Cap 4 divizia studii teren consolidari

Cap. 4 DIVIZIA STUDII TEREN ŞI CONSOLIDĂRI

4.1. PRINCIPALELE OBIECTIVE – ORGANIZAREA DIVIZIEI
Principalele sarcini ale diviziei constau din:
• Proiectarea lucrărilor de consolidare a rambleelor sau debleelor căilor rutiere,
precum şi astabilizarea/ susţinerea versanţilor pe care se dezvoltă fenomene de
alunecare, în vederea protejării unor obiective.
• Realizarea studiilor geotehnice pentru proiectele întocmite de IPTANA S.A., precum
şi pentru alţi beneficiari;

Divizia Studii de Teren şi Consolidări, prin Colectivul de Studii Geotehnice, are o
colaborare apropiată cu Laboratorul de Încercări Geotehnice al IPTANA, colectiv aflat sub
directa coordonare a Directorului General.
În perioada 2003-2008, personalul diviziei s-a menţinut aproximativ la acelaşi număr
de angajaţi; a crescut în schimb ponderea salariaţilor cu studii superioare, dotarea cu
aparatură moderna de investigaţie si cu tehnică de calcul, inclusiv licenţe pentru programe
(GeoSlope, SAP şi WallUp, etc.). Toate acestea au permis realizarea unor studii tot mai
complexe pentru autostrăzi, drumuri naţionale reabilitate, dar şi alte obiective importante.
Divizia Studii de Teren şi Consolidări are în componenţa sa două colective pentru
proiectarea lucrărilor de consolidare şi un colectiv de studii geotehnice, aşa cum rezultă din
organigrama prezentată mai jos.
Responsabili
Director Divizie QMSM
Ingineri specialişti:2

Consolidări 1 Consolidări 2 Studii Geotehnice
Ingineri: 8 Ingineri: 9 Ingineri: 10
Tehnicieni:1 Tehnicieni: 0 Tehnicieni: 2
Muncitori:
Fig.4.1. Organigrama diviziei

178

4.2. LUCRĂRI DE REFERINŢĂ REALIZATE PENTRU
CONSOLIDAREA TERASAMENTELOR ŞI VERSANŢILOR

4.2.1. REABILITAREA PRIMARĂ DN 15 TOPLIŢA – POIANA LARGULUI
km 275+273 ÷ 244+200

În vederea executării lucrărilor de reabilitare primară a straturilor asfaltice pe DN15
între Km 275+273 ÷ 244+200 au fost necesare lucrări de îmbunătăţire a caracteristicilor
geotehnice ale patului drumului şi de colectare si evacuare a apelor din corpul drumului şi
din zonele de debleu.
Lucrările de colectare si evacuare a apelor constau din:
-drenuri longitudinale pentru colectarea apelor din amonte de drum şi împiedicarea
pătrunderii acestora în corpul drumului;
• drenuri transversale în zonele de debleu pentru colectarea şi evacuarea apelor din
versant la şanţurile sau rigolele drumului în vederea împiedicării fenomenelor de
alunecare a versantului care aduc aluviuni in drum şi blochează circulatia;
• drenuri forate pentru colectarea si evacuarea apelor din debleu în zona zidurilor de
debleu crăpate, fisurate şi în zonele de debleu umede cu înălţimi peste 4.00m;
• lucrări de repartiţie a zidurilor existente cu înlocuirea tronsoanelor rupte sau grav
degradate cu lucrări de susţinere elastice din gabioane care lasă să treacă apa din
versant prin ele, precum şi lucrări de îmbunătăţire cu minipiloţi injectaţi.

Lucrările de consolidare caracteristice acestui proiect constau din:
- reactivarea drenurilor longitudinale;
- reabilitarea zidurilor de sprijin;
- imbunatatirea caracteristicilor fizico-mecanice ale pamanturilor din rambleul sau
debleul drumurilor

1:
1 2:3 Sistem rutier existent 2:3
1
1:

Fig.4.2. Dren longitudinal reactivat

179

Fig. 4.3. Poziţionarea drenului longitudinal

Fig. 4.4. Reactivarea drenajului propriu al zidurilor de sprijin existente

1:
1 2:3 Sistem rutier existent

Fig. 4.5. Îmbunătaţirea caracteristicilor fizico-mecanice din rambleul drumului, consolidare
cu minipiloti injectati, cu radier din beton armat
Secţiune transversală

180

Fig. 4.6. Detalii cămin de vizitare

Fig. 4.7. Vedere în plan a căminului de vizitare

181

Fig. 4.8. Detalii cap de evacuare la drenuri în săpătură, plan, secţiuni transversale

Fig. 4.9. Profile transversale caracteristice cu amplasarea drenurilor în săpătură

Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu
Proiectanţi principali: Ing. Gabriela Sava
Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel
Faza de proiectare: SF; PT; DE
Perioada elaborării proiectului: 2003-2004

182

4.2.2. REABILITARE DN2 CONTRACT 5.2P PASAJ km 107+297

Lucrările de consolidare sunt situate pe DN 2 (E85), între km 106+980 - km 107+280
B, în zona localităţii Buzău.
Soluţia de consolidare a fost pământ armat cu geogrile

Fig. 4.10. Planul de situaţie al zonei de reabilitare DN2, Pasaj km 107+297

Fig. 4.11. Profil transversal cu pământ armat cu geogrile

Faza de proiectare: DE
Perioada elaborării proiectului: 2003

183

4.2.3. LUCRĂRI DE CONSOLIDARE PE DN 1A km 125 – km

Lucrările de consolidare de pe DN1A, Km 125-Km142, jud. Prahova

Descrierea lucrărilor proiectate:
Km 125+210-Km 125+242 Între km 125+210 - km 125+242 consolidarea rambleului se
realizează cu coloane din beton armat ∅ 60 cm solidarizate prin radiere din beton armat
ancorate.
Km 129+989,87
1. Amenajare amonte podeţ
a) Timpan amonte podeţ - Aripi amonte podeţ- Radier pereat
2. Amenajare incintă podeţ : a) Refacere zidarie culei; b) Refacere radier
3. Amenajare aval podeţ : a) Timpan aval podeţ b) Aripi aval podeţ; c) Radier pereat
Km 140+100 – Km 140+319 - se refac parţial gabioanele
Km 141+025 – Km 141+075 - căptuşirea versantului cu plasă de sârma zincată ancorată
corespunzător si protejata cu beton torcretat, pe o lungime de 50m si o înălţime de
aprox.15m.
Km 125+210-Km 125+242
În locul celor 4 radiere de câte 8 m lungime cu câte 2 ancore pe radier, s-au proiectat 2 zone
de câte 2 radiere de 10 m lungime (Km 125+100 – Km 125+120 si km 125+210 – km
125+230) cu câte 4 ancore pe radier.
Lungimea ancorelor a rămas aceeaşi cu cea proiectată si anume 10.40 m în exteriorul
radierului.
Numărul coloanelor solidarizate intr-un radier si lungimile acestora au ramas aceleasi: 7
buc./radier cu lungime sub radier de 11.00 m.
Km 129+989,87
S-au modificat aripile amenajării amonte si aval de podeţ
Km 140+100 – Km 140+319
Cantităţile de gabioane au fost refacute datorită adaptării la situaţia din teren
Km 141+025 – Km 141+075
S-au prevazut ancore realizate prin forare cu diametrul găurii de 90…130 mm datorită
stării de degradare a stâncii.

Proiectanţi principali: Ing. Gabriela Sava; Ing. Ioana Lungu
Faza de proiectare: SF

184

4.2.4. REABILITARE PRIMARĂ DN 1A SĂCELE km 70+400-km 190+359

Lucrările de consolidare şi de amenajare adoptate în proiect au fost:

- Ranforţi din coloane ancorate ;
- Ziduri din gabioane ;
- Drenuri forate orizontal ;
- Minipiloţi injectaţi cu radier din beton armat ;
- Drenuri longitudinal;
- Amenajare versant amonte si aval podeţ cu praguri şi pereu din zidărie de piatră
(30cm grosime).

Refacere sistem rutier

Fig. 4.12. Profil transversal km 125 cu ranforţi din coloane ancorate; refacere
sistem rutier şi parapet metalic greu: zid de retenţie din gabioane

Fig. 4.13. Profil transversal km 141+400 cu lucrări de consolidare: Zid din gabioane, drenuri forate orizontal,
podeţ tablă ondulată, amenajări cu pereu; Profil transversal km 133+500 şi 134+500

185

Fig. 4.14. Consolidare cu minipiloţi injectaţi cu radier din beton armat, drenuri longitudinale

Şef proiect: Ing. Ioana Lungu
Proiectanţi principali: Ing. Mihail Munteanu; Ing. Gabriela Sava

186

4.2.5. DEVIERE DN 29D Km 18+500-Km 20+816

Lucrări de consolidare proiectate au constat din protecţia taluzului cu geogrile.

