Dr. Nelly ŢURCAN. „Vizibilitatea producţiei ştiinţifice a Republicii Moldova şi provocările Accesului Deschis”
•Download as PPTX, PDF•
0 likes•969 views
16 octombrie. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională Aniversară BiblioUniversitas, ediţia 1 "Dimensiuni Info-Biblioteconomice ale Societăţii Informaţiei şi Cunoaşterii". DIB ULIM – 20 ani de activitate.
Recommended
Recommended
More Related Content
More from DIB ULIM
More from DIB ULIM (20)
Dr. Nelly ŢURCAN. „Vizibilitatea producţiei ştiinţifice a Republicii Moldova şi provocările Accesului Deschis”
- 1. VIZIBILITATEA PRODUCŢIEI ŞTIINŢIFICE A REPUBLICII MOLDOVA ŞI PROVOCĂRILE ACCESULUI DESCHIS Nelly Ţurcan, dr., conferenţiar universitar, USM DIMENSIUNI INFO-BIBLIOTECONOMICE ALE SOCIETĂŢII INFORMAŢIEI ŞI CUNOAŞTERII Conferinţa Ştiinţifică Internaţională Aniversară BiblioUniversitas, ediţia 1 16-17 octombrie 2012, Chişinău UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA DEPARTAMENTUL INFORMAŢIONAL BIBLIOTECONOMIC
- 2. 2 Necesitatea măsurării excelenţei ştiinţifice • Studierea proceselor de comunicare în ştiinţă, măsurarea excelenţei în cercetare, calitatea cercetării interesează: ▫ guvernele, ▫ instituţiile de cercetare, ▫ universităţile , ▫ organismele de finanţare • Evaluarea cercetării este importantă pentru: ▫ starea dezvoltării ştiinţei şi tehnologiilor, ▫ comunicarea ştiinţifică, ▫ determinarea cheltuielilor instituţiilor de cercetare, ▫ determinarea cheltuielilor bibliotecilor, ▫ determinarea poziţiei universităţilor în clasamentul internaţional ▫ etc.
- 3. 3 Indicatori de măsurare • Sunt utilizaţi cu scopul măsurării capacităţii ştiinţifice şi determinării conexiunilor în ştiinţa mondială • Joacă un rol important pentru clasamentul: ▫ instituţiilor de cercetare ştiinţifică, ▫ universităţilor, ▫ ţării privind nivelul de cercetare ştiinţifică şi evaluarea cercetării • Indicatori: ▫ privind impactul ştiinţei şi tehnologiei asupra economiei, ▫ număr de publicaţii, ▫ număr de citări, ▫ privind impactul unei reviste, a unui articol publicat, a unui cercetător sau a unui grup de cercetători
- 4. 4 Ce este “vizibilitate ştiinţifică”? • Nu există definiţii privind “vizibilitatea ştiinţifică” • Vizibilitate (DEX) = ▫ (1) Însușire de a fi vizibil; ▫ (2) Distanță maximă până la care un obiect […] rămâne vizibil; ▫ (3) Stare de claritate […] care permite să se vadă obiectele • Vizibilitatea este determinată de faptul cum lucrările publicate sunt acceptate de către comunitatea academică sau științifică (Sandra Miguel)
- 5. 5 Productivitate ştiinţifică • Productivitate ştiinţifică = cantitatea de de publicaţii obținute în procesul cercetării ştiinţifice de un cercetător, instituţie de cercetare sau ţară într-o perioadă de timp determinată • Producţia ştiinţifică – un indicator important al gradului de dezvoltare a unei ţări • Monitorizată de: ▫ Institutul de Informare Ştiinţifică (ISI- Institute for Scientific Information) Web of Science (WoS); Journal Citation Reports ▫ Scopus ▫ Google Scholar
