electronica aplicata yo3iva

2. PRIETENII CONSTRUCTORILOR ELECTRONISTI
Tneet, ineel, industria romaneasca de
componente ~i echipamente electronice tinde sa
devina 0 frumoasa amintire (despre cercetarea in
electronica nu mai vorbim, fiindca aceasta e5te de
dltiva ani buni in pragul colapsului).
La ce bun sa mai redescoperi America -
constata cu superioritate ~inteleptii" de ocazie (dintre
care unii s-au catarat ~i in structurile de decizie
ale statului). Vezi bine, ea esle gala descoperita ~i
nu ne ramim8 decal sa importam echipamente
electronice performante ~i sa Ie comercializam pe
piata romaneasca. Radioreceptoare, televizoare
co lor, aparate de masura, echipame nte de
comunicatii"bune ~i ieftine", calculatoare personale,
invadeaza piata romaneasca. E bine ca legea
romaneasca nu ineurajeaza produqia in detrimentul
comertului (?1?). !?i ehiar daca legea ar ineerca firav
sa ineurajeze produepa interna de eehipamente
electronice, intreprinzatorii gasesc instantaneu
solutia: adue televizorul separat de teleeomanda,
iar calculatorul separat de tastatura ~i mouse, iar
in tara faeem "asamblarea". 9i gata produqia!
Important este ca~t igul , iar come r~ u l cu
echipamente finite este cel mai rentabil!incet,incet,
mai cre~te pu1in ~i puterea de cumparare ~i sa
vedeli ce piala frumoasa de desfacere va deveni
Romania.
Statele Unite ale Americii puneau (in studiile
economice realizate) ramanerea lor in urma tala
de Japonia prin neglijarea sterei produqiei tata de
servicii. Dar ce ne pasa noua, ca doar nu suntem
americani!
Ce facem cu valoro~i i speciali~ti in electronica
(cu atatea etorturi formati)? Cum ce facem? 11
reprofi lam in vanzatori sau ii transtormam Tn
"intreprinzatori" de taraba .
Sa mai fie oare vreo iesire din criza (caci
despre 0 criza adanca de politica economica esle
yorba) sau continuam sa vindem, cu un frumos
ea~tig televizoarele color chineze~ti , pe care - atat
de Tncurajator - scrie " made in Japan".
Daca in urma cu mai pulin de 10 ani, in
electroniea nimie nu se importa, "totul" facandu-se
,
in tara, astazi raportul s-a inversat cu 180
0
• De la
demagogicul -sa facem totul" la dezinteresatul ~sa
importam totur. adevarul esle evident la mijloc.
Ne mal r.'!unane vreo speran!a? Eu cred ca
da! Si aceasta Vine de la ubunul simt tehnic" (daca
, .
se poate numi ~) al tineretului nostru, care se
simte atras organic de adevarata tala a electronicii:
cea a crealiei.
Intra!i in magazinele de componente
electronice (atatea cate au mai ramas) ~i Yeti vedea
lineri (~i mai pu~n tinen) sorbind din priviri aparatele,
materialele ~i componen tele ca re se
comercializeaza aid.
De aceea, revisla TEHNI UM a incuraja!
continuu (~i 0 va face intotdeauna) inclina!ia
eJectroni~tilor caire realizarea practice (care
Tnglobeaza implicit un univers de cuno~tinle
leoretice), catre creatie.
in aeesl spirit {-am considerat intotdeauna
adevaralii no~tri prieteni pe to!i cei care contribuie
la aeest demers. Re~eaua de magazine ale firmei
VITACOM Electronics (avfmd sediul central in Cluj-
Napoca), cel mai mare distribuitor de componente
~i materiaIe electronice din Romania este cu
adevarat in slujba idealurilor pe care ~i revisla
TEHNIUM Ie promoveaza. ii multumim, in aceste
ceteva rend uri, omului aeosebit care esle dl.
VASILE VITA, patronul aceslei retele de distributie,
care a fost mereu alaturi de electroni~tii ramani ~i
de revista TEHNIUM.
Semnalam , de asemenea, cu placere
deschiderea de catre firma VITACOM Electronics
a celui de-at doilea magazin de componente
electronice din Bucure~ti, pe buleva rdul N.
Titulescu, nr.62-64 sec.1 (teI.222.99.11), alaturi de
cel din sir. Popa Nan, nr. 9, sect.2 (tel. 250.36.06).
Era, cu adevarat nevoie de ell
Va mul~umim ca ne sprijiniti Tn pasiunea
noastra, domnule Vasile Vita, ~i va asiguram ca ~i
revista TEHNIUM, prin cititorii sai va fi alaturi de
dumneavoastra.
Serban Naicu
,
Redactor ~ef : ing. !?ERBAN NAICU
Abonamentele la revisla TEHNIUM se pot contracta la toate oflciile po~tale din 1ara ~i prin filialele
RODIPET SA, revisla figurand la pozi!ia 4385 din Catalogul Prese! Interne.
Periodicitate : aparipe lunara.
Pret abonament : 6000 lei/nurnar de revista.
• Materialele in vederea publicarii se trimit recomandat pe adresa: Bucure ~ti, OP 42, CP 88. Le
a~teptam eu deosebit interes. Eventual, mentiona!i ~i un numar de te!eton la care pute!i fi contacta!i.
• Articolele nepublicate nu se restituie.
•
•
•
• •
•

3. AUDIO o
o
ELiMINAREAZGOMOTULUI DE RETEA
8
ing. Emil Marian
Marea majoritate a aparatelor
electroacustice utiJizeaz8 pentru
alimentarea cu energie electrica
reteaua de tensiune alternativa
monofazata (U=220V, f=50Hz).
Aproape toate amplificatoarele audio
din dotarea oflcarui aparat
electroacustic necesita, pentru a
functiona, a tensiune continua, de
valoare mult mai cabors.ta fata de
valoarea tensiunii re!eJ
ei. Pentru
conversia energiei electrice preluate de
la fetea 5e utilizeaza, in mod practie,
un transformator coboratorde tensiune,
urmat de un redresor dotat cu un
condensater electrolitic care filtreaza
tensiunea continua pulsatorie obtinuta
in urma redresarii. Schema electrica a
unui montaj de acest tip, utilizat foarte
freevent datorita simplitatii ~i totodata
fiabilitaPi, este prezentata in figura 1.
Analizand insa cu atentie acest tip de
schema electrica, se observs
urmatoarele deficiente ale acesteia:
componentele de
radiofrecven~, preluate in mod parazit
de cablurHe re~elei de alimentare, pot
ajunge la ie!?irea redresorului, cauzand
de cele mai multe ori inconveniente
majore in functionarea amplifi~atorului
audio cu care este dotat aparatul
electroacustic (mai ales la
radioreceptoare);
- configuratia schemei electrice
a acestui tip de redresor pennite aparitia
unui zgomot de fond de tip brum de
retea. EI reprezints 0 tensiune
alternativa de mica amplitudine,
(0,5+1,5mV) cu frecventa egal8, sau cu
un multiplu al frecventei tensiunii retelei
(50Hz sau 100Hz), care se suprapune
peste tensiunea continua de la ie!?irea
redresorului. Oatorita ~cestui fapt,
brumul de retea reprezinta practic un
zgomot de fond sesizabil acustic, mai
ales in pauzele dintre doua programe
muzicale sonore succesive, miqorfmd
substantial calitatea auditiei.
Pentru eliminarea inconve-
nientelor mentionate anterior sunt
posibile teoretic dous solutii radicale ~i
anume:
,
construc!ie) la componente de a transformatorului TR . Printr-o
radiofrecven~ ~i brum de retea; dimensionare corecta a capacitatii
- folosirea unui simplificator de condensatoarelorC1 si C2 (prin cateva
audiofrecven~ astfel conceputincat sa incercari, C1=C2=0,47+1OnF), brumul
fie imun la fluctuatiiletensiunii continue, de retea la "mersul in gol" al aparatului
brumul de retea ~i componentele de electroacusticsepoateeliminaaproape
radiofrecventa captate pe traseul de complet. Dar sa nu uitam insa faptul
alimentare cu energie electrica. ca aceasta solutie este valabila doar
Oe cele mai multe ori, in mod pentru 0 singura valoare a curentului
practic, cele doua solutii teoretice nu debitat de redresor, liOi anume curentul
se pot aplica deoarece la un aparat de mers in gollo.
electroacustic atat redresorul cat 9i La aparitia semnalului audio ce
amplificatorul audio exista fizic, iar 0 unneaza a fi amplificat, curentul debitat
modificare a unui produs industrial este de redresorcre~te, iar egalitatea celor
de cele mai multe ori imposibila din doua tensiuni ~de brum" nu mai este
cauza lipsei unui spatiu uti!. valabila. Drepturmare, la semnale audio
prOb'e~:7';~ propu~:Z~~Vh~~: ~ lR'@1
Dl..D4 o~
I , .• . d II U
c
e ec rica a unul re resor 22OVco •
conventional asupra cauia s-au 50Hz :
facut 0 serie de completari, _ ~ C
T
prezentata in figura 2. Se observa Figura 1 -:;:--:;:-
ca fara a face modificari esentiale
asupra variantei de redresor prezentate
in figura 1, doar prin cateva adaugai
de componente electrice, se ob!ine un
redresor cu 0 foarte buna rejectie a
zgomotelor captate de la retea.
Conceperea acestui tip de schema
electrica s-a bazat pe faptul ca
zgomotele de rete a (brumul) este
sesizabil in lipsa, sau la un nivel foarte
mic al semnalului de audiofrecven!a,
care urmeaza a fi amplificat.
Pentru eliminarea compo-
nentelor de radiofrecvent;3 care s-ar
putea capta de la re!ea s-au prevazut
condensatoarele C3 liOi C4. Acestea
reprezinta practic ni;>te scurtcircuite
pentru componentele de frecventa
ridicata (radiofrecven)a), neinfuent;3nd
totodata tensiunea de retea.
Concomitent, condensatoarele C3 ~i C4
rmbunatatesc foarte mult comportatrea
redresorului in momentul regimurilor
tranzitorij de functionare ale aparatului
electroacustic (pomiri, opriri etc.)
o prima masura pentru
mic;>orarea brumului de re;ea 0
constituie amplasarea in montajul
redresorului a condensatorilor C1 ;>i C2.
Ele livreaza la ie9irea acestuia
de nivel mic, brumul devine sesizabil
acustic, deteriorand calitatea auditiei.
Se impune din acest motiv, 0 lata
interventie asupra elementelor
componente ale redresorului, in scopul
mia,;orarii pana la eliminare a brumului,
indiferente de regimul de functionare al
aparatului electroacustic. 0 prima
masura de reducerea brumului consta
in amplasarea in paralel cu fiecare
dioda a redresorului, a unuicondensator
(C5+C8) . Aceste condensatoare
servesc la stabilizarea regimului de
comutape al dioclelor 01+04, miq;orand
totdata substantial brumul redresorului.
Pentru stabilizarea regimului de
functionare a puntii redresoare (care nu
trebuie sa fie lasata ~in gal") s-a
prevazut rezistenta R1 . Grupul R2-05
reprezint<'!! un clipping pentru undele de
supratensiune accidentala care s-ar
putea propaga de la retea la ie~irea
redresorului (ce avariaza nu de pu!ine
on blocurile electronice din componenta
aparatului electroacustic).
Dar reduce rea completa a
brumului de re!ea· este realizata de
catre grupul C9-R3-06-C1 o.
La nivele foarte mici ale
• folosirea redresorului urmatde componente de mica amplitudine ale semnalului audioamplificat, sau in lipsa
un stabilizatordetensiune, care livreaza tensiunii altemativede retea, aflate insa lui, curentul care trece pnn rezisten!a
a tensiune continua cu un factor de in opozitie de faza cu componentele R3 determina la bornele diodei 06 (cu
stabilitate ridicat ~i totodata imun (prin transmise prjn infa~urarea secundara care este in paralel) 0 "cadere" de
TEHNIUM • Nr. 111998 1

4. tensiune insuficienla intrarii acesteia in dioda ~unteaza practic rezisten~ R3,
stare de conduqie.ln aceasta situa!ie iar scaderea tensiunii de alimentare
tensiunea redresata este filtrate. de livrata. de redresor (O,65V) este
reteaua CQ·R3-C10, care reprezinta 0 negiljabila, permi!~md furnizarea de
celula de flltraj de tip n. Ea catre redresor a unei puteri foarte
imbunata!e~te substan!ial Iiniaritatea apropiata de cea nominala (livrata. in
tensiunii continue deIa bomele de ie~ire cazul montajutui dasie). Dar, pierderea
ale redresorului, ducand practic la de putere, dealtfel neglijabila, este pe
eliminarea complete a brumului de deptin compensata de eliminarea
retea. Odate. cu cre!?terea curentului completa a brumului de retea. Schema
solicitat de aparatul electroacustic electrica din flgura 2 se poate aplica
(nivelul semnalului audio amplificat practic la once alimentator simplu al
cre~te), la un momentdat "caderea" de unui aparat electroacustic,
tensiune de la bomele diodei 06 stinge imbun ata ~ind substan~ial raportul
valoarea intrarii acesteia in starea de general semnallzgomot al acestuia,
conductie (O,65V). 1n acest moment eliminfind complet brumul de retea.
22Cf1ca
"'"'
"PRIMII PA~I TN INTERNET" de
Christian Crumlish - traducerea Radu
Biri:? - 0 lucrare de care era cu adevarat
nevoie, este oferita "microbi~tilorn
domeniului de catre editura All
EDUCATIONAL S.A., i n colec!ia
softwarelhardware.
La intrebarea daca se va termina
vreodata "febra" Internet-ului este greu
de raspuns ~i cred ca niei nu este bine
sa incercam. S-au mai vazut profeti
mincino~j! Acest lucru e greu de
anticipat astazi cand zilnic se
conecteaza la Internet din ce in ce mai
multe persoane, iar multe afaceri ineep
sa se bazeze aproape exclusiv pe
aceasta retea a retelelor de
calrulatoare.
De ce era cu adevarat nevoie de
aceastfl carte,cand numai la noi in tara
au aparut zeci de carti dedicate
subiectului :?i sute de articole ?
Avantajul prezentei lucrari
consta in faptul ca de~i este
consistentll ca volum, nu este 0 carte
pretentenpoasA,plina de generalitll!i ~i
~ici un manual tehnic, greu accesibil
publicului larg ~ public care, de regula,
nu este interesat de ce merg lucrurile
a~a cum merg, ei mai degraba de
modul in care se poate luaa in Internet.
Este ceea ce i~i propune ~i, dupa
parerea noastra realizeaza din plin,
2
Figura 2
NOUTATI EDITORIALE
•
prezenta lucrare.
Se ~tie ca, in general, Intemetul
prezintadoua mari utiliza.ri, pe de 0 parte
comunicalia de la persoana la
persoana, pe de alta parte gasirea de
informalii. Tn lucrarea sunt descrise
ambele aceste activita~ de baza (e-Mail
~i World Wide Web), dar ~i alte resurse
disponibile in re!ea (cum ar fi Usenet
~; FTP).
•••
Editura ALL EDUCATIONAL
S.A. ofera in celebra sa colec!ie
softwarelhardware 0 noua lucrare
interesan~: "EXCEL pentru Windows
95. Ghld de referinta" - de Douglas
Hergert (traducere Marius 90modi).
Cartea se adreseaza
incepatorilor, utilizatorilor de nivel
intennediar, precum:?i eelorfamiliarizap
cu versiunile Excel pentru Windows 3.x.
Ace:?tia vor intalni in lucrare sec!iuni
utile, care ii vor ajuta sA se familiarizeze
cu acele opera!iuni in care intervin
elemente mal rar utilizate ale lui Excel.
Sunt prezentate ~j fadlitap specifice ale
lui Excel pentru Windows 95.
Informa~iile necesare indeplinirii
cu acurate!e a sarcinilor de lucru sunt
structurate in peste 0 suta de sec!iuni
aranjate in ordine alfabetica. Cele mai
multe dintre sec~uni con!in proceduri
de operare pas cu pas, procedee
AUDIO
Dimensiunea elementelor
componente suplimentare C1=C2= .
0,47+10nFf630V; C3=O,1~Ff630V;
C4=O,1~Ff250V; C5=C6=C7=C8=1 nFf
100V; C9~,04lmax/Uc (Imax- rurentul
maxim preluat de la redresor, Uc-
tensiunea de ie:?ire a redresorului);
C10>C9I3; C11=01~FI250V; R1=22kn1
O,5W; R2=O,1OJ1W; R3=O,65f1 ,710 (10-
curentul de mers in gol al aparatului
electroacustic); Uos =1 ,5Uc::::) alegerea
diodei Zenner de tip PL; 06 - se alege
in functie de curentul maxim Imax
solicitat de aparatul electroacustic (de
obicei, la curenti de sub 1A, odioda de
!;p 1N4001).
IJc
"":11
directe de execu!ie (scurtaturi),
exemple, obsefVa~ii ~i trimiteri catre
sec!iunile inrudite ca problematica.
Lucrarea reprezinta un ghid
compact ~i cuprinzator (chiar daca este
unul de ... buzunar) allui Exeel pentru
Windows 95, mnd la fel de u~or de
utilizat ca un dictionar, dar mult mal
amuzanta ca lectura.
•••
oalta lucrare, care speram sa-l
intereseze pe cititorii no~tri. 0 reprezinta
volumul 5 a deja cunoscutei serii de
carte "ELECTRONICA PENTRU TOTI".
Este Yorba despre RECEPTORUL DE
TElEVIZIUNE - de Serban Naicu, Emil
Sofren ~i 9tefan Oprea, care prezinta
principiile de baza ale func!ionarii
receptoarelorde televiziune alb-negru,
semnalele pe care acestea Ie
proceseaza, alaturi de explicarea
functionarii unor scheme bloc care
ilustreaza evolu!ia complexita!ii aeestor
aparate electronice in ultimul deceniu.
Evolu!ia in televiziune este
deosebit de spectaculoasa, ajungand
pfina la actualele scheme de TV,
extrem de complexe , adevarate
calculatoare. Dar pana la acestea, un
prim (:?' necesar) pas este parcurgerea
~i insu~irea cuno~tintelor din lucrari mai
generale ~i mal accesibile. cum este
~i cea de fata.
TEHNIUM • Nr. 111998

