SlideShare a Scribd company logo
1 of 11
Ion
de Liviu Rebreanu
Clasa a X-a
Ion – Un destin tragic
• „Ion e narațiunea unui caz de biruire a
omului de către fatum” (N. Steinhardt)
Conceptul de tragic
O categorie estetică care a fost definită prin raportare la ideea
de:
• 1) destin
• 2) vinovăție – asumată sau involuntară
• 3) conflict
Tragicul se exprimă printr-o structură închisă (începutul
anticipează deznodământul)
Ion este tragic:
• Personaj puternic în luptă cu o forță care îl
depășește: destinul, pământul (scena ”Zvârcolirea”)
• Are o dublă viata tragică:
 HAMARTIA: tatăl său (Alexandru Glanetașul) se căsătorise cu Zenobia, a
cărei zestre o risipise, aducând familia în pragul saraciei
 Hybrisul: se răzvrătește împotriva sărăciei și o seduce pe Ana, apoi se
revoltă împotriva nefericirii lui în plan sufletesc, secuând-o și pe Florica
• Tragicul funcționează pe axa iubire-moarte
• Tragedia destinului său rezultă din opoziția între
aspirațiile lui materialiste și glasuș stins al iubirii pure,
necondiționate
• Ion își împarte tragica lui vinovăție cu învățătorul
Herdelea și cu tânărul Titu, care îl înosoțesc cu
îndemnurile lor pătimașe, alimentate de dușmănia
pentru preotul Belciug
• Concluzia:
Îndrăzneala de a schimba propriul destin naște
vinovăție, iar cine îndeamnă pe o asemenea cale
cade într-un pacat la fel de mare cu faptașul
CONCEPTE
• Categoria estetică a tragicului a fost definită filozofic,
aducându-se în centrul analizei ideea de destin, de vinovăție,
sau de conflict extrem, fără alternativă, între forțe mărețe sau
caractere grandioase, al cărui deznodământ este înfrângerea/
moartea eroului
• Tragicul se exprimă printr-o structură închisă: eroul tragic se
află în luptă cu forțe de neînvins, ceea ce duce la un destin
dinainte stabilit. Măreția eroului se păstrează nealterată chiar
prin înfrângere. Idealul moral pe care îl întruchipează capătă
dimensiune de simbol.
• Aristotel identifica mai multe tipuri de greseli:
• Hamartia – eroare involuntară, lipsită de rea
intenție
• Ate (zeița răzbunării) – este o eroare săvârșită
în urma unei rătăciri a spiritului, trecătoare
• Hybrisul – exprimă lipsa de măsură, dorința
omului de a deveni egalul zeilor sau de a se
ridica contra lor.
Ion

Ion

  • 2. Ion – Un destin tragic • „Ion e narațiunea unui caz de biruire a omului de către fatum” (N. Steinhardt)
  • 3. Conceptul de tragic O categorie estetică care a fost definită prin raportare la ideea de: • 1) destin • 2) vinovăție – asumată sau involuntară • 3) conflict Tragicul se exprimă printr-o structură închisă (începutul anticipează deznodământul)
  • 4. Ion este tragic: • Personaj puternic în luptă cu o forță care îl depășește: destinul, pământul (scena ”Zvârcolirea”) • Are o dublă viata tragică:  HAMARTIA: tatăl său (Alexandru Glanetașul) se căsătorise cu Zenobia, a cărei zestre o risipise, aducând familia în pragul saraciei  Hybrisul: se răzvrătește împotriva sărăciei și o seduce pe Ana, apoi se revoltă împotriva nefericirii lui în plan sufletesc, secuând-o și pe Florica
  • 5. • Tragicul funcționează pe axa iubire-moarte • Tragedia destinului său rezultă din opoziția între aspirațiile lui materialiste și glasuș stins al iubirii pure, necondiționate • Ion își împarte tragica lui vinovăție cu învățătorul Herdelea și cu tânărul Titu, care îl înosoțesc cu îndemnurile lor pătimașe, alimentate de dușmănia pentru preotul Belciug
  • 6.
  • 7. • Concluzia: Îndrăzneala de a schimba propriul destin naște vinovăție, iar cine îndeamnă pe o asemenea cale cade într-un pacat la fel de mare cu faptașul
  • 8. CONCEPTE • Categoria estetică a tragicului a fost definită filozofic, aducându-se în centrul analizei ideea de destin, de vinovăție, sau de conflict extrem, fără alternativă, între forțe mărețe sau caractere grandioase, al cărui deznodământ este înfrângerea/ moartea eroului • Tragicul se exprimă printr-o structură închisă: eroul tragic se află în luptă cu forțe de neînvins, ceea ce duce la un destin dinainte stabilit. Măreția eroului se păstrează nealterată chiar prin înfrângere. Idealul moral pe care îl întruchipează capătă dimensiune de simbol.
  • 9.
  • 10. • Aristotel identifica mai multe tipuri de greseli: • Hamartia – eroare involuntară, lipsită de rea intenție • Ate (zeița răzbunării) – este o eroare săvârșită în urma unei rătăciri a spiritului, trecătoare • Hybrisul – exprimă lipsa de măsură, dorința omului de a deveni egalul zeilor sau de a se ridica contra lor.