Management si tehnici contemporane de afaceri (grile)

  • 632 views
Uploaded on

 

More in: Education
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
632
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
12
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. TEMATTCA BTBLIOGRAFIA 9r PENTRU EXAMENL Continutul qi lohn-ului analiza acestuia diferite din perspective.2. Motivaliile folosiriilohn-ului pentruexecutant;limiteqi riscuri.3. lv{otivaliile folosiriilohn-ului pentruordonator;limite gi riscuri.4. Argumentati sursele rateiinaltea profituluipentru ordonator afacerea in de prelucrare lohn. in5. Consecintele lblosirii lohn-uluipe tennen lung pentru industriade confectii RomAnia. din6. Eiaborati contract lohn. un de7. Reglernentari politicacomerciald fiscald Rominia privindlohn-ul de Ei ?n (perfectionarea).8. Marca:definire.semnificatii. gi Caracteristicile functiileacesteia in e c o n o m ico n te mp o ra n d . a9. Strategii marca. de -10.Licenta fbrmdde transfer invenliilor a brer.etate:definire.clasificare.I l. Contractul licenta. de12.Restrictii limitariposibile contractul licenld. 9i in deI 3. Interese partenerilor contractele licentd brevet. ale in de de14.Knorv-how: definire. particularitdfi negocierii clasificare, ale contractului de knoq,-lioi,l.15. Leasing:detinire. clasificare. q;i16.Avantajele limiteleafacerilor leasing in idempentru pentruutilizator; furnizor. in17.Caracterizati de leasin-e RomAnia. piafa18.Modulde calculal taxeide leasing. de full service taxa ro1alties leasing. saubonifica{ie leasing. de19.Etapele derularii afaceri leasing. in de20.Triplaopliune leasing. in21.Comparati leasingul vdnzarea-cumpdrarea cu tradilionalaprin prisma vulnerabiiitSliifatd de uzura moralf,: pentru utilizator 9i pentru societatca leasing. de22.Elaborati unuicontract leasing. de23.Franchising - definire,clasificare. gi avantaie limite.24. Principaliifactoricareconcura reuqita ia uneiafaceri francizd. de25. Etapeleinitieriiuneiafaceri sistem in francizd.26. Elemente largdvalabilitate contractul franciz6. de in de qi27. Drepturile obligaliile pbrtilorin contractul franciz6. de )
  • 2. 28. Enumerati definititaxele $i intr-uncontract francizd. de29. Elaborati contract franchising. urn de30. Reexpclrtul: definire, clasificare. gi riscurileafacerilor reexport. de l. Prelungir31.Avantajele caracteristici, clasificare. a) ce32.i-icitatia: definire, vAnzdriiprin licitafie. b) Pi,33.Licitatiile vinzare: de tehnica Etapelepregdtirii"organizirii qi derul6rii c) ob34. I-icitaliiie de cumpdrare. d) ne: licitatiilor din punctul de vedere al organizatorilor fimrelor qi e) cr: participante. 1n35.Simulali elaborarea caiet sarctni. unui de36.Criteriilede determinare oferreicelei mai avantaioase ofertade a in 2. Prelucru cumpdrare. ^ J L-- .- df37.Simulati organizarea licitatii cumpdrare. unei de gi b) ::38. Dellnirea functiile bursei. gi ne39.Ordinele bursa: de definire clasificare. gi c) ce40.Cotatii5i cursuri bursd: de def-rnire clasificare. n r,-41.Operatiuni vedere. la gi d) re42.Operaliuni speculatir,ela hausse a la baisse. a Lt.43.Operatiuni futures: detinire. gi caracteristici rnodalitati iichidare. de qi e) erei44.Operatiuni hedging: de deflnire clasificare.45. Operaliuni spreading: de qi definire clasificare. 3. Lohn-ul 146. Operatiuni terrnen op!iuni: definire,elernentele la cu de contractului gi a) er: optiune modalitati lichidare. de b) inr47. Piata bursierd Rominia. in c) at:48.Indicibursieri pentru reprezentativi Bursa ValoriBucuregti de d) nlc g) r e:BIBLIOGRAFIE: Operatiu a) le. Puiu Alexandru, Managementul afaceriloreconornice. b) ri. c) reeTehnicide afuceri economice interne Si internafionatre, Tratat, d) covol. II, Ed. IndependentaEconomicl,2007. e) op 5. Lohn-ul , a) erl b) er: c) il:l: d) in: e) er:
  • 3. GRILEl. Prelungireape termenelungi Sifoortelungi a lohn-ului contribuiela: a) dezvoltarea intreprinderilor executante; gi b) plafonarea stagnarea economicd executantilor; a c) oblinerea cdtre de executanti uneirateinaltea profitului; a d) nerespectareacdffe de executantprescnptrilor a privindcalitatea produselor; e) cregterea volumului afaceriloreconomice executantului ale fEra investitii producfie. in2. Prelucrareain lohn constdin: a) acordarea asistentd vederea de in organizdriiunoractivita{i economice; b) transmiterea cunoq;tinte de tehnice secrete.nebrevetate sau privindfabricarea produs; nebrevetabile, unui c) cedarea dreptuluide a exploata sau de a dezvoltao afacere, un produs. tehnologie un serviciu; o sau d) realizarea unui proiectindustrialprin efectuarea investitiiin de condilii eficienti de maximS: e)executareacomandi unuipirdus,contra la a uneiretibutiiin banisaunahri.3. Lohn-ul pune in valoaremsrca: a) exportatoruluil b) importatorului; c) atAt importatorului, gi a exportatorului; a c6t d) niciomarc6; e ) v a n z d to ru l u i .4. Operapiunea lohn constituieo sursd depromovarea: tn a) leasingului: b ) l i c i t a t ii l o r: c) reexporturilor: d) cornpensatiilor; e) opera{iunilor paralele.5. Lohn-ul activpresupune cd: a) exportatorulvindemanoperS; b) exportatorulimporldproduse finite; c) importatorulvindemanoperd; d) importatorulirnportd prirne; materii e) exportatoml vinde prime. materii
  • 4. 6. Sursaratei tnaltc a prolitului obinutddeordonatorulin lohn rez,ultd din: I I. in ca;u a) nivelul scdzut al salariilor la executantSi comercializarea nememb produselor marca sub ordonatorului; a) nu b) nivelul scdzut al salariilor la executantsi comercializarea b) se produselor marca sub executantului ; c) se c) nivelul constantal salariilorla ordonatorgi comercializarea d) sc produselor marca sub executantului; e) sc d) nivelul ridicat al salariilor la executantEi comercializarea ce produselor marca sub sa; e) nivelul scdzut al salariilor la ordonator si comercializarea 12. Identita produselor marcd. fEri a) ur: rei prin7.Ordonotoriitn lohn secaracterizeazd : b) ur: a) detinfactoride produclie. cladiri.utilaje; rel b) nu valorificd modperformant in gi managementulmarketrngul; c) t : c) obligatia procurdrii materii de prime: n.te d) nuaubazd rnateriald care la oferta demdrfuri solicitata piatdl lor este pe d)t: e) ocuparea for{eide muncd taralor. in e) un8" Firmele evecuttntein lohn secaracterizeazd prin: rei a) detinmdrcide prestigu pe bineintroduse piatarnondiald; b) valorificd maximum la avantajele decurg pozitiabundpe care din 1 3 C aracte . careo detinpe piatd; a) per c) nu au mdrci proprii, sau dacd au, nu le-au introduspe pietele r-2n externe: b) per d) nu detinfortdde muncd ieftind; coi e) nu detinbazdrnateriald pentru acoperi suficientd a pie{ii. cererea c) per co9, Nu reprezintdun avantajpentru executantultn lohn: d) per a) gradridicatal ocupdrii forteide munc6; ren b) know-how oferitde ordonator e) per c) ratdinaltda profiturilor; ren d) profituriin monedd largdcirculatie; de e) folosireacapacitdlilor produclie. de t4. Printe, a) sen10. Lohn-ul tn domeniul confecliilor in yaranoastrda condusla: b) s i m a) dezvoltarea puternici unei gi industrii filaturd {esdturi; de c) mi b) lichidarea gi industriei filaturd tesdturi; de co c) la modernizarea industriei filaturi gi fesaturi; de d)ca d) la privatizarea gi industriei filaturd lesaturi: de e )c o n e) nu a avutnici o influenti.