5. '.
CQ·YO
TRANSCEIVER MONOBANOA QRP (II)
ing. Dinu Costin ZamfirescuN03EM
Tn numaru110/1997 al revistei au
fast prezentate schema bloc ~i schema
de principiu a part;i de receptie a unui
transceiver CW monobanda lucrtmd
intra 14+14,1MHz.
Partea de receppe s-a prezentat
sub forma unui receptor separat care
poate fi testat sau utilizat ca atare. In
figura 1este data schema de principiu
a partii de emisie aacestui transceiver.
Gele dous oscilatoare (VFO ~i
oscilatorul cu cuar!) nu sunt figurate
aici, deoarece au fast prezentate 1n
schema partii de receplie. ale fiind
necesare atat funqionarii pe emisie cat
i'i pe recep!ie. Sugestii ~i detalii in
I"
f "F
'K7
'"
47nF
5" 33KI ~ ";or
" 1
legatura cu comutarea emisie-receppe
vor fr date ulteriorin func~ie de op!iunile
facute (VFO cu TAA661 sau cu
tranzistor separat etc.) intre variantele
deja prezentate.
Sa examinam partea de emisie
(figura 1). Schimbatorului de frecventA
de emisie (SFE) realizal cu CI2 i se
apliea doua semnale:
1) La intrarea (c) -pinul 6-se
aprica un semnal si nusoidal cu
frecven~a de 12MHz, provenit de la
oscilatorul cu cual1. Daea oscilatorul
este realizat cu CI TAA661 , care
indepline~te ~i funcpa de schimbator
de frecven!a de recep!ie (SFR) •
..!!!Q.
'll1
"><
=~ "pF lOOK
1 ..!.Q!L QI:~
"'f CII
:: -, "" 2K2
-
"
BA3OS<
f-
""a<e
2MfO 13 12 5 1K
- 1
560L
4'oF
1lOOT 2=~
10K 10K
=~ 47nF 10K
• ,,,,' 1
8K2 ~'
'" ~ " 1-
,.1.£. IeSia ~
M
~
manito<
..!..QQ.
'W 'W 29..
",*, "
,
semnalul sa culege direct de la pinul8
al CI. Tn aceasta situa!ie acest circuit
integrat va trebui alimental in
permanenta. atat pe emisie, cat l?i pe
recep!ie, de la +12V (P). Daca
oscilatorul cu cual1 este separat (cu un
tranzistor BF215),atunei acest osalator
sa alimenteaza cu +12V (P), iar
circuitul integrat. care va juca acum
doar rolul de SFR. se va alimenta doar
pe recep!ie, de la +1 2V (R). Semnalul
de 12MHz (sau 16MHz)se culege din
emitorul tranzistorului oscilator l?i se
aplica atat SFR, cat ~i SFE (C12 din
figura 1) la pinH 6, prin intermediul unor
capacitap de 1nF. Tn acest aranjament
1f11rora '~ ~
12MHz
r=p3pF
."
l nF =i= / :;J;
-
6 . 1 1
-1
12
" -
CI2
12
lAA661
-
2K7
==~70F
II,"
, .. 'fl'
':f "1~
1"" ~J39pf
13
" ;I
120
1: ~~
-, ,.
~.,.
l~
I" ~ =~ 47QpF SI1F2 =~ 47'"
"'I
16
'Il'"
3<3
;I = ~ 47pF
.,
- " -,..
f- ISRfI .
"", fy 2N2222
1 'n" 17 L8
- '9
f--- >~n
56 r.;;
1135 12~
I 'OpF .:E220~
168011=~ 47nF 1=~4 7nF
IK
r-
220
"'!
-, ;;:- 1K
1=rOrf~.t;- 56 ~
J .,.
"""
'"
t;- -,
Figura I
TEHNIUM • Nr. 111998 3

6. amplificatoarele limitatoare din cele
doua TAA661 folosite ca SF lucreaza
ca separateare. Tensiunea nu este
critica putand fj cuprinsa intre
10+300mVef: panta de conversie,
respectiv amplificarea vor fi practic
constante.
Depa~irea unei tensiuni de 0,5-
O,6Vef aplicate la pinul 6 distruge
circuitul integrat, dar aplicarea unei
tensiuni prea mici scade amplificarea
!?i duee la 0 cre~tere a zgomotului. La
frecven~e jease (O,5M Hz), chiaf ~i 0
tensiune de 1...2mVef este suficienta
pe ntru 0 buns f':lnctionare a
amplificatorului limitator (de 10 ori mai
mare decat tensiunea la care incepe
limitarea). Tn oriee caz, la pinul 8 al SFR
este disponibila 0 tensiune dreptun-
ghiulara cu amplitudinea varf-varf de
140mV (practic poate fi ceva mai mica).
Fundamentala acestui semnal
reprezinta circa 60mVef, eeea ee este
convenabil din orice punct de vedere.
2) La pinul 12 al SFE (C1
2 Tn
figura 1) se aplica un semnal sinusoidal
cu amplitudinea de 1OmVef ~ i cu
frecventa variabila Tntre 2 ~i 2,1 MHz,
provenit de la VFO!}imanipulat in blocul
de manipulare (BM) realizat cu 1/2 din
CI de tip ~A3054.
Daca VFO-ul este realizat chiar
cu aeel circuit integrat TAA661 , care
indepline!lite !lii func!ia de detector de
predus (vezi schema partii de receptie),
atunci semnalul de 2MHz se culege la
pinul 8 al aeestui circuit integrat !lii se
aplica intrarii BM notata cu (A) in
schema din figura 1 (partea de emisie).
Evident, circuitul integrat care
realizeaza detectorul de produs!liiVFO-
ul trebuie alimentat de la +12V (P).
Daca se folose~te VFO-ul
separat cu tranzistor ~i condensator
variabil (vezi numarul precedent al
revistei), atunci doar acesta se
alimenteaza de la +12V (P), detectorul
de produs se alimenteaza de la +12V
(R), iar SFE de la +12V (E), a~a cum
este figurat in schema.
Tn ciuda complicatiilor de
schema, solu!ia cu oscilator separat
(cel pu!ln VFO-ul) prezinta anumite
avantaje legate de 0 mai buna stabilitate
de frecven!a !lii a comutare simpla
emisie-recep!ie (se ac!ioneaza asupra
alimentMi partii de recep!ie, respectiv
emisie).
Partea de recep!ie, daca este
folosita ca un receptor independent, nu
necesita obligatoriu osci latoare
4
sepa rate. Cu anum ite precaulii
(introducerea unor diode de comutape)
este posibil sa realizam!lii funclionarea
ca transceive r fara oscilatoare
independente (autorul exploateaza
aceasta varianta de mai blne de 10
.')
anI. .
in acest caz se pot face testari
~i imbunata!iri ulterioare, mai ales daca
flecare ci rcuit integrat cu piesele
aferente constituie un modul separat.
Etajul manipulat din circuitul
integrat 1 realizeaza ~i rolul de buffer,
avand 0 impedan!a mare de intrare.
Datorita divizorutui capacitiv format de
condensatoarele de 47pF ~i 4,7nF
conectate la L1, amplificarea este de
circa 1/6, asigurimd 1OmVef la pinul12
al C12, daca se aplica semnal
dreptunghiular de 140mVw la intrarea
(A). Circuitul acordat se regleaza pe
2M Hz (mai exact pe 2,05MHz),
ac!ionand asupra miezului bobinei L1.
De~i factorul de calitate in sarcina este
inten!ionat redus de rezistenla de
amortizare de 10KO, tensiunea de
ie!}i re aplicata SFE este pur
sinusoidala,armonicele avand niveluri
mai mici cu eel pulin 40dB. Banda de
trecere (Ia 3dB) a circuitului LC este,
circa 200KHz, ceea ce face ca
tensiunea de ie!}ire sa varieze cu mai
pu!in de 1dB Tntre 2!lii 2, 1MHz.
Cealalta jumatate a CI1 este
utilizata ca monitor audio de
manipula!ie ~i consta dintr-un
multivibrator clasic !}i un tranzistor de
comanda (a se urmari schema interna
a CI din catalog). Semnalul audio are
frecven!a de recep!ie in jur de 800Hz
!lii 0 forma dreptunghiulara. Este divizat
~i filtrat de 0 relea RC, astfel incat la
borna (B) se ob!ine un semnal audio
cu distorsiuni acceptabile (5% ).
Semnalul obtinut la borna (B) se aplica
direct la intrarea inversoare a
amplificatorului operational PA741 ,
utilizat ca AAF (a se vedea scherna
pat1ii de receplie). Cu ajutorul potenti-
ometrului Pl se poate regia ca la ie~irea
AAF sa se obtina 0,5....1Vef sau alta
tensiune convenabila pentru ca!}ti.
Alimentarea Cl l se face la 12V
(P), ca ?i alimentarea AAF ~i a filtrului
activ audio din receptor, ceea ee asigura
ca monitorul lucreaza ~i pe pozitia
recep~ie,permi!and regiarea sau tes-
tarea manipulatoruluielectronic,care se
conecteaza in locul manipufatofl,Jlui M.
Blocufde manipulatie permite 0
izola1ie perfecta (eel pulin 60dS) atunci
CQ-YO
cand manipulatorul nu este aqionat,
a~a ca nu riscam ca semnalul RF sa
apara ~i in pauze, de?i etajul final ~i
prefinal lucreaza i n clasa C regim
supraexcitat.
Daca semnalul audio provenit de
la monitor are tendin!a sa se auda?i in
pauze, se va acliona asupra rezistentei
de 4,7KO conectata fa pinui ll .
In ceea ce priveste SFE ,
schema este asemanatoare SFR
descrisa anterior, cu deosebirea ca
frecven!a de ie?ire este acum egala cu
suma frecven!elor eelor doua semnale
aplicate (2+12=1 4MHz).SF este dublu
ech ilibrat, atenua rea la i e~ ire a
semnalului aplicat la pinul 6 putand fi
ma rita ac!ionand asupra
potentiometrului P2 de echilibrare
(asemanator reglarii unui modulator
echilibrat).
Filtrarea componentei dOfite
(14MHz) este efectuata de circuitul L2C
conect'!'t la pinul 1 al CI2 ~i apo! de
perechea de circuite cuplate capacitlv
conectata la ie~ire (pinuI 14).
Filtrul de ie!}ire este asemanator
circuitului de intrare al partii de recep!ie.
1nF 12K
~I h-c:::'jf--r-~
La proul
14 01 CI2 EFDl 08
Figura 2
Teoretic, daca fz=12MHz ~i
f1 =2MHz, mixerul ar trebui sa produca
(in absen!a filtrMi) doar componente
detipul f2±fl; 3f21:f1; 5f2±f1 etc. Cea mai
pericutoasa componenta ar fi fz-f1 =
10MHz, dar cele trei ci rcuite 0
atenueaza cu 70dS.
in cazu l unei echilibrari
defectuoase, mai periculoasa apare a
fi componenta pe fz, mult mai aproape
de frecven!a centrafa a filtrului (14,05
MHz). Filtrul asigura 0 atenuare ceva
mai mare de 50dS. De~i la 12MHz
echilibrarea circuitului TM661 nu ofera
decat 15+20dB, totu!lii dupa reglaj se
poate ajunge ~i pentru componenta de
12MHz,in totalla 0 atenuare de 70dB.
in afar8- de componentele de 10
~i 12MHz, oriee alta componenta este
eliminata total de filtru, fiind situata prea
departe de 14MHz. Banda filtrului (cele
3 circuite LC) la 3dB este 350KHz ~i in
banda de lucru de 100KHz semnatul
ramane practic constant.
Amplificarea SFE este in jur de
40 ori, prin urmare la pinul 14 se
TEHNIUM • Nr. 111998
.•
-
•

