de vedere carea preturilor in asa masura incat
al coeficientului de scumpete al lucra sa spuneti ca a crescut coeficientul a-
torilor, d'umneata, dale Bratianu, ai cesta de 5o de ori, cand in fond
putea sa vinzi cu 6o% mai ieftin, a- d-voastra speculati munca taranilor, a
dacia, hartia de ziare in loc de 17.50 femeilor si a minorilor, (Aplause pe
all putea judecand dupa cifrele d-voas bancile opozitiei).
tra, sa o dali Nu, d'-lor, este o indrazneala sa se
iartia cu 8 si cu 9 lei,
raportand coeficientul de scumpete al afirme ca mina de lucru a crescut la
manci de lucru dela 1923fata de 1914. fabricile de hartie, nu putea sa creas-
Dar am sa va arat de ce nu se poate ca si nu numai din cauza.,.., (Zgomot,
trece de 18,50. Am acte si cifrcle din intreruperi)... cum sustine ca numarul
cari se constata ca nu se poate sa fie a scazut din cauza perfectionarii ma_
mai mutt de 18 ori si este o indras- sinelor ? Atunci de ce, 'cand vorbiti
neala sa se pretincla peste 50 ori coe- de investitiuni si amortismente, cadeti
ficientul de scumpire al fabricilor de iv contradictie si sustineti ca nu pu-
hartie. teti aduce masinile deteriorate u.la
D. EDUARD MIRTO : Astet)tahi cauza razboiului in aceeas stare ca la
sa iasa d. Dinu Bratianu de sub 1914 ?
banca. Participare la beneficii ? Este ilusb-
D. D. R. IOANITESCU : D_lor rie. In mina muncitorilor nu se da
deputati, fabricile de hartie stiti d-voas nimic. Cifra fait' cu beneficiile este
tra cu ce personal lucreaza, nu lu- rid:cola. si ea se da la .ict persona.iut
creaza, d-lor, in majoritate decat cu inclusiv cel de directie. Ca la Banca
sitteni, cu femeile satenilor si cu mi- Romaneasca, majoritatea o inghite di-
norii satenilor platiti cu preturi deri- rectorii si personalul superior. Restul
zoriE. Lucratori calificati au foarte merge la institutii pentru lucratori, o
-putini, masinile fiind foarte perfec- nova forma deghizata de investitii.
www.dacoromanica.ro

21. 22
Sunt sigur cd din cifrele de bilant, se rezult5 cd produceti 5.600.000 kgr de
infrupteazd ft c1,5 Dinu Br Adana, 'ca hartie. Ori inmultind cu cloud ne dl.
ad/rninistrator-deleg*. (liaritate Ati II milioane kgr. pAcurA, pe care in-
plause pe bindle opozitiei). multindu-le cu pretul arAtat de d-voas
Este o sfidare in gura fabricei Le- tra, a luat pretul cel mai mare 36.000
tea" sä spuie ca elementul munca in- lei vagonul, deli petrolul nu a ajuns
fluetrtead scumpirea hartiei sau cd la 36.000 lei vagonul, deft acum este
participarea la beneficii nu este ilu- numai de 16.000 lei vagonul.
zorie, un praf in ochii muncitorilor. D. TANCRED CONSTANTINES-
Venim la; a treia cifra, arAtatl in CU, ministrul industriei si comertului:
memoriul fabricelor de hartie crt s'a D-le Ioanitescu, is media, nu pretul'
scumpit, este vorba de combustibil si maxim.
aci am sA vd drat ceva gray, cum se D. D. R. IOANITESCU : D-le mi-
masluesc registrele fabricelor de har- nistru, lasati cd o sa vd lamuresc eu.
tie. E mai bine sd ma urmariti, ca sa nu.
