1. Au furat milioane, ba chiar miliarde de dolari profitând de naivitatea, dar şi de
lăcomia oamenilor. Unii au fost prinşi după câteva luni, alţii după 30 de ani. Fie că
se ocupă de inginerii financiare, de jocuri piramidale sau de falsificare de cecuri, cei
mai mari escroci din lume au ceva în comun: ştiu cum să le vorbească oamenilor şi
cum să le câştige încrederea. VerticalNews vă prezintă astăzi lista celor mai faimoşi
escroci din istorie.
1. Charles Ponzi (1882-1949) a fost unul
dintre marii escroci financiari din istoria Statelor Unite. Numele său, „Ponzi”, a ajuns
ulterior să desemneze jocurile piramidale care le promit oamenilor sume fabuloase, dar
care de fapt îi plătesc pe primii investitori din banii următorilor deponenţi.
Ponzi şi-a început ingineria în 1920. Mai cumpătat în minciunni decât escrocii români

2. care garantau înmulţirea sumei de opt ori (vezi Ioan Stoica, „părintele” Caritas), Ponzi le
promitea clienţilor săi un profit de 50% în primele 45 de zile sau de 100% după 90 de
zile. În câteva luni el a reuşit să strângă 174 de milioane de dolari (în banii actuali) de la
oamenii care au decis să investească în afacerea sa.
Concret, Ponzi spunea că profiturile imense vin din tranzacţionarea cupoanelor poştale
din străinătate (un fel de vouchere care îi permiteau celui care primea o scrisoare să
răspundă la ea fără să achite taxe poştale). Escrocul mai spunea că el cumpără astfel de
cupoane din alte ţări, unde au valoare mai mică, şi le aduce în SUA unde le putea
schimba pe timbre, timbre pe care apoi le vindea cu profit.
La prăbuşireaa schemei, investitorii săi au pierdut în jur de 20 de milioane de dolari (225
de milioane în bani actuali). Ponzi a făcut vreo 12 ani de închisoare, după care a fost
deportat în Italia. Cu scurt timp înainte de a muri la Rio de Janeiro a acordat un ultim
interviu în care declara cinic: “Le-am oferit americanilor cel mai mare spectacol de la
debarcarea pelerinilor încoace”.
2. Cea mai bună dovadă că oamenii dau la o parte raţiunea când vine vorba de câştiguri
este schema pusă la cale de brokerul Bernie Madoff, arestat recent. Din nou, o schemă
Ponzi. A câta oare din istorie? Totuşi, escrocheria lui Madoff a fost frumos împachetată
ca o afacere curată, aşa că era mult mai greu pentru păcăliţi să-şi dea seama ce se
întâmplă.
Prin intermediul firmei sale de brokeri, investiţii şi consiliere
financiară – Bernard L. Madoff Investment Securities – escrocul a înşelat în jur de trei
milioane de oameni timp de 30 de ani. El primea capitaluri pe care trebuia să le
administreze şi să le investească. De fapt, el depunea banii într-un cont bancar fără a
investi absolut nimic. Pentru rambursarea banilor vechilor deponenţi folosea sumele
depuse de noii investitori.
Dădea impresia unei performanţe excepţionale, pe baza căreia atrăgea din ce în ce mai
mulţi investitori, dar cu fiecare an care trecea el delapida capitalul încredinţat.
Escrocheria a ieşit la iveală odată cu izbucnirea crizei: mai mulţi deponenţi au vrut să-şi
recupereze banii, toţi odată, iar Madoff nu a putut returna fondurile.
Schema lui Bernie Madoff s-a prăbuţit în 2008 şi i-a costat pe investitori aproximativ 65
de miliarde de dolari. Închis în acelaşi an, bătrânul Madoff ajuns acum la 73 de ani îşi
ispăşeşte pedeapsa la Butner Federal Correction Complex, o închisoare de securitate
medie din estul Carolinei de Nord. Nu va ieşi prea curând deoarece a fost condamnat la
150 de ani de închisoare. Dar poate că cea mai aspră pedeapsă pentru Madoff a fost
sinuciderea unuia dintre fiii săi, care nu şi-a mai revenit odată ce tatăl lui a ajuns la
închisoare.
