1. um sa ne punem fricile pe modul silentios
Mintea umană este un depozitar neobosit de anxietă i mo teniteț ș
genetic sau copiate în mod con tiincios de la figuri autoritare dinș
mediul său. Ridicat pe un piedestal, obiectul fricii apare ca un zmeu cu şapte
capete care devine tot mai ameninţător, pe măsură ce este alimentat cu
puterea atenţiei.
De fiecare dată când î i iei avânt să înfrun i umbrele care eclipsează reuşita,ț ț
această întruchipare fabuloasă a forţelor răului îţi temperează elanul. În loc să
te laşi doborât într-o înfruntare de puteri inegale, poţi încerca să descoperi ce
se află la baza furiei aparent impenetrabile a monstrului şi să devii coach-ul lui.
Astfel, vei afla că există şi o altă perspectivă asupra punctului culminant dintr-
un basm de succes, poate mai puţin palpitantă, dar cu siguranţă mai eficientă.
Bătălia cu fricile vânătoare de slăbiciuni umane este epuizantă şi necesită
rezerve de energie uneori infinite. Dar îmblânzirea lor înseamnă dobândirea
unor aliaţi în lupta pentru izgonirea umbrelor. Sau cel puţin acesta este scopul
îndrăzneţ pe care po i cu încredere să-l atingi, dacă te laşi purtat de putereaț
intenţiei tale. De ce? Pentru că nicio frică din lista de mai jos (sau din orice altă
listă) nu e la fel de mare ca dorinţa de a reuşi!
1. Frica de eşec
Nu vă temeţi de perfecţiune, n-o s-o atingeţi niciodată. ~ Salvador Dali
i dacă nu există e ec, ci acest concept e doar o reprezentare interioară aȘ ș
răspunsurilor venite din exterior? Atunci de ce să n-o înlocuie ti cu altăș
interpretare? Nu po i e ua, po i doar să produci rezultate. De aici încoloț ș ț
depinde de tine ce alegi să faci cu rezultatele pe care le produci. E mai
bine să te arunci cu capul înainte i să experimentezi, decât să stai pe margineș
i să asi ti la derularea filmului monoton al vie ii tale, imobilizat de fobiaș ș ț
evaluării sociale sau a eşecului.

2. O mare parte dintre oamenii de succes l-au ob inut din încăpă ânare oarbă iț ț ș
dorin ă nestăvilită de a reu i. i au reu it tocmai pentru că nu i-au îmaginatț ș Ș ș ș
via a fără realizarea acelui obiectiv. Pentru ei, nu exista alternativă, iarț
nereu itele erau lec ii învă ate i strategii debifate de pe lista încercărilor. Oș ț ț ș
lecţie valoroasă se ascunde în spatele replicii lui Thomas Edison dată unui
reporter care l-a întrebat cum s-a sim it când a e uat de 25.000 de ori înț ș
încercarea de a inventa o baterie alcalină: „Dar nu am e uat. Astăzi cunoscș
25.000 de metode de a nu face o baterie”.
2. Frica de dezaprobarea celorlalţi
Atunci când îţi hrăneşti monstrul cu tot felul de scenarii – că ceilalţi te vor
considera ridicol, că nu vei reuşi să obţii susţinerea oamenilor, că aclamarea
mulţimii şi ridicarea în slăvi a rezultatelor tale este un drog indispensabil –
există riscul de a aluneca în prăpastia obsesiei.
Zece persoane vor avea zece păreri diferite despre rezultatul pe care l-
ai produs. Niciuna nu te defineşte pe tine sau valoarea ta intrinsecă, ci
reflectă interpretările oamenilor bazate pe sistemul lor de credinţe şi
experienţe.
Poate este momentul să ie i din propria minte şi chiar să ceri alte păreri. Esteș
opinia altcuiva o reproducere identică a anticipării catastrofale din mintea ta?
Reasigurarea oamenilor că ai potenţialul şi abilităţile necesare pentru a-ţi pune
proiectul pe roate te va scoate brusc din teroarea paralizantă, care îţi va părea
apoi de-a dreptul absurdă.
3. Frica de nesiguranţă
Oamenii nu sunt nicicând mai nesiguri ca atunci când devin obseda i deț
temerile lor, sacrificându- i visurileș ~ Norman Cousins
Comoditatea prezentului este cea mai prudentă variantă oferită de ego. Dacă
în ciuda promisiunii confortului din prezent, vocea interioară nu vrea sub nicio
formă să devină silen ioasă, î i asumi riscul nesiguranţei. Cicero spunea căț ț
îngrijorarea este total inutilă. Nu are niciun sens să te stresezi pentru lucruri pe
care nu le po i controla, tocmai pentru că rezultatul nu depinde de tine. Dacă,ț
în schimb, te îngrijorezi pentru lucruri aflate sub controlul tău, atunci po iț
foarte bine să te relaxezi, pentru că ai deja totul sub control. Îngrijorarea î iț
risipe te energia pe care ai vrea s-o canalizezi spre atingerea altorș
obiective, îţi fură buna-dispoziţie şi te ţine ocupat nefăcând nimic.
Care e cel mai grav lucru care i se poate întâmpla dacă te abandoneziț
în fa a necunoscutului i î i iei angajamentul de a accepta cu deta areț ș ț ș
deznodământul acestui moment? i câte pierzi acum, în vârtejulȘ
grijilor? A adar, ce ai putea trăi chiar în acest moment, în loculș
nelini tii i nerăbdării?ș ș
4. Frica de schimbare