D-lor, in memoriul lor, fabricele de fiti acaliti gi d-voastra, cum au fost
hartie, afirma cd pentru fiecare kilo.. pdcalite Agate comilsiuriile ministeru-
gram de hartie se consume cloud kilo- lui d-tale.
grame de pacura ; prin urmare, dons D-lor, stiti de ce am luat aceastd.
helm de baza cifra pe care o discutam cifrd? Ca sa nu fie contestatd. Atat
adineauri de 5.600.000 kgr., pe care o arata darea de seamd si memoriul fa-
pi °dace fabrica Letea", (vezi darea bricelor. De ce nu platiti decat jumA-
de seaml pe 1923), ar trebui, socotind tate. Puteti da vreo explicatie ? Nu,
ate 2 kgr. pleura pentru fiecare kgr. $i sd v5 explic eu de ce: Aveti alit
de hartie, sa avem 1i milioane pdcu- forth motrice pe care nu o plAtiti cu
rA consumata. Inmultite aceste ix mit pretul petrolului, rezultata din cede -
lioane kgr. cu pretul pc care tot fa- rile de apt pe can be ascii% dinainte
bridle de hartie it arata ni acelas me- de razboi aproape toate fabricele. For
moriu, de 7,30 la un kgr., adica 3.65 to motrice data de caderea de apt, o-
kgr., sau 36.000 lei vagonul este o socotiti ca fiind data tot de petrol,
cifra pe care niciodata n'a vazat-o pe care nu-1 consumati cleat pe ju-
piata totusi am sd o iau de baza. mdtate.
Va sit zica lai cele II milioane kgr. Dublati cantitatea de petrol consu-
pdcurd corsumata pentru cele 5.600.000 maul numai ca sa scumpiti pretul, nu-
kgr. hartie fabricate de Letea" la mai ca sit masluiti pretul hartiei si sa
1923, inmultite cu pretul de 3,65, ar induceti in eroare comisiunea dela mi
trebui sa fi plAtit 41 milioane lei. nisterul de industrie.
Dacd ati fi pldtit aceastd cifrA de 41 D-lor, am luat cifra din anul 1923,
milioane pentru combustibil, ati avea dar once cifra din oricare an all lua,
dreptul sa spuneti : pretul pe care it va va da acelas rezultat, platiti exact
cer eu acum, este pretul care cores- jumAtate din ceace ar trebui sit pld-
punde chiar intrece coeficiontul de titi, oricare ar fi pretul de vagon, pret
scumpire a hartiei si plingerea d-voas mediu, maximum sau minimum. Am
trA cd vindeti fart cAstig ar fi jus- toate socoteala. Vedeti, pe 1922 :welt
tificatd, bineinteles numai pentru com- altA cifra. AtT pldtit numai 30 de mili-
bustibil. oane, era mai jos pretul combustibi
Or ce se constatA din darea de sea.. blink dar si acolo se aratA cd ati pld-
ma a d-voastri f Se constata cd tit pe jumatate din ce trebuia sit pld-
d-voastrA nu plait: 41 milioane ; ca titi,. La contitatea fabricate in acel an
pld'titi numai 20 de milioane. Ei bine, (4.374.000). Unde este celaltA juma-
cum explicati cite p:Atiti numai bunk- tate ?
tate din ce ar trebui sd plAtiti ? Spu- V'am aratat unde este, am gdsit-o
neti precis rd tretue dour kgr. do si trebuie sa stiti ca totdeauna comi-
pdr.urd pentru un Lgi. de hartie si a- simile dela ministerul d industrie au
vem din darea de seamd pe 1923 el fost induse in eroare, pentru cd, d-lor,
www.dacoromanica.ro

22. 23
cand se vine cu registre pi se spun cg nu era cAderea de apa, nu trebuia sa
trebuesc doug kgr. de pleura pentru plateasca ? (Ilaritate).
fabricarea unui kilogram hartie, comi D. D. R. IOANITESCU: Desigur,
siunea care lucreazg in biurou, nu-si data n'am fi in tara Romaneasca si
da seama ca fabrica Letea are o insta am fi de exemplu in Asia sau Africa
latiune de forta motrice, care o scu- ar fi fost altfel.
teste de a intrebuinta combustibil pe Dar unde este forta motrice ? Ati
jumatate : este elder.. Bisttitei, cap- valorizat pi forta motrice a Bistritei ?