7. CQ-YO
g~se~te un semnal de 400mVef pe
frecvenla de 14MHz, atunei cand se
aplicli 1OmVef la pinul12 cu frecven~a
de 2MHz. Bjnein~eles L2 esta acordat,
iarla pinul6 se aplica eel putin 2+5mVef
pe freeventa 12MHz. Pe baza
tranzistorului BF215 ajunge 0 tensiune
divizata. av:tnd circa 40+50mVef.
Deoarece emitorul este decuplat,
tranzistorul intra pa'1ial in limitare ~i
tensiunea de je~ire aste constanta pe
o plaja mal mare de 100KHz.
Tranzistoarele pratina1 ~i final
lucreaza in clasa C, primind aproape
lVefin circuitelede bau.. Circuitele LC
din colectoarele tranzistoarelor BF215
~i 2N2222 asigura adaptarea intra etaje
precum ~i filtrarea armonicelor, astfel
cti fiecare tranzistor esta ataeat practic
cu semnal sinusoidal. Filtrul n dublu
de la ie~ire asigura 0 atenuare a
armonicelor de aproape 4OdB. Filtrul
este simetric, lucrimd pe·son. Puterea
utila este ceva mai mare de 1W
(1 ,2+1 ,SW), etajul final ~consumand·
aproape 200mA. Modificand filtrul n
sau (!?i) marind tensiunea de alimentare
a etajului final, se poate mari puterea
utila, maiales dadi se utilizeaza in final
un tranzistor RF de putere (2N3553,
2N3375 etc.)
Totu!?i, varianta QRPdin f1gura
1 are avantajul unei rezisten~e mal mali
la manevre gre::;ite (antena
neconectata, transmatch incorect
reglat etc.) ~i poate utiliza un radiator
foarte mic pentru tranzistorul final
(eventual tara radiator).
Tnainte de a oferi delalii
constructive referitoare la bobine sa.
mai subliniem ni::;te aspecte importante
legate de regimul de functionare al
montajului. Este important ca tens;unile
de atac la diferite etaje sa aiba valorile
corecte. Daca un etaj nu lucreaza cored
sau este dezacordat, scaderea
amplificarii globale nu poate fi
compensata marind tensiunea de atac
la bobina Asau marind factorul de priza
de la divizarile capacitive ale circuitelor
LC ale altor etaje, tara a se inrauUi!i
perrorman!ele globale, respectiv
alterand puritatea spectrala a semnalului
RF de la iesire. Daca in varianta QR?
compone~tele nedorite pot fi
nedetectabile la distan1a, prin
adaugarea unui amplificator
suplimentar de pulere situa!ia poate
devent dramatica ~j riscam ca soneria
::;i telefonul sa. sune continuu (ac~onate
binein!eles nu de campul RF produs de
TEHNIUM • Nr. 1/1998
etajul de putere!).
Este interzis sa.se elimine filtrul
n pe moliv ca am observat noi ca fara
et anlena "trage- mal bine (oare a~ sa
fie, ::;i daca da, de ce?).
Etajul cel mai sensibil la
respectarea valorii tensiunii de atac
este mixerul de emisie. Este vorba de
intrarea 12, unde se aplica semnalul de
2MHz. Acest canal trebuie sa lucreze
liniar !?i tensiunea RF nu va depa::;i
10+12mVef. Dadi aceasta tensiune
cre::;te, tensiunea de ie!?ire (Ia pinul14)
initial va cre::;te, dupa care, datorita
sdiderii amplifidirii (mult sub valoarea
de 40 indicata mai sus), tensiunea de
ie::;ire ramane constanta, indiferent de
cre~terea tensiunii la pinul12 (Ia valori
ce depa::;esc r-'""""''--,
200mVef). 1n
aceasta situape, SF
ca emisia este QR? ~i la distan!a
radiapa nedoma nu ·sa simte-, trebuie
sa. subliniem cc1 etajele clasa C care
urmeaza (plus un eventual etaj de
putare ·tiniar") degradeaza acest raport
de protectie cu atat mal mult cu cat
tensiunea'de excita~ie este mal mare.
Prin urmare, trebuie sa. se evite
ca la plnul 12 sa. ajunga mai mult de
10+12 mVef. La SFR aceasta condipe
este in general indeplinita, apeland
cand esta cazul la servlciile
atenuatorului de intrare in trepte (vezi
schema par1ii de recep~e).
1n sfa~it, dadi tensiunea la pinul
12 nu depa::;e~te 12mVef, dar nu este
perfect sinusoidala, va apare, de
asemenea, acela~j necaz legat de
1K
lucreaza in regim
neliniar(de limitare)
din punctul de
"1-,..........,.. 220
R 1N4148 -:!~
vedere al intrani de '----'
2MHz (f1). Dar
01·
tenta!ia de a ob!ine
7
Figura 3 bl·
astfel 0 tensiune de ie::;ire la pinul 14
de 1+-2Vef, in loc 'de O,4Vef trebuie
evitata, deoarece la le~ire apar a serie
de componente supHrneOtare ce con!in
combinayi cu annonicele ilTlpare ale
freeventei f1, de tipul:
f2±3f1; f2±5f1; f2±7f, ....
3f:2±3f,; 3f2±5f1; 3f2±7f1 ....
5f2±3f1; 5f2±5f,; 5f2±7f1 .... ~.a.m.d.
Marea majoritate a acestor
componente pot fi eliminate u~r de
filtrul de la ie~irea SFE, dar unele
componente pot ~cadea· in banda
filtrului ~j nu mai pot fi eliminate.
Deoarece CI2 ou este prea bine
echilibrat intern din punctul de vedere
al intrarii 12 (din P2 se regleaza doar
echilibrarea pentru 12), probabil cu
7+20dB, este cazul sa observam ca la
ie~ire aparliii componentele f1, 3f" 511,
7f1 etc. Deosebit de periculoaaa este
componenta 7f1, care ~se plimba" intre
14 ~i 14,7 MHz, atunci cand f1 variaza
intre 2::;i 2,1MHz (frecven~a semnalului
ulil variaza intre 14 ~i 14,1MHz). Daca
tensiunea la pinul12 este mai mare de
10mVef, aceasta componenta poate
avea un nivel doar cu 2D+30dB sub cea
utila. Emisiunea apare simultan in doua
puncte distincte pe scala, unul putimd
sa uiasa" chiar in afara benzi; de 20m.
Dadi 20+30dB ar putea parea
unora 0 cifra satistacatoare, de~i
regulamentul prevede 4OdB, pe motiv
armonicele freeven!ei f1 ~i combina!iile
acestora. Filtrarea armonicelor este
asigurata de circuitul acordat realizat
cu L1. Cum nu oricine dispune de un
osciloscop sau de un milivoltmetru RF,
ca sa poata citi 10mV la 2MHz,
verificarea corectitudinii regimului SFE
se poate face masuraod tensiuoea de
ie~ire la pioul 14 pe frecven!a de,
14MHz, care trebuie sa fie de D,4Vef.
?entru aceasta se va folosi un detector
improvizat prezentat in figura 2. La
pinul14 impedao!a de ie~ire este mica
(circa 1000). TeosiunE{a de ie~ire (in
mVef) se gase~te inmulynd indicapa in
I1A a instrumentului de aJrent continuu
cu 10. De piJda, pentru 40).lA, sa
gase!?te400mVefla pinul14, respectiv
1OmVef la pinul 1. Atragem atenpa cia
amplificarea SFE a fost estimata la 40
in condi!iile in care L2 esle corect
acordata (pe 14MHz). S-a presupus ca
randameotul detectiei esle de circa
0,85. Sub O,3+0,4Vef,acest randament-
scade ~j instrumenlul indica mai pu!in
decat valoarea estimata. Cel mai
preten~io::;i pot etalooa detectorul prin
campara rea cu alt apara!. Daca
tensiunea la plnul 14.al CI2 nu este
DAVer, se aC!1oneaza asupra
condensatorului de 4,7nF din divizorul
capacitivconectatla L1 (intre 1+10nF).
L1 ~i L2 se acorda pe ~maxim' cu
ajutorul aceluia~i detector (figura 2).
5

8. Daca VFO-ul este separat, cu siguranta
eel trebuie marit condensatorul de
4,7nF, intrucat VFO poate livra in
emitor circa 150+200mVef (vezi
numarul10/1997 al revistei).
ConecUlnd apoi detectorul in
baza tranzistorului BF215 se poate
regia ~i filtrul cu L3 :;;i L4, retu!?and
acordul pentru L2, de9i indica~ia este
infima (ca~iva microamperi). Reglarea
bobinelorL1+L4 unnanndu-se maximul
puterii emi~torului este aproximativa,
acordul final in aparen!a "plar 9i
necritic, deoarece eele trei etaje ARF
lucreaza in clasa C 9i limiteaza. Daca.
se conecteaza detectorulla ieliiirea (0)
in paratel cu 0 rezistenta chimica de
sarcina de 51OJ1W, se poate regia ~i
L5 ~i L6, eventual modificimd divizorul
capacitivconectat la L6. Tensiunea RF
trebuie sa fie de circa 8Vef. Detectorul
va indica cu 10%-15% mai mult,
deoarece acum randamentul detec!iei
a crescut catre 100%.
Bobinele L1+L5 se reallzeaza pe
carcase ecranate, prevazute cu miez
~i oala de ferim (10X10X15mm) de tipul
folosit in modulul de sunet al
televizoarelorindigene cu CI alb-negru.
5e bobineaza cu sarma CuEm,
Kla EM~E
RECEPTIE
DeJa redresor
Klb EMtslE
VFO o--ELCEPTIE
._----- -----..,,
R! ,
C 221lK ,
2
..2r~
,
,
,
,
1 K2
2.
""1~
~ocurile 5RFl ~i 5RF2 se realizeaza
bobinand cu sarma q,O,15mm CuEm,
spira langa spira, pe tot corpul unor
rezistente chimice de 4,7Kn/1 W.
Capetele se lipesc pe terminalele
rezistentelor. Bobinele L7 ~i L8 se
realizeaza cu sarma $l mm CuEm,
bobinand cate 8 spire cu lungimea
bobinajului L=20mm ~i diametrul
D=15mm (cu pas, fara carcasa).
o deosebita aten!ie trebuie
acordata calita!ii condensatoarelor
utilizate in circuitele acordate. La 2MHz
se pot folosi condensatoare cu
styroflex, iar la 14MHz- condensatoare
ceramice disc de circuit. Tn filtrul n cele
trei condensatoare vor fi cu dielectric
mica. Condensatoarele de decuplare
vor fi plachete ceramice.
Circuitul imprimat va fi conceput
astfel ca piesele sa fie cohcentrate in
jurul CI sau al tranzistoarelor. 5e vor
utiliza conexiuni scurte ~i ~masa
mult~t. Conexiunile la intranle (A) ~j (C)
vor fi ecranate.
Redresorul stabilizat va fj
capabil sa livreze 12V ~i 0,5A. EI va
alimenta direct cu 12V (P) etajul AAF
~i filtrul activ din receptor, cele doua
oscilatoare (eventual cele doua CI
47K
82K
~)
inlasurore
R2 ,-
47K 15K onteoa
•
~
~~ ~.,?-
..0-
R!! OfF
VFO '1 !~139i ~
IlIT ON
-.,.. ..,.. ,
---- ----------------
$0,1mm. Bobinele L2, L3, L4 ~i L5 sunt
identice ~i au cate 10 spire (se gasesc
in unele. module sunet), iar L1 are 70
spire (se poate foloSI 0 bobina 455KHz
din unele receptoare ' indigene,
rezoneaza pe 455KHz cu 0 capacitate
de 1nF).
Bobina L6 se realizeaza pe 0
carcasa neecranata $6mm (cu baza
10x10mm) din televizoarele indigene
alb-negru, bobinand spira langa spira
10 spire cu q,0,1mm, sarma CuEm.
6
•
Figura 4
TM661 din receptordaea oscilatoarele
nu sunt separate), Cll din schema
emi!<3torului. 5e poate alimenta ~i etajul
final RF de putere (de~i pe schema este
figurat ca alimentatde la +12V (E), tot
de la +12V (Pl. Comutatorul emisie/
receptie aplica tensiunea +12V (E)
celorlalte etaje din emi!<3to( (C1
2 ~iARF
cu tranzistoare de mica putere) pe
pozi!ia emisie ~i tensiunea +12V (R)
celor doua TAA661 din receptor pe
pozi!ia recep!ie. Comutarea antenei se
CQ-YO
face OJ un releu comandat de tensiunile
12V (El.
Daca nu exista oscilatoare
separate, receptorul va capta semnal
prin capacitatea parazita a contactelor
releului ~i va aplica detectorului de
produs un semnal mare, care va
produce pocnituri in ca~ti (semnalul
estezero beat) si poate produce chiar
chirpy, jnfluen!and frecven!a VFO-ului
mai ales daca poten!iometrul de
sensibilitate este dat la maxim. Aceste
fenomene se pot inlatura introducand
la ie~irile 14 ale celordoua TAA661 din
receptor in punctul notat cu x cate un
divizor format dintr-o rezisten!a de
2200 ~i a dioda 1N4148. Pe recep!ie,
diodele nu sunt alimentate ~i sunt
blocate, deoarece tensiunea altemativa
este mica, semnalul nu este atenuat.
Pe emisie se apliea celor doua diode
+12V (E), ele intra in conduc!ie ~i
impreuna cu rezisten!a de 2200.
formeaza un divizor care atenueaza
putemicsemnalul.Tn figura 3 este data
schema de principiu pentru un circuit;
condensatorul de 100llF se monteaza
la ie~lrea detectorului de produs, iar
pentru 5FR este suficient 0,1J1F. tn
punctul xdin figura 3a circuitul se taie
si se introduce montajul din figura 3b.
. Tn sfa~it, la VFO se conecteaza
~i un sistem RIT cu dioda varicap.
Pentru utilizarea ca receptor, acesta
paate lipsi sau se paate utiliza ca acord
fin. Pentru functionarea ca transceiver
RIT-ul este indispensabil, asigurand la
receptie decalarea cu 0 frecver:lta audio
de frecventa de emisie, care este SI
frecven!a corespondentului. 1n figura
4 este data schema RIT-ului !?I a
sistemului de comutare emis i e~
recep~ie. K1 este comutatorul emisie/
recePtie, iar K2 este comutatorul RIT
ON/OFF.
Piesele RIT-ului (C, R1 ~i D) se
monteaza in cutia VFO-ului .
Condensatorul C se alege astfel ca
varia!ia de frecven!a sa fie cea dorita
(de pilda ±2KHz). Rezistenta R2 se va
alege astfel ca ecarturile de frecven!a
stanga/dreapta sa fie pe cal posibil
egaJe, atunci cand se modifica reglajul
din poten!iomelru intre limitele extreme.
Punctu! de "0" se inscrip!ioneaza penltu
acea pozitie a cursorului pentru care
aciunea comutatorului RIT ON/OFF nu
are nici un efect asupra tonului notei
recePtionate.
in orice caz, varia!ia frecven!ei
odata cu poziia cursorului
TEHNIUM • Nr. 1/1998
•
•
•