  • 5. I I. In cazulperfecliondrii activepentru materiileprime importate din ldri nemembre LE: a) nu sepldtesc vamale serestituie exportul taxe sau la produsuluifinit: b) sepldtesc taxevamale obignuite: c) seplatesc taxevamale preferentiale: d) seplatesc taxevamale prohibite; e) se plitesc taxe vamalenumai dacd nu se acordi clauzanatiunii eelcimai favorizate.12. Identitateamdrcii presupu,tecd aceastaeste: a) un "element{tzic". "o personalitate". unirrers un cultural,climat relational. ex,mentalitate: refl b) un "elementfizic". "o personalitate". universcultural.climat un relational. mar{i.un serviciu; o c) o marfE. serviciu, universcultural,climatrelafional. un url reflex. mentalitate; d) o marfr, un seniciu,un universcultural,un plan managerial. o gamd produse; de e) un ,.elementlzic",.,opersonalitate", univers un cultural. opacitate. reflex.mentalitate.13.Csracteristicilemdrcii sunt: a) perceptibiiitate, distinc{ie, omogenitate, puterede evocare, notorietate. capacitate memorizare: de b) perceptibilirate. distinctie. omogenitate, puterede evocare,rentabilitate, configuratiehibridn; c) perceptibilitate, putere evocare. distinclie, omogenitate, de productivitate. con guralie fi sintetici; d) perceptibilitate. putere evocare. distincgie, omogenitate. de productivitate. rentabilitate: e) perceptibilitate, distinctie,opacitate. omogenitate, putere de evocare, rentabilitate.14. Printre funcgiile mdrcii nu se numdrd: a) semn proprietate: de b) simbolal culturiiintreprinderii: c) mijloc de diferenfiere produsulur cele similareapartindnd a de concurentei; d) caracterul lizibil,estetic armonios: ai e) componentd semnificativdstrategiei marketing. a de
  • 6. 20. Faimoat 5. Mdrcile care constau in atribuirea de cdtre producdtori a propriilor sau Opel.retnume produselor sau seniciilor lor se numesc: a) tn:: a) mdrci patronimice: b)ma b) mdrci caredisting gi descriuprodusul; c ) rri: c) rndrcisimbolicel d)rr: d) mirci neutre; e } nr;: e) mdrci omogene.16. Strategia marcd - produs consteitn: 21. in cofiIr a) sprijinireamai multor produsepe pietediferite; a)on. b) furnizareaunei oferte coerente,sub aceleagi nume. a mai multor b) o ;. produsecomPlementare: c)(-l c) a destinain mod exclusiv un nume uirui singur produs 9i unei i gd. singurepoziliondri: d) ur: d) apromoaunansamblu prduse apa.nnand de tentoriu cornpetflt* acrluiagr de e)pr, e) nicrovariante estecorectd. nu 22. Plata int 7. linul dintre uvantajele conferite de edoptfrrea strategiei marcd-produs este: a)pl:: a) eventuala extinderenu necesitd publicitate: b) oil. b) insuccesul pi uneiadintre rndrcinu se rdsfr6nge asupracelorlalte: c)ct s: c) concentrarea asupra unui nume unlc: d)os; d) costullansdriinoilor produseestereiativ redus; e) pre e) reahzarea sinergieicapitalizdrii. 23. Contact18,Reprezintd urt dezavantajal strategiei marcd-untbreld: a) Lrn a) fiecareprodussaucomunicatie mdrcii : contribuiela notorietatea b) de, b) permiterrircii si cucereasci categoriide consumatrlri noi : c) de: pe c) sc concentreazd un nulneunic : d) dc, d) a$ezarea sub aceeaq;i "umbreld" a unor produse ;i servicii e) nrc eterogene.aga inc6,t marca-umbrelS umbreascdprodusele5i sd seniciilepe carele cuprinde: 24. Prin con e) nicio varianti corectd. a) spo ntaI9. Strategiile de marcd sunt: b) rntr a) marcd-produs.marcd-linie. marcd-umbreli. marcd-sursd, marc6- c) rea rentatrilitate; marc5- d) r.al b) marcd-produs, marcd-linie. marcS-umbreld. marcd-sursd, e) oc. garanlie.marcd-gamd: de: c) marci-produs. marcd-linie. rnarcd-umbreld. marcd-asociativitate, marcd-omoqenitate: d) maca-pldu$ rnacalinis nwcfuentabiliaF,mm#snsa mrcdomogutiute: e) marcd-prrcdus" marcS-linie. marci-garantte. rnarci-unbreld. marcS-re;uuse, l0
  • 7. 20. Faimoasele mdrci de automobile americqne Pontiac, Buick, Chevroletsau Opel, realizate de General Motors se tncadreazd tn strategia: a) rnarcd-gamd: b) marcd-sursd: c ) marca-rentabilitatel d) marcd-garanlie: e ) nrarca-notorietate.21. in contactul de licen(d, royalty reprezintd: a) o plati in avans; b) o desp[gubire platitade licenliat: c) o platd sub fbnna unui procentdirr valoareavAnzdrilorde m[rfuri pe realizate bazalicentci ; d) un profit brut: e) profitul net.22. Plata in contractul de licen(d de hrevet se poate face prin: a) platain functiede timpul lucrat: b) onorariulde anga.jare; c) costuriplus cheltuieligenerale: d) o sumdfbrf-etard achitatdglobal sau in rate; e) pretulminim garantat.23. Contractal de licen(d este: a) onercrs: b) de donatie: c) de inchiriere: d) de locatie: e) nicio r.ariantd corectd.24. Prin contractul de licen1d, licentiarul urmdreSte: a) sporirea r.eniturilor.prin exploatareain strdinitate a brevetelor, mircilor gi knou-hor,r,-ului: b) intrarea posesia in unor inventiicAtmai valoroase: c) realizarea economiipe seama de reduceriiimporturilor: d) ralorificareasupenoard resurselor a de rnaterieprirndgi de fo(n de muncS: e) ocolirea barierelorcornerciale care interzic importul unor produse de inalt nir,elteirnoloeic. t l1 l