tata dinainte de rAzboi, cu capitalul Ati pus-o la socoteala ? Nu, pentruct
tot amortizat. Nu-si da seama comi- daca ar fi fost puss la socoteall era
siunea ca Bustenii are forta motrice, sa fie [recall intr'un capitol special
nu-si da seama sa aproape toate fabrice- pi uite am aci bilantul, nu este nici
Le au fond motrice ; ele yin silspun : din urma de forta motrice. Iata ce spun
moment ce,-rebuesc 2 kgr. pacura pen- inginerul Racovitg : Letea consuma
tru un kilogram de hartie, atata ar in total 3.400 de cai putere, din cari
trebui preful combustibilillului s'a
pi 1.900 produsa de pacura, prin motor
marit cu de 55 de ori. $i cand ii faci Diesel, si 1.500 forta hidraulica, care
socoteala, ca nu plateste decat jumg- nu se vede platita in bilant.
tate din aceasta sums, ele raspund Nu este platita, pentruca nu rezulta
scurt : platim petrolul dupa contrac- de nici o cifra a bilantului, este corn_
tul ,pe care-l-am depus ministerului plet amortizatg.
care ne-a vandut petrol' din redaven_ Cand astfell stau lucrurile, cum all
tele sales Ori nu intereseaza cat cum- avut curajul sa inselati opinia publics,
parati, intereseaza cat consumati ? $i sa inselati gazetele, sa inselati editorii,
nu consumati decat ce se arata ca ati sa inselati toata lumea. Dovada este
platit in darea de seama, adica pe ju- Edema, trebuie redus coeficientul dela
matate. Unde este cealalta jumatate? 50 la 25, deci pretul cu care se vinde
Tata, d-le ministru, unde este si va rog act hartia este un vret de specula.
sa ascultati, pentruca este constatarea D. I. GIRCULESCU Dupa noua
unui specialist, nu este constatarea lege a °peter, raurile curg numai
mea. pentru partidul liberal (ilaritate).
Forta motrice utilizata actualmente D. D. R. IOANITESCU; Dar,
de industria hartiei in Romania e de d-lor care este pretul acum al combus
11.508 H.P., repartizata pe fabrici tibilului ? Panda, la urma urmei, pen
dung tabloul ce urmeazZt: tru intent tot nu vom putea obliga
Inainte de razboi numai fabricele pe d. Dinu Bratianu, ca sa mai dea
din Vechiul Regat circa din dividendele sau tantiemefe pe care
utilizau
13.00o H.P., iar celelalte din teritori- le-a primit ! Care este pretul ? 16.000
ile alipite circa 4.000 H.P., deci acum lei vagonul si niciodata nu a ajuns la .
utilizeazanumai 68% din forta utili- 36.500 a§s cum it argtati d-voastrii.
zatg niainte de rasboi. Dar chiar cand pretul aiunsese la
30.000 lei. I -all platit vreodata cu a-
Din tabloul de mai sus constatam cest pret ? Ministerul de industrie, ca
ca aproape jumatate din forta motrice sa dati hartia mai eftin, va dadea din
utilizata (5.226 H.P.), e data de mo- redeventa lui cu mii de lei mai eftin
tori hidraulici, acest fapt este foarte vagonul §i aceasta o spuneti in Me-
important in aceasta indusfrie unde con- !florin", o afirmati ca aveti contract
sumul de forty motrice este foarte cu ministerul care va dat mai mult de
mare, caci acest fel de energie e cel zece milioane sub aceasta forma. De
mai ieftin pi deci reduce cu mult cos- ce pkineti atunci intregul coeficient
tul d fabricatiune. de scumpete ? $i de ce nu scadeti pe
Ei bine, d-lor, mai puteti, spuneti, langa forta motrice si avantajele pe
sa luati de baza numai pretul combus cari le-ati primit dela ministerul de
tibilului ? industrie ? Cred ca socotelile ce le-ati
D. EDUARD MIRTO : Dar data facut, cu cari pang acum ati indus in
www.dacoromanica.ro

23. 24
eroare toate comisiunile si pe toti mi- sa va fac dovada masluirii. V'ati dus
nistri, nu se vor mai repeta. Speram la comisiunea de impunere sr, am sa
cl d. Tancred Constantinescu, care va servesc hotarirea comisiunii indus-
de azi inainte este avertizat, va lua triale, care verificand bilanturile, gg.-
ingsurt si in rgspunsul ce-mi va da, seste cg bilantul d-voastra e alcatuit
va rgspimde ca ministrul tarn, nu ca fictiv si va impus la un beneficiu de
advocatul trustului nici ca vechil al 8.417.000. (Aplause pe bancile opozi-
d-lui Bratianu. tiei).
