2. Izolarea
Înainte de a începe orice procedură adezivă, izolarea
adecvată şi controlul umidităţii substratului adezivităţii sunt
obligatorii
Realizarea adezivităţii pe smalţ necesită o suprafaţă bine
uscată cu aer, ce favorizează penetrarea răşii agent de
legare hidrofobe prin capilaritate
Când adezivitatea se referă la dentină trebuie făcută
distincţia între umiditatea externă şi internă a substratului
Umiditatea internă se referă la lichidul dentinar din tubuli,
iar umiditatea externă se referă la mediul bucal în
prezenţa sau absenţa digii
3. În pricipiu calitatea legăturii adezive scade cu creşterea
umidităţii în mediul ambient
Introducerea acidului polialkenoic (Scotchbond Multi-
Purpose, Single Bond) pare să rezolve această
problemă, prin formarea unor legături reversibile ce serup
şi se refac
Alte firme propun variante metacrilat de metil (ART bond,
Syntac Single-Component, Syntac Sprint)
Contaminarea cu salivă impiedică contactul intim dintre
agentul de legare şi substrat, de aceea folosirea digii
este obligatorie
4. Protejarea dentinei şi pulpei
Folosirea linnerilor neadezivi nu este recomandată
În cavităţile profunde (0,5 mm), materialul de elecţie este
hidroxidul de calciu, dezavantajul este că nu rezistă mult
timp în cavitate
Este necesară protejarea cu ciment ionomer de sticlă,
preferabil cu formula modificată (cu adaos de răşină)
Ionomerul de sticlă este rezistent şi la gravarea acidă
5. Condiţionarea universală a smalţului şi dentinei
Alternativele cu acid fosforic
După cum am menţionat tehnica actuală curentă o
reprezintă gravarea acidă totală
Utilizarea a doi acizi sau soluţii cu concentraţii diferite
este incomodă iar folosirea unei concentraţii mai reduse
scade calitatea adeziunii la smalţ
Se recomandă folosirea unei soluţii cu o concentraţie
peste 30% şi se începe cu aplicarea pe smalţ pentru a
avea un timp de expunere de cel puţin 15 secunde, mai
puţin în cazul dentinei sclerotice
Obligatorie este apoi spălarea, îndepărtând acidul şi
produşii săi se realizează o hibridizare adecvată
6. Condiţionarea universală a smalţului şi dentinei
Abordarea autogravării pe smalţ
O nouă inovaţie este introducerea primerilor cu autogravare
atât pe smalţ cât şi pe dentină ce dizolvă smear layerul într-un
pas sau doi
Materialul trebuie aplicat pe unsmalţ prelucrat anterior şi cu un
timp minim de 30 de secunde, iar suprafaţa dentinară trebuie
frecată repetat cu aport de primer nefolosit
7. Condiţionarea universală a smalţului şi dentinei
Compomerii
Modificarea structurii monomerilor răşinii prin adăugare de acid
carboxilic crează o nouă clasă de răşini restauratoare adezive
(Dyrac, Dyract AP, Hytac, Luxat, F 2000)
Compomerii se manipulează uşor şi simplu, utilizăm doar un
primer autogravant
Problemele apar la interfaţa cu smalţul unde se produc
microfracturi şi în consecinţă colorări inestetice la 6 luni
8. Gravarea umedă contra celei uscate
După condiţionare suprafaţa smalţului şi a dentinei sunt
pregătite pentru penetrarea monomerului adeziv
Suprafaţa smalţului o preferăm însă uscată, iar pe cea a
dentinei o dorim umedă pentru a evita prăbuşirea schelei
din fibrile de colagen
O posibilitate de realizare acestor obiective ce vin în
conflict este păstrarea uscată a suprafeţelor aopi aplicarea
pe dentină a unor sisteme adezive ce rehidratează
colagenul prăbuşit
Alternativa o reprezintă păstrarea suprafeţei umede şi
folosirea unor primeri pe bază de acetonă ce pot ăndepărta
apa
9. Gravarea umedă contra celei uscate
Este fundamental necesară păstrarea structurii
spongiforme a colagenului pentru interdifuzarea
monomerului în crearea unui strat hibrid
Clinic o suprafaţă hidratată a dentinei are un aspect lucios,
excesul se poate îndepărta cu o buletă de vată
În unele sisteme adezive monomerii hidrofili sunt dizolvaţi în
soluţii volatile, aici se aplică o uscare blândă cu sprayul de
aer
Superioritatea sistemelor ce reumezesc dentina pare
demonstrată versus sistemele uzale ce sunt mai supuse
geşelilor de tehnică (Optibond, Optibond Solo, Excite)
Clinicianul poate vedea aspectul suprafeţei gravate şi nu
există riscul supraumezirii
10. Aplicarea primerului
Primerii treuie aplicaţi cu gijă pentru a asigura pentrarea
reţele interfibrilare, timpul fiind de cel puţin 15 secunde
În cazul sistemelor cu reumezire pentru a permite
rehidratarea colagenului, iar la sistemele umede pentru a
permite sovenţilor eliminare a apei
Suprafaţa pe care a acţionat primerul trebie să aibă după
o uscare blândă un aspect lucios
Suprafeţele de smalţ trebuie să primească primer doar la
utilizarea sistemelor umede
11. Aplicarea răşinilor adezive
Acest material trebuie aplicat în straturi prin pensulare,
un strat mai consistent având rolul de tampon elastic
Acest principiu este valabil atât pentru răşinile cu
vâscozitate mică (Clearfil Liner Bond, Optibond) cât şi
la cele cu acid polialkenoic (Scotchbond Multi-
Purpose)
Alte alternative le reprezintă răşinile cu polimerizare
dublă şi ionomerul de sticlă modificat în tehnica
sandwich (Scotchbond 2- Vitrebond)
Polimerizarea trebuie făcută înaintea aplicării
materialului restaurator
12. Proceduri restaurative
Răşini compozite
Contrcţia de polimerizare nu poate fi compensată de elasticitatea
legăturii adezive şi este necesară aplicarea în straturi
Forma geometrică a cavităţilor este nefavorabilă, cel mai evident
este la clasa I
Legarea adezivă a amalgamului
Se utilizează adezivi universali (All-Bond 2, Scotch Bond All-
Purpose), legătura la dentină fiind mai mică de 10 MPa
Utilizarea adezivilor creşte retenţia, rezistenţa la fractură şi durata
închiderii marginale
Legarea adezivă la ceramică
13. Cimenturile ionomere de sticlă
Cimenturile ionomere de sticlă convenţionale
Dezvoltate în anii 70 de Wilson şi Kent din cimenturi silicate şi
cimenturi policarboxilate
Eliberează fluor la marginea cavităţii, au un indice de contracţie
asemănător cu al ţesuturilor dentare, sunt biocompatibile şi
relativ estetice
Necesită o tehnică complexă şi sunt sensibile la contaminarea
cu apă
Cimenturi ionomere de sticlă modificate cu răşini
Au o polimerizare dublă auto şi foto, ce premite lungirea
timpului de aplicare, priza mai rapidă, mai puţin sensibile la apă,
adezivitate mai bună şi rezistenţă mecanică crescută
Compomeri