Pentru protecţia taluzurilor rambleelor înalte s-au folosit geocelule cu grosimea de
10 cm şi cu minim 20 ochiuri /mp pentru zonele de bază care includ rambleele cu pantă de
1:3 şi canalele colectoare stânga şi dreapta. Pentru taluzurile cu pantă de 2:3 se utilizează
georetele spaţiale cu grosimea de 2…4 cm care, de asemenea, se umplu cu pământ vegetal
însămânţat.
Amenajarea pentru colectarea şi evacuarea apelor pe firul văii se concretizează prin
lucrări pentru:
• colectarea şi evacuarea apelor din precipitaţii
• evacuarea apelor din precipitaţii pe un tub aşezat pe firul văii executate
• amenajare a celor două văi (stânga şi dreapta) formate prin ridicarea rambleului
drumului pe firul văii existente, cu geocelule cu grosimea de 10 cm şi minim 20
celule /mp.

Fig. 4.15. Profil longitudinal km 18+500-20+816 şi detalii cap tub evacuare;
secţiune transversală şi detalii tub de evacuare
5.00

1 :1
1:1

1:1

Fig. 4.16. Profile transversale rambleu; profil transversal de rambleu la km 20+339.80

187

Fig. 4.17. Profil transversal de debleu km 20 + 534.95


188

4.2.6. CONSOLIDARE DN 67D km 92+000 – km 92+400

Situaţia existentă

Lucrările de consolidare sunt situate pe DN 67D între Km 92+000 - Km 92+400.
Zona km 92+000 – km 92+400 se află între localităţile Băile Herculane şi Baia de
Aramă, la altitudinea de aproximativ 500 m .
In zona studiată, drumul este în profil mixt, în debleu pe partea stângă şi în rambleu
pe dreapta. Drumul se află în zona adiacentă lacului de acumulare de pe râul Cerna, pe
malul stâng al acestuia.

Fig. 4.18. Localizarea orientativă a drumului

Alunecările s-au declanşat în anul 1995 când rambleul drumului a fost rupt pe toată
lăţimea carosabilului, circulaţia fiind întreruptă. Debleul drumului cu o pantă de 700…800
prezenta numeroase izvoare cu debit permanent.
Pentru redeschiderea provizorie a circulaţiei a fost montat un pod provizoriu metalic
de inventar.
În continuare s-au produs noi alunecări ale deluviului şi datorită precipitaţiilor
bogate, s-au dezvoltat procesele fluvio-torenţiale de modelare a terenului: eroziune şi
transportul materialelor în lungul ravenelor formate.

Fig. 4.19. Procese de eroziune şi tansport de material

189

Pe versantul stâng, pe zonele de debleu, procesul de eroziune şi a deluviului s-a
extins, având loc alunecări pe versant care, au culminat cu cea din ianuarie 2003 când, în
zona centrală, a avut loc o ruptură a deluviului cu o înălţime de (8…10) m care a antrenat pe
o lungime de (60 – 70) m deluviul existent iar drumul a fost blocat în totalitate, rupând zidul
de căptuşire din gabioane pe o lungime de 50 m .
Pe versantul amonte, la 70 ... 80 m de marginea drumului, deluviul împădurit rămas a
format un perete înclinat de 70o ... 80o care prezintă urme de fisuri şi crăpături. Zonele
laterale, adiacente zonei centrale descrise anterior, prezintă pereţi ale deluviului cu înălţimi
de 1 ... 3 m, fisuraţi.
In mai 2003 a avut loc o extindere a zonei alunecării deluviului, la cele două capete
ale alunecării iniţiale, care au antrenat şi capetele zonei cu gabioane de căptuşire neatinse de
alunecarea din ianuarie 2003 .
Fenomenul de alunecare al deluviului s-a extins în toamna anului 2003 şi în tot cursul
anului 2004, până în aprilie-mai 2005, când au avut loc inundaţii datorate ploilor torenţiale.
Aceste deluvii sunt foarte periculoase, deoarece, în anotimpul umed, se pot crea
condiţii de producere bruscă a unor alunecări cu efecte care ar putea fi catastrofale.

Fig. 4.20. Ruperea zidului de gabioane în ianuarie 2003

190

Fig. 4.21. Mai 2003 – extinderea zonei de alunecare a deluviului

Fig. 4.22. Mai 2003 – extinderea zonei de alunecare a deluviului

191

Lucrări proiectate

In anii 2003-2004 s-au proiectat alte soluţii de consolidare:
- ziduri din beton monolit cu elevaţia de 2,50 m înălţime cu o lăţime variabilă funcţie
de roca de bază, turnat în contact direct cu aceasta şi fundate pe roca de bază aflată la
–2,00....-6,00 m de cotele marginii acostamentului carosabilului.
- ranforţi din beton armat cu console la partea superioară, fundaţi pe zidul de beton
monolit .
- ziduri din gabioane intre ranforţi.
- ancore pasive care fixau consolele aflate in contact direct cu versantul, de acesta.
- ziduri de retenţie a deluviului care va cădea dupa execuţia lucrărilor de consolidare,
fundate pe consolele ranforţilor.