  • 8. 25. Brevetul de invenlie: a) angajeazd garantarea cdtrestata proprietdlii; de 34. Cross-l l n:r- b) nu angajeazd garantarea proprietatii citre stat: de c) garantarea numaiproblema este b) lrc inventatorului; c r n l - d) garantarea numaiproblema este utilizatorului; _ f.*^ e) angajeazd, garantareaproprietitii de stat. b:: d) oh.26. Funcliile brevetuluide invenyie referd la: se ef n i ; - s l a) apdrarea dreptuiui proprietate de asuprainventiei; l , e , b) mijlocde diferenliere produsului celesimilare a de concurentei: 3t. Transfe c) simbol culturii al intreprinderii; poatefa d) modalitate certificare calitaliiproduselor; de a a) r i;- e) instrument protectiea caracteristicilor de unice ale produsului b) ce. contra eventualelor irnitatii c) i r ; e d) lo.-27. Garanlia tmpotrivaevicliunii estedatd in contractul de licentd de : e ) dr.: a) licentiar; b) licentiat; 32. Grant-bt c) atit de licengiar 9i de licentiat; c6r a) i:: d) tert; b) i:. e) nu este datd. c) oe d) nu28.Limitdrile licenpeisunt: e) un a) teritoriale, firmd, obiect, de de cantitative: b) teritoriale. pret,r,alutare; cie 33.Knov-h c) teritoriale, posesiune, proprietate; de de a) abr d) teritoriale, valutare, proprietate: de b) abi e) teritoriale, firmd,r,alutare. de cantitative. c) cun d) a:ts29. Sistemullicen(elorgrupate reprezintd: e) atrr a) un avantaj pentru licentiat; b) un avantaj pentru iicenfiar; 34. Knon-h c) un dezavantaj pentru licentiar; a) ans d) un avantaj pentru atdt ricentiar. gi pentru c6t licentiat; ins e) un dezavantaj pentru at6t licentiar gi pentruIicentiat. cat b) inr C) ll1 r d) opt e) tra I2
  • 9. 30. Cross-licencing presupune cd: a) pd(ile recurg la limitari severe; b) licengiarul solicitarateinaltede plata; c) parlile igi conced reciproc dreptul de exploatarea unui pooi de brevete; d) obiigalia licentiatuluide a achizitionaodatdcu brevefulde inventie gi alte echipamente: e) pa(ile recurg la licitari spatiale.31. Transferul cunostinpelor tehnice, core nu fac obiectul unui patent, se poate face prin: a) vAnzare know-how; de de b) cesiune brevet; c) licentiere brevet; de d) locatiune brevet; de e) donatie.32. Grunt-back clause reprezintd comunicarea perfecliondrilor aduse de: a) licentiat; b) licentiar; c) de ambeiepdrti; d) nu presupune comunicarea perfectionirilor; e) un tert.33. Knon -how-ul cuprinde: a) abilitate.experientS; h) abilitate,experientd. procedee; cunogtinte. c) cunogtinte, procedee; d) asisteirla indicatiile provenien{d; tehnico-inginereasc5. de e) abilitate.experientd. strategii. cunogtin[e.34. Know,-how-ulse referd la: a) ansambluide operaliuni anterioare,concomitente;i ulterioare ce insotescrealizareaunui proiect industrial: b) inventiilegi inovatiilebrevetabile brevetate; sau c) invenliile nebrevetate nebrevetabile. sau profesionala; experienfa d) optimizarea deciziilorde ordin economic. tehnicsausocio-cultural: e) transmiterea mdrcilor de labricd. l3
  • 10. poateJi:35.Contractulde knowlrow 10. Pentru a) numaiPur: derivad b) numaicombinat; c) numaicomplementar; b) p r . d) pur.combinat, comPlementar: 1 t a i , .l ---- e) pur.comPlex, substituibil. u l l g i * Pt r36.in afacerilede know-ltow contractul de op(iuni apdrd de riscuri: a) pe exportator: 41. Principa b) pe importator: cottsulti c) nu apdripe nimeni: 3 ) 1t;t d) atatpe exportator, qi pe irnportator; cit h I p:,c e) pe cumpdrdtor. . - | - i : . ,lirri-. -32.in contractulde know,-how pur, tansferul tle know-how: a) estelegatde alteoperaliuni comerciale: b) nu estelegatde alteoperaliuni comerciale: 42. Principa c) includetransferulqi a altordrepturide proprietate industriali: a) r r ,,- h rtr ^ - - - d) seconfundd licenlierea: cu L Fl! e) se realizeazd sirnultan.in acelagicontract.cu transf-erul altor c ) Pt-li drepturi proprietate. de d)dls, or --i 1., l!u-38.Lnul dinte factorii care determind cregterearolului know-houuluiin economia contemporand : este 43. Dreptur a) rolul prioritar ocupat in prezent de activitateade cercetare- a ) s ai . dezvoltare: b) sa.. b) activitatea brevetare: de c) si l: c) inten{ia a nu pdstra de secretulasupra Llnor tehnice: cuno$tinte d) -? d) trecerea la economia de centralizald economia piala: la de ltre; e) angajamentul unilateralal destinatarului ofertei. el r iir lle 1-39, Particularitdyile negocierii gi contractdrii afacerilot cu knowhow 44. lara de comportdo seriede riscuri Pentru: a )A n s a) exponator: b )s L b) importator: c) Ger ,l f---. - c) atit pentruexportator 9i pentruimportator: cAt Ll,f I I Jr d) pentru beneficiar: e) Ro: e) pentru unadin Parti, nici l4
  • 11. 10. Pentru proprietarul de know-how,, negocierea comportd riscuri ce derivd din: a) caracterul reversibilai rndrfii: b) posibilitatea a i se otericunogtinte de intratedeja in larga folosire: c) caracterul ireversibilal niirfli: d) caracterul netransf-erabil marfii. al e) nu comportd riscuri.41. Principalele procetlee pentru ulegerea consultanyilor, tn activitatea de con su Iti ng-e ng in eer in g : a) procedeul alegere de ohciala; b) procedeul alegere de neoticiald; c) at6t procedeul alegere de ofrcialacdt q;i de alegere cel neoficial5: d) procedeul alegere de din diferite mijloacemass-media; e) nu existdnici un proccdeu anume.42. Principalele curacteristici ale leasingului se referd la: a) rolul prioritarocupat.in prezent. activitatea cercetare-denoltare: de de b) perceptibilitatea ridicat5: c) puterea evocare; de d) disocierea dreptuluide;rroprietate cel de posesiune: de e) reduceri chiriei. aie43. Drepturile societdyii de leasing sunt: a) sd livrezeutilizatoruluiechipamentul bundstare funclionarel in de br)sa asigure piesele schimbneccsare dc raparalieibunuluiavariat. c) sii incasezetaxelede leasing: d) sd insfiuiascipersonalulclestinatexploatariibunului ce face obiectul locatiei; e) sI etbctueze reparatia defectiunilor care nu sunt rezultatul nerespectdrii instructiunilor exploatare. de44. fara de origine a leasingului este: a) Anglia: b) StJi: c) Germania: d) f;ranta: e) Romdnia. l5
