Your SlideShare is downloading. ×
Mobilizare civica prin mass-media - campania Salvati Padurile Virgine
Mobilizare civica prin mass-media - campania Salvati Padurile Virgine
Mobilizare civica prin mass-media - campania Salvati Padurile Virgine
Mobilizare civica prin mass-media - campania Salvati Padurile Virgine
Mobilizare civica prin mass-media - campania Salvati Padurile Virgine
Mobilizare civica prin mass-media - campania Salvati Padurile Virgine
Mobilizare civica prin mass-media - campania Salvati Padurile Virgine
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Mobilizare civica prin mass-media - campania Salvati Padurile Virgine

221

Published on

Într-o societate cunoscută ca mobilizându-se greu pentru cauze sociale, cu atât mai …

Într-o societate cunoscută ca mobilizându-se greu pentru cauze sociale, cu atât mai
puțin pentru cele ecologice, campania WWF a reușit ca în 33 de zile să determine 100.000 de oameni din toată România să semneze o petiție electronică. Salvați Pădurile Virgine a devenit un model
de campanie de comunicare eficientă și rapidă care a obținut scoaterea în afara legii a unor acțiuni dăunătoare naturii. În plus, pădurile virgine, un subiect puțin cunoscut înainte de octombrie 2011 a devenit o problemă de interes public.

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
221
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
0
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. www.roxanamazilu.ro Mobilizare civică prin mass-media – campania Salvați Pădurile VirgineUn articol de Roxana MaziluÎn toamna anului 2011 organizația World Wide Fund for Nature (WWF) România și televiziuneaAntena 3 au lansat o campanie intitulată Salvați Pădurile Virgine. Scopul acesteia eraconștientizarea și mobilizarea cetățenilor pentru a semna o Petiție pentru salvarea pădurilorvirgine care să determine Ministerul Mediului și Pădurilor să interzică tăierile de arbori în acestearii naturale. Într-o societate cunoscută ca mobilizându-se greu pentru cauze sociale, cu atât maipuțin pentru cele ecologice, campania a reușit ca în 33 de zile să determine 100.000 de oamenidin toată România să semneze o petiție electronică. Salvați Pădurile Virgine a devenit un modelde campanie de comunicare eficientă și rapidă care a obținut scoaterea în afara legii a unoracțiuni dăunătoare naturii. În plus, pădurile virgine, un subiect puțin cunoscut înainte deoctombrie 2011 a devenit o problemă de interes public. Sursa foto: http://padurivirgine.ro/download/Înainte de lansarea campaniei, WWF România împreună cu Departamentul de Silvicultură alAcademiei Române au făcut o analiză a situației fondului forestier pentru a identifica punctelevulnerabile. A rezultat că România este unul dintre puținele state europene care mai are peteritoriul său păduri virgine. Mai exact, 250.000 din cele 350.000 de hectare de păduri virgine dinregiunea Carpatică se găsesc pe teritoriul românesc în zone precum Munții Făgărașului sauMaramureșului. 1
  • 2. www.roxanamazilu.roAcestea sunt păduri care s-au gospodărit numai prin procese naturale, cu influență umanănesemnificativă reprezentând un ecosistem care s-a format în mii de ani. Importanța lor pentrumediu este vitală prin absorbția de CO2 din atmosferă, fixarea solului, reglarea climei, oferirea dehabitate pentru floră (stejari, brazi) și faună (urs, râs, lup). În același timp însă, 82% dintrepădurile virgine din România nu aveau nicio formă de protecţie, lemnul putea fi exploatat șipericolul de a fi distruse în mod legal era foarte crescut.Pornind de la această realitate, WWF a elaborat o campanie de comunicare al cărei scop era sădetermine autoritățile de mediu să ia măsuri pentru protejarea integrală a celor 250.000 dehectare de păduri virgine din România. Pentru a convinge/pune presiune pe Minister era necesarsă dovedească faptul că problema pădurilor virgine este una de interes public, prin obținerea a100.000 de semnături pe o Petiție de susținere.Strategia de comunicare a avut în centru parteneriatul cu Antena 3, post cu audiență mare lanivel național. Campania a fost lansată pe 24 octombrie 2011 în cadrul emisiunii ”Sinteza Zilei ” cuMihai Gâdea. La sfârșitul emisiunii, site-ul www.padurivirgine.ro s-a blocat