Din acest proiect au fost executate ziduri din beton monolit pe o lungime de 84 m şi
doi ranforţi cu consolă

Fig. 4.23. ranforţi din beton armat cu console la partea superioară, fundaţi pe zidul de beton monolit

192

SECTIUNE A-A
Scara 1:100
Zona de retinere a ebulmentului care trebuie
curatata ori da cate ori s-a umplut cu material Zid de retentie a ebulmentului
L > 10.00
Se stabileste pe teren de catre
proiectant la data executiei lucrarii
Umplutura din zidarie
g1.5 de piatra bruta sau 4x0.20
bolovani de rau 4.00 2.00 =0.80
g2

50
Rand 5 G2 g2r

50

50
Rand 4 g2 G2

5 x 1.00=5.00
G2r

50

50
Rand 3 g1 g2 g2r

50

50
Rand 2 G2 G2r

50

50
Rand 1 g2 2% g2r

50

5:1
Teren natural

2.50
(stanca)
C 16/20
0.90
1:3

1.50...2.50
> 4.00

Fig. 4.24. Detalii ziduri din beton monolit

SECTIUNE C-C
Scara 1:100

Zid de retentie a ebulmentului
L > 10.00
Se stabileste pe teren de catre
proiectant la data executiei lucrarii
g1.5 Umplutura din zidarie de piatra bruta
sau bolovani de rau 1.00 2.00 5 X 0.20
g2 1.00
0.50

g1 g2r
0.50

0.50

g1.5 g2r
5 x 1.00=5.00
0.50

0.50

5:1

g1.5 g2r
0.50

0.50

g2 g2r
0.50

0.50

g2 g2r
0.50

Teren natural
2.50

(stanca)
C 16/20
0.90
1:3
1.50...2.50

> 4.00

Fig. 4.25. Ziduri de gabioane între ranforţi

193

In anul 2005 au fost proiectate lucrari de continuare a unor lucrări rămase de executat
din proiectul august 2003 şi de adaptare la situaţia de atunci a lucrarilor de sprijinire cu
ranforţi din beton armat şi gabioane proiectate in august 2003 şi anume:
- executarea în continuare a zidului din beton monolit .

- ziduri din gabioane umplute cu zidărie uscată din piatrăa brută amplasate în zonele
cu ravene pe versant .

- ziduri-ranfort din zidărie de piatră brută care veneau în contact direct cu versantul .

- lucrări din zidarie uscată cu piatră brută în spatele gabioanelor

- lucrări de retenţie a deluviului care va mai aluneca în timp, cu gabioane aşezate pe
umplutura din spatele zidului din beton şi gabioane.
Forma zidăriei a fost adaptată funcţie de configuraţia terenului rezultănd o arhitectură
deosebită.

Fig. 4.26. Ziduri din gabioane umplute cu zidărie uscată

194

Fig. 4.27. Ziduri din gabioane umplute cu zidărie uscată

Fig. 4.28. Executarea zidului din beton monolit

În timpul execuţiei lucraărilor fenomenul de desprindere a rocilor din versat s-a
extins spre capătul dinspre km 90+200 ceea ce a necesitat prelungirea lucrărilor de
consolidare .

195

Fig. 4.29. Desprinderea rocilor din versant

În anul 2008 lucrarea se prezintă foarte bine. Curgerea deluviului pe versant a
continuat într-un ritm lent .

Fig. 4.30. Atenuarea curgerii deluviului pe versant

196

Fig. 4.31. Starea îmbunătăţită a versantului

Perioada elaborării proiectului: 2003 – 2005

197

4.2.7. REABILITARE PRIMARĂ DN 15 TOPLIŢA –POIANA LARGULUI
Km 175+273- km 244+200

Tronson Km 175+273 Km 190+000
Au fost proiectate lucrările de reactivare a drenajului propriu-zis al zidurilor de
sprijin existente şi ale drenurilor de acostament şi drenurilor longitudinale.
Drenurile forate orizontal se vor poziţiona pe teren cu acordul proiectantului, funcţie
de configuraţia terenului la data începerii lucrărilor.

Tronson Km 190+000 Km 195+000
Tronson Km 195+000 Km 200+000
Tronson Km 200+000 - Km 205+000
Au fost proiectate lucrările de reactivare ale drenurilor de acostament şi drenurilor
longitudinale.
Drenul se va evacua in lung la podeţul de la Km 205+130.
Tronson Km 205+000 Km 211+000
Au fost proiectate lucrările de reactivare ale drenurilor de acostament şi drenurilor
longitudinale.