  • 12. 50. Proprie45, In leasingrata taxei marginale vizeazd: devine a) prelulrealde achizitie: a) fir b) comisionui societdlii leasing; de b) de c) o cotdaplicatd asupra cheltuielilor capital: de c) de d) cotaprocentuald amortizare echipamentuluil de a d) e e) comisionul societdtii cumpdritoare. e) de46. in funclie de tehnicile de realizare,se disting uymdtoarele forme de 51.in ca--u leasing: a) po; a) lease-back, time sharing,leasing experimental, operaliunide b) poa hire/renting: c) nu b) lease-back, sharing, time leasingexperimental. leasingbrut: d) po: c) lease-back, sharing, time leasingexperimental, leasingfunctional: e) poa d) leasingbrut.leasing leasing net, functional, leasing financiar: e) leasing time sharing, net. leasingexperimental. 52. Leasing a) i€r47, LeasingulJinanciar poate sd aibd co variantedeplatd: b) rni a) numai plataintegrald: c) ni b) numai platapartiald: d) n1 c) platdintegrald parliala; gi e) nti d) platanumaiin produse; e) par{ial parfial marfE, monedi. 53. Roysltis a) red48. Societateade leasing care tnchiriazd utilizatorului un mi.ilocfix, are b) pro dreptgaranlie: c) prc a) proprietatea asupra bunului; d) aca b) gajulasupra bunului; e) aca c) ipotecaasupra bunului; d) o cambie acceptatd utilizator; de 54, l/aloare e) folosinta asupra bunului. a) pre b) pre49. Utilajul tnchiriat prin leasing, tn cazul uzurii tnorale, inainte de c) pre expirarea contractuIui: d) pre a) poate inlocuit fi automat; c o m i s i o n u, b) poate inlocuit, fi dacds-aprevdzut contract; in e) pre c) nu poate inlocuit; fl d) seincet eazd, operatiunea: e) poate inlocuitla cererea fi vdnzitorului. l6
  • 13. 50. Proprietarul bunului care face obiectul unui contract de leasing devinesi utilizator in cazul leasingului: a) financiar; b) de tip lease-back; c) detip timesharing: d) experimental; e) de tip hire.51.f n cazul unei operaliuni de leasing,beneliciarul: a) poatemodifica bunulinchiriat fbrdacordulsocietdlii leasing; de b) poatemodificabunulinchiriat numai acordul cu societSlii leasing; de c) nu poate modificabunul inchiriat; d) poaterevinde produsul; e) poatemoderniza bunulinchiriat fErdacordulsocietatii leasing. de52.Leasingulpresupunepentru beneficiar un efort inilial de capital: a) redus: b) mediu; c) ridicat; d) niciunefbrtinilial de capital; e) niciovariantd este nu corectd.53.Royaltiesin leasingreprezintd: a) reduceri chiriei; ale b) procente producfia leasing; la prin c) procente vAnzdri leasing; la prin d) aclaos chirie; la la din prin leasing. e) adaos cliiriegi procente prcducfia54. Valoareatotald tn contractul de leasingcuprinde: a) pre[ul achizilie bunului: de al b) prelulde achizitie bunului dobindasocietalii leasing; al + de c) pre[ul achizilie bunului; de al -r d) prelul de achizilie bunului* dobindasocietdtii leasing al decomisionulsocietitii leasing; de e) pretulde exportai bunului. 1,7
  • 14. 55.Leasingul este fagd de uzura moraldpentru utilizator, in comparaliecu 61. Tripla op1 vilnzare tradilionald: a o qt r.rrnir !urrrf a) maivulnerabil; b) c um b) maiputinvulnerabil: ^ Ll , - " n - tuil:i c) la 1el vulnerabil; de d) cuil. d) multmair.ulnerabii: e) cun- e) iipsitdevulnerabilitate, 62. Contractu56.in leasingullinanciar in perioatlo de bazdse obline: a) la ci: a) pre{ulqi beneficiul; b) lada b) o partedin pret; c) a dci c) nurnaipretul: d) laca d) numai beneficiul; e) lac: e) accentul pe cade seniciile furnizale societatea leasing. de de 6j. Operatiur57.Contractul de leasinglinanciar poateJi reziliat: a) de cdtresocietatea leasing: de a) o te. b) decltre client: b) o teL c) at6tde citre clientc6t;i de citre societatea leasingl de c) o tei d) de nici unadin pdrti; d) o me e) nu seprevede asttel clauz6. o de e) ome 64. Operatiur58.Contractulde leasingfuncyional/operalional poatefi reziliat: a) o te: a) la cererea societdtii de ieasingl b) o tet h) la cererea beneficiarului: c) o tel c) atit de cdtre clientcatqi de cdtresocietatea leasir-rg: de d1 o icr d ) d en i c iu n ad i np a rl i ; e) o tc: e) nu seprevede astfel clauza. o cle59.in leasingulfunclional tn perioadade bazdse obline: 65.Leasingu a) pretulgi profitul: a) burs b) numaio paftedin pref; b) intre c) pretulinte-ural produsului: al c) soci d) numaiprofitul: d) tari: e) o parte amortizare. din e) intre60. Master leasing-ulestespeciJic: 66"Leasingu a) calculatoarelor: a) instr b) containerelor: b) instr c ) a v i o a n e l o r: c) instru d) automobilelor: d) cons e) cladirilor. e) ceda l8
  • 15. 61. Tripla opliune in leasing constd in: a) cumpirare.lichidare.prelungire: b) cumparare. revanzare.prelun-eire: c) cumpdrare, prelucrare,reexpofi ; d) cumpdrare. revanzare.reexport: e) cumplrare.iichidare.renuntare.62. Contractul de leusing intrd tn viguare: a) la datasemndrii cdtreceledoui pdrti: de b) la dataprecldriiiprimiriibunului: c) a douazi de la datasemn.lrii: d) la datastabilita celepirti: de e) la datastahilita societatea leasing. de de6j, Operalittnea de lesse-hqck este: a) o tehnicdde cercetare pietelor: a tr) o tehnicd<Je furnizarede serviciil c) o tehnicdde promovarea r.inzdrilor; d) o metod[ de transfonnare tbndurilor irnobili:zate fondun disponibile; a in e) o metoddde transforrnare a fondurilorimobiliarein stocuri.64. Operayiunea de time-shsring este: a) o tehnicd creditare; de b) o tehnicdde furnizarede senicii: c) o tehnicdde promovarea vdrtz[rilor: d) o forrndde inchirierepe tirnpi parlajafi; e) o fonnd de inchirierepe o perioadd indelungatd.65.Leasingul acgiortarse reJbrd,de reguld, Iet: a) burse. b) intreprinderirnici 9i mi.ilocii; c) societdtitransnalionale; d) $ri: e) intreprinderimijlocii gi mari,66. Leasingul presupune: a) instrdinareadreptului folosinla: de b) instrdinareadreptului proprietate: de c) instrdinarea a dreptului folosinta. 5ia dreptului proprietate: atat de cAt de d) conservarea dreptului folosintd: de e) cedarea de proprietate. drcptului t9