- 6. 6 Web of Science • WoS include cinci baze de date ▫ Science Citation Index Expanded (SCI-EXPANDED) acoperă perioada din 1945 până în prezent – 8533 de reviste; ▫ Social Sciences Citation Index (SSCI), care acoperă perioada din 1956 până în prezent – 2174 de reviste; ▫ Arts & Humanities Citation Index (A&HCI) acoperă perioada din 1975 până în prezent – 1700 de reviste ; ▫ Conference Proceedings Citation Index- Science (CPCI-S) acoperă perioada din 1990 până în prezent; ▫ Conference Proceedings Citation Index- Social Science & Humanities (CPCI-SSH) acoperă perioada din 1990 până în prezent Acestea acoperă peste 148,000 de reviste și cărţi din 256 de discipline, 30% - din reviste şi 70% din cărți
- 7. 7 SCImago Journal & Country Rank • Portal ce prezintă vizibilitatea revistelor ştiinţifice • Include indicatorii privind dezvoltarea ştiinţifică a ţărilor • Acești indicatori pot fi utilizaţi pentru a evalua și a analiza domenii științifice • Indicatorii sunt generaţi de baza de date Scopus şi arată vizibilitatea revistelor incluse în baza de date respectivă din 1996 • http://www.scimagojr.com/
- 8. 8
- 9. 9 Poziţia Moldovei În clasamentul mondial al producţiei ştiinţifice 1996-2010 (236 ţări) Poziţia ţării în Numărul de Numărul de Citări per clasame Ţara documente Citări Autocitări documente document ntul citate mondial 1 SUA 5.322.590 4.972.679 100.496.612 46.657.626 20,18 41 România 63.809 62.975 282.393 71.226 6,04 58 Lituania 17.936 17.665 110.063 26.744 8,24 75 Armenia 7.067 6.970 50.175 9.441 7,64 92 Luxemburg 3.814 3.644 31.613 2.795 12,37 93 Senegal 3.795 3.603 34.151 4.481 9,95 94 Moldova 3.663 3.630 20.568 4.137 5,83 95 Quatar 3.435 3.286 13.450 1.326 5,07 145 Tadjikistan 676 671 1.767 281 2,76 186 Turkmenistan 123 121 888 46 6,62
- 10. 10 Web of Science (1996-2009) Numărul de Numărul de Citări per Ţara documente Citări Autocitări documente document citate Azerbaidjan 3.555 10.271 7.345 6,399 2,89 Moldova 3.652 17.826 12.644 11.255 4,88 Luxemburg 3.444 29.635 25.029 24.031 8,62 Macedonia 3.435 13.920 10.674 9.924 4,05 Albania 950 4.149 3.340 3.147 4,37 Kârgâzstan 792 2.933 2.332 2.134 3,70 Tadjikistan 401 852 658 567 2,12
- 11. 11 Publicaţiile Moldovei în WoS • Prima publicaţie înregistrată în anul 197o (scrisoare) • În total, în perioada 1970-2011 au fost înregistrate 9.420 de documente • Primul articol înregistrat în anul 1972 • Se evidenţiază două perioade de prezenţă mai activă a savanţilor din Moldova în fluxul informaţional mondial ▫ 1) 1983-1990 – ştiinţa autohtonă a fost pe poziţii bune în cadrul URSS, iar numărul de publicaţii înregistrate în WoS ajungea până la 302 în anul 1990 ▫ 2) 2005-2009 – este constatată înregistrarea maximală a publicaţiilor în WoS – 351 în anul 2009
- 12. 12 • articole – 6.740 • materiale ale conferinţelor; note – 875 13% • rezumate ale 9% 4% reuniunilor ştiinţifice 1% – 348 1% 1% • alte genuri de 0% documente – 192 0% (sinteze, scrisori, edit 72% orialele, recenzii, arti cole Articole Materiale ale conferinţelor bibliografice, articole Note Rezumate ale reuniunilor consacrate Sinteze Scrisori Editoriale Alte genuri savanţilor, poezii etc.)