din cauza traficului iar1.000 de oameni semnaseră deja pentru pădurile virgine. La 24 de ore după lansare se adunaseră6.000 de semnături. După o săptămână 33.000 de oameni semnaseră Petiția. Pe 24 noiembrie, lao lună după lansarea campaniei WWF și Antena 3 reușiseră să strângă 95.000 de semnături. Înaceiași zi, preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat că ”păstrarea pădurilor virgine şi abiodiversităţii deosebite pe care ţara noastră le găzduieşte reprezintă elemente cheie în strategiade dezvoltare a României, pentru următorii ani.” Pe 19 decembrie 2011 Petiția avea peste100.000 de semnatari iar László Borbély, Ministrul Mediului și Pădurilor și Magor Csibi, directorulWWF România au semnat un Protocol privind protejarea pădurilor virgine document careprevede cartarea acestora și interzicerea oricărei intervenții de exploatare a lemnului.Efectele campaniei nu s-au redus la semnarea Protocolului din 2011. În 10 septembrie 2012Ministrul Mediului și Pădurilor, Rovana Plumb a emis Ordinul de Ministru referitor la stabilireacriteriilor de identificare a pădurilor virgine și stabilirea plăților compensatorii pentru proprietariide păduri. Pe 3 decembrie 2012, Agenția Reuters a publicat o știre despre faptul că România va fiprima țară din Europa care va protejeza aceste păduri. Pe site-ul agenției internaționale poate fivizonat și un clip video în care directorul WWF România, Magor Csibi spune: "această padurevirgină din jurul nostru a fost salvată deoarece mulți români s-au mobilizat și au reușit să punăpresiune pe autorități. Au reușit să convingă autoritățile că trebuie să ne pese de acestextraordinar bun pe care îl are România. Vom fi prima țară care creează o lege ce pune subprotecție toate pădurile virgine". 2
  • 3. www.roxanamazilu.roStrategia de comunicarePentru a-și atinge obiectivul campaniei, WWF România a ales tacticile, a identificat publicul țintă,a creat mesajele, a ales mijloacele și canalele adecvate de comunicare.Cea mai importantă tactică a fost prezența constantă a subiectului în mass-media. Antena 3 ainformat publicul, a comentat subiectul și în alte emisiunile (”Previziunile Zilei”), l-a inclusconstant în buletinele de știri și s-a implicat în realizarea și difuzarea unui spot video. Pentru aatrage și mai mult atenția asupra subiectului, în 15 noiembrie 2011, a fost organizată o vizită înpădurea Șinca din Munții Făgăraș la care a participat Ministrul Mediului și Pădurilor împreună cumai mulți jurnaliști. A fost un moment bun pentru ca televiziunea să difuzeze imagini șicomentarii iar presa să scrie despre subiect de la fața locului, văzând și primind informații de laspecialiști despre beneficiile păstrării acestor păduri.În spotul video al campaniei - au apărut atât realizatorii Antenei 3: Mihai Gâdea, Mihaela Bîrzilă,Carmen Avram, Răzvan Dumitrescu, Gabriela Vrânceanu Firea, Dana Grecu și Mircea Badea câtambasadorii WWF, persoane publice cu imagine pozitivă care și-au pus notorietatea în slujbasalvării pădurilor virgine: violonistul Alexandru Tomescu, prezentatorul tv Dani Oțil, actorii AdaCodescu și Bogdan Dumitrache, cântărețul Șerban Copot. Spotul începe prin prezentarea unorimagini idilice cu păduri iar pe fundal se aud cântece de păsări. Acestea imagini sunt întrerupte deintervenția brutală a oamenilor care pun la pământ copacii cu drujba iar muzica se schimbă.Intercalat cu imaginile celor care taie pădurea apar cadre cu jurnaliștii Antenei 3 și ambasadoriiWWF care semnează Petiția pe trunchiul unui copac tăiat în timp ce în spatele lor copaciicontinuă să se prăbușească. Dar de fiecare dată când unul dintre ei semnează copacii se oprescdin cădere. Iar la final, mesajul final ne spune că ”în prezent nu există nicio lege care să opreascătăierea a 82% din pădurile virgine din România, dar poate exista dacă intri pewww.padurivirgine.ro și semnezi Petiția”. SPOT VIDEO: http://promoa3.antena3.ro/paduri-virgine/ 3