Perioada elaborării proiectului: Febr. 2004

198

4.2.8. PROTECŢIE VERSANŢI DN 7 CĂCIULATA-BREZOI,
JUDEŢUL VÂLCEA km 198+000 - 226+000

Pe drumul national 7, sectorul Caciulata- Brezoi s-au proiectat si sunt in curs de
executie lucrari pentru stabilizarea versantilor din stanga drumului folosind materiale si
tehnologii speciale prezentate in cele ce urmeaza:
• Structura flexibilă de stabilizare a pantelor predispuse la degradare este
realizată din plasă de sârmă ancorata in roca sau sol, cu elemente de îmbinare şi de
bordare. Această structură are scopul de a stabiliza activ (prin tensionare) versanţii
împotriva cedării în plan paralel cu panta a unui strat cu grosimea maximă de 1.50m,
precum şi împotriva cedărilor locale între ancore pe o grosime de maximum 1.50m.
Structura va asigura o pretensionare externă, activă a suprafeţei cu o forţă medie de 5
kN/m2. Structura trebuie să reziste razelor UV şi să aibă o durată de viaţă de cca. 50
ani. In plus, structura trebuie să nu necesite întreţinere după instalare.

• Structura de protecţie tip perdea asigură prevenirea accidentelor produse de
materialul mărunt sau grosier desprins din versant. Este alcătuită dintr-o plasă de
sârma de înaltă rezistenţă cu ochiuri romboidale ce acoperă versantul, fiind ancorată
perimetral în rocă sau sol.
A Sulurile de plasă sunt fixate pe
B A
DETALIUL A

un cablu suport legat de ancore şi Ancora flexibila
din cablu spiralat Cupla

sunt lăsate să atârne liber peste
Cablu spiralat marginal

versantul stâncos. Ancorele de fixare
Ancora flexibila
din cablu spiralat

Spirala pentru prinderea

ale cablurilor sunt plasate, de regulă,
plasei de cablul marginal

C
pe creasta superioară a pantei.
~1.0m

suprapunere ~0.15m
Structura permite căderea
suprapunere ~0.15m

3.5m

după o traiectorie controlată a
3.5m

materialului desprins din versant,
DETALIUL C
DOMENIUL DE APLICARE:
Spirala pentru coaserea plaselor KM. 200+377 - 200+477
Clema de prindere DETALIUL B KM. 206+400 - 206+425
cablu
reducând totodată viteza de cădere; Ancora flexibila din
cablu spiralat
KM. 224+550 - 224+700 dr.

materialul se depune la baza
Cablu spiralat
Clema de prindere cablu

versantului, iar îndepărtarea lui se
suprapunere
face periodic.

Fig.4.32. Detalii plase ancorate - imbinari

DETALIUL B Cablu de margine
la partea superioara
Tija de ancorare Ø25mm ; L=1.5 m

Ancora

Fig.4.33. Detalii plase ancorate – amplasare placi pentru tensionarea sistemului

199

Plasa este alcătuită din sârmă de diametru 3 sau 4mm împletite o singură dată.
Rezultă o structură romboidală tridimensională. Sârma este fabricată din oţel de înaltă
rezistenţă şi este protejată anticoroziv.

• Structura de fixare a stâncilor pe suprafeţe neregulate şi în consolă este realizată
dintr-o plasă specială ce ancorează şi fixează blocurile mari de stânca prevenind
căderea lor. Plasa din sârme spiralate cu o rezistenţă ridicată la tracţiune poate fi
folosită atât pentru protecţii active (cu efort iniţial), cât şi pasive. Structura se aplică
rocilor care sunt pe punctul de a se desprinde sau de a aluneca de pe versant, precum
şi formaţiunilor de roci instabile cu suprafeţe neregulate. Plasa spiralată poate fi
trasată peste muchii vii sau fixată în cavităţi / nişe. In funcţie de tipul rocii, adică de
dimensiunile particulelor ce se desprind, sub plasa de înaltă rezistenţă se poate monta
o plasa secundară cu o reţea mai fină (ochiuri mai mici).