- 13. 13 Perioada 2001-2010 (WoS) • Schimbări esenţiale în managementul ştiinţei din Republica Moldova ▫ 2004 - Codul cu privire la ştiinţă şi inovare ▫ 2004 - Regulamentul acreditării organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării ▫ 2008 - Regulamentul cu privire la evaluarea şi clasificarea revistelor ştiinţifice • Atestarea creşterii numărului de înregistrări în WoS după o perioadă de regres • Este remarcată o creştere intensivă a citărilor publicaţiilor cercetătorilor din Moldova • Numărul de citări la toate documentele a atins cifra de 12.454 de citări, media per document 4,57 citări
- 14. 14 Dinamica publicării articolelor în reviste cu factor de impact şi cotate ISI (2001-2010) 231 204 200 180 158 162 148 138 123 130 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
- 15. 15 Înregistrarea în WoS (2001-2010) AŞM 1530 56,1% USM 417 15,3% UTM 350 12,8% USMF 141 5,2% Univ.Transnistr 45 1,7% UASM 27 1,0% 43,9% Univ.Tiraspol 14 0,5% ULIM 8 0,3% US "A.Russo" 4 0,1% Instit. de… 191 7,0%
- 16. 16 Aportul în procesul informaţional mondial al ştiinţei după datele SCI şi SSCI Ţara 1996 (%) 2009 (%) SUA 28,4 20,4 Marea Britanie 7,1 6,2 Japonia 7,3 5,2 Germania 6,2 5,7 Canada 3,6 3,6 Italia 3,3 3,4 Rusia 2,7 1,65 China 2,4 13,8 Ucraina 0,46 0,30 România 0,16 0,44 Moldova 0,02 0,02
- 17. 17 Reviste acreditate în Republica Moldova • Anul 2008 – acreditarea revistelor ştiinţifice ▫ 71 de reviste (categoria A -2; categoria B – 16; categoria C -53) ▫ 24 profiluri ştiinţifice • Anul 2001 ▫ 71 de reviste (categoria A -2; categoria B – 19; categoria C -50) ▫ 23 profiluri ştiinţifice • Anul 2012 ▫ 73 de reviste (categoria A -2; categoria B – 21; categoria C -50) ▫ 23 profiluri ştiinţifice
- 18. 18 Vizibilitatea internaţională a revistelor • Электронная oбработка материалов ▫ Surface Engineering and Applied Electrochemistry (versiunea tradusă în engleză şi publicată în SUA) ▫ Unica revistă indexată în Science Citation Index • Moldavian Journal of the Physical Sciences • Computer Science Journal of Moldova ▫ Indexată în Mathematical Reviews şi Zentralblatt MATH Revistă OA • Matematica. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei ▫ Indexată în Mathematical Reviews, Zentralblatt MATH şi "Реферативный журнал. Математика“ ▫ Revistă OA • Quasigroups and Related Systems • Indexată în Mathematical Reviews, Zentralblatt MATH şi "Реферативный журнал. Математика“
- 19. 19 Publicarea articolelor în revistele acreditate (2006-2010) • Publicate 22.129 de articole • Nivel de colaborarea internaţională în revistele analizate ▫ 26,6% Chemistry Journal of Moldova ▫ 21% Moldavian Journal of the Physical Sciences ▫ 9,3% Problemele Energeticii Regionale ▫ 7,8% Computer Science Journal of Moldova ▫ 4,7% Meridian Ingineresc ▫ 2,5% Economica ▫ 2,4% Moldoscopie ▫ 1,7% Tyragetia ▫ 0% Revista de Lingvistică şi Ştiinţă Literară
- 20. 20 Nivel de colaborare prin publicare 90 80 70 60 Armenia Letonia 50 Luxemburg Macedonia 40 Moldova România 30 SUA Turcia 20 10 0 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
- 21. 21 Concluzii • Vizibilitate scăzută la nivel internaţional ▫ Aportul Moldovei în fluxul informaţional ştiinţific este de 0,02% (a. 2009) ▫ Marea majoritate a revistelor din Moldova nu sunt cunoscute în afara ţării, nu sunt indexate în baze de date internaţionale • La nivel naţional nu sunt accesibile majoritatea revistelor cotate ISI şi cu Factor de Impact în care publică cercetătorii din Moldova ▫ Accesul este posibil prin bazele de bate EBSCO, SpringerLink, eLibrary.ru
- 22. 22 Ce trebuie să întreprindem? • Să folosim modele noi de acces şi de diseminare a informaţiei • Accesul Deschis este un acces digital, online, gratuit la literatură, fără majoritatea restricţiilor privind drepturile de autor şi de acordare a licenţelor ▫ 1) Accesul Deschis este literatura digitală, online şi gratuită. Această interpretare elimină barierele de preţ, dar nu şi pe cele de permisiune. ▫ 2) Accesul Deschis este literatura digitală, online, gratuită şi fără copyright, precum şi restricţiile de acordare a licenţelor. Această interpretare îndepărtează atât barierele de preţ, cât şi pe cele de permisiune.