  • 4. www.roxanamazilu.roMesajul a fost transmis și printr-o serie de machete grafice în care domină cromatica verde-maro, care prezintă fotografii realizate de fotograful Mircea Struțeanu cu rădăcinile unui copacvăzute de aproape, frunziș și copaci printre care se strecoară lumina, iar titlurile ”Virgine șineprotejate”, ”13.000 de specii te roagă să citești frazele de mai jos”, ”Europa și-a distruspădurile virgine, noi încă mai avem. Încă.” și ”12% ... 3% ...”, sunt urmate de scurte texteinformative.Sursa foto: http://padurivirgine.ro/download/În afară de Antena 3 au transmis informații despre campanie și alte instituții de presă naționale șilocale, cotidiene on-line, site-uri specializate, ex. adevarul.ro, gsp.ro, totb.ro, cariere.ro, radioEuropa FM, radio3.net (emisiunea Generația Verde realizată de Magor Csibi și Șerban Copot). Iarla nivel european, cotidianul The Telegraph din Marea Britanie a scris în 27 octombrie 2011despre susținerea Prințului Charles pentru cauza pădurilor virgine ale Transilvaniei.Campania a avut și un site dedicat: www.padurivirgine.ro unde putea fi semnată Petiția și careconținea numeroase informații cu privire la subiect. La acesta s-a adăugat activitatea din socialmedia, în special prin pagina de facebook https://www.facebook.com/WWFRomania care anunțazilnic de câte semnături mai este nevoie până la 100.000, noutăți, articole, comentarii,videoclipuri din campanie, ceea ce a oferit posibilitatea informării unui număr foarte mare depersoane. 4
  • 5. www.roxanamazilu.roA fost lansat și un concurs, promovat de Antena 3 și pe internet: cei mai activi 5 susținători aicauzei pădurilor virgine, care au convins pe cei mai mulți prieteni să semneze Petiția au câștigat oexcursie în pădurea Șinca împreună cu alpinistul Alex Găvan care le-a spus povestea pădurii.Jurnaliștii Dana Grecu și Mihaela Bîrzilă împreună cu alţi ambasadori ai campaniei au fost încâteva școli din București și le-au vorbit elevilor despre pădurile virgine arătându-le ce pot facepentru salvarea acestora.Tehnici de comunicare și rolul mass-mediaSalvați Pădurile Virgine, fără să plece de la un eveniment punctual, a devenit un subiectimportant pe agenda publică în lunile octombrie-decembrie 2011. Anumite evenimente dincadrul campaniei au fost ulterior punctate ca evenimente de actualitate (ex. vizita ministrului înpădurea Șinca, semnarea Protocolului).Televiziunea a stabilit agenda (”agenda setting”) prima influență exercitată asupra publicului fiindorientarea atenției spre subiectul ”păduri virgine” printr-un discurs mediatic care a folosit tehnicide influențare și persuasiune. A fost o campanie rapidă iar televiziunea s-a dovedit a fi canalul celmai potrivit pentru amplificarea mesajului.Subiectul a fost comunicat de media ca fiind o chestiune importantă și urgentă ceea ce a creat unpublic sensibil care a susținut mesajul nu doar prin atitudine ci și prin adoptareacomportamentului recomandat (acordarea semnăturii). Inițial a fost publicul Antena 3 și alemisiunii în care a fost lansată campania dar apoi mesajul a fost preluat și de alte canale mediaajungând la alte publicuri (”mimetism”). Acest proces prin care se formează și se activează unpublic include axa mobilizării opiniei publice. În cazul campaniei pentru salvarea pădurilor virginearena a fost mass-media, actorii care au participat la declanșarea alertei au fost societatea civilă,experții, jurnaliștii prin utilizarea practicilor de mobilizare (publicitate, concursuri) iar strategiilede mediatizare au dus la construirea unei opinii publice favorabile. Publicul format a fost unulactiv, orientat spre acțiune și mobilizare (chiar dacă acestea presupuneau doar intarea pe unwebsite și completarea unui formular). Prin obținerea adeziunii publicului încă de la început(1.000 de semnături în prima zi a campaniei) imaginea abstractă a publicului impersonal a fostînlocuită de cea a publicului activ care își manifestă voința și simte că deține puterea (poatedetermina adoptarea unei legi).Spotul video poate fi interpretat din perspectiva modelării comportamentului. Oamenii adoptăatitudini, reacții emoționale și noi forme de comportament în urma expunerii la comunicarea demasă. În cazul sportului Antena 3 un rol important îl au vedetele televiziunii și ambasadorii WWFcare apar în clip și semnează petiția. Prin vizionarea repetată, un individ va observa modelul de 5