9. CQ-YO
DE LA QRP LA QRO
ing. Claudiu latanIY08AKA
Majoritatea Iransceiverelor
tranzistorizate, executate de caire
radioamatori, dar chiar ~i unele
industriale, au 0 putere mica la ie~ire,
aslfel inca! nu pot excita in catod un
amplificator de putere echipat cu Irei
tuburi GU-50, cunoscut fiind faptul ca
executa pe tor de ferita. Materialul
poatefi: 308HZ; 2000HM sau in ultima
instan!a 0 jumatate din oala de ferita
de lipul Cb-23a. Dimensiunea inelului
va fi de k20x12x6. Se executa 2x8+10
spire, sarma Cu+Em cu diametrul de
O,3mm.
Reglaje
.1(XlOII
(SOOrA) S l500pF
;;::f:~""r-::---r-::-~r:-l3l :1it1rl.J PI
Cand se aplica +12V, curentul
in pauza pentru cete Irei luburi trebuie
,sa fie 30mA. Fara tensiunea de +12V
la colectorul tranzistorului nu trebuie sa
fie mai mult de 70V. Daca esle mai
mult, se reduce tensiunea de 250V de
la ecranul tuburilo r. 1n regim Tx
(+12vTx) la colectorul tranzistorului vcr
fi40·50V.
+25(N slob.
1----0
Alex: l00nF ' - - -....---+ Vl.V3 =GU-SO
Valoarea condensatorului notat
cu asterisc (3300pF) se va modifica
astfel incat ~Iiniarul" in banda de 10m
sA furnizeze aceea~i putere ca in
banda de 80m, respectiv un curent de
400<450mA
~f------,
, .
L1 :1i=-+K.l'",'9D7A .
... 12VTx lK ' .
DacA tensiunile sunt corect
ajustate, iar filtrul Pi dimensionat
corespunzAtor, acest amplificator
lucreaza in toate cele noua benzi de
US ultraliniar, debitand aceea~i putere
lndlferent de banda.
ov" r;c::4-~
6" '''''''' C·
50
+
0.2
J:300pF
.,.. . 7
.,..
acest mod de lucru este mal stabll in r-----~-------------------__,
funqionare faa de ataculin grila. Dacli
radioamatorut este in posesia unui
~Iiniar" executat dupB una din sd1emele
clasice, i1 poate u~or moderniza, sau
in caz contrar i!?i poate construi un
~Iiniar" pentru a trece in ORO, conform
schemei alaturate unde pentru atac ii
sunt necesari din transceiver doar
1+1,3VdeRF.
Pentru simptitate ~i a nu ocupa
inutil paginire revistei, in schema nu au
fost figurate alimentatoru1 !?i nlci
sistemul de reree care rearizeaza modur
de lucru cu ~i fara ~tiniar". Toate acestea
au fost deja pubHcate. Sabina L1 se
potentiometrului nu se face dupa 0
tege liniara din cauza caracteristicii
neliniare capacitate~tensiune a diodei
varicap. Totu~i, daca Care vatori mici,
se observa a oarecare tiniarizare a
cursei poten!iometrutui.
Se va avea grija ca tensiunea
de 12V safie bine stabilizata, existand
riscur unei modula!ii parazite cu brum
a VFO--ului precum!?i at unei alunecari
de frecven!a in ritmut manipula!iei.
Este mai bine ca divizorii pentru RtT
sa fie alimenta!i nu de la 12V, ci de ta
o tensiune mai mica (9V) ob!inuta cu
un stabitizator suplimentar (fie !?i cu 0
simpls dioda Zener).
TEHNIUM- Nr. 111998
f001 /ocalN fantastice din Web reprezinta un ghid
pentru cele mai bune dintre cete mai bune loca!ii
(homepages), care permite economia de timp !?i efort in
cautarea informaHei dorite. 9i, pentru ca deseoperirea
produselor de calitate in Web ramane totu~i 0 intreprindere
destul de aleatorie ~ unele documente sunt bogate in
jnforma~ie, ilustrate copios !?i piasate avantajos pentru
naviga!ia in Web, spre deosebire de altele, banale ~i, uneori,
chiar vulgare ~, autorul lucrani vine in ajutorul utilizatorului
car!ii cu cateva coterii radicale, ce confera locapilor!?i calificativul de fantastiee:
u~urin!a in naviga!ie; grafica atractiva; bogapa infonnapei; atitudinea informa!iei.
Volumu1 ofera acele loea,ii care prezinta 0 garan!ie in stabilitate ~i, in
plus, acestea au fost grupate pe categorii, fara a omite, la sfa~itul fiecareia
dintre ete, 0 listare a unor 10eatii suplimentare, optionale.
Autorul, Edward J. Renehan jr. ,este de profesie istoric ~i biograf, dar
de~ine 0 experien!a vasta in naviga,tia prjn World Wide Web, fapt care I-a
fac t sa se num r rintre col or t rii a ro iati ai it rii Jamsa Pre s.
la~1 ~U;~~~~AL~v~::ela;Oi;S~AI
DO ~ipeste 250 de ti/uri din toate dodJeniile!
Sunati la teL 01/311.15.47, 01/312.18.21, sau scrie!i~ne pe adresa: O.P. 12,
C.P. 107, Sucure~ti ~i ve!i beneficia permanent de avantajere pe care vi Ie
ofera ~Cartea prin po~ta":
NOI
~ 0 reducere de 10% din vatoarea comenzii
~ acces gratuit la cataloagete noastre
VA ADUCEM CARTILE
•
ACASA!
7

10. LABORATOR
CONSERVAREA DATELOR iN MEMORilLE CMOS-RAM
Utilizarea bateriilor in
calcuJatoarele personale (P.C.) esle
determinata, in principal, de
necesitatea men~nerii ~i conservMi
daleler inscrise in memoriile RAM pe
durata neutilizarii calculatorului, la
intreruperea alimentarii sau in cazuri de
intrerupere for~ata a alimentsrii
(~caderea" re!elei de alimentare in C.B.,
defectan ale unoroomponente din sursa
de alimentare etc.).
Figura .1
oatta aplica~e a bateriilorin PC-
uri 0 constituie alimentarea circuitului
clock/calendar pe durata intreruperii
alimentArii. Pe rnasura perfectionani
tehnologiei de fabricalie a
circuitelor integrate, cu
reducerea puterii neeesars
jll
pentru conservarea dalelor,
numarul solutiilor posibile
pentru conservarea memoriilor
RAM s-a marit. Tehnologia
ing. Aurelian Mateescu
apar modificari de date (stocarea decAteste nevoie, de capacitate mama
constanteloretc.) sau cu incarcare rapida! 0 baterie cu
- memoriile EEPROM !1'i -duratanormaladeutilizarede3aninu
EAPROM reprezinta 0 solulie pentru
stocarea datelor, dar cu limitari proprii:
~viata limitatA- in cidurile de scriere a
datelor~i cicluri relativ lungi deinscriere
adatelor.
Pentru protectia continua a
datelor fara sacrificarea avantajelor
RAM-urilor, cea mai avantajoasa solu~e
o reprezinUi. utilizarea
bateriilorce men~n tensiunea
de stocare a datelor (backup
baterry).
Sinein!eles ca.!1'i in acest
domeniu se pot alege din mal
multe variante posibile,
importanta. fiind solutia
optima.. Astfel, unele baterii,
in condi!ii optime de proiectare a
circuitului, pot asigura non-volatilitatea
RAM-uritor pe 0 perioada. ce poate
excede 10 ani. Caracteristicile care ne
va dura niciodata 20 de ani.
Necesittltile energetice pot fi
reduse impresionant prin alegerea
corecta a hard-ului !1'i proiectarea
optima a circuitului (RAM-uri. diode
comutatoare etc.).
Trebuie sa mai menlionam ca:
- bateriile etan~e au acid (sunt
voluminoase ~i grele);
- bateriile Ni-Cd au rate inalte de
descarcare atunci cfind circuitul
lucreaza la temperaturi mai mari de
lucru;
- in cazul utilizarii capacitorilor
de valori mari (supercapacitori) apar
probleme similare la cre~terea
temperaturii. in plus. este necesara
cuplarea alimenUirii la intervale regulate
pentru reincarcarea lor, sau datele sunt
pierdute din memorie.
Sateriite primare (neincarcabile)
......."-,~."i""""'=or 5V ~ i~i pastreaza mult mai bine calita~le
J decat bateriile secundare
RAM~ (reincarcabile, acumulatori). Din
--1~M-- f-1+=F:....4-t<~ toate solulii1e actuale, bateriile cu
litiu prezinta solu~a optima, datorittl
capacitalii mari de stocare a
energiei !1'i a duratei de utilizare.
0..
CMOS esla cea care necesitc'!!i Bateriile cu mercur ofera 0
densitate de stocare a energiei
intereseaza la memoriile nonvolatile foarte mare, dar prezinta unele
Figura 2 La '"
un curent (oarte mic pentru
retinerea datelor stocate (IRD<10J-IA
tipic) !1'i totcxiatA au capacitatea de a
re~ne aeeste date la 0 tensiune de circa
2V (URD-2Vcc). fa!a de tensiunea
Ua=5Vcc care reprezinta valoarea
normala.
Cercetarile unor firma in acest
domeniu au condus la perfeclionarea
continua a bateriilor, astfel ca.acestea
pot asigura in cadrul unui sistem de
calcul cu microprocescr, menlinerea
datelor stocate in RAM-uri pe toata
durata de utilizare a sistemului.
in prezent sunt mai multe'sclulli
pentru conservarea datelor in memorii,
pe durata nealimentarii lor cu energie,
din diferite cauze:
- suportul magnetic reprezinta
solu~ia comuna ce neceslta transferul
datelor pe un suport separa!, deci nu
ofera proteqia datelor din RAM-urile
active. Memoriile ROM. PROM !1'i
EPROM. pot fi utilizate acolo unde nu
8
sunt prezentate in tabel, considerate
in comparape cu un RAM ideal.
Bateriile de acumulatori par sa
reprezinte 0 solulie optima pentru
alimentarea RAM-urilor. SateMile cu
2111
deficienle:
- durata propria de via!-tl scazutfl;
- greutate mare;
- au probleme de stocare ~i
distrugere dupa utilizare.
, SfobiliZatOf cc
AlIrTlef'llae
-tI~- ~t-'==+-t>''''tem
plumb, etan!1'e. ca !1'i eele
nichel-cadmiu au densitate
de stocaj a energiei
scazuta, datorita. tensiunii
pe element reduse, ca !1'i a
timpului scazut intre doua
incarcari succesive
datorita ratei inalte de
descarcare. Viala lor este
Figura 3
mult redusa fata de baleriile cu litiu
(care au via~ tipicA de 3-Sani). Folosirea
unor baterii de litiu de calitate intr-un
sistem bine proiectat ~i optimiza! va
man viala bateriilor pana la 20 de ani
tara inlocuire.
Nu se va face gre~eala de a se
recurge la baterii cu tensiune mai mare
Sateriile alcaline au densitate de
slocare a energiei mai sca.zuta!1'i duraUi
de exploatare redusa comparativ cu
bateriile de litiu. Totodata cre~terea
temperaturii conduce ia scurtarea si mai
pronunlata a vie~ii acestora. Baieriile
cu oxid de argin! au densitate de stocaj
ridicata!1'i 0 viata proprie moderat:., dar
TEHNIUM • Nr. 1/1998

11. ,
LABORATOR
(I ) )2) )3)
in cazul intreruperii
contactului dintre celc
doua elemente, se
formeaza a cantitate
suplimentarfl de electrolit
care va umple spatiul.
Bateria are 0 impedan~a
ridicata care asigura a
limitare a curentului,
evitand p o s i~ititatea
explozi3i bateriei.
Producerea de
-'t,::-------;c!--,,(--,~----''''''~<>I energie in baterie nu se
11 12 TJ face cu doJgajarea de
I' I- Delee,ora codala lansillle;
:2 ...Reelie ~stem proteefle: Figura 4 gaze sau cu schinbari
importante de volum.
Totodatc!l aees[ tip de
3 ..Tracara pa 001
&10 (sursal da backUp .
se descarca rapid la temperaturi
ridicate. Au stocajuf mai mie decAt la
batenUe cu litiu. Totodata pretullor este
relativ ridicat ~j dependent tie pre~ul
argintului.
Dintre produsele oferite pe piata
(baterii cu litiu) exista, desigur, variante
baterie nu prezinta pericol de inghetare
sau distrugere la temperaturi foarte
scl.zute. Acest tip de bateri; a fast
probat, din punetul de vedere al
siguran!ei in functionare ~i al duratei
de exploatare, de utitizarea la zeci de
mii de stimulateare cardiace ~i sute de
optime pentru scopul propus. Pentru ca mii de calculatoare.
litiul este un metal foarte reactivtrebuie Pe constructorul amator if
eliminate bateriile care pot explocla la intereseaza mai mult aspectele practJce
componentele utifizate. Bateria trebuie
sa lucreze intr-un circuit -deschis· cat
mal real, ceea c:e inseamna ca trebuie
evitate toate cauzele care pot conduce
la scurgeri, pierderi de ener:Jie :
murdllrirea capsulei bateriei, utUizarea
de componente electronice (diode,
capacita~ , tranzistoare) care sc!l aiM
pierderi mmlme atunci c8nd
funcponeaza in parale! cu bateria de
backup. Trebuie sa precizllm ca 0
"scurgere- de ca~va microamperi va
scurta vialS bateriei cu 35mAh sau mal
mult, pe an.
Proiectarea circuiUui pentru
alimentarea RAM-urilor nu este atat de
simplfl pe cat pare. Tn figura 1 este
prezentata schema bloc a unui
alimentator dasic care alimenteaza un
calculator, f~re a avea oroteqia RAM-
Ulilorla cAderea tensiuniide alimentare.
Pasul urmAtor (flgura 2) este
reprezentat de blocul detector care
sesizeaza C'Aderea tensiunii de
alimentare prin absenta impulsurilor, a
varfurilor sinusoidei curentului
altemativ. Detectorullivreaza. informapa
T"""'"
curent invers, scurtcircuit sau
penetrare. Cu cAt impedanlS bateriei ,rl, cimaniara
esle mai mare, cu au.t mai rar pot j
apc!lrea neajunsurifecitate. Tnchiderea AC I
~i etan~rea bateriei reprezinta un alt
""em
punct important ce trebuie avut in .
vedere pentru clI nu esle permi~
scurgerea substan~elor din baterie,
dar nici p:ttrunderea de lichide sau
gaze str:tine. Una din cele mai
perfectionate baterii cu litiu esle
bateria litiu-iod pus:tla punct de firma
americanc!l CATP.LYST RESEARCH.
Acest tip de balene are urmc!ltoarea
constructie:
- anodul este constituit din litiu
metalic;
- calodul este din iocl pur, astfel
ca la contactul dintre cele doua
elemente se formeaza 0 peliculll de
electrolit din iodura de litiu. Acest strat
de electrolit se autoformeaza, astlel ca,
Tensiune
r- Slobil.
""'''' de
+5>1
I ~ ~
t carua-
oetector + *
lie +4.5V r-=- ~
'--
"*" *" *
Tensh.ne c.~
_ab.
:--'DeteclQ( cCJderq
DCA .
Figura 5
-
legate de utilizarea bateriilor,de aceJa
ne vom ocupa in cele ce urmeaza de
considerente practice (egate de
utilizarea bateriilorde backup, it .<tiferent
de tipullor.
o prima probl~ma este direct
legata de durata de viata a bateriei ~i
prive~te atat prciectarea schemei, cat
~i modul de realizare practica ~i
~CJe
...c<>RAM
.,.-
CE
PFI
'"
RAM"",
La resll,l
cl'cuHeIcr
"'e!'
Uo 'CC~~~ab~__-f""~~~t-__________~
o S
tobiliz:OlOl
cc +5V
+5V
101>
necesar.} microprocesor:Jlui sistemului
de calcuL Deoarece pot aparea
defeqiuni ~ in stabilizator'l tensiunii
de alimentare, detectorul a fast
imbun:ttat1t plin adflugarea une! nol
calitali. aceea de a sesiza ~i
eventualele "cMeri
K
pe linia de curert
continuu (figura 3). Oesigur cll
sesizarea unor eventuale ~ca.deri· de
tensiune, indiferent de cauza lor,
constituie numai prir,lul pas in
rezoIvarea probIemei. Trebuie rezoIvata
in limp uti! ~i problema mE''1tinerii
tensiunij pe linia de alin ,,,mtare a RAW,-
urilor la 0 valeare suficienta pentru
..onservarea continutului mer.1oriilor.
Trecerea de la linia de alimentare
magisuai8 pe bateria de backup a RAM-
urilor se face cu respectarea unor
secvente impuse de functionarea
circuitelor. Tensiunea de alimentare a
IO Sislem
". "?' 20K
4001(
,
lesire
clrclJl
"""'"
R2" Mf'5010 cade<e
lensll.J"le
Figura 6
TEHNIUM • Nr, 111998
,