- 23. 23 Strategiile Accesului Deschis • Calea Verde ▫ Autoarhivarea – crearea arhivelor digitale cu acces deschis (repozitoriilor) instituţionale şi tematice ▫ Registrul ROAR – 2962 de arhive (13.10.2012) ▫ Directoriul OpenDOAR - 2212 de arhive (13.10.2012) Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare (1677 de teze pentru perioada 2004-2012.13.10) • Calea de Aur ▫ Revistele cu Acces Deschis ▫ Directoriul Revistelor cu Acces Deschis (DOAJ) – 8280 de reviste (13.10.2012) din 121 de ţări ▫ Înregistrate 3 reviste din Moldova Computer Science Journal of Moldova (23.01.2009) Matematica. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei (24.02.0211) Limbaj şi Context (17.01.2012)
- 24. 24 Beneficiile OA • Este o corelaţie clară între numărul de citări ale articolului şi probabilitatea că articolul este online (Stive Lawrence) • Accesul sporit generează o creştere a impactului (Tim Brody) • Se sporeşte vizibilitatea şi impactul cercetărilor realizate • Sinteză studiilor privind impactul accesului deschis (Alma Swan, 2010 ) ▫ 27 de studii - rezultate pozitive ale accesului deschis pentru beneficiul citării ▫ 4 studii - nu au constatat astfel de avantaje • Analiza evoluţiei accesului deschis în ţările în curs de dezvoltare şi în tranziţie demonstrează că sunt citate mai des articolele din revistele OA
- 25. 25 A sporit citarea în diferite domenii datorită Accesului Deschis • ştiinţele agricole cu 200% – 600% • fizică şi astronomie cu 150% – 580% • medicină cu 300% – 450% • biologie de la 5% până la 36% • filosofie cu 45% • electrotehnică cu 51% • ştiinţe politice cu 86% • matematică cu 91%
- 26. 26 Cercetările grupului lui Stevan Harnad et al. http://www.openoasis.org/
- 27. 27 • Arhivele digitale sunt un mijloc excelent pentru a stimula prezenţa cercetătorilor online ▫ Conţinutul este accesibil pentru toţi indexarea repozitoriilor în Google şi alte motoare de căutare ▫ Sporeşte descărcarea publicaţiilor ▫ Sporeşte citarea
- 28. 28 Opinia privind importanţa vizibilităţii ştiinţifice 52,6 Rezultatele cercetărilor să 48,5 fie vizibile şi să contribuie la promovarea 42,9 40,1 cercetătorului 34,1 Posibilitatea de a păstra 18,6 19,3 drepturile de autor asupra publicaţiei 13,9 7,7 7,2 4,5 5,3 2,9 0,7 1,6 Foarte Important Nu ştiu/nu Puţin Nu este Posibilitatea de a plasa important pot să important important prepublicaţia pe site-ul răspund personal
- 29. 29 Avantajele posibile ale Accesului Deschis • Avantaj general • Avantaj prematur • Selecţie influenţată • Avantaj de utilizare sau de descărcare • Avantaj de calitate • Avantaj competitiv • Avantaj de accesibilitate
- 30. 30 Ce poate face biblioteca pentru sporirea vizibilităţii ştiinţifice? • Să familiarizeze cercetătorii cu beneficiile Accesului Deschis • Să organizeze arhive instituţionale / tematice • Să convingă cercetătorii, cadrele didactice universitare de a participa la constituirea arhivelor instituţionale • Să înregistreze revistele ştiinţifice ale instituţiilor în DOAJ