Plasa se fixeaza pe tot conturul, iar atunci când se doreşte o protecţie activă se
fixează şi în câmp cu ancore şi plăci de ancorare.
O altă utilizare a plaselor din sârme spiralate este recomandată în cazul ranforsării
unui sistem mai vechi de protecţie care fie s-a uzat, fie s-a umplut deja cu material desprins
din versant.
Plasa este alcătuita din "toroane" care au câte trei fire Ø4mm în secţiune împletite
pentru a rezulta o reţea romboidală. Firul este extrem de dur, rezistent la abraziune şi
protejat anticoroziv.
Ancorele utilizate sunt alcătuite din sârme răsucite (cabluri) din oţel de înaltă
rezistenţă (rezistenţa la întindere de 1770N/mm2). Flexibilitatea le permite preluarea forţelor
care deviaza cu 300 faţă de axul forajului. Bucla de prindere este prevăzută cu o ţeava din
oţel pentru protecţie anticorozivă. Ancorele permit prinderea laterală a cablului de susţinere
a plasei.
Cablul de susţinere se amplasează paralel cu muchia superioară a versantului. Tăierea
la lungimea necesară se face la faţa locului
Structura cuprinde elemente de prindere: clip pentru cablu, inel de legătura între
cablul de susţinere şi ancore, cablu de bordare (asigură legarea plaselor adiacente între ele
sau de cablul de susţinere).
In anumite situaţii se impune prinderea laterală a plasei de versant; este necesară în
aceste cazuri folosirea cablurilor de susţinere laterală. Un astfel de caz se intalneşte atunci
când trebuie creată o "pâlnie" de captare a fragmentelor de rocă şi de conducere spre zona
de depunere la baza versantului. "Gura pâlniei" este creată prin amplasarea în poziţie
favorabilă a unui stâlp de vârful căruia se fixează cabul de susţinere superior.
Ancorele utilizate pot fi din cabluri (fixarea pe contur) sau bare autoperforante (cu
secţiune plină sau cu gol central). Punerea în tensiune a plasei se realizeaza cu ajutorul
plăcilor de ancoraj rigide. Ancorele pot fi utilizate şi la fixarea locală a blocurilor cu
potenţial ridicat de desprindere/cădere, eliminându-se astfel operaţiunile riscante de
îndepărtare controlată a acestora.
Structura are în compunere cabluri perimetrale (pe toate cele patru laturi); atunci
când se doreţte mularea cât mai aproape de stâncă a plasei se utilizeaza cabluri intermediare,
trecute pe sub plăcile de ancoraj.
Prinderea plaselor adiacente se realizează cu inele de legătura de 3/8".

200

• Structura tip barieră de protecţie împotriva căderilor de pietre protejează
împotriva impactului produs de pietrele în cădere. Pornind de la structura versantului
se poate aprecia mărimea blocurilor cu potenţial de desprindere, înălţimea de cădere
şi traiectoria probabilă. Astfel se poate calcula energia cinetică pe care trebuie să o
preia bariera de protecţie. Structura trebuie să fie foarte rezistentă şi deformabilă. La
impact deplasarea plasei depăşeşte 2m, iar înălţimea se reduce la 85% din înălţimea
de construcţie.

Componentele structurii sunt: plasa, stâlpii de susţinere, cablurile de susţinere a
plasei, cablurile de ancorare a stâlpilor, ancorele flexibile.
Plasa utilizată poate fi cu ochiuri romboidale sau cu ochiuri circulare. Ochiurile
circulare sunt alcătuite dintr-un număr de spire de sârma cu diametrul sârmei de 3mm.
Ambele tipuri de plasă sunt confecţionate din oţel aliat de înaltă rezistenţă (efortul de rupere
1770 N/mm2).
Alegerea tipului de plasă se face în funcţie de energia ce trebuie absorbită.
Stâlpii sunt profile metalice "I" cu rigidizări pe inimă. Capătul inferior este articulat de
placa de bază care se fixează în teren cu maximum 3 ancore rigide (bare cu secţiune plină).
Capătul superior este prelucrat astfel încât să permită atât trecerea cablurilor de susţinere a
plasei cât şi prinderea cablurilor de ancorare.
Cablurile de susţinere a plasei – superior şi inferior – trec prin stâlpi şi asigură
suportul de care se prinde plasa. La capetele barierei aceste cabluri se prind de ancore
flexibile încastrate în teren. In zonele extreme, înainte de trecerile prin stâlpii marginali, se
intercalează "inele de frânare". Aceste piese sunt formate dintr-o spira care se strânge (îşi
micşorează progresiv diametrul) atunci când se trage de capetele ei.
Cablurile de ancorare asigură legătura între vârful stâlpilor şi teren (prin intermediul
ancorelor flexibile). Sunt prevăzute cu "inele de frânare".
Ancorele flexibile sunt alcătuite din cabluri.