Astept sa vad eine va triumfa : in- D. I. MIHALACHE : Va sa zica
teresele generale sau tirania d-lui falsifies bilanturile?
Dinu Bratianu ? D. D. R. IOANITESCU: Da, este
Beneficii scandaloase. falsificat bilantul.
Sg-mi dati voe sa va art atom D. I. MIHALACHE : Unde ? La
cari sunt beneficiire incasate, si voi Letea" ? Ca sa se stie.
face dovada cu nettle d-voastrA, cg D. D. R. IOANITESCU: La Le-
ati incasat beneficii de peste 50 la tea". .
'suta,, $i 'chiar cu recultioasterea du- D. AL. ALIMANISTEANU: SI
mitale, d-le Bratianu, ca beneficiul de vOrbesti de ceeace s'a petrecut la Fe-
so la suit este legitim. Dock ce voi deralg".
face aceasta dovada imi voiu permite D. I. MIHALACHE : Cine a vor-
sa to intreb cu ce curaj ai semnat me- bit de Federate ? Cel dela Carps
moriul ca va ruineaza ziarele, ca face tina" ?
sacrificii prea marl pentru scoala $i D. AL. ALIMANISTEANU: Nu
cultura romaneascg ? (Aplause pe ban sent dela Carpatina", dar la Fede-
cite opozitiei). rale 5tii ce este.
Tata, d-lor, care este situatia benefi- D. I. MIHALACHE : Te somez sa
ciilor fabricilor de battle. Pentru a- spui ce este acolo ?
ceasta voiu lua darile de seams ale D. AL. ALIMANISTEANU: V'ati
fabricii Letea, ale fabricei Campulung bgtut la alegeri. (Sgomot).
si ale fabricii Petrifalgu, ale tuturor D. D. R. IOANITESCU: Iata de-
fabricilor, ca sa vedeti ce beneficii ciziunea cu No. 94 a comisiunii indus-
realizeazg dup5 insAsi arAtArile lor. triale din 19 Iunie 1923 : Beneficiul
Cat ati Iditstribuit da beneficiu pt net"...
tgzo. Bilantul ..rata 2.800.000 lei eifra Retineti ca s'a trecut la cheltueli
inexactg. Data se adauga camdflArile some cari nu puteau fi socotite chel-
si amortizgrile si investitiunile peste tueli si amortismente peste lege din
lege si d natura numai sai ascund'a care 'comisiu)nea scouts numai . o
beneficiul, iata am aci socoteala exac- parte.
ta fgcutg de un contabil expert. A- Rezerva pentru impozite aceasta este
tunci, bereficiull este de 5 milioane un post nou pe care ;-ati format, apo
jumatate, la un capital de opt mill- inca un milion gi jumatate si niste
oane, ceeace vine 6o la suta. gratificatii si tantieme 950.000, lei peste
D-voastra calculatil tot beneficiul cheltuelile normale, ST comisiunea gg-
la suma nominalk Treble 55-1 cal- seste ca beneficiul net al d-voastrA
culati numai la 8.000.000. Este adeva- este 8.417.000. Dar, d-lor, aceasta
Ft rat cg s'a Bent o emisiune de capital, dare de seams fiind verificatg de un
dar aceasta emisiune nu s'a varsat de contabil, s'a descoperit ca ati mai sari-
cat in Noernbrie si dumnealor au cal- ml. din beneficiu 6.000.000.
culati dividenctul dela 1 Ianuarie ea Comisiunea va luat din ea numai
si cum era tot varsat dela inceputul un milion de lei. .
anului ceeace e inexact. De ce nu a luat-o toata, este $i aci
Pe 1022, la 20 milioane capital var_ o chestie de lamurit
sat, ati trecut beneficii, mgrturisite lath cum ajungeti ca la un capital
de d-vs. 5:017.00o lei. In realitate be- de 20 de milioane in 1922 sa aveti un
neficiul este de 12 milioane, 5i aci am beneficiu de 12 milioane, prin urmare
www.dacoromanica.ro