- 31. 31 Mulţumesc tsurcannelly@gmail.com
Editor's Notes
- Studierea proceselor de comunicare în ştiinţă, măsurarea excelenţei în cercetare, precum şi a calităţii cercetării este o problemă care interesează din ce în mai mult guvernele, instituţiile de cercetare, universităţile şi organismele de finanţare ca o modalitate de evaluare a responsabilităţii şi calităţii cercetării ştiinţifice. Evaluarea cercetării este foarte importantă nu doar pentru comunicarea ştiinţifică, dar şi pentru determinarea cheltuielilor instituţiilor de cercetare şi a bibliotecilor, trebuie să fie luate în calcul metricile privind productivitatea ştiinţifică, factorul de impact al revistelor, citarea publicaţiilor etc.
- Indicatorii bibliometrici au fost utilizaţi pe scară largă pentru analiza statisticii publicaţiilor naţionale din domeniul ştiinţei şi tehnologiilor cu scopul măsurării capacităţii ştiinţifice şi determinării conexiunilor în ştiinţa mondială – atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele aflate în tranziţie şi în curs de dezvoltare. Pentru clasamentul instituţiilor de cercetare ştiinţifică, a universităţilor, a ţării privind nivelul de cercetare ştiinţifică, precum şi pentru evaluarea cercetării, indicatorii bibliometrici de asemenea joacă un rol important.
- Astfel, vizibilitatea internaţională a cercetării ştiinţifice a Moldovei este foarte modestă, fapt ce denotă şi o posibilitate redusă de comunicare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice. Grupul de cercetare SCImago a publicat Raportul Mondial de Rating al Instituţiilor Schimago 2011 (SchimagoInstitutionsRankings World Reports 2011), care conţine rezultatele celor mai performante 3.042 instituţii de cercetare din 104 de ţări după indicatorii de productivitate ştiinţifică din anii 2005-2009. Din Republica Moldova în acest Raport a fost inclusă doar Academia de Ştiinţe a Moldovei
- Evident, în această comparaţie trebuie să ţinem cont de teritoriul ţării, numărul instituţiilor de cercetare, potenţialul uman în cercetare. Ţările mici, precum este Republica Moldova, nu pot fi comparate cu cele mari. Ştiinţa este o activitate costisitoare şi ţărilor mici le este dificil să finanţeze o varietate de domenii ştiinţifice. Odată cu intensificarea utilizării în domeniul ştiinţei a tehnologiilor avansate şi a aparatajului complex, costul cercetărilor creşte, deci este tot mai greu pentru aceste ţări să concureze cu ţările mari în diferite discipline ştiinţifice, inclusiv privind productivitatea ştiinţifică.Cu toate acestea, confruntarea datelor privind producţia ştiinţifică a Moldovei cu cele ale Armeniei sau ale Luxemburgului, de asemenea ţări mici, atestă poziţia mai bună a Armeniei şi a Luxemburgului la acest capitol.
- În perioada 1991-2004 este sesizată o scădere a publicaţiilor în revistele ştiinţifice valoroase, fiind un rezultat al declinului în cercetarea ştiinţifică după destrămarea URSS şi exodul masiv al savanţilor.
