2. Cuprins
• Definiţia stărilor de agregare
• Cele 3 stări de agregare
• Proprietăţile generale ale stărilor de agregare
• Proprietăţile solidelor
• Proprietăţile lichidelor
• Proprietăţile gazoaselor
• Topirea şi solidificarea
• Vaporizarea şi condensarea(lichefierea)
• Sublimarea şi desublimarea
3. Definiţie
În fizică i chimie se nume teș ș stare de agregare o formă
a materiei caracterizată prin anumite proprietă i fizice calitative,ț
care se traduc printr-o anumită comportare la scară
macroscopică.
O stare de agregare este o formă de organizare a
materiei caracterizată prin uniformitate în consistenţă şi
rezistenţă, proprietăţi care o diferenţiază de celelalte stări în care
substanţa respectivă se poate găsi.
4. Conform tradi iei sunt cunoscute patru stări de agregare,ț
descrise prin proprietă ile de „volum” i „formă”:ț ș
• în stare solidă materia are volum i formă fixe;ș
• în stare lichidă are volum fix, dar se adaptează la forma vasului în
care este inută;ț
• în stare gazoasă materia ocupă întregul volum disponibil, luând
forma corespunzătoare;
• în stare de plasmă, materia nu are nici formă, nici volum propriu,
i este ionizată, răspunde la for e electromagnetice i emiteș ț ș
radia ii electromagneticeț .
Această clasificare este însă incompletă i aproximativă: existăș
stări de agregare cu proprietă i noi sau intermediare, cum sunt stărileț
de cvasicristal, coloid, condensat Bose-Einstein i cristal lichid.ș
4
5. Proprietăţile generale ale stărilor de
agregare
Starea de agregare a substantelor depinde in mod direct de Energie Cinetica
si Energia potentiala a moleculelor. Proprietatile corpurilor in functie de starea de
agregare in care se afla :
•Solide
Volum- Propriu
Formă- Proprie
Curgere- Nu curg
•Lichide
Volum - Nu au volum propriu(sunt expanibile) ;
Forma - Nu au formă(iau forma incintei în care se află) ;
Curgere - Curg(sunt fluide) .
•Gaze
Volum - Nu au volum propriu ;
Forma - Nu au formă;
Curgere – Curg
6. Proprietăţile solidelor
Solidele au o structură cristalină formată printr-un
aranjament ordonat spaţial al atomilor şi moleculelor, o
repetare periodică pe cele trei axe de coordonate a unei celule
elementare.
Solidele nu pot fi comprimate într-un spaţiu mic, deoarece
atomii lor sunt deja foarte apropiaţi unii de alţii.
Solidele îşi păstrează forma fiindcă între atomii lor existe
forţe de atracţie foarte puternice.
7. Proprietăţile lichidelor
Lichidele sunt corpuri aflate intr-o stare de agregare intermediara intre starea
solida si gazoasa.Moleculele unui lichid sunt mobile si isi pot schimba locurile intre
ele, de aceea lichidele curg si isi pot schimba forma.Lichidele nu pot fi comprimate
intr-un spatiu mic fiindca moleculele lor sunt aproape unele de altele.Moleculele unui
lichid sunt aproape una de alta insa fortele de atractie dintre ele nu sunt atat de
puternice ca acelea din solide.
La incalzirea unui lichid, energia cinetica creste,iar atunci cand energia
cinetica este aproximativ egala cu energie potentiala ,corpul trece in stare
lichida,unde unele lichide isi pot schimba pozitia ed echilibru
8. Proprietăţile gazoaselor
Datorita distantelor mari dintre molecule gazele
pot fi usor comprimate in spatii mai reduse
In gaze,molecule sunt intotdeauna foarte mobile
deplasandu-se repede in toate directiile.Fortele care tin
moleculele laolalta sun foarte slabe de aceea gazele pot
curge.
9. Topirea şi solidificarea
Trecerea unei substanţe din stare solidă în lichidă se numeşte Topire.
Solidificarea, este fenomenul invers topirii şi constă în trecerea unei
substanţe din stare lichidă în solidă.Topirea are loc ca o absorbţie de
caldură, iar solidificarea are loc ca o cedare de caldură.
Legile topirii şi solidificării :
1.Temperatura de topire rămâne constantă, dacă presiunea rămâne
constantă .La fel şi pentru solidificare.
2.Temperatura de topire coincide cu cea de solidificare.
3.În timpul topiri(solidificării) volumul substanţei se modifică astfel,
majoritatea substanţelor îşi măresc volumul la topire şi îl micşorează la
solidificare.
10. Vaporizarea şi condensarea
(lichefierea)
Trecerea unei substanţe, din stare lichidă în stare de vapori (gazoasă)
se numeşte Vaporizare.
Trecerea unei substanţe din stare de vapori în stare lichidă se numeşte
Condensare sau Lichefiere.
Factori ce influenţează evaporarea :
Temperatura
Suprafaţa de întindere, cu cât este mai mare, evaporarea are loc mai repede
Agitaţia aerului din jurul corpului sau a substanţei (vântul) grabeşte
evaporarea.
Natura substanţei, substanţe ca : acetonul, eterul , benzina, etc, se evaporă
foarte repede şi se numesc volatile
Evaporarea se produce cu absorbţie de caldură ,iar condensarea cu cedare
de caldură
11.
12. Sublimarea si desublimarea
Substanţe ca : naftalina, canforul, acidul
benzotic, etc, au propietatea de a trece din stare
solidă direct în stare de vapori. Spunem că ele
Sublimează.
Fenomenul invers de transformare din stare
de vapori direct în stare solidă se numeşte
Desublimare.