12. De Ia stobil.
de lensiune
r-....,.'Lo (€:Stu! ctcutllJui
2N2907-
20K 20K
133K
+-+-4-1 + 47K
lM358 ~-C::::J..,
h - -t-t--l
13K7 4K7
MP501
10K
470K
'4K7
7K5
magistratei esle de 5V±1O%.ln conditii
normate de tucru, un semnal togic Chip
Enable (CE) trebuie generat cAtre RAM-
uri pentru 0 corecta functionare read/ ,
write. La apari~ia unei cauze care
delermina trecerea pe bateria backup,
semnalul CE trebuie sa nu mai fie
aplicat inainte ca tensiunea de
alimentare sa atinga 4,5Vcc, astfel ca
chip-urHe sa treaca i n regim de
2N3904
CipUI
RAM
CE Vc
Figura 7
+
SD103C
lHod
BATERIE
RAM-urile sa fie trecule pe bateria de
back-up.
Figura 5 prezinta schema bloc
a unui sistem de alimentare care
asig ura func!ionarea conform
secventelor din figura 4.
Pentru circuitu l detector a l
caderii tensiunii de alimentare
(PFD=DCA) se recomanda schema din
a~leptare (backup), in care 0 tensiune , _____--<>lo JSStu!
de 2Vcc este suficienta pentru Allmenlae 02 ciculUui
re!inerea datelor, iar curentul pentru ""'~
. ~em"'-____ II-....___-<>La, RAM·yj
re!inerea dalelor esle minim (lOR
minim). Nivelul logic al CE trebule
men!inul la circa 200mV (fa!a de linia
de alimentare sau masa) pentru a se
garanta JDRrrIn.
'OM
01
+
Figura 9 ..=. BATERIE
+
figura 6, care con!ine un comparator
reatizat cu AO LM358. Divizorul rezistiv
'r
fN
Loot~lens.
"-"~
"'
t""'I!a~, '"
SOl 03C ~-u1J
I R1, R2 se alege astfel incal circuitul
-=- ~RIE 1N914 sa genereze semnalul PFI inainte sa
~ to RAM-lJ1 ajunga la valoarea la care slabilizatorul
+
_ u·t
Figwo 8 ~ BATERIE
Trecerea pe bater1e a memoriilor
trebuie sa se faca inainte ca tensiunea
de tensiune nu mai este in domeniul
de lucru.
Pentru circuitul de comutare pe
bateria de backup se recomanda
schema prezentata in figura 7.
T
n locul tranzistorului 2N2907 se
LABORATOR
punerea in eviden~ a faptuluica acest
tip de baterie are caracte ristica
secundara, comportandu-se ca un
acumulator (par~ial). Aceasta
particularitate esle folositoare mai ales
cand bateria lucreaza la temperaturi de
circa 55°C!?i alimentarea este cuplata.
Curentul invers va reduce nivelul mai
ridicat de autodescarcare a bateriei
care apare la temperaturi de peste 50
G
C
fara saapara un pericol poten~al datorat
acestuia.
Daca acest curent invers are 0
valoare prea mare !?i la 0 temperatura
prea scazuta (de exemplu mai mult de
1O~20).lA, la 25"C) pot aparea conditiile
unei defec~i u ni a bateriei. Acesta este
~j motivul pentru care se recomanda
insistent utilizarea in acest caz a diodei
SD103C (ITT INTERMETALL) sau
echivalenta pentru a se asigura 0
funqionare garantata. In mod uzual,
curentul de incarcare trebuie sa fie de
doua ori curentul de descarcare la 0
temperatura data. Pentru aceasta se
va consulta caracteristica intensitate
curentJ temperatu ra pentru fiecare
model de baterie.
Pomind ca !?i in cazul precedent
(sislemul de alimentare al RAM-urilor)
de la simplu la complex, yom prezenta
cele mal simple varianle de circuit care
asigura ulilizarea caracteristicii
secundare a bateriilor litiu-iod (valabil
numai pentru acest tip de bateri!!).
Figura 8 prezinla doua variante ale unor
circuite care permit reincarcarea in
regim liber a bateriilor. Circuitul din
figura 9 asigura un minimum in ceea
ce prive~te necesitatile de izolatie intre
Figura 10
OJ
r-1M---------<>~,cmJ
circultului
01
+
-=-BATERIE
+
r---,------<>Lo rCSTUI
A1lm. circl..litUui
$Stem TI
pe Hnia de aHmentare magistrala sa pot utiliza ~i alte tranzistoare ava:nd o-- -+-- -,t;)r-r"""Lo RAf..iI-U1
atinga 2Vcc,preferabil este ca trecerea UCEsatura!leS100mV, ceea ce permite
sa se facit atunci cimd Ua=Ubalerie (sau proiectantului sa aleaga valoarea
in juruf valorii de 2,8Vcc, figura 4). La curentului necesar la fiecare aplicatie
timpul T1 este momentul ideal pentru practica. 5e recomanda in mod
ca detectorul de cadere al alimentarii deosebit utilizarea diodei SD103C in
(POWER FAILURE DETECTOR) sa circuitul bateriei de backup, mai ales
lanseze semnalul PFI, la timpul T2, daca 5e utilizeaza bateriile litiu-jod.
detectorul de 4,5V sa deselecteze Oioda are un curent invers sub 10).lA ~i
semnalul logic CE, rar la timput T3 permite, in cazul bateriilor liliu-iod,
10
R2
,<3
I
Figura 11
0 1
+
BATERIE
TEHNIUM • Nr. 1I1998

13. •
•
-
•
LABORATOR
5,6Vcc, pentru a se mentine 5Vcc pe
circuit.
a rezolvare par1iala este oferita
de utilizarea unei diode Schotky cu
cadere de tensiune redusa, iar pasul
urmator este eel prezentat de circuitul
din figura 11, respectivinlocuirea diodei
02 cu un tranzistor serie a carul
tensiune de satura!ie UCESAT:5100mV.
Aceasta permite eliminarea
diodei D3 !?i revenirea la alimentarea
montajului cu valoarea standardizata de
5Vcc. Pentru a se ob!ine un punet
AIIm.
..em
.2
DZl
. 3
7'
~
to ",$1uI
T1
clrcUitlJul
La RAM-uri
+
BATE~ IE
-!-
.
C ~ Condensotor cu
piel'deIi rectJse.
Figura 12
sursa de energie;>i baterie. Caderea de
tensiune de pe 02, avand valoarea tipica
de 0,lV, conduce la atimentarea RAM-
urilor de la 0 tensiune mai mica decat
semnalul logic care provine de la un
element de circuit care nu este
alimentat de la bateria de backup.
Aceasta poate conduce la distrugerea
informatiei din RAM-uri prin aparitia
fenomenului de latch up. Memoriile
CMOS-RAM au specificat ea
semnalele de intrare logice sanu difere
de Ua cu mai mult de 0,3V. Pentru
aceasta cel mai simplu raspuns este
circuitul SAU modificat conform figurii
10, ca 0 imbunatatire a circuitului din
figura 9. Dioda 03 elimina diferenta din
constant !?i ferm de comutare a Considera!ii generate
circuituluis-aadoptatcircuituldinfigura Solu!iile prezentate pentru
12, in care a fast introdusa dioda Zener ' conservarea datelorin memoriile RAM
DZ1 in divizorul rezistiv. Montajul sunt general valabile fata de tipul
r
_____-c>,La restul bateriei utilizate (figurile 1-7). Cele
A1im. 11 circuijuui prezentate in figurile 8-13 se referl!la
sislem
-- r---1----;:===:::;---''-@;2j"-r---<>LoRAM-un bateriile litiu-iad praduse de firma
americana specificata mai sus, dar
prezinta un aspect interesant privind
considerentele teoretice ~i practice de
utilizare a bateriilorin astfel de aplicatii.
R4 R6 .3
t--- ----l--+j +
R5 DZl
ComparaTor BATERIE
Figura 13
circuitul SAU cu diode din figura 9,dar ~pacatuie;>te~ prin faptul ca punetul de
impune otensiune dealimentare marita. comutare este incl! dependent de
cu caderea de tensiune pe 03. ceea ca;>tigul tranzistorului T2.Folosirea unui
ce conduce la alimentarea sistemului montaj care contine un comparator de
cu 0 tensiune nestandardizata de precizie conduce la ob!inerea optimului
Pentru informarea citito[ului
interesat de acesta problema
prezentam in figurile 14 ~i 15
caracteristicile temperatura/timp ~i
tensiuneltimp ale bateriilor produse de
CATALIST RESEARCH.
Sperflm ca, in prezentul material,
ronstructorul amator'va gasi elementele
necesare pentru a largi sfera
preocuparilor sale legate de utilizarea
calculatoarelar.
1
"
"
0
."
otaa(C)
" 000
MOO
"""
10' 10' 10' 10
Figura 14
1 10·' T
i'nP/ori)
T.hol
N, Tip memorie
, RAM
2 ROM
3 PROM
4 EPROM
5 EEPROM
6 EAROM
7 SHADOW RAM OR
8 RAM+EEPROM
g' RAM+BATERIE
10 U·I bat+consid . articol
" RAM non volatil IDEAL
..
? - trebute aSlQurata de utlhzator
" - asigurata numai in parte
Write
,
,
,
,
x
,
,
,
,
,
TEHNIUM • Nr. 111998
UM
(1igura 13). Mantajul permitetotodata
introducerea histerezisuluiin preajma
punctului de comutare, pentru a evita
aparitia autooscilatiilor. Marirea
histerezisului poate fi reglata din
valoarea rezistentei R3. Se va avea
grija in alegerea unui comparator sau
AO care sa aiba 0 comportare
acceptabila., in cazul perioadelor de
tranzitie ale sursei de la O+5Vcc;>i de
5+OVcc.
2.75 ~~:::::::--___
' .50
2.25 835 1000
,. Tlm'*"'1
0 5 10 15 20
Figura 15
Fast Fast Vulnerabilita- Siocare Nu plerde Siocare aulo-
Erase writ. "ad lea dalelor nelimital! datele mal! date
, , , IOldeauna
, 00 , ,
, 00 , ,
, x
'"
x x
, 100ms x 100 ms '
• # x
, 100ms x 100 ms
•.
• x
x , x 10ms
• • 7
x , x 10ms , ? ?
, x ,
""
, • x
, x ,
"" x , ,
11

14. Pentru rezolvarea ·problemei"
recep~ionarii bistandard a sunetului s·a
generalizat folosirea convertoarelor,
extrem de simple ca principiu de
functionare, u:;>or de montat, cu
performante bune in eXRloatare ~j mai
ales ieftine. Dar cum nimic nu este
perfect :;:;1 acestea se strica. Treptat,
am ajuns sa am un stoe suficient de
mare ca sa fie mal rentabil sa Ie repar
decat sa eumpar unele noi. Cum nu am
osciloscop 9i in televizor este relativ
incomod de lucrat, am construit
urmatorul montaj extrem de simplu ~i
._----------------- --- --- ---
•
D
=
..,.
lI COt-NERTOQ
: -=;:- ~""'?'"
L _________________________ _ ~
ieftin care sa ma ajute sa Ie repar.
Schema testerului !?i modul de
conectare cu convertorul sunt
prezentate in fi9ura 1.
Convertoarele de sunet sunt in
esenta ni!;>te oscllatoare pe 1MHz ce
furnizeaza aproximativ 10+1!?mV.
Acest semnal va fi amplificat de 30 de
ori (=500mVvv) astfel incat sa fie
posibila redresarea lui (cu dublare de
OJ.
12
LABORATOR
TESTER PENTRU CONVERTOARE DE SUNET
ing. Octavian Florentin Stiinescu
tensiune). La ie~irea redresorului un
tranzistor va "aprinde" un LED (verde,
de exemplu) indicand functionarea
convertorului. Eventual se va masura
!;>i frecventa.
Valorlle pieselor nu sunt critice,
tranzistoarele sunt BC-uri uzuale, iar
diodele sunt recuperate din montajele
dezafectate.
Singurul reglaj necesar iI
constituie reglarea tensiunii continue la
ieliiirea amptificatorului la jumatatea
tensiunii de atimentare (dintr-un
potenliometru semireglabil). Personal
•
:.I C6 TESTER
' =
Dupa reaJizarea practica a
montajului!;>i reglarea lui, vom coneda
la intrarea lui un convertor ~i LED-ul
verde va trebui sa se ~aprind,~t. Evident
ca in lipsa unui convertor, sau cu unu!
defect, LED-uJ va sta stins.
Convertorul testat se va alimenta
tot din montajul propus.
Personal folosesc de peste un
an un asemenea tester cu rezultate
exeelente.
Lista de piese
R1=240knrO.12W,
R2=R3=1 ,2KnJO,12W; R4=1 00+20001
Vee
11 l2
OUT..lesire ~tru 1: 1:
Tl frecven tru.
'Cl
Rl
C2
T2
Figura 1
nu recomand inlocuirea lui cu doua
rezistente fixe deoarece:
a) pretul montajului nu scade
spectaculos;
b) in cazul inlocuirii unuia din
cele doua tranzistoare, reglajul se va
reface extrel!l de u~or.
Cablajul ~i amplasarea
componentelor sunt prezentate in
figura 2.
" R3
T3
Dl C5
~
0,12W;Rs=500kfl; C1=C2=0,22)lF;
C3=0,1)lF; C4=C5=4,7nF; C6=O,1)lF
(daca este neeesar); 01 =D2=EFD1 08
(cu germaniu); T1=8Cpnp (177, 252
etc.); T2=T3=8Cnpn (107,171 etc.);
Ll=LED verde (funqionare convertor);
L2=LED (tensiune alimentare).
Nota: Pentru ca montajul sa fie stabi!
pe masa se vor folosi patru ~uruburi
M3x1 0 cu piulitele corespunzatoare.
NO
o 00
-:L- !r~ "
g~
,
gg ~J
l:1l-9 go~d
0 0
o
Figura 2 bJ.
TEHNIUM • Nr. 111998
"