3. Poate ţi-ai transformat frica într-un cult al inacţiunii şi neputinţei, care te
convinge din start că nu poţi schimba nimic. Aceste limite impuse de
subconştient îţi determină acţiunile şi devin astfel o profeţie împlinită.
Fiecare experienţă semnificativă care contribuie la transformarea vieţii
necesită schimbare. Dacă tii exact cum să- i atingi scopul, poate că nu i-aiș ț ț
setat un scop suficient de înalt. Crezi că toţi cei care au renunţat la
autoargumentarea incapacităţii în favoarea perseverenţei în schimbare au ştiut
cum o să reuşească? Află poveştile lui Steve Jobs sau a lui Michael Jordan şi
lasă-te inspirat de ele.
5. Frica de propriile gânduri
Una dintre cele mai mari provocări este liniştirea minţii. Dar te-ai gândit
vreodată că teama poate fi un semnal al creierului că exact obiectul fricii e cel
pe care îl doreşti cel mai mult? Nu ne intimidează lucrurile şi oamenii cărora nu
le acordăm importanţă. Dimpotrivă, atunci când tânjim către ceva, chiar şi
inconştient, creierul nostru ne trimite un semnal materializat în senzaţia de
frică. Visarea cu ochii deschişi la cele mai grandioase lucruri care ne stârnesc
instantaneu un climax emoţional este atunci blocată de convingerile limitative,
de primejdia ieşirii din zona de confort.
E nevoie sa mergi în direcţia în care te conduce frica. Cum altfel vei
asista la împlinirea celor mai arzătoare dorinţe ale tale? Drumul nu este mai
anevoios decât resemnarea în patima amară a nemulţumirii tale. Epifania
finală este dovada că obstacolele pot fi comori deghizate, iar limitele
propriului orizont le proiectezi singur.
6. Frica de a încerca
Diferenţa dintre imaginea terifiantă a obiectului fricii şi depăşirea ei
este un singur pas: încercarea. Dacă îţi transpui cea mai înaltă motivaţie în
acţiune sau când pur şi simplu te arunci în groapa cu lei, reducându-ţi forţat
panica la tăcere, afli ori că leii nu erau la fel de înspăimântători ca în coşmarul
tău, ori că jos te aştepta, de fapt, un câmp de flori. În momentul acela realizezi
că temerile nu sunt reale, ci sunt plăsmuiri ale minţii tale. Frica îşi croieşte
pânza care îţi acaparează toate simţurile, doar atâta timp cât îi permiţi. Ea
poate să se risipească într-o fracţiune de secundă, printr-un singur
cuvânt: acţiune.
Acţiunea îţi va transfera încrederea de la comoditatea lipsei de control la
convingerea că eşti arhitectul expresiei „totul e posibil”. Dacă reuşeşti să-ţi
atenuezi reacţiile de anxietate doar o singură dată, tot procesul va fi un joc de
domino: e suficient să dărâmi o frică, pentru a prinde curajul să le
înfrunţi şi pe celelalte. Şi asta pentru că i-ai demonstrat creierului tău că
deciziile, determinarea şi acţiunile îţi construiesc realitatea, şi nu limitările care
te împiedică să fii fericit.

4. Acestea sunt câteva dintre fricile care îi împiedică pe majoritatea oamenilor să
fie sinceri cu privire la cine sunt ei cu adevărat, în relaţia cu ei înşişi şi, implicit,
cu ceilalţi. Eu m-am hotărât că mai mare decât frica e dorinţa de a-mi urma
chemarea. Catalizatorul pentru explorarea vieţii dincolo de frică vine la pachet
cu două concepte: dorin a i asumarea tenebrelor din spatele confortuluiț ș
prezent.
Următoarea comparaţie prin vizualizare e o metodă rapidă i sigură prin careș
să decizi eliberarea de frică:
A. Tânje ti să- i atingi obiectivul suficient de mult încât să- i asumiș ț ț
riscul incomodului necunoscut? Atunci înfruntă acele tenebre care, nu
uita, sunt doar născociri ale min ii. De cealaltă parte a iluzoriuluiț
co mar se află via a pe care i-o dore ti.ș ț ț ș
B. Îţi trăieşti restul zilelor exact in situa ia in care e ti acum, cuț ș
sporadice jonglări care te vor trage ca un magnet către acela iș
rezultat. E ti mul umit cu acest scenariu?ș ț
Închide ochii i vizualizează, pe rând, aceste două filme ale vieţii tale. Observăș
imaginile vizuale de pe scenă, sunetele, senza iile corpului tău i emo iile peț ș ț
care le trăie ti. În congruen a dintre ele se află răspunsul tău revelator.ș ț
Doar atunci când intri in confruntare directă cu fricile închipuite sub formă de
personaje malefice din basme, po i ajunge să cuno ti cu adevărat ce înseamnăț ș
să ai puterea în propriile mâini i, în acela i timp, să fii liber.ș ș