  • 16. 67. Include in con(inutul ratelor de leosing,pe l6ngd prelul de vdnzareSi cheltuieli de tntrelinere, servicegi reparalie: 73. Limitele a) leasing-ul experimentai; a) lip b) lease-back-ul; b) ca c) leasing-ul aclionar: c) ce d) leasing-ul net; d) tol e r.n e) leasing-ul brut. l,l r!!68.Limitelefranchising-ului pentru cedentvizeazd: 74. Prina fr a) lipsaindependentei totale; a) Fon b) caracterultemporar accesului piatS; al la b) Cc; c) cerinte profitului; repatrierea initialemari de capital, c ) N I cI d) iblosireareciprocd resurselor a materiale: d) H:1 e) niciovariant6 este nu corectd. e P;.z c69. Conceptuldefranchising a apdrutpentru prima datd: /J. In pre:er a) incddin Evul Mediuin MareaBritanie; a) Eur b) incadin Evul Mediuin Marea Britanie; b) So; c) in 1850 MareaBritanie; in c) For d ) i n 1 85 0n S U A ; i d) Ar: e) in 1950 Marea in Britanie. e) Gru70.Franchisingul esteoformd: 76. Face ap a) dedonatie; transfer de t b) de concesiune a mircii; a) fra: c) de cesiune proprietdlii a asuprauneimdrci; b) fra: d) de valorificare unuibrevet inven{ii; a de c) fiar e) niciovariantdcorecte. d) tiair e) tiari71.Principalii factori in reusita unei afoceri defranchising sunt: a) cotade pia1d. tradilia, legislatia; 77.Se mai n b) cultura organizalionaiS, comunicarea, legislatia; a) fiar c) tradilia,legislatia, comunicarea, testareapietei; b) fian d) traditia,legislatia, condiqiile mediu; de c) fran e) traditia,comunicarea, legislalia,nationalitatea. d) fran72. Tara defranchising se compunedin: e) fran a) redeventd; 78.in cazul b) taxade intrare retea: in a) ese + c) redeventd taxade intrare retea; in b) est d) rataprofitului; c) poa e) niciovariantd este nu corectS. d) are e) are 20
  • 17. 73.Limitelefranchising-ului pentru cesionarvizeazd: a) lipsaindependenfei totale; b) caracterulpermanent accesului piafd; al la c) cerin{einilialemaride capital, profitului; repatrierea d) folosireareciprocd resurselor a materiale; e) repatriereaprofiturilor.74.Primafrancizd clasicdintatd pe pia(a romhneascd,fost: a a) Fornetti; - b) Coca Cola; c ) M cD o n a l d s; d ) H il to u e ) Pi zza u t. H75.in prezent mai marere{ea sktemdefrancid,in lara noastrd cea in este: a) Europa Cars: b) Sofitel: c) Fornetti: d ) A vi s; e) GrupulAccor.76. Face apel lo regimul aplicabil licenlelor de know - hon,, de brevetSitranslbr de tehnologie: a) franciza servicii; de b) franciza productie; de c) franciza financiard; d) fianciza stand: de e) franciza afiliata.77.Se mai numeSte ,,francizade col|": :Si a) fiancizaafacerii: b) francizaprincipala; c) ffancizamulti-concepruali; d) franciza stand; de e) franciza distribu{ie. de78.in cazul unui contract defranchising, beneficiarul: a) esteobligat standardcalitiligoduseloromercializate: s[morlindnivelul al b) esteobligatsdrealizeze volumscdzut vdnzdrilor; un al c) poate decidesingur asupra calitaliiproduselor; d) arelibertatea facdce doregtel sd e) aredreptul a plStitaxade franchising. de 2l
  • 18. 79, Franciza prin care beneJiciarul se limiteazd la s vinde anumite 84.Olirma ctproduse dintr-un mugazincarepoartd.firma fiuncizorului se numeste: a) fflt-ri a) franciza financiard; dep b) franciza stand: de b) mo: c) fianciza distributie; de apr d) franciza sernicii: de c) mo: NISA. e) franciza d) mo: e) mo:80. Dupd domeniul de activitate,Jranchisingulse clasificd astfel: *} ,. a) franciza distributie, de fianciza senicii;i tlanciza productie; dc de b) francizafinanciardgi lianciza standt de 85. Pentu 1 c) fianciza gi afacerii fianciza afiiiat6: recomo d) francizamulticoncepruala;i liancizaNisa: a) a df. gi principala subfranciza. e) fianciza b) une c) c o : r81. Prin contractul de franchising,.franchisorul beneficiazd de d) unuurmatoareledrepturi: e) a rrc a) de a primi asistentd perioada in anterioarf, unitatii; deschiderii b) de a utilizamarcafranchiserului: 86. fn contl c) de a controlaactivitatea tianchiserului: operatiunile , d) de a comercializaprodusele serviciile sau preluate la cedent; cle a) suhs e) de a folosi documentatia, tehnicilegi metodele operare de ale b) tran cesionarului. c ) r e rt d) cu;.82.Contractuldefrancird este: e) cur. a) o variantd contractului concesiune a de comercialS: 87. Reexport b) o variantd contracteior bursi: a de a) prt: c) o variantd contractului licentd: a de b) din. d) o rariantia contractului lohn: de c) nua e) o variantd contractului contrapartida. a de d) flerr e) ntcr83. Taxo de intrare (aderenyd) francizd repredntd:: in a) remunerarea cedentuluipentru acordarea dreptuluide a lblosi 88. Riscurile sisternui de lucru: sdu a) de re b) remunererea pentu care seniciilor francizorul presteazd le pentrucesiona: b) de a c) asistentd anterioarl deschideriiunitatiide francizd; c) dea di recornpensd pentru semndtura francizerului: d)nue e) taxdpentmtriplaoptiune. e) nici 22
  • 19. 84.Ojirmd care realizeazdoperagiuni reexportestemai avantajatddncd: de a) moneda plati estein apreciere moneda incasare de gi de estein depreciere: b) moneda platdestein depreciere rnoneda incasare in de gi de este apreciere; c) moneda plataeste apreciere moneda incasare stabili; de in gi de este d) moneda piatdeste de qi stabild moneda incasare in depreciere: de este e) moneda plataestein apreciere moneda incasare de gi de estein apreciere.85. Pentru prevenirea riscului valutar in operaliunile de reexport se recoman utiliz,area dd : a) a doui monede strdine: b) uneisinguremonede; c) contrapartida import, la moneda export; la d) unuiacord clearing: de e) a trei monedestr[ine.86. tn condipiile in care intre parteneri existd tncredere deplind, tnopera{iunilede reexporteste preferabil acreditivul: a) subsidiar; b) transferabil: c) revolvingl d ) c u c l a u zd g i e : ro e) cu plat[ diferata.87. Reexportulpe hazaimportului de completare: a) promoveazi exportul produse de indigene: b) diminueazd exportul de produse indigene; c) nu areinfluenld asupra e.xportului; d) fl exibili zeazd contrapartida; e) niciovariantd este nu corectd. fald de celeale unui export obisnuit sunt:88.Riscurile in reexport a) de regulS, aceeaEi de arnplitudinel b) de arnplitudine mare; mai c) de amplitudine rnicd; mai d) nu existd riscun: e) niciovariantd este nu corectd. 23