15. LABORATOR
TEMPORIZATOR 100 MINUTE 1100 ORE
Alexandru Cotta
Gheorghe Biilutii
Temporizatorul de precizie cu
cuart prezentat in continuare poate fi
realizat irrdoua variante, care permit
cuplarea sau decuplarea unui
consumator pe un interval prestabilit in
intervalul1 secunda - 100 minute (cu
pasul de 15) sau in intervalul1 minut-
100 ore (cu pasul de 1minut). Pe un
afi~aj digital cu LED-uri esta prezentat
timpul seurs de la pomirea temporizarii.
Aparatul poate fj folosit in
automatizarea unOf procese sau Tn
calitate de cronometru cu avertizare.
Schema (figura 1) este bazatfl
pe aplicatia tipid! a circuitelor integrate
MMC361 - MMC362, la care s-au
adaugat: un circuit basculant ~i elemen-
tele de comanda a releului, un circuit
de interblocare a comenzilor START!
STOP ~i un afimentator de retea.
00 00 00 00
0 0 ,0 ,0
'
0
i: Ii Ii Ii
0 )
La apasarea butonului START, 1kHz, semnale disponibile la ie~irile
un puis scurt negativ apare pe intrarea Y1...Y4.Generarea impulsurilorare loe
1 a po!}ii C11A. Bascula construita din numai atunci cand intrarea 2 a
CI1A si CI1B trece tn starea in care circuitului este ~sus~ (1 logic).
iesirea'3 este in 1 logic (sus),iar iesirea CI3 con~ine patru numaratoare.
4 in 0 logic. Tn consecinla, re-Ieul REL 1n schema de fata ele suntprogramate
nu mai este alimentat 9i prin contactul sa faca diviza're prin 10, 6, 10 9i
sau normal deschis este alimentat respectiv 10, asUe! coIl asigura
consumatorul. Pe de aM parte, au Joe numoIlrarea secunde/or. zecilar de
urmatoarele: se valideaza funclionarea secunde, minutelorsi zecilar de minute.
circuitului CI2 (care va fi deschis mai tn plus, circuitul afera semnalele BCD
departe), se stinge LED-ul verde prin pentru comanda multiplexata a unui
CI4 9i se ~aprinde" afi9ajul digital. afi9aj cu 4 cifre. Circuitul compara
CI2 contine elementele unui permanentcontinutul numarntoarelorcu
oscilator (Ia care cuartul de 4MHz 9i starea a 4 comutatoare de programare:
ungrupRCsunt exterioare),divizoarele in momentul coincidentei, iesirea XQ
de frecventa prin care se ajunge la (pinul 3) trece din 0 in l' logic:
impulsuri de ceas de 1Hz la ie9irea 3, La realizarea coinciden~ei
precum 9i formatoare de semnale (scurgerea timpului prestabilit),T4 intrfl
pentru multiplexare cu fre~enla de in conduclie 9i far!eazoIl trecerea
,--------------------,
00 00 00 00 00
.
o 0
00 00
, 0
o0 0'
0 0
0
~
00
0
0 0
~
0
0 ~1
0
rl0 / 0:0
0
o 0
8
0
"" "-'00 00
o
'0
0 0 0 00 00
o·g.. ~
0 0 00
00 00
o 0 o0 00
0-0 00
00 00
0-0 00
0 0 00 00 00 00
0 00 0 0 o0 00 0-0 00
0 00 0 0 00 00 00 00
0 00 o0
oQ Ro A 0 0
oJjg~ 0 00 o0 0 0
0 o0
00
0-0
°i~ooSoO
0 0 00 o0 0 0
0 0
o0 0 o0 0 0
00
qq
0-0
o00 0 0 00 00
0 0
0 o0 0-0
0
0,,",
0
0 00
0 0 0
00
0--0
0 o0 0 o0 0 0
0 0 0
oogoQoo0 0 00
oQ
0 0
0 o0
~~
0-0 0
00
0-0
:oo:?l
0 00
0 0 0 o0
0 0
0
0 o 0 0 0
o0 0
0 0 0 00 0 0 o0
00
0-0
0
gj
0
Figura 2 •
Fete cu lipillxl
TEHNIUM • Nr. 111998 13

16. c.:
~
o
=
<:
...l
~
2ND ~ __ lND
0-+- ~,
ALIMENTAAE
CONSUMArcX~
( j ,mH m, '" 13V
" , 1 ml
RETEA
22~ca
"
STAAT
II
Cw
·'
D17..020
Ax1 N4007
R27
vee o--c:::J, Pi' 10 I
=--OOOltlO7 .A MC<2561 88. 88
.... ...
021
PL13V
Y4r Y4~Y4 'T
M~~'62 ~ Iv ~!l !t~
vec
16xlN4148 CII CI
2 2
FIgura 1
R22
110
CIS
MMC361B
00
a,
a,
.....
;::.
..:
Z
•
I
"
.....

17. •
LABORATOR
~
r-----~--------------------~~~~
180 118 ~oo~~
6:",
:,":!,
D
,'jo'DnCB
,~o~~r-" R7 ~R1~13 c,,~ ° t" 14
Q ~y~l(: ~~00J'128' 0" 01'0" ~:24~
e~p ~Boe ~ R23
oa::::::::riol~ b~ C6 t-o R26 J 13 c ~
c LEOM R5 'r'Tl 0 ~ 0 ~b ~3
~ ),:---,1-<>
I: RElEU
:01 lell 0 ~ pp 0oooOp7 . i6 R25
~
C7 0 0 0
lei od""'"""""'"b ~ P4 P6 e~
o ~ P3 P5 P8
2ND lelV 0 ~ RIS &~
bistabilului CI1A-C11 B in starea STOP,
precum si resetarea circuitului C12.
Dupa u'n mic interval de timp
(determinat de CB-R9), are loc l?i
resetarea lui C13. Ca urmare, ie~irea 3
a acestui circuit revine in 0 logic ~i
montajul este apt sa primeasca un nou
start.
1n cazut cand se dore~te
intreruperea manuala a temporizarii, se
apasa butonul STOP. Prin aceasta T4
intra in conductie, cu efectele
mentionate anterior. Pe durata STOP
manual sau automat. 0 eventuala
comanda START simulata ar produce
o stare nedeterminata a montajului.
Situatia esle prevenita prin CI1 C, care
impiedica startarea pe durata STOP.
+- intre canale (diafonie) de 4OdB.
Schema com pleta a
radioreceptorului este prezentata in
figura. Acordul pe post se face prin
intermediul diodei varicap 01, care
impreuna cu bobina L1 ~i condensatorul
C15 constituie circuitul rezonant al
oscilatorului local. Tensiunea de control
pentru dioda varicap se stabile~te prin
intermediul poten!iometrului P1 , de tip
multiture (de la programatoarele TV alb!
negru).
Semnalul de radiofrecven!a
provenit de la antena este aplicat
circuitului integrat prin circuitul format
de bobina L2 ~i condensatoarele C3,
C4; condensatorul C5 decupleaza
acest circuit de intrare. Condensatorul
C10 elimina armonicele semnalului de
frecven!a intermediara de la ie~irea
demodulatorului. Modificarea valorii
rezisten!ei R2 ~i a semireglabilolui R5
TEHNIUM • Nr. 111998
Figura 3
LEO-ul verde confirma starea de
a~teptare (stand by) a montajului. EJ
poate fi montat in butonul START, fapt
care permite ac!ionarea pe intuneric,
in camera pentru prelucrarea
materialelor fotografice, de exemplu.
Pe durata temporizani, punctul zOOmal
al afi~aj'ului clipe~te in ritm de 1
secunda, comandat pnn T9, pentru a
confirma funqionarea ceasului.
Pentru protec!ie la parazi!i de
inalta frecven!a din re!ea s-a prevazut
condensatorul de deparazitare C12 ~i
condensatoarele de decuplare C2, C6,
C9, C11 plasate in imediata apropiere
a integratelor C11, C12, CI3 ~i Cf4.
Releul REL este tip miniatura
(reed) ~i esle montal pe placa de circuit
influen!eaza diafonia intre canale.
Condensatorul C6 are rolul de a reduce
amplitudinea frecven!elor amplificate la
emisie prin circuitul de peemfaza cu
constanta de limp egala cu 50J1s.
Tensiunea la bomele grupului
R1C1 variaza in funqiede amplitudinea
semnalului din antena ~i se folose~te
pentru controlul automat al
comutatorului mono-stereo din decodor.
Cand semnalul RF provenitde la antena
este slab, nu se asigura func!ionarea
corecta a decodorului, a~a incat el
ramane comutat corespunzator
recep~ionarii semnalelor monofonice.
Semnalul MPX de ta ie~irea TDA7020T
(tenninaluI14) este transmis unui elaj
de amplificare realizat cu tranzistorul
T1 . Semnalul amplifical controleaza
decroorul stereo; reglajul func!ionarii
optime a drcuitului PLL din decodor se
facecu semireglabilului R15.
imprimat.
Comutatoarele de programare a
timpului sunt de tip rotatlv, cu sectoare
(cifre) marcate lateral ~i lucreaza in cod
binar.
Pentnrvarianta "100 ore", baza
lui T3 se muta de la iesirea Q3 a
circuitului CI2 (1 secunda) la ie~jrea Q4
(60 secunde).
Montajul se executa pe un cablaj
dublu placat. 0 posibilitate de realizare
este prezentata in figura 2.Oispunerea
pieselor este data in figura 3.
Alimentatorul asigura 12V10,3A
curent continuu stabilizat. El'se
realizeaza conform schemei pe 0 placa
separata, sau poate fi achizi!ionat din
comer):.
Recep~iona rea semnalelor
stereofonice este indicata de LED-ul
02. Semnalele audio corespunzatoare
canalelor stanga ~i dreapta se aplica
celor daua ;ntran ale amplificalorului
final C13.
Poten~ometrul de acord P1 este
cu varia!ia liniara, jar poten!iometrele
pentru reglarea nivelului pe cele doua
canal~ au varia~ie logaritmica.
Inductan!ele L 1 ~j L2 se
realizeaza prin bobinarea a 4 spire
CuAg O,6mm pe carcase cu diametruf
de 5mm. Carcasa bobinei L1 este
prevazuta cu miez de ferita regJabil,
pentru acord in banda; bobina L2 poate
fi fara carcasa.
Tntregul receptor stereofonic,
excluzand bateria ~i potentiometrele ete
volum, poate fi montat pe 0 placa cu
dimensiunile de 55x70mm.
15

18. ===============================LABORATOR
RADIORECEPTOR STEREOFONIC CU TDA7020T
Tn numarul trecut al revistei am
prezentat0 aplicaye acirruitului integrat
TDA700Q, recomandata pentru
modemizarea unor radioreceptoare
monofoniee. in materialul de (ata
prezentam construc!ia unui receptor
stereofonic de buzunar (walkman),
realizat cu circuitul integrat TDA7020T.
Precizam ell acest material este
preluat din RADIOELEKTRONIK.
Circuitul integratTDA7020T esta
produs de finna PHILIPS in capsula
50-16 sau SOT-109A!;>i face parte din
seria speciatizata pentru receptoare
FM, caracterizata prin:
- numar redus de componente;
-lipsa inductan}elor in amplificatorul
de frecventa intermediara;
- tensiune redusa de alimentare;
- curent consumat mic;
- pret relatlv scazut.
Principiul de functionare ~i
structura interna a circuifului integrat
TDA7020T sunt asemanfitoare cu cele
ale circuitului integrat TDA7000.
Prezentarea s.umara a acestora a fast
facuta in numarul anterior al revistei.
Dintre parametrii specifici circuitului
integrat TDA7020T, re!inem:
- tensiune de alimentare: 1,8+6V
(max.7V);
- curent consumat la 3V: 6,3mA;
- sensibilitate pentru s/zg=26dB:
6,5~V;
- raport semnal/zgomot 6OdB;
- distorsiuni neliniare :
- pentru 6f=±22,5kHz: 0,7%;
- pentru 6f=±75kHz: 2,3%;
- vanatia frecventei oscilatorului local
- in func!ie de tensiunea de
alimentare: 5kHzN;
- in functie de temperatura:
O,2kHzI"C;
-Ia~imea de banda la -3dB: 10kHz.
La je~irea circuitului integrat
TDA7020T este disponibil un semnal
complex MPX, care poate fi utilizat
pentru realizarea unui receptor
stereofonic. Pentru aceasta, mai sunt
necesare un decodor stereo si un
amplificator de putere. Tn schema
propusa se folose~te un decodorstereo
care poate func).iona la tensiune redusa
MC1309P ~i un amplificatorfinal dublu,
de tip TDA7050T. Acest ultim circuit
integrat livreaza 0 putere audio de
2x75mW pe ca~ti de 3m, cu 0 separare
-,continuare in pagina 15-
16 '
Q
~
;;
0
"
~=Fg
" ::~, =~
Aurelian Liiziiroiu
~
"
•
• =
..
"
" en
Ii,;::;
" "
- ~~
I "0
" ~ ...;;,]
"I •
, ~
~ g
.~
.<
si; '~
"
.. " 1 ... '"
8
TEHNIUM • Nr. 111998

19. •
CATALOG
GENERATORUL DE PRECIZIE
PENTRU FORME DE UND)). - ICL8038 (partea I)
ing. ~erban Naicu
ing. Dragos Marinescu
Circuitul integrat ICL8038.
produs de finna Intersil, reprezinta un
generator de precizie pentru forme de
unda, cu oscilator controlat in tensiune,
capabil sa. produc:' semnale
sinusoidale, dreptunghiulare,in forma
de dinte de fierastrau !?i impulsuri de
mareacuratete.Sunt necesarein acest
scop un numar minim de componente
externe. Pretul unui circuit de tipur
ICL8038CCPD era la data reatizani
articolutui de 44.500 lei, la magazinele
firmei VITACOM.
De~i este deosebit de
performant, circuitul integrat ICLB038
este destul de putin cunoscut
constructorilor electroni~ti, daterita
lipsei jnforma~ilor tehnice din literatura
de specialitate referitoare la acest
subject.
ReglcJeo serrnoIukJ
.""""".
[SINE WAVE ADJUST)
leslre semrol
"""""'.
(SINE WAVE OUT)
lasire semncI
~
Reglq ullrecvef1lei j
ClClulul de IUCIU.
(fOClonJui de I..mplerej
(OOTY FREQUENCY ADJUST)
PlUsui SlIsei
de alimentare
(+Vcc]
Inlrare penlru
""""""'" de
Irecvenla.
(FM BIAS)
OCl •
Figura 1a
Prezentarea de mai jos incercll
sa supHneasca intr-o oarecare rnasura
aeeste lipsuri. Materialul de fa~ este
structurat in trei mari pAr1i. 0 prima
parte con~ine a descriere generala a
circuitului integrat, 0 prezentare a
avantajelor utilizarii acestuia ,
caracteristice electrice generale,
precum ~i definirea termenilar utiliza!i
in cadrul materialului. Cea de-a doua
parte contine prezentarea fun~ionani
circuitului integrat, temporizarea
farmelor de unda , 0 dimensionare a
TEHNIUM • Nr. 1/1998
elementelor de circuit,controlul nivelului
de ie~ire al formelor de unda !?i sursele
de alimentare, precum ~i modula!ia de
frecven!a !?i vobularea. Cea de-a treia
parte reprezinta un numar de aplica!ii
realizate cu ajutorul circuitului integrat
monolitic, de tip ICL8038. extrem de
utile amatorHor de constructii
Generatorul de forme de unda
folose!?te tehnologia monolitica
avansata (din cadrul careia fac parte
rezistoarele cu pelicula subtire ~i
diodele bariera Schottky).
, .
electroniee.
Dupa incheierea prezentarii
circuitului de tip ICL8038 (Intersil), in
cadrul acestui miniserial cuprinzand
generatoare de functii vom continua
cu circuitul integrat XR2206 (EXAR),
avand ed1ivalentul romanesc ROB8125
(ICCE Baneasa).
Oscilatorul comandat in
tensiune al circuitului integrat 8038
poate fi interfatat in buds cu calare de
faza (PLL) pentru a reduce deriva
termica la' a valoare mai mica de
SOppm/"C.
Circuitul integrat de tip 8038 este
livrat in cinci variante constructive,
prezentate in Tabelul1.
Avantaje oferite de circuitul
8038
Oescriere generala
Circuitul integrat ICL8038 are •
capsula !?i semnifica!ia pinHor
prezentate in figura 1a, iar in figura •
Neconeclat.
Neconeclat.
1b este data
schema bloc a
generatorului de •
forme de unda. •
Frecven!a •
~eo seninoU.i (sau rata de
""""'"
[SiNEWAVEADJUST) repetj~ie) poate fi •
MlrusuI sursal de selectata intr-un
?~~~~6jmoso. domeniu foarte
larg, intins de la •
ConderIsc1cnJ penlru . t· d 11
stabilirec frecventei. mal pU ,ln e
(TMING CAPAC~1 1000Hz la mai
mult de 1MHz!,>i
Acestea sunt urmatoarele:
Deriva termica dejoasa frecven!A
redusa: max.50pprnf'C;
le!?iri simultane pentru unda
sinusoidala, dreptunghiulara !,>i
biunghiular.!i;
Distorsiuni reduse: 1%;
Liniaritate ridicata: 0,1%;
Func~ionare pe 0 gama larga de
frecven!e: O,OO1Hz la 1MHz:
Cicluri variabile de functionare
(factor de umplere): de la 2% la
98%;
U~or de folosit, neeesit~nd foarte
pupne componente exteme.
Caracteristlci electrice
Valorile maxime admisibile
lesire sen'VlOI
QrePllJ.nahluior
(SQUARE"WAVE OUT) este extrem de sunt urrnfttoarele:
Inlrae pa-'ltru
modiJatia de
Ir€lYCelllo $i
'KbJae.
(FMSVVEEP INPUT)
stabila intr-o.
gama larga de
temperaturi ~i •
tensiuni de.
alimentare. Modulapa de frecventa !,>i
vobularea pot fi completate cu 0
tensiune extema, iar frecven!a poate fi •
programata digital prin utilizarea fie a
rezistoarelor,fie a condensatoarelor. •
Tip Gamade Stabilitate
f[oomi"C [
8038CC 0"C>70"C (tipic) 50
8038BC 0"C>70"C (max.) 100
8038AC 0"C>70"C (max.) 50
80388M -550
Ct-+125"C (max.) 100
8038AM ·55"c.+125"C I imax.i 50
tensiunea de alimentare: ±18Vs8U
36V ~n total);
puterea disipata: 750mW;
tensiunea de intrare (Ia orice pin):
nu trebuie sA depa!,>easca
tensiunea de alimentare;
curentul de intrare (pinii 4 !?i 5):
25mA;
curentul de ie!?ire absorb!t (pinii 3
Tabelul1
Capsula Codificare
DIP ICL8038CC PD
DIP ICL8038BC PD
DIP ICL8038AC PD
DIPermetic ICL8038BM PD
DIP ermetic ICL8038AM PD
17