  • 6. www.roxanamazilu.rocomportament al unei persoane publice (varietatea domeniilor din care provin ”modelele”urmărește să atragă un public cât mai activ, iar vârsta și profesiile acestora vizează în specialtinerii din mediul urban) cu care se identifică și pe care îl imită.Una dintre tehnicile de persuasiune folosite în campanie este credibilitatea sursei sau”argumentul autorității” care presupune ”alegerea unei surse eficace care să vorbească despretine.” Persoane publice care au excelat într-un domeniu cu impact asupra publicului larg (muzică,film) și jurnaliștii unei televiziuni foarte populare de largă audiență, cu o imagine pozitivă, devinpersoane de încredere și transferă din acest atribut precum și din simpatia pe care le-o poartapublicul asupra cauzei pe care o susțin.Cadrajul subiectului a activat contextele emoționale. Un cadru de interpretare se construieșteprin elemente lingvistice și vizuale cu rezonanță culturală care activează imagini din trecut,emoții, persoane, așa încât oamenii să facă conexiuni între ceea ce văd/aud și unele situații pecare le-au trăit. În campania Salvați Pădurile Virgine mass media a folosit cuvinte și imagini cuîncărcătură emoțională care să atragă atenția (păduri întinse, de un verde crud aflate subamenințarea exploatării de către om și a dispariției), utilizând simboluri și metafore (”virgine șineprotejate” și enunțuri cheie (”salvați pădurile virgine”). Acestea au fost repetate cu o anumităperiodicitate în mass-media mărind aria de răspândire a mesajului și ocaziile în care publicul intraîn contact cu mesajul. A fost utilizat și înțelesul emoțional al limbajului prin ”cuvinte-stimul”precum: ”neprotejate”, ”salvați”, ” roagă”, ”dispariție” conectând-se la experiențe emoționalepersonale. În plus, media a inclus în comunicarea mesajului și cadrul conflictual. Publicul susțineadoptarea unei legislații care să interzică tăierile de copaci opunându-se intereselor economiceale celor care exploatează lemnul.Imaginile cu copaci, vegetație, păduri erau necesare pentru comunicarea mesajului. Acestea auînsoțit textele explicative amplificându-le impactul și forța de persuasiune prin atragerea atenției,intensificarea învățării conținutului și obținerea unui răspuns emoțional pozitiv care să se trasfereși asupra conținutului verbal. Cuvintele percutante și imaginile estetizate ale naturii utilizate înmachete au stimulat empatia omului cu lumea naturală (”1300 de specii te roagă”), mândria darși urgența acțiunii pentru a salva pădurile (”Europa și-a distrus pădurile virgine, noi încă maiavem. Încă. ”). 6
  • 7. www.roxanamazilu.roEnvironmental communication?În Statele Unite ale Americii problemele de mediu precum și dezvoltarea relațiilor publice și aștiințelor comunicării au făcut ca la începutul anilor ’80 să ia naștere, din tradiția retorică, o nouădirecție de cercetare și câmp de studiu metadisciplinar denumit ”Environmental Communication”care, în lipsa unui termen echivalent în limba română s-ar putea traduce prin comunicare pentrumediul înconjurător.Această ”disciplină a crizei” afirmă că este este imposibil să separăm cunoașterea mediuluiînconjurător de comunicare. Felul în care comunicăm unii cu alții despre mediu afectează modulîn care percepem lumea înconjurătoare și pe noi înșine și felul cum ne definim relația cu celelaltespecii și cu lumea naturală. Imaginile și informațiile pe care le primim prin intermediul știrilor deteleviziune, a blogurilor, filmelor joacă un rol important în influențarea, nu doar a percepției, ci șia comportamentului nostru. Cercetătorii domeniului propun modele alternative de comunicare arelațiilor om-natură care să fie benefice biosferei pornind de la scoaterea omului de pe o pozițiedominantă și plasarea acestuia între celelalte organisme vii ca parte a naturii.Disciplina se află în continuă expansiune în țările dezvoltate, în special în Statele Unite, dar maiare multe bătălii de purtat pentru impunerea unei viziuni pentru a schimba percepția dominantăa naturii ca decor, statice, separate de oameni, ca o resursă economică sau ca o simplă ”materieprimă” cu care se fac alte lucruri.În plus, așa cum afirma ecologistul american David Brower ”cineva trebuie să vorbească pentrunatură și să îi determine pe ceilalți să își unească vocile în favoarea pădurilor amenințate, arâurilor și a vieții sălbatice.” Ianuarie 2013 7

×