  • 20. 89.Determinareacalitdlii in licitoliitrede vinzare seface, de reguld,prin: 95. Condi a) descriere tehnicd; a Jc : b) tipuristandard marft; de b) r n I ra c) metoda tel-quel; !,, l! .l -- d) degustare; u., rt e) clauza come4ului secard cu (RyeTermssauRT). e) cc 96. Criteri90. CerereaEi oferta tn licitalii: a) p; a) suntuneori concentrate timp: in b) ci b) suntconcentrate intotdeauna tirnpgi spatiu: in ^ i !., .- !.i c) nu suntconcentrate nici un fel; in d) cl d) nu au nicio influentd; e) P: e) nu suntconcentrate intotdeauna timp qi spatiu. in 97. Dupa f,91.Caietulde sarciniesteun document licitatiei: al n d, l - - a) de irnport; b)Pe b) de export; c) de c) atAt importcAtqi de export: de d) pu d) al licitaliei publice; e)de e ) a l l i ci ta l i e i ri va te . p 98.in funt pot fi:92. Cuietul de sarcini Ia licitaliile de import are rolul: a) uneioferteferme; a)cu b) uneicereri of-erta; de b) pe c) uneioterte obligatii: fEra c) de d) uneigaranlii participare: de d) pu e) uneicomenzi. e)Pu 99.Dupafr93. Condiliile tehnicedin caietul de sarcini cuprind: a)cu produsului gialeprincipalelor a) caracteristicile finit componente acestuia: ale b) pe b) moduldedetalierepre{ului: a c) de c) regulile procedurd; de d) pu d) tehnicanegocierii; e)pu e) caracteristicile primeqi taxelor participare. materiilor de 100.Dupa n94. Condiliile comercialedin caietul de sarcini pot cuprinde: a)cur a) caracteristicile produsuluinit: fi b) per b) rnodul detaliere prefului; de a c)der c) regulile de procedurd: d) pur d ) r e gu i i l e en e g o ci e re : d e)cur e) caracteristicile materiilor prime. 24
  • 21. 95. Condiliile generaledin caietul de sarcini cuprind: a) caracteristicile produsului finit; b) modulde detaliere prefului; a c) regulile proceduri alteinformatii de 9i utile: d) condiliile livrare; de e) condiliideasigurare service_ului. a 96. criteriile de determinare a ofertei celei mai avantajoasevizeazd: a) preful, crediful, termenul livrare. de renumele firmei; b) datadepunerii ofertei; c) creditul, termenul livrare, de renumele firmei: d) conditiile tehnice, renumele firmei; e) pretul,creditul.termenul rambursare. de 97. Dupdfunclia pe care o tndeplinesc, licitaliile potfi: a) cu ridicata cu amlnuntul: sau b) periodice ocazionale; sau c) de vdnzare de cumpirare; sau d) publice inchise; sau e) de vdnzare, intermediere, cumpdrare. de de9s I! funclie tle regimut iuridic si posibilitd(ite de participare, licitaliilepotfi: a) cu ridicata cu amdnuntull sau b) periodice ocazionale; sau c) de vdnzare de cumpdrare; sau d) puhlice inchise; sau e) publice deschise. sau99.Dupdfrecvenla organizdrii, ticitapiilepot fi: a) cu ridicata cu amdnuntui; sau b) periodice ocazionale: sau c) de vAnzare de curnpirare; sau d) publice inchise; sau e) publice ocazionale. sau100.Dupd mdrimeapartizilor de mdrfuri comercializate, ticitapiite Ji: pot a) cu ridicata cu amdnuntul; sau b) periodice ocazionale; sau c) de v6nzare de cumpdrare; sau d) publice inchise; sau e) cu ridicata permanente. sau 25
  • 22. IA I. Dupd nsturo obiectului tranzacliei,licitayiilepot Ji: 107. Condiyi a) periodice ocazionale; sau a) tehr b) de vinzaresaude cumpirare: b) com c) publice inchise: sau c) teir: d) pentruproduse bazd. de produse finitesaupentru senicii: d) cie. e) pentruproduseauriliare. o L f t.1.... L ! . t . . .102.Recipisadepozituluisefolosegtede reguld: a) in leasing: 108. ca:u in b) in lohn; capacitdtiitt c ) i n l i ci ta l i i : cQntroct se re d ) i n f i a n ch i si n g ; a) eoni e ) i n kn o u - h o u . b) ope: c) soi.:103. intr<t licitayiecu pre( mastinr strigare bunul se adjutleca: de d) an:. a)numaiofertantului acceptd care pretulmarim strigat; e) c(ti,,j b)primului ofertantcareacceptd pre{ulstrigat: c)priniului ofertant careacceptd pregulstrigatdaci un ter! nu oferdun 109.Ofertue pretmaibunl a) criP: d) pnmului ofhant careaccepti prefrnaibur dupa rur desemnarffi cdqtigatorului: b) cup: e) primuluiofertant. c) con104.I.a licitayiilepublice inchise, anunlarea ofertanlilor se realizeazd: d) resp a) prin publicarea anunt?ntr-un unui cotidian maretirajl de e) daci b) prin trirniterea inr,,itatii de de participare; I 10. Garanti c ) p r i nte l e i zi u n e : r a ) s er c d) prin ratlio; b ) s er e e) prinmass-media. c) se : ad.r105. Licitagiilede import se mai numesc: d) nus a ) a u cti u n i : e) se re b) tratatir,e concurenfd: de sau de c) adjudecdri tratatir,e concurentd: I I I. Garunti d) licitatii deschise; a) se d, e ) a d i u d e ca ri ua u cl i u n i . sa b) este c)se rlA6. Caietul de sarcini: efi a) prevede obligatoriu pretului: nir,elul d ) s ed b) prer,ede cerere la nivelulpretului; e) treb c) nu prevede nirnicreferitor pret: la d) poate solicitadetaliereapretului: e) poate solicitapretulexact. 26
  • 23. 107. Condiyiile in caietul de sarcini pot grapate in: li a) tehnice. generale, livrare: de b) comerciale. livrare.de platal de c) tehnice. comerciale. generale; d) de livrare,de plata.generale: e) tehnici.financiare. cornerciale. 108. in cazul unei licitapii tle import, in absen(a precaliJicdrii, verificareacapacitdgii teltnice si financiure a ofertanflor pentru executarea viitoruluic0ntract se realizeazdprin: a) conditiilctehnice saucomerciale caietulde sarcini: din b) opera{iuni de postcalfi care: lc- i c) solicitarea garantiei participare: de d) analiza ofertei comerciale: e) conditiilegenerale caietulde sarcini din109. ofertu este crnformd cu documentele licitagiei dacd: a) cuprinde doaro partedin docurnentele solicitatel b) cuprinde toateelementele solicitate: c) continemodificiri majorefata de elementele solicitate: d) respecta numaicondiliilecornerciale; e) dacdcuprindedoar modillcdri ale canrirdlii9i calitdtii.I10. Gevanyiade participare Ia licitayii (bid bond): a) se restituieintegralcelorcarepierd licitatia: b) se restituiepartialcelorcarepierd licitatia; c) se restituieintegral celor care c6gtiga licitatia in momenrul adjudecdrii: d) nu se restituiecelorcarepierd licitatiat e) se restituie p64ilor careau cAgtigat licitatia.I l L Garanpia de onoare la licitayiile de import: a) se depunede toti ofertanfii; b) estedepusd cAqrigatorul de licitaliei: c) se restituie celor care iqi retrag oferta inainte de termenul de erpirarea valabilitatii: d) se depunede ofertantiinesiguri: e) trebuiedepusd obligatoriu toti ofertantii. de 27