3. Kenneth Lay, fondatorul gigantului energetic Enron, şi-a fraudat cu un miliard de
dolari propria companie, ceea ce a dus la falimentul acesteia în 2001. Conducătorii
companiei umflau bilanţurile financiare în timp ce deturnau banii investitorilor.

3. Colosul energetic Enron a luat nastere în 1985 prin unirea a doua benzinării. De-a lungul
a 15 ani, Kenneth Lay a facut din micuţa companie din Houston a şaptea companie ca
mărime din SUA, cu o valuare de piaţă de peste 100 de miliarde de dolari. În 2001,
compania a intrat în faliment după descoperirea unor nereguli în delaraţiile financiare,
lăsând pe drumuri 4.000 de muncitori. De asemenea, falimentul a ruinat mii de acţionari
şi angajaţi care investiseră în acţiunile grupului. Compania ajunsese să aibă datorii de 31
de miliarde de dolari.
Lay a murit în urma unui atac de cord în 2006, pe când aştepta verdictul în procesul în
care era acuzat de fraudă, declaraţii contabile false şi alte infracţiuni. Risca o sentinţă de
până la 165 de ani de închisoare.
4. La începutul anului 2008, Jerôme Kerviel a zgâlţâit bine banca Societe Generale din
Franţa. Angajat ca broker la banca franceză, el şi-a falsificat tranzacţiile pentru a ascunde
o fraudă de cinci miliarde de euro, bani pe care îi folosise în investiţii riscante. Jerome
Kerviel a fost condamnat în 2009 la cinci ani de închisoare, dintre care doi ani cu
suspendare, şi la plata a 4,9 miliarde de euro, sumă pe care banca a pierdut-o în urma
speculaţiilor fostului broker.
Povestea escrocului inteligent
5. Frank Abagnale (născut în 1948) este nu doar unul dintre cei mai mari escroci ai
tuturor timpurilor, ci şi un om incredibil de versatil şi de ingenios. În anii ’60, tânărul
Abagnale a falsificat cecuri cu ajutorul cărora a sustras din bănci aproximativ cinci
milioane de dolari. Însă nu era talentat doar la escrocherii financiare, ci şi la actorie,
reuşind să joace roluri dintre cele mai diverse. Şi nu pe micul ecran, ci în viaţa reală. Fără
nicio pregătire de specialitate, Frank s-a angajat ca pediatru la un spital din statul
Georgia, unde a lucrat timp de 11 luni fără ca cineva să îşi dea seama că nu era medic.
Apoi, recurgând la o diplomă falsă de absolvent al Universităţii Harvard, a primit un post
chiar la oficiul procurorului general al statului Lousiana.
Prins într-un final, Abagnale a făcut patru ani de puşcărie. Însă guvernul american şi-a dat
seama că un om cu asemenea talente trebuie folosit pentru prinderea altor infractori. Aşa
că acum este consilier pe probleme de fraudă financiară. Povestea de viaţă a lui Frank a
devenit subiectul filmului „Catch me if you can”, rolul fostului escroc fiind interpretat de
Leonardo DiCaprio.
6. Victor Lustig (1890-1947) a intrat în istorie drept omul care a reuşit să vândă Turnul
Eiffel. Şi nu o dată, ci de două ori. În 1925, cehul se afla la Paris şi a citit într-un ziar că
turnul s-a cam deteriorat şi că are nevoie de reparaţii. Lustig şi-a confecţionat imediat un
document care îl prezenta drept adjunctul ministrului francez pentru Poştă şi Telegraf,
împuternicit să vândă Turnul Eiffel. A organizat o licitaţie la un hotel scump unde au
venit mai mulţi oameni de afaceri. În cadrul licitaţiei a vândut dreptul de utilizare pentru
turn unuia dintre cei prezenţi, după care a fugit la Viena cu o valiză plină cu bani.