Teaca metalica exterioara
Cablu spiralat Teaca metalica interioara
Clema de prindere cablu
Piesa de capat Distantier
A

D

1000 mm
G
B

500 mm
C

F E
A
A

SECTIUNE A-A

Fig.4.34. Detaliu ancoră –cablu spiralat

Pentru protectia impotriva caderilor de stanci s-a proiectat o copertina din beton
armat la km 206+300.
201

Fig.4.35. Copertina – vedere in plan

Fig.4.36. Copertina – sectiune transversala si elevatie

Coordonare: Ing. Mihail Munteanu
Şef proiect: Ing. Cristiana Stanciu
Proiectanţi principali: Ing. Cristiana Stanciu; Ing. Alexandru Ungureanu
Faza de proiectare: SF;PT; DE

202

4.2.9. AUTOSTRADA TRANSILVANIA SECTOR 2 SI 3,
TÂRGU MUREŞ –BORŞ

Protectie taluz
conform cu Caietul de
Sarcini XES-00211-R 2.5% 2.5%

1:1
4.0%
4.0%

H max=7.50 m
1:2
1:2

4% 4%

.
min 2% min 2%

0%...4% 0%...4%
Decapare teren vegetal
Linie teren natural
Geotextil Perna de balast
Sarcini XES-00206-R Umplutura din material coeziv conform Caiet de Sarcini
(Terasamente / Strat de forma) XES-00207-R

Fig. 4.37. Profil transversal tip R1 - protecţie taluz rambleu cu pământ vegetal
înierbat şi pernă de balast

Protectie taluz Protectie taluz
conform cu Caietul de conform cu Caietul de
Sarcini XES-00211-R Sarcini XES-00211-R
2.5% 2.5%
4% 1:10

1
1:
4.0%
4.0%

H max=7.50 m
1:2

min 2%
1:2

4%...10%
Geotextil 4%..10%
.

Decapare teren vegetal 2%..10%
Perna de balast
conform cu Caietul Linie fundatie rambleu Linie teren natural
de Sarcini XES-00206-R
Umplutura din material coeziv
conform Caiet de Sarcini


conform cu Caietul de conform cu Caietul de
Sarcini XES-00211-R Sarcini XES-00211-R
2.5% 2.5%
1:10 4%

1:1
4.0%
4.0%
H max=7.50 m

min 2% 1:2
4%
1:1
4% 1:2
4% 1:1
4%
4% 1:1
Geotextil 4%
4%
1:1
4%
4% 1 :1
Decapare teren vegetal 4%
4% >10%
Perna de balast Linie fundatie rambleu 4%
conform cu Caietul Linie teren natural
de Sarcini XES-00206-R Umplutura din material coeziv
(Terasamente / Strat de forma)
XES-00207-R


203

Protectie taluz conform
cu Caietul de Sarcini XES-00211-R
Se aplica la debleele cu H > 7.50 m

max.7.50 m
Protectie taluz conform Sant din beton turnat
cu Caietul de Sarcini XES-00211-R pe loc C20/25 2%
sau din elemente
din beton prefabricat C25/30

6.00 m
Sant din beton turnat pe loc C20/25
1:2
sau din elemente din C25/30

2.5% 2.5%
1:
1 :1 1

1
1:
1:1
:1
1

4.0%
4.0%
1 :1

Ax proiectat
1:
1

Tub riflat dren sau din elemente din C25/30
Dren longitudinal conform Dren longitudinal conform Tub canalizare
Caiet Sarcini XRS-00501-R Caiet Sarcini XRS-00501-R
Umplutura din material corespunzator conform Caiet de Sarcini

Tub pentru telecomunicatii
Pipe for telecommunications

Fig. 4.40. Profil transversal tip D1 - protecţie taluz debleu cu pământ vegetal
înierbat şi asanare cu drenaj longitudinal

Protectie taluz
Sarcini XES-00211-R Sant din beton turnat
Protectie taluz pe loc C20/25
conform cu Caietul de sau din elemente din
Sarcini XES-00211-R

H= 6.00 m
2.5% 2.5%
1:1

4.0% 4.0%
1:1
beton prefabricat C25/30
5.00

Hmax = 7.50m
min 2%

Sant pereat prefabricat
sau monolit min 2%

Linie teren natural Decapare teren vegetal
Linie fundatie rambleu

Umplutura din material coeziv
XES-00207-R

Fig. 4.41. Profil transversal tip R4 - protecţie taluz rambleu cu pământ vegetal înierbat
Protectie taluz
Protectie taluz
Sarcini XES-00211-R
Sarcini XES-00211-R
H max = 7.50m

H2 = 6.00 m

4%

1:1
1:1

4.0% 4.0%

1 :2

1:2
Hmax=7.50m

min 2%
5.00 1:2

Geotextil Strat de imbunatatire a fundatiei paralel cu linia
Sant pereat prefabricat fundatiei rambleului
sau monolit min 2%

Linie fundatie rambleu Geotextil

Umplutura din material coeziv Decapare teren vegetal
conform Caiet de Sarcini Stratul de imbunatatire a fundatiei, din material granular,
(Terasamente / Strat de forma) conform Caiet de Sarcini (Terasamente/Strat de forma)
XES-00207-R XES-00207-R Cap.2.2.3