  • 24. I12. in licitagiade vdnzare,texe degaranlie esteun element: I18. Casa de a) auxiliar; a) un, b) obligatoriu; b) L1t c) intermediar; c) c ,. d) depreseleclie; in e) niciovariantd. d) unI 13.La licitayiile de vilnzarepre{ul seformeazd: pornind la un prefminirnde strigare e) u:.. a) intotdeauna de : b) intotdeauna pornind la un pre!maximde strigare; de 119.Cotariil c) pomind delawr pre!minimdesfigare. delaunpretma.tmdestrigare: fie fie a) ap: d) este specificat caietul sarcini; in de b) spr e) este in specificat oferti. c) a:r114.Adjudecareatn licitaEiipresupuneclasiJicarea: d) ar- a) numaia cAgtigdtoruluil e) spi b) a prirnelor firme; trei c) tufurorfirmelorparticipante: 120. Indicele d) nu sefaceclasificarea; de lak e) a prirnelor cinci firme.d a) Inc b) IncII5. Burselecaracteristicesunt: c) Inc careau rol important stabilirea a) bursele in prefurilor internalionale 9i d) Ind rnonetare; a cursurilor e) Ind b) numaibursele caresetranzactioneazd la metale: c) numaibursele valori; de I2L Specula d) numaibursele senicii; de a) cres e) numaibursele marflri. de b) sca c) scdtI16. Produselecarefac obiectul tranzsc(iilor bursieretrebuie sdfie: d) me: a) numaiomogene; e) cres b) numai depozitabile: qi c) omogene fungibile: | 22. Operati d) omogene, depozitabile,fungibilel a) cun e) omogene.depozitabile.nefungibile. b) rAnI17. Cererilepentru bunurile cotstela bursd trebuie sdlie: c) cum a) ample, solvabile. relativconstante; d) ran b) ample, solvabile. fungibile; e) cun c) ample. solvabile, speculative: d) omogene. ample,solvabile: e) ample. variabile. solvabile, 28
  • 25. I18. Casade compensa(ie clearing) este: {de a) un organism careasigurdderulareaacordurilor ciearing; de b) o formdspecialiin operaliuni contrapartid[; in c) o firmd caredesfrgoardoperatiuni vdnzarel de cumpdrare nume in gi pecontpropriu: d) un organism care garanteazd orice tranzactie cd incheiatd bursa la va fi executatd conform prevederilorcontractuluil e) un organism carenu oferdposibilitatea compensdrii.119.Cotaliileoficialesunt cele: a) aprobate guverne; de b) aprobate Comitetul conducere; de de c) anuntate dupdsesiunea dimineati; de d) anuntate dupdsesiunea searS; de de e) aprobate casele compensatie. de120. Indicele care caracterizeazd evoluyiatuturorfirmelor cotstela Bursa de Valori BucureStieste: a) lndicele BET; b) Indicele BET-C; c) Indicele Dow Jones: d) Indicele Moody; e) Indicele Reuters.I2I. Speculatorul la baisse"mizeazd ,,d pe: prefurilor ia o pozitieshortfutures; a) cregterea 9i b) sciderea gi pre{urilor adopta pozitielong futures; o c) scaderea gi preturilor adopta pozitieshortfuturesl o d) mentinerea constantdpretului; a prefurilor adopta pozitielong futures. e) cre;terea Ei o122.Operaliunea,,it hsusse"esteiniliatd de: la a) cumpdrdtor, agteaptd care cre$terea preturilor; b) vanzdtor, agteapti care cre$terea prefurilor; c) curnpdrdtor, agteapti care sciderea prelurilor; d) vdnzdtor, a$teaptd care scdderea preturilor; e) cumpdrdtor, agteaptd preturile sementind care ca si constante. 29
  • 26. 123. Folosind drept criteriu scopul urmdrit, operaliunile bursiere se 128. Alterns clasiJicdin: future a) simple, arbitraj, acoperire, de de specutrative,caracter cu tehnic: a) nu:: pe b) deacoperire, termen pe scurt, termen lung; b) ere; c) cu caracter tehnic, conditionate. vedere; la c) lii ::: d) efective, termen: la d) rezi. e) simple. arbitraj, vedere, la speculative. e) nui:124. Dacd ordinele la bursd sunt inregistrate la preguri egale, se I29.O.ffsen procedeazd conform urmdtoarelorprioritdyi: a) ri-Ia a) timp,volum; b) C:i-r b) cu atentie. grija; cu c) 3r-. c) proratd.stop; d) cr .i d) stop. griji; cu C) (r aa e) cu gr4a.stop. 130.O pozitit125. Luilnd drept criteriu de ordonare pre(ul de aJacere, distingem a) i anz urmdtoareleordine de bursd: b ) l i rr : : a) la piati,limita.stop; c) r inz b) la piata.limitd. atentie; cu d) curr c) !a piatd,limit6, gnja; cu e) ntcr d) futures. tbrward; I3l. Atunci c e) de cumpdrare, vanzare. de a) cAs b) Pre126.Marja reprezintd: c) pre a) o garanlie depusd clienfila frrmele brokeri; de de d) ca: in b) o cotatie cregtere bursd: la e) nr.1 c) rezervdvalutard hedging; in 132.Spreadi d) indice bursd; de a) oti e) o cotatie scidere bursd. in la b) imb c) imn127.Dupd modul de calcul,cotaliilepotli: d) inib a) medii.limita.de lichidare; e) irnb h) rnedii, oficiale,neoficiale; c) medii.lirnrta,efective; in 133. cszu d) in cre$tere. scddere; in a) cur e) medii,lichidare,oficiale. b) rair c) cur d) ran e) ntc 30