Când şi-a dat seama că a fost păcălit, de ruşine, păgubitul nu a spus nimic autorităţilor
astfel încât afacerea a rămas ascunsă. Asta i-a permis lui Lustig să se întoarcă la Paris şi
să mai vândă o dată Turnul Eiffel, după aceeaşi schemă. A reuşit să scape de închisoare şi
de această dată, chiar dacă a doua victimă l-a pârât la poliţie. Lustig nu s-a cuminţit şi-a
continuat ecrocheriile care, până la urmă, i-au adus o pedeapsă de 20 de ani la Alcatraz.

4. 7. Peste ocean, în America, escrocherii similare făcea George C. Parker (1870-1936). El
a vândut proprietăţi celebre din New York, precum Statuia Libertăţii, Muzeul
Metropolitan de Artă sau Podul Brooklyn. Toate acestea au fost vândute de cel puțin trei
ori până când Parker a fost arestat şi închis pe viaţă.
8. Gregor MacGregor (1786-1845). În secolul al XIX-lea, escrocul a convins foarte
mulţi britanici că este prinţ dintr-o ţară numită „Poyais”, aflată pe coasta Hondurasului.
Statul inventat de MacGregor avea, potrivit spuselor acestuia, 15.000 de kilometri pătraţi
de pământ fertil, bogat totodată în metale preţioase. S-a apucat să vândă pământ şi
drepturi de exploatare pentru Poyais, iar investitori creduli s-au găsit cu duiumul.
MacGregor a strâns o sumă foarte mare de bani la acea dată: 200.000 de lire sterline.
Când treburile au început să scârţâie pe pământ britanic, s-a mutat în Franţa, unde schema
a continuat la fel de bine. Deşi a fost judecat într-un proces, MacGregor a reuşit să scape
fără să facă închisoare.
Cel mai mare escroc talentat
9. În lumea artei, poate că cel mai mare escroc al tuturor timpurilor este Shaun
Greenhalgh, un britanic în vârstă de 50 de ani. Timp de 17 ani, între 1989 şi 2006,
bărbatul a realizat un număr impresionant de falsuri după artişti celebri
precum Constantin Brâncuşi, Paul Gaugain, Man Ray, dar şi statui sau alte lucrări pe
care le vindea drept antichităţi. Lucrând împreună cu mai mulţi membri ai familiei sale,
Greenhalgh a reuşit să vândă falsurile unor muzee, galerii şi cumpărători privaţi şi a
strâns aproape un milion de lire sterline. Prins în 2007, bărbatul a fost condamnat la patru
ani şi opt luni de închisoare.
10. Joseph Weil (1875 – 1976). Fin cunoscător al naturii umane, escrocul american a
furat de-a lungul „carierei” sale peste opt milioane de dolari. La primul său loc de muncă,
unde era angajat pentru a colecta taxe, a observat cum colegii săi păstrau o parte din bani
pentru ei. Simţind că e rost de bani, Weil le-a făcut generoasa oferă de a nu-i reclama
dacă îi dădeau un procent din bani. Alte afaceri de-ale sale s-au ocupat de curse
aranajte, prostituate sau false investiţii (îi păcălea pe oameni că este un om de afaceri
important în căutare de investitori).
Închis timp de doi ani între 1940 şi 1942, Weil a murit în 1976 la vârsta de 100 de ani. Nu
înainte de a-şi scrie memoriile, în care povesteşte plin de umor: „Dorinţa de a lua ceva pe
nimic a fost foarte costisitoare pentru mulţi dintre oamenii care au avut de-a face cu mine
sau cu alţi escroci. Dar am descoperit că aşa merg lucrurile. După estimările mele, omul
obişnuit este 99% animal şi 1% uman. Partea de animal declanşează foarte puţine
probleme. Dar acel 1% uman duce la toate calamităţile. Când oamenii vor învăţa – deşi
mă îndoiesc – că nu pot câştiga ceva din nimic, infracţionalitatea se va diminua şi vom
trăi cu toţii într-o mare armonie”.
Să nu faceţi aşa ceva acasă!