- În cadrul cercetării a fost realizată o analiză desfăşurată privind prezenţa publicaţiilor ştiinţifice ale savanţilor din Moldova în fluxul informaţional mondial în perioada 2001-2010. Motivarea examinării acestei perioade se explică prin schimbări esenţiale în managementul ştiinţei din Republica Moldova, precum şi atestarea creşterii numărului de înregistrări în WoS după o perioadă de regres. În acelaşi timp, este remarcată o creştere intensivă a citărilor publicaţiilor cercetătorilor din Moldova
- Analiza producţiei ştiinţifice a savanţilor din Moldova a evidenţiat că cel mai productiv autor pentru perioada 2001-2010 este Simonov V. – 165 de publicaţii. În topul clasamentului se plasează Tighineanu I. cu 125 de publicaţii pentru perioada 2001-2010 şi Ursachi V. cu 88 de lucrări.Rata publicaţiilor în reviste de profil socio-umanitar constituie doar 10%.Conform datelor CNAA pentru anul 2009, doar 3% din articolele publicate de savanţii moldoveni sunt în revistele cu factor de impact. În domeniul fizicii şi ingineriei situaţia este mai bună, circa 26% de articole sunt publicate în revistele cu factor de impact.
- Comparaţia colaborării prin publicarea comună a articolelor demonstrează că în multe ţări europene, din UE, din spaţiul ex-sovietic, rata publicaţiilor comune variază între 30%-50% din numărul total de publicaţii. În unele ţări, de exemplu în SUA sau în Turcia, rata publicaţiilor prin colaborare reprezintă în medie 20-25% din numărul total de publicaţii. Un nivel tot atât de înalt de comunicare prin publicarea comună, ca şi în Moldova, se constată şi pentru Luxemburg, unde rata publicaţiilor comune constituie 60-80%. În perioada 1996-2010 rata colaborării a crescut de la 41,6% la 64,8%.Ponderea articolelor cercetătorilor din Republica Moldova publicate în colaborare este în permanentă creştere şi reprezintă ¾ din totalul articolelor înregistrate in WoS. Acest indicator este cel mai înalt pentru statele-membre ale CSI. Analiza datelor din ScienceCitation Index şi Social ScienceCitation Index pentru anul 2009 confirmă că indicatorul colaborării internaţionale pentru majoritatea ţărilor analizate se află la nivelul de 30-40%, iar pentru Moldova această rată reprezintă 76%
- Stive Lawrence a fost primul care a publicat datele care demonstrează că articolele accesibile online sunt citate mai des. Astfel, în medie, articolele recenzate cu acces deschis sunt citate mai mult decât articolele full text care sunt disponibile numai pe bază de abonament
- (a) avantajul general –rezultă din citarea articolelor disponibile pentru publicul care nu a avut acces la aceste articole mai înainte; (b) avantajul prematur – cu cât mai devreme un articol este accesibil pentru comunitatea ştiinţifică, cu atât mai repede ar putea fi citat acest articol la nivel mondial; (c) selecţia influenţată – autorii au opţiunea de a selecta şi de a plasa în accesul deschis articole de o calitate mai înaltă şi nu publică în acces deschis articolele pe care le consideră de o calitate mai joasă; (d) avantajul de utilizare sau de descărcare – articolele OA sunt descărcate mult mai des, iar aceasta permite să presupunem că în viitor vor fi citate; (e) avantajul de calitate – articolele calitative au mai multe beneficii de la accesul deschis, deoarece acestea sunt mai des citate în comparaţie cu articolele de o calitate mai joasă; (f) avantajul competitiv – articolele OA sunt în concurenţă cu articolele non OA, iar în măsura în care articolele OA sunt relativ mai accesibile decât articolele non OA acestea pot fi folosite şi citate mult mai des; (g) avantajul de accesibilitate –rezultă în accesul utilizatorilor la articolele OA, atunci când instituţiile, în care activează aceşti utilizatori, nu se abonează la revistele în care sunt publicate articolele respective.