  • 27. 1284lternativelede lichiclarea obligayiitor contractauledintr-an cotttract futures sunt: a) numaiprin executarea fizicdla scadentd: b) executarea {tzicdsauprin regularizare raroricdla scadentd: c) lii.rare tizicd,compensare platdin nunrerar: gi d) rezilierea contractului despagubiri; fbra cJ nurnaj prin livrarefizicit. I 29.O.ffsetting-u reprezintd: I a) mecanisrn lichidare conffactului de a futures: t,) creditar"e forward: in c) acoperire iredging: prin d) o operatiune sprcading: de ci o cotatie oficiald. I 30. o pozirieshortpe u,t contract futures poateli compensotd prin: a) ranzare contracte de tuturei: b) livrarea mdrfii pdni in lunade livrare: c) ranzarea optiuni de call: d) curnpararea contracte de futures: e) nicior,ariantd este nu corectd. I3I. At.uncicind preyur pielei cre$re, cumpdratorurunui contractfutures: a) cAgtiga pregul curenr; b) pierde multprima: cel c) pierde: cl) cagtiga diferenta dintrepretur curenr pretur conrract: gi din e) niciovariantd este nu corectd.I 32. Spreuding-u reprezintd: t a) o operatiunespeculatir,I tip futures: de b) imbinarea uneioperafiuni bursd unape piata tizict., de cu c) imbinarea doudpozitiiopuse a futures: d) imbinarea uneioperatiuni cu unafutures: .spot e) imhinarea doui operatiuni a spot.t 33.in cuzul exercitdrii unei op{iuni ,,put,, marfd: pe a) cumprrdtorui .ptiunii este obrigat cumferemarfa; sd bt v6nzitclnrloptiuniieste obligatsI v6ndamarfa: c) cumpardtorul optiunii este obllgat vendA sa marfa. d) vanzitoruloptiuniieste otriigat cumpere sd marfa: e) niciovariantd este nu corectd. 1t JI
  • 28. 134. Opliunile de bursd de tip "put" sunt: a) de cumpf,rare; I 14.i, 2l -: b) de r6nzare: bi c) atit de curnpdrare gi de vAnzare: cAt d) ef-ective; al e) operatiuni tip call. de135, cazulop(iunii ,,put" cdndPE-p < C < PE, cumpdrdtorul: in I1I, IN cait a) c6gtiga; gi al b) exercitd pierde primal : gi pierdemai pufindecdt mdrimea prirnei: bi c) exerciti cl :^ d) nu cigtigd, pierde: nu _ l e) nu esteobligat cumpere sd titlurile.136. cadrul op$unii ,,ptrt" c&ndC >PE, cwmpdrdtorul: in a) cigtigdprima; 112.Po:,iti b) nu exercita gi opliunea pierdeprima: a) lu: b ) iu: c) cagtiga; c) iu: d) renitul rdmdne constant; gi e) exercitd pierde maipufindecAtmirimeaprimei. d) li-r e) 1u137, cazulopliunii "put", cilnd C<PE-p, vfrnzdtorul: in a) vindetitlurilesuport cdqtiga; 9i t43. b) cumpdrd qi titlurilesuport pierde; c) nu exercitd optiunea; d) cumpdrd qi titlurilesuport c69tig6; e) exercitd cd;tig5. Ei138.Oppiunile bursdde tip ,,csll" sunt: la a) de cumpdrare: b) de r6nzare: c) atatde cumpdrare. gi de vAnzare; cit d) de acoperire; e) efective. d)139. cazulopyiunii,,call", cdndPE < C < PE+p,vdnzdtorul: in e) a) pierde; b) cagtigaprima; 144. Hedg c) cigtigS, mai putindecit prirna: dar varia d) nu cAgtiga. pierdet nu al an h t ,: J ,- . - - qi e) exerciti pierde. f L I i- ,l | -_ ur;. Fl ar" v / g- )L
  • 29. 110. In cazul opyiunii ,,cnll", atunci cdnd C> PE+p, cumpdrdtorul: a) cagtigdprin exercitarea optiunii; b) pierdeprin exercitarea opfiunii: c) pierdeprin exercitarea opliunii, rnai pulin decAtmdrimeaprimei: d) nu c69tigd. pierde; nu e) pierdeprin neexercitarea optiunii.141. in cazul opliunii ,,call", atunci cilnd C< PE, cumpdrdtorul: a) pierdemai mult decdtprima: b) cagtigd prirna; c) abandoneazd gi optiunea pierdeprima: d) cigtiga intotdeauna; e) nu vinde titlurilesuport. obtineprima. dar142. Poz,iliilefutures in spreading pot sd se refere la: a) luni de livrarediferite,pietediferite.produse diferite; b) luni de livrarediferite,pietediferite. hedgingselectir: c) luni de livrarediferite. hedginganticipatir.pietediferitel d) luni diferite,operatiuni tip call sau de put: e) luni de livrare diferite,aceleaqipie1e. produse ditbrite.143. Operaliunea de hedging constd in: a) imbinareaa douS tranzactiide sensopus (r,Anzare-cumpdrare) prin stabilireaunei pozitii futures.inversdcelei detinutepe piata fizicd. dar pe aceeagibazdde pret: b) imbinarea unei opera{iuni de cumpirare cu una de vinzare simultand,in scopul folosirii diferenteide pre! dintre doud termene de livrare saudoudpiete: c) adoptarea piatala termena unei pozitii long la un anumittennen pe de lir.rare,concomitent adoptarea cu unei pozilii echivalente short cu alt termende livrarel cl) luarea piala la tennena uneipozilii long in speranta pe pretului; cregterii e) liwareauret marfi la o dati viitrrane. pregul la convenit momennrl in mntractirii.144. Hedgingul in scopul oblinerii unui profit cunoa$te mai multe variante: selectir. a) anticipativ. prin bazS: pur, prin bazS: b) anticipativ, pur, in trei luni de la livrare: c) anticipativ, efectir; d) anticipativ, efectir. o lunEde la livrare; e) anticipativ. in 11 JJ
  • 30. 145.Short hedging-uleste: a) o operafiune dublS protejare uneipozilii cash falarisculuide de a in variatienefavorabilda pretuluiviitor; I b b) un contract futures regim special tranzactionare; cu de l e c) o operaliune bursieride protejare unei pozilii cashin falariscului a _1 b de scidere prefului a viitor; + c d) o opera{iune bursieride protejare unei pozitii cashin fatariscului a 5 a de cregterea prefuluiviitor; o a e) nici o variant6 este nu corecte. d S 9 c l(i b ll a l2 q l-1 . a t, l+. 15. a 16. L i7. b 18. d lg. b 10. d 21. J+
  • 31. RASPU]SURI l b 22. d 43. c 64. d 85. b I 06. d 127. aI e 23.a 44. b 65. b 86. b ta7. c 128. c-r. b 2 4. a 45. c 66. a 87. a 10 8 . b 129. cj c 25.a 46. a 61. e 88. b I 09. b r30. d5 a 26. a 47. c 68. c 89. c ti0. a i3l. d6. a 27.a 48. a 69. a 90. b ill. b r32. c i d 28.a 49. b 70. b 91. a n2. b r33. dS c 29.b 50. b 71. c q2. b I 13. c 134. b9. c 3tJ. c 51. b 72. c 93. a i r4. c 135. cl0 b 31. a 52. a 73. a q.+. b I r5. a 136. bll a 32. tt 53. d 71. c 95. c I 16. d 131. h12. a 33. b 5 .i . d 75. c 96. a 117. a 138. a13. a 34. c 5-5.b "76. b 9j. c l 18. d 139. c14. c 35. d 5 (r.a 77. d 98. d l 19. c 140. a15. a 36. a 57. d 78. a 99. b I20. b i4l. c16. c 37. b 5u. b 7q. c 100. a t2t. c 142. ^lt. b 38. a 59b 80 a r0l. d t22. a 143. a18. d 39. c 60. b 8t. c 102. c I --). a 144. a19. b 40. c 61. a 82. a 103. c 124. a t45. c20. d 41. c 62. b s3. a 104. b I25. a?1. c 12. d 63. d 84. b 105.c 126. a 35