Fig. 4.42. Profil transversal tip R5 - protecţie taluz rambleu cu pământ vegetal înierbat şi strat de
îmbunătăţire a fundaţiei pentru rambleele amplasate pe teren moale si umed

204

Protectie taluz
Protectie taluz
Sarcini XES-00211-R

Hmax = 7.50 m
Sarcini XES-00211-R 2.5% 2.5%

1
1:
4.0%
4.0%

1:2
2.00 1:2

2%
2%
2%
Geotextil
Umplutura din material
coeziv Teren suport
Linie teren natural
Umplutura de material
granular Decapare teren necorespunzator

Fig. 4.43. Profil transversal tip R6A - protecţie taluz rambleu cu pamant vegetal înierbat

Sarcini XES 00211 R
Sarcini XES-00211-R 2.5% 2.5%

1:
1

4.0% 4.0%

1:2
1:2 min.1.50
min 2%
min 2%

2% 2%

Ax proiectat

sau monolit sau monolit

Linie teren natural
coeziv Decapare teren necorespunzator
conform XES -00207-R Cap.2.2.1

Fig. 4.44. Profil transversal tip R6B - protecţie taluz rambleu cu pământ vegetal înierbat

În mai 2005 s-au proiectat profilele tip următoarele:

Protectie taluz cu masca drenanta
6.00 m

DETALIU
0.6

2.5% 2.5%
0

1:6 1:
1:6
1:1 1

1: 1

1 :1

4.0%
4.0%

1: 1
Ax proiectat

Dren longitudinal conform
Caiet Sarcini XRS-00501-R
Tub canalizare
DETALIU
Barbacana Φ 200
din tub PVC neperforat
Bordura beton C 20 / 25

VEDERE IN PLAN
1.00 1.00

Protectie berma

Zidarie uscata din piatra bruta

Fig. 4.45. Profil transversal tip D2 - protecţie taluz debleu cu mască drenantă

205

Protectie taluz conform cu Caietul de Sarcini XES-00211-R

6.00 m
sau din elemente din C25/30 Sant din beton turnat pe loc C20/25
2.5% 2.5% 2.5% 2.5%
1:6 1:
1:6
1: 1 1

1
1:
1:1
1:1

4.0%
4.0%

1
1: 1:
1

corespunzator Caiet de Sarcini Dren longitudinal sau din elemente din C25/30
(Terasamente / Strat de forma) Longitidinal cutting drain
XES-00207-R Umplutura din material corespunzator Caiet de Sarcini
Tub canalizare (Terasamente / Strat de forma) XES-00207-R


Fig. 4.46. Profil transversal tip D2A - protecţie parţială taluz debleu cu mască drenantă

PROTECTIE TALUZ DEBLEU CU PAMANT VEGETAL INIERBAT SI ASANARE CU Protectie taluz conform cu Caietul de Sarcini XES-00211-R
DRENURI FORATE ORIZONTAL
PROFIL TRANSVERSAL TIP - D3 Protectie berma


DREN FORAT ORIZONTAL

6.00 m
Casiu pe taluz max. 20.00m

2.5% 2.5%
Cap de dren
1:6 1 :1
1:6
1
1:

Pinten beton C 20 /25
1 :1 1:1
1.00

1 :1
4.0%
4.0%

Umplutura din material corespunzator
:1
1
1:1

Tub riflat dren
Ax proiectat

conform Caiet de Sarcini Umplutura din material corespunzator conform Caiet de Sarcini
Dren longitudinal Tub canalizare

Dren longitudinal (Terasamente / Strat de forma) XES-00207-R
XES-00207-R
Tub canalizare VEDERE IN PLAN

.00m
max. 20
DETALIU Tub PVC perforat DN 90 mm
Protectie taluz invelit in geotextil,
max. 20.00m

Barbacana DN 110 mm din tub PVC neperforat
Casiu pe taluz
10.00m

Casiu pe taluz
Tub PVC perforat DN 90 mm,
invelit in geotextil L=max.20.00 m Casiu pe taluz
Beton C20/25
Pinten beton C 20 /25 Drenuri forate orizontal
SECTIUNE " 2-2"

sau din elemente din beton prefabricat C25/30
Sant din beton turnat pe loc C20 /25
sau din elemente din beton prefabricat C25 /30
Pinten beton C 20 /25

Fig. 4.47. Profil transversal tip D3 - protecţie taluz debleu cu pământ vegetal
înierbat şi asanare cu drenuri forate orizontal

206

Cap 4 divizia studii teren consolidari

Cap 4 divizia studii teren consolidari

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Cap 4 divizia studii teren consolidari