20. T b 1 12
a e u
Caracteristici generale
Gama de [ucru sursa. alimentare
- sursa simpla
- sursa duWI
Curent de alim.(Vs=±1OV),Nota1
8038AM, 8038BM
8038AC, 8038BC, 8038CC
si 9): 2SmA;
• 9ama temperaturilor de stocare:
..fi5"C++125°C;
• 9ama temperaturilor de
funqionare:
B038AM ~i a038BM :::}
min
+10
15
-55°C++12S"C •
8038AC,8038BC, 8038CC =>
0"C++70"C
• temperatura de lipjre (10 sec):
300"C,
Principalele caracteristici •
electrice, mflsurate pe circuitul de test
din figura 2, in conditijle Vs=±1DV sau
12V, TA=25°C ~i RL=10Kn sunt
prezentate in tabelele 2, 3 !?i 4 •
(respectiv caracteristicile generale,
cete de frecventa, precum :;;i eele de
ie~ire).
Condi!iile de lest pentru circuitul din
figura 2 sunt prezentate in tabelulS.
Definirea tennenilor
Pentru 0 mai buna inlelegere a
func~!onarii acestui circuit integrat se
definesc urmatorii termeni:
• Curentul de alimentare • curentul
~absorbjr de la sursa de aHmentare
pentru ca dispozitivul sa
func!ioneze, excluzand curen!ii de
sarcina 9i curen!ii prin RA 9i Ra;
• Gama de frecvente - Gama de
frecvente la ie9irea formei de unda
dreptunghiulara in care este
garantata func!ionarea circuitului;
• Gama vobularii FM - raportul
frecventa maxima pe frecventa
minima care pot fi obtinute prin
8038 CC 8038 BC/BM
tiD max min tiD max
+30 +10 +30
±15 15 ±15
12 15
12 20 12 20
aplicarea unei tensiuni de vobulare
pe pinul 8 al circuitului integrat.
Peotru a functionare corecta,
tensiunea de vobulare trebuie sa •
He cuprinsa in 9ama (2f3Vcc
+2V)<Vvobulare<Vcc;
Liniaritatea FM . deviatia •
procentuala de la cea mai bine
potrivita linie dreapta a tensiunii de
control pe curba frecventei de
ie9ire;
Devia!ia de frecventa c u
temperatura - schimbarea (variapa)
frecventei de ie9ire in func!ie de •
temperatuffi;
Deviaiia de frecven~ cu tensiunea
CATALOG
8038 Ac/AM Unitate
min tiD max
+10 +30 V
15 ±15 V
12 15 mA
12 20 mA
de alimentare - schimbarea
(variatia) frecven!ei de ie9ire in
funqie de tensiunea de alimentare;
Amplitudinea de ie9ire
amplitudinea varf la varf a
semnalului aparut la ie9iri;
Tensiunea de satura!ie - tensiunea
de ie9ire in colectorul tranzislorului
intern situat intre pinul 9 al
circuitului integrat 9i masa <:and
acest tranzistor este deschis. Ea
se masoara pentru un curen! de
repaus de 2mA;
Timpul de cre9tere 9i timpul de
cadere - timpul cerut de ie9irea
undei dreptunghiulare pentru ca
r-----------------------~~ +v~
SURSA 1
DE
CURENT
SURSA 2
DE
CURENT
l! IVI
V 10
9
"
r-~~Jl--~~C;,~RC;U~"~
BISTABIl
~:::;~~I=:;:=:;=:::t---;::=~'~':-
vsou GND
·'~::::J_T-<fCQ/lMRTOR
L INUSOlOAL
,JUUl
Schema bloc 0 generaforului de fOfme de undo
Figura lb
T
.h.,.., , ... '00'0 '00 ,,",<0'
8038CC 8038 BC/BM 8038 AC/AM Unitate
min tiD max min tiD max min tiD max
Frecv. max. de oscilatie 100000 100000 100000 Hz
Frecv. de vobulare pt. FM 10 10 10 KHz
Gama de vobulare FM, Nota2 40:1 40:1 40:1
Uniaritatea FM, raVe 10:1 0,5 0,2 0,2 %
Decalaj de frecv.cu temp.Nota4 50 50 100 20 50 ppm/"C
Decalaj frecv. cu tens. al1m. 0,05 0,05 .. 0,05 %Ns
Rezist.-ot oroor. recomandate 1000 1M 1000 1M 1000 1M n
18 TEHNIUM • Nr, 111998
,

21. .
CATALOG
Tabelul 4 Caracteristici de ieliiire
F -d dad t h'l·
orma e un reD1UnQI IU ara
Curent pierdere (V9-30V)
Tens. saturatie (labsorbit=2mA)
Timp cre!?tere (Rl=4,7kD.)
Timp cadere (RL=4,7kD)
Reala' ciclu de functionare
min
2
8038CC
tip max min
1
0,2 0,5
100
40
98 2
B038 BC/BM B038AC/AM Unitate
tip max min tip max
1 1 ~
0,2 0,4 0,2 0,4 V
100 100 ns
40 40 ns
98 2 98 %
Forma de undii triunghi/dinte de fierastrau/rampa
Unitate
min tip max min tip max min tip max
Amplitudine (Rr-100k.U) 0,30 0,33 0,30 0,33 0,30 0,33 xVs
Uniaritate 0,1 0,05 0,05 %
Imped. de ieske (lout=5mA) 200 200 200 n
- - -
B03BCC B03B BC/BM B038AC/AM Unitate
min tip max min tip max min tip max
Amplitudine (Rr-100kn) 0,2 0,22 0,2 0,22 0,2 0,22 xVs
THO (Rs=1MQ), Nota 3 O,B 5 0,7 3 0,7 1,5 %
THO reglat 0,5 0,5 0,5 %
aceasta sa se schimbe de la 10% func~ionare pinif 7 =?i 8 sunt conecta!i, Nota 6: 1QV'!:Vcc:530V sau
la 90%, sau de la 90% la 10%, din Vs=±10V. ±5V::NsG;15V;
•
valoarea sa finala;
Liniaritatea formei de unda
triunghiulare - deviatia procentuala
de la cea mai potrivita linie dreapta
in cre~tere ~i cadere a formei de
unda triunghiulare;
• Distorsiunile armonice totale -
distorsiunile armonice totale ale
ie~irii form.
ei de unda sinusoidale.
Nota 1: Curen!ii absorbi!i de RA ~i RB
neinclu9i
Nota2: Vs=20V; RA 9i Rs=10kn,
f::9kHz. Poate fi extinsa la 1000:1 .
Nota3: 82kn conectat intre pinii 11 9i
12, ciclul de funcponare triunghiular
reglat la 50% (Folosi!i RA9i Rs);
Nota4: Pe toata gama temperaturilorde
TabelulS
Parametrul
Curentul de alimentare
Frecv. max. de oscila!ie
Gama vobularii FM (nota 5)
Decal.de frecv.cu temp.
Deeal.de frecv.cu tens.de alim.(n6)
Amplit. de ie9ire - sinusoidal
- triunghiular
Curent rezidual (oprit) (nota 7)
Tens. de satura!ie (pornit) nota 7
Timpii de cre9tere 9i de ci3dere
Reglaj ciclului de func!ionare MAX
MIN
Liniarit. forma de unda triunghiulare
Distorsiunile armonice totale
TEHNIUM • Nr. 111998
Observatie: Se folosesc capsulele de
plastic cu 6,7mWrC pentru temperaturi
ambiantale peste 50°C 9i capsulele
ceramice c u 12,5mWrC pentru
temperaturi ambientale peste
1oo'C
Nota 7: Oscila!ia poate fi opri ta
conec1and pinul 10 la +5V sau la -5V.
NotaS : Frecven!ele "sus" 9i "jos"
pot fi ob!inute conectand pinul 8
la pinul 7,(fhi) 9i apoi conectand
pinul81a pinul 6 (fb). in alte cazuri
se aplica tensiunea de vobulare
pe pinut 8 (2/3Vcc+2V)~
Vvobulare~Vcc unde Vee este
tensiunea de alimentare totala. Tn
figura 2 tensiunea pinului 8 va
varia Intre 5,3V 9i 10V fa!a de
masa.
,-- '
SWl
~ 8
RA RB RL C1
10 kn 10 kn 10 kn 3,3nF
1 kn 1 kn 4,7 kn 100pF
10 kn 10 kn 10 kn 3,3nF
10 kn 10 kn 10 kn 3,3nF
10 kn 10 kn 10 k!2 3,3nF
10 kn 10 kn 10 kn 3,3nF
10 kn 10 kn 10 kn 3,3nF
10 kn 10 kn 10 kn 3,3nF
10 kG. 10 kl2 10 kn 3,3nF
10 kn 10 kn 4,7kn 3,3nF
50 kn -1 ,6 kn 10 kn 3,3nF
-25 kn 50kn 10 kn 3,3nF
10 kn 10kn 10 kn 3,3nF
10 kn 10 kn 10 kn 3,3nF
+lOV
R, R, Rc
10K 10K 10K
9
8038 3
12 10 1)' IV
8" +,1
'" R,
33nF
-:;;"..
,lOV
Figura 2
- eontinuare in numarul viitor-
SW1 Masurarea
inchis Curentpin6
inchis Freeven!a pin 9
Deschis Frecven!a pin 9
Tnchis Frecven!a pin 9
inchis Freeven!a pin 9
inchis le9ire vv pin 2
inchis le9ire vv pin 3
inchis Curentpin 9
inchfs le9ire Oos) pin 9
inchis Forma unda pin 9
inchis Forma unda pin 9
inchis Forma unda pin 9
inchis Forma unda pin 9
inchis Forma unda pin 9
19

22. ~ ================================ VIDEO-T.V.
FUNCTIONAREA!?I DEPANAREAVIDEOCASETOFOANELOR(III)
PARTEA MECANICA
• urmare din numiirul trecut-
F. VERIFICAREA SI
REGLAREA iNTINzATORULUI DE
BANDA
care este solidara cu banda
de intindere. Aceasta are
pasla pe interior, fiind in
contact cu rola debitoare, pe
mai mult de jumatate din
circumferinta acesteia.
Exista situatii ci!lnd, datorita
~imbatrimirii ·. adezivul cu
care a fast lipitA pi!lsla s~a
ROLAPRE~E
ing. ;>erban Naicu
ing. Florin Gruia
RO.A PRESOARE
·Se introduce in videocasetofon
o caseta 1?i sa incarca 0 banda
oarecare. Se actioneaza modul de
redare (PLAY BACK) l?i se observa
pozi!ia intinzatorului de banda, care
poate fi 1n trei situa!ii, ca in f1gura 17.
Situa!iile din (a) !,ii (c) sunt
necorespunzatoare. in cazul (a)
tensiunea in banda este prea mica
(banda insuficient intinsa), larin cazul
(c) intinderea benzii este prea mare,
ceea ce detennina a uzura prematura
a capetelar video. Doar in cazul (b)
banda este intinsa coract.
desprins. Tn acest caz, CORECT
intinderea g,enzii este total Figura 16
compromisa. Se impune relipirea paslei
(eventual cu prenadez) , dupa 0
prealabila curapre a prafului depus.
GR'SIT
BANDA VIDEO
CAB'STAN
Figura ~15
o masurare exacta a tensiunii
benzii se poate face cu ajutorul une;
casele de mllsurare a tensjunii ,
prezentate in f1gura 19.Aceasta poate
Modul de reglare al intinzatorului fi de tipul PUJ48.076 ~ JVC sau BT -
de banda se poate urmM in f1gura 18. 001-AKA!. Dupa introducerea caselei,
Astfet, daca este necesar, se srabe~te se aq;oneaza in modul redare ~i se
~urubul de reglaj ~i se deplaseaza (sau urmare~te indicatia casetei, pe discul
intr-un sens sau in altul) piesa de reglaj gradat. Pentru caseta NC Ia a intindere
20
corecta, indicatia trebuie sa fie intre 11
~i 19, iar in cazul casetei AKAI intre
28 ~i 45 g.cm.
Este,de asemenea,necesara 0
verificare a perfectei verticalitati a
ghidajului intinzatorului de banda (pe
care ·calca" banda). in caz contrar
lufmd na~tere fOr).e nederite peverticala,
care duc la deplasarea benzii. 0
eventuala rectificare a pozi!iei vertica[e
(0) (b)
Figura 17
(e)
a ghidului intinzatorului nu se va face
cu 0 scula care ar pulea zgArAia
suprafa~ acesluia.
BANDA IMGNEOCA
GHI>U
Figura 18
--
TEHNIUM • Nr. 1/1928

23. •
VIDEO-T.V.
BANDA MAGNETICA
rr- "INTINZATQR DE BANDA
DISC GRADAT
~[]
Figura 19
in figurile 20+26 sun!
exemplificate diverse modele de
intinzator de banda.
Go iNLOCUIREA BENZII DE
FRICTIUNII
Conform figurii 21 se scoate
saiba de blocare 1 5i se extrage
ansamblul franei de debitare. Sa scoate'
~urubuI 2. Se extrage banda de frictiune
ROtA DE ~f'fDANTA
OEBllQAAf
"''''
INnNZATOR
H. ANSAMBLUL SUPORT AL altul pupn mai putern ic sau se
ROLEI DE ANTRENARE PENTRU scurteaza eel original.
MODUL REPEDETNAINJEI REPEDE Un alt exemplu de ansamblu de
INAPOI (FF/REW) . rala de antrenare "fiotanta
H
este
Majoritatea mecanicilor de prezentatin figura 29.
videocasetofon prezinta Intre rola Daca dispunem de un
debitoare ~i rola colectoare un tensiometru de masuratprE:siunea data
I SURUB
GAANI[U~
j;.---~
SUI'IUB BI'IAT DE
TENSIONARE
ansamblu mecanic flotant care contine
o rola cu exteriorul de cauciuc (sau inel,
RING) permanent Tn contact cu axul
motorului de antrenare FF/REW, sau cu
o rala cuplata printr-o curea cu acest
motor. Cuplajul rolei cu periferia de
cauciuc este asigurat de tensionarea
unuiarc.
Aceasta rola este denumita
curent REEL IDLER sau FF/REW
IDLER (figura 28). Se procedeaza
astfel:
...,~T
INnNZAT
QR
Figura 22
de arcul de intindere se va proceda ca
in figura 29.
- se p'me rala T
n centru;
- se introduce in gaura special
destinata acestui scop dispozitivul
arcuit al tensiometrului;
- se mi~ca Tn direc~ia A pana la
desprinderea rolei de axul de antrenare;
r-''-¥-'"''------, _ se scoate ansamblul de
- se da drumul gradual in sensul
sage!ii 8 pana cand (('Ia atinge bua;>a
motorului de antrenare.Valoarea citita
Tn acel moment trebuie sa fie cuprinsa
Tntre 105 ~i 145g.
CASETA VlDfO
I Figura 20
(de tensionare)?i se inlocuie?te cu alta
nou§. sau se cura.!a pasla ~i se
remediaza cea veche.
Se asambleaza la loc in ordine
inversa. Se reface intinderea benzii
conform procedurilor prezentate.
o
-- - - - --- --
f-iguro 21
TEHNIUM • Nr. 111998
inca rcare a casetei (CASETTE
HOUSING);
- se mi~ca intinzatorul de arc Tn
direc!ia sage!iiApentru a putea sco'!!te
ansamblul. Acesta, Tn mod normal, este
captiv Tntr-un ~Iit prin efectul de
intindere al arcului;
- se trage in sus,in sensu! sage!ii
B ansamblul;
- se Tnlocuie~te inelul de cauciuc
cu unul nou sau se abrazeaza t)eriferia
celui vechi daca cauciucul nu a
imbatranit. prezentand cfapaturi ~i
inaderenti3.:
- se cUfi3!a (se abrazeaza.daca
este cazul) ~i bua;>a de cauciuc SEnl
bronz de pe axul moiorului cu care e
in contact rola dE! antrenare scoasa;
- se monleaza in o(dine inversa
ansamblul rolei de antrenare;
- se verifica daca arcul de
intindere asigura aJplarea buna a celor
doua piese (rola de antrenare ~i buc~a
motor). Eventual, se in[ocuie~te cu
ROlf GIHIDAJ DESlTOARE
POl ITIE
COfIECTA
,PI"" FoRllNDERE COLIER
SURUB DE FIXARE
DE~-~
,"11-:IlIUNE
l;<-_oARO DETENSIONME
Figura 23
21

24. o
o (I)
i '
,1
, I'
,
BRAT
ItmNl4.TOR
UNO'"
IlEGIAJ
VIDEO-T.V.
1.J1~"""""""
SUPOIHUl CAPlJLUI De
STERGERE GENERALA
".SA '"
1NTlN00RE ROlA DEBlTOAAE
<>
o
51: SlABESTE USOR
ACEST SURU8
Figura 24
I. REGLAJUL FORTEI
AMBREIAJULUI DE COLECTARE A
BENZII MAGNETICE
La unere modele mai vechl
exista un sistem de reglare in trepte a
cuplajului intre eele doua discuri ale
ambreiajului, conform desenului din
figura 30. !nainte de a efectua acest
reglaj trebuie sa ne asiguram de
urmatoarele conditii preliminare:
-curelele de antrenare safie cura!ate
cu alcool izopropilic;
- se curate penfena rolei colectoare;
- se cura~ rola de antrenare cu inel
de cauciuc.
Daca cuplajut ambreiajului este
slab se rote~te ansamblul in direclia
sagetii (a), iar daca e prea mare ducand
la ~ifonarea pe margine a benzii, se
mic:;;oreaza in sensul sagetilor (b).
SASIU
S1WDE :::;
CULISAT 1~-1'Ji.1I'"
'"
~
Nu se recomanda pozi~onarea
lamelei arcuitoare pe treapta G.
J. Tntre,inerea rolelor debitoare ~i
colectoare
Periodiceste necesara curatarea
91 ungerea rolei debitoare 9i respectiv
colectoare. Se va proceda conform
figurii 31 .
- se scoate ansam.
blul de
incarcare a casetei
CQNSOI.A BENlD
DE FRlCTlUNE
Fgura 26
- se scot 9aibele antifric!iune;
- se scot ansamblurile ro lelor
debitoare/colectoare; .
- se scot ~ibele de reglare a inal!imii
(2);
- se curata axele debitor 91 colector;
- se greseaza cu ulei de mecanisme
fine evitandu-se excesul;
- se cun'i!a cu alcool izopropilic
(CASETIE HOUSING); CONSOlA COLIEIMUI
- se scot siguran!ele de DE FRICTIUNE ;:'1a
blocare (1); ~
Me
INTINDERE
SURUB DE FIXME
A 8ENZlI DE FRlCTlUNE
BRAT INTINZATOR
FgurQ 25
22 TEHNIUM • Nr. 1/1998
.

25. VIDEO-T.V.
@-(!) - S9 verifica corecti-
I
AN$AMBlUL tudinea aqionarii tra~lor.
~
RANE1DEBIl'OAREK. MAsurarea fortel de
(,!) franara de pe rola
~
, ' " debitoare (colectoare)
v In mod uzual, pe rola
I
BANDA De debitoare exista saoo~ de
FR!CTIU
NE franare permanenta care
previn produce rea
J PENlRU RfGLAAE SE RrDICA
51 SE RASUCESTE
~~9:~~___-'lAM~ELAAACUITA
I" I"
I
budelor la banda video la
ANSAMBlU
:~:;-j~::~IG~I~.~.~~~~J
~ocuri mecanice (opririAMBRE.AJ COlECTO(
8AATINllNZAIOR bru~te, schimbari de Figura 30 fel •
DE BANDA sens, pomiri).
Aceasta frecare amortizeaza.
~zmucirea~ rolei debitoare !?i
implicit a benzii magnetice.
Figura 27
Valoarea fortei trebule lnsa. sa. fie
proprie. 0 valoare mica. face
ineficientll existenf,a fredll;i, iar 0
valoare mare duce la intinderea
suplimentarll a benzii video !?i la
periferiile de contact ~le rolelor
debitoare/colectoare;
incetinirea vitezei de derulare repede~
inainte, uneori sistemul mecanic chiar
!?i figurii 33.
~ se dezasambleazfl!?i se sroate
ansamblul de incllrcare a casetei
(CASETTE HOUSING);
• se procedeaza. la simularea
prezentei casetei, pentru a putea
efectua comanda de PLAY;
• dupa. angajarea mecanicii in
modul de func~ionare PLAY,avand grija
sa verificam ca Wna de cauciuc s-a
SlGURANTE
- cu aceasta ocazie se
inspecteazA !?i se cura!8 cu aloool !?i
franele de cauciuc, iar sabopi de pasla
se cura~ de praf;
SAlSA AN'I1FRtCTIUNE ;
~ ---- ~
o ANSA.'ASLUl
-se monteazain ordinea inversa
~i sa blocheaza !?aibele de siguran!8;
Figura 28
- se verifica normalilatea rota~iei
rolelor (fara blocaje, fric~i u ni.
neomogenitatO;
105,.1 45g
MASURAAEA iENSiCtNARI
Figura 29
TEHNIUM • Nr. lf1998
ANSAMSlUl
ROLEI OESllOARE
~=-
I
~
""" ~ SAlBE DE riEGLAT
cOlE;;J~ INAlTIME
"""
DEBlTOAAE
Figura 31
nereu!?ind sa termine denJlarea benz!i
pana. la sfar!?it. Se procedeaza. la
aceasta verificare conform 'Igurll 32
®l
T®
GAIJRA PENmU DISPOZIlMJL
DE MASURATiENSlONf..REA
CENlRU
indepEllwt, iar banda metalica cu pasla
aintinzatorului de banda nu stflnjen~te
rota~a rolei debitoare, se m6nteaza rola
de incercari ca in figura 33, folosind 0
bucata de banda video.
~ se trage cu ajutorul
tensiometnJlui pana cand se invinge
for1B de franare, iar rola de incercare
incepe sa se roteasca. Valoarea citita
trebuie sa, se situeze intre 30 !?i 40g.
Tn cazul in care este diferita se
aqioneaza asupra elementului arcuitor
sare asigura frecarea (are, lamelll
elastica), dupa 0 prealabita cuffif,are a
paslei.
Pentru masurarea for~ei de
franare de pe rola colectoare procedura
este similara. celei de pe rola debitoare
(figura 34). Daca se mtervine asupra
for1ei de franare se va reface ma.surarea
acestei fo!,!e.
23

26. VIDEO·T.V.
ROI.A INCERCARI
semnalul (Ia ie~irea
RANDA VlDEO 40 SOg audio). Se ~ite?te
-;~~~r-"""2 portiunea de 6kHz
CI>P ST"fRGERE CAP AUDK>
:;,. de aliniere
' .
....,,/ '.
in cazul ca
riu se dispune de 0
caseta de test, se
va utiliza 0 caseta
TENSIOVIEmU inregistrata pe un
SABOT DE FRNA Figura 32 videocasetofon bine reglat,
inregistrarea avand cat mai
l. TNLOCUIREA ROLEr PRESOARE multe "inalte~, in vederea unei reglari
Se desface cu ajutorul unei cat mai precise.
9urubelnite cap-in-cruce ~urubul de Se urmare?te ca pozi;ia benzii
fixare (figura 35) . Se extrage rala fata de cap sa fie ca in figura 36, adica
presoare uzata 51 se inlocuieste cu una aceasta sa nu se deformeze Tn ghidaje,
noua. Se unge' cu ulei fin. Montarea nici jos, nici sus. Suruburile pentru
inversa, la unele modele, impiedica reglaj sunt vizibile infigura 37. Astfel,
ROlADEINCE
RCARI din !?uruburile (1) !?i (2) se
T"fNSIOMETRU
RO.A SUf'QRT A
F
igura 33 ~
regleaza Tna[limea capului,
pentru ca pozitia benzii in raport
cu acesta sa fie asa cum s-a
aratat anterior. Cu ajutorul
!?urubu[ui (3) se regleaza
azimutul capului , pentru
obtinerea semnalului maxim la
ie~irea AUDIO. RegJarea din
aceste trei ~uruburi se face Tn
mod delicat ~i se repeta pana la
obtinerea ferma a nivelului
mi~carea uniforma a rolei presoare. Se
fixeaza cu ~urubul de fixare ~i se
verifica mi~carea u~oara, fara frecari a
rolei presoare. Este' obligatoriu ca
diametrul noii role presoare sa fie egal
cu al celei vechi.
Tntretinerea periodica se face
prin 9tergerea cu 0 panza curata (care
nu lasa scame), Tnmuiata in alcool
izopropilic.
M. VERIFICAREA 51 REGLAREA
CAPULUI AUDIO/CONTROL
Tn vederea efectuMi reglajelor
se utilizeaza de preferina, 0 caseta de
test, care se introdu~e in aparat 9i se
aqioneaza modul redare (PlAY BACK).
Se urmare9te cu ajutorul unui
osciloscop, sau al unui milivoltmetru,
(
SlJRUB
DE FD<AAE
maxim al semnalului audio, imaginea
de pe ecran find stabila, fara dungi de
tracking sau vibra!ii pe verticala Uitter).
Se va urmari ~i corectitudinea
contactului cap/banda, avandu-se in
vedere un minim de f1uctuatie. Acest
lucru depinde ~i de corecta 'intindere
(tensionare) a benzii , data de
intinzatorul de banda.
Tn vederea efectuarii reglajului
fazei capului de control este necesar
sa se conecte;z.e osciloscopul intr-un
'punct de r'nasurare notat uzual cu PB
FM. Se pune reglajuJde TRACKING al
videocasetofonului Tn centru. -'--0
Se regleaza , cu ajutorut
~uruburilor (4) !?i (5), astfe!
Tncat amplitudinea semnalului A
de FM de pe osciloscop sa fie
maxima. Apoi se blocheaza
~uruburile de reglaj.
Dadi nu se dispune de
osciloscop se va urman,
mai i ntai, 0 pozi!ionare
corecta a capului
",,-,)-A:/combinat in raport cu
""Arut
ROlEO
PIlE
SOARE
banda magnetica, iar la
reglarea azimutului ~dupa
.<I:'-J..~2,'ureche" se va urmari
."'~~;::;;<ll~ obtinerea unui sunet
~ ma'xim, cu cat mai multe
Figura 35 Figuro 37
24
frecven!e ina!te.
GHIOAJ N. REGLAREA CAPULUI
A UDIO/CONTROL TN
C A Z U L
CI>P CONTROl
Figura 36
GHION
.r
BANDA
MAGNE
VIDEOCASETOFONULUI CU DouA
PISTE AUDIO (L ~I R)
Reglajul capuJuiaudio/control, Tn
cazul videocasetofoanelorcu doua piste
audio (L ~i R) este prezentatin cele ce
urmeaza. Se conecteaza iesirea de
audio LEFT la intrarea - CH1'- a unui
osciloscop cu dOUB canale, ~i respectiv
ie~irea RIGHT la celalaltcanal (intrare)
U!
VTENSIOMEITN
ROtA
RO.A DE INCERCAAI
Figura 34 cOLfcrOAA~E""--"<7
SABOlI DE FRINA
a osciloscopului -CH2-. Se introduce
caseta de test, se ac!ioneaza modul
PlAY BACK si se citeste portiunea de
aliniere pe 'care este i nregistrat
semnalul de 7kHz. Se actioneaza
asupra ~uruburilor de reglaj: conform
procedurii descrise anterior, in mod
altemativ, pana cand semnalul audio
vizualizat pe osciloscop arata ca in
figura 38. Condi~ia de reglaj optim este
ca A sa fie maxim, iar C sa fie minim.
Anvelopa semnalului trebuie sa I
c
mai constanta si stabila.
T
n cazulin care, dupa efectuarea
reglajelor, nivelele celor doua canale nu
sunt egale, se va ac!iona asupra
reglajelor interne (semireglabile) de PB-
L-LEVEL, respectiv PB-R-LEVEL,pana
la ob!inerea nivelului nominal de ie9ire
de Hnie (conform datelor fisei tehnice
si respectiv a egalitatii canalelor (ca
nivel). Tn cazul cand fazele celor doua
semnale difera, este necesara a
corectare a azimutului capului.
- continuare in numarul viitor -
TEHNIUM • Nr. 111998

27. TEHNIUM • 111998
CUPRINS:
AUDIO
• Eliminarea zgomotului de relea · ing. Emil Marian.... ...... ..... .............. .. ....Pag. 1
CQ-YO
• • Transceiver monobanda QRP (II) - ing.Dinu Costin Zamfirescu .......... .. .......Pag. 3
• De la QRP la QRO - ing.Claudiu lalan ....... ........ .......................... .... ... .Pag. 7
LABORATOR
• Conservarea dalelor in memoriile CMOS-RAM - ing. Aurelian Mateescu ......Pag. 8
• Tester pentru convertoare de sunet - ing. Octavian Florentin Stanescu ........Pag 12
• Temporizator 100 minute/1 00 ore - Alexandru Cotta, Gheorghe Baluta... ...Pag 13
• Radioreceptor stereofonic cu TDA 7020T - Aurelian Laza.roiu... ", .. ...... .Pag.16
CATALOG
• Generatorul de precizie pentru forme de unda ICL8038(partea I)
- ing.gerban Naicu, ing. Orago~ Marinescu ..............Pag.18
VIDEO-T.V.
• Funqionarea ~i depanarea videocasetofoanelor (III)
- ing. gerban Naicu, ing Florin Gruia .........Pag.20