Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Mtcs 7 Concepte

38,911 views

Published on

Published in: Education, Business
  • Be the first to comment

Mtcs 7 Concepte

  1. 2. Lecţia a VII-a Analiza conceptelor sociologice Tipuri de definiţii <ul><li>Planul lecţiei </li></ul><ul><li>■ Concepte, termeni şi noţiuni în sociologie </li></ul><ul><li>■ Tipuri de definiţii în sociologie </li></ul><ul><li>◙ Definiţia ostensivă </li></ul><ul><li>◙ Definiţia nominală </li></ul><ul><li>◙ Definiţia operaţională </li></ul><ul><li>■ Analiza indicatorilor definiţionali </li></ul><ul><li>■ Trecerea de la indicatori la indici </li></ul>
  2. 3. Bibliografie <ul><li>Nowak, Stefan [1 967 ] (1972) Concepte şi indicatori. În S. Tamaş şi H. Culea (coord.) Cunoaşterea faptului social (pp. 154-172). Bucureşti, Editura Politică. </li></ul><ul><li>Popper, Karl R. [ 1973 ] (1981) Logica cercetării (pp. 97-122). Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. </li></ul><ul><li>Touraine, Alain [ 2003 ] (2007) Metodele sociologiei. În S. Moscovici şi F. Buschini (coord.) Metodologia ştiinţelor socioumane (pp.140-149). Iaşi: Polirom. </li></ul><ul><li>Zetterberg, Hans L. [1 967 ] (1972) Teoria, cercetarea şi practica în sociologie. În S. Tamaş şi H. Culea (coord.) Cunoaşterea faptului social (pp. 249-274). Bucureşti: Editura Politică. </li></ul>
  3. 4. ■ Concepte, termeni şi noţiuni în sociologie <ul><li>Definiţia sociologiei (după A. Touraine, 2003/2007, 140) </li></ul>
  4. 5. ■ Tipuri de definiţii în sociologie <ul><li>◙ Ce este definiţia? </li></ul><ul><li>Cornel Popa (1972, 67): „Definiţia este o operaţie logico-semantică, prin care se stabileşte o identitate de designat între un nume comun şi o descripţie generală”. </li></ul><ul><li>◙ Funcţiile definiţiilor : </li></ul><ul><li>F referenţial-designatoare (delimitarea unei clase de obiecte) </li></ul><ul><li>F de introducere a unor termeni noi (în vocabularul unui agent cunoscător) </li></ul><ul><li>F de concentrare a informaţiei (prescurtarea comunicării) </li></ul><ul><li>F de relevare a schimbărilor intervenite în procesul cunoaşterii (pe baza analizei intensiunii termenilor) </li></ul><ul><li>F sintetic-calculatorie (permite prelucrarea informaţiei </li></ul><ul><li>într-un alt limbaj) </li></ul>
  5. 6. <ul><li>Carl G. Hempel ( Fundamentele formării conceptelor în ştiinţele empirice, 1952) – trei tipuri de definiţii: </li></ul>Ostensivă Nominală Operaţională
  6. 7. ◙ Definiţia ostensivă <ul><li>Etimologie: l. lat. ostends , ostendere, a arăta </li></ul><ul><li>Introdusă de către W.L. Johnson într-o lucrare de logică (1921). </li></ul><ul><li>Analizată de către H. Bertrand Russell ( Cunoaşterea umană . Posibilităţile şi limitele sale, 1948) </li></ul><ul><li>Definiţia ostensivă = Simultaneitatea pronunţării unui termen necunoscut de un agent cunoscător (S2), dar cunoscut de alt agent cunoscător (S1), şi indicarea designatului . </li></ul>
  7. 8. Specificul definiţiei ostensive <ul><li>Simultaneitatea pronunţării unui termen necunoscut de un agent cunoscător (S2), dar cunoscut de alt agent cunoscător (S1), şi indicarea designatului . </li></ul>Definiendum S 1 S 2 Definiendum Indicarea designului
  8. 9. Bertrand Arthur William Russell (1872 – 1970) Premiul Nobel pentru Literatură (1950) Principia Mathematica , ( 1910 , în colab. cu Alfred North Whitehead ) Why I am not a Christian (1936)
  9. 10. Trinity College (Universitatea Cambridge) <ul><li>Dintre absolveni: 31 laureaţi ai Premilui Nobel </li></ul>
  10. 11. Condiţiile definiţiei ostensive <ul><li>C simultaneităţii ( rostirea cuvântului concomitent cu arătarea obiectului desemnat, fapt ce conduce la fixarea legăturii dintre semn şi semnificaţie) </li></ul><ul><li>C operaţionalităţii (atât obiectul desemnat, cât şi semnul propus să fie perceptibile) </li></ul><ul><li>C psihologică (concentrarea atenţiei subiectului cunoscător atât asupra semnului, cât şi asupra obiectului) </li></ul><ul><li>C pedagogică (repetare a asocierii dintre semn şi obiect) </li></ul>
  11. 12. Este rândul dvs. <ul><li>Ce tipuri de concepte pot fi definite ostensiv? </li></ul><ul><li>Ce fel de concept este “ Trinity College ”? </li></ul><ul><li>Conceptele calitative pot fi definite ostensiv? </li></ul><ul><li>Definiţi ostensiv conceptul de “gulere albe” </li></ul>
  12. 13. Upton Beall Sinclair, Jr . (1878 – 1968 ) <ul><li>A creat termenul de “gulere albe” (1930) </li></ul>
  13. 14. C. Wright Mills ( 1917 – 1962) <ul><li>White Collar: The American Middle Classes. Oxford University Press , 1951 . </li></ul>
  14. 15. ◙ Definiţia nominală <ul><li>◘ Definiţia nominală (sau verbală) – Specificarea înţelesului unui termen cu ajutorul altor termeni sau, altfel spus, din descrierea verbală a semnificaţiei unui concept. </li></ul><ul><li>◘ Definiendum- ul (cuvânt al cărui înţeles trebuie arătat) are aceeaşi semnificaţie ca şi definiens- ul (cuvintele cu ajutorul cărora se instituie un nume, se introduce un termen nou în vocabularul ştiinţei sau în vocabularul unui agent cunoscător). </li></ul><ul><li>◘ I ntroducem în vocabularul agentului cunoscător (S 2 ) a termenul de „rol social“ ( definiendum ). S 1 cunoaşte atât termenul de „rol social“, cât şi termenii „ansamblul de comportamente aşteptate în mod legitim din partea persoanelor care au un status social“ ( definiens ). S 2 nu cunoaşte decât definiens -ul. </li></ul>
  15. 16. <ul><li>Definiendum- ul şi definiens -ul au acelaşi designat. Pentru a exprima această relaţie, legăm definiendum- ul de definiens prin semnul „= df .“, </li></ul><ul><li>▲ De exemplu: rol social = df . ansamblul de comportamente aşteptate în mod legitim din partea persoanelor care au un status social. </li></ul><ul><li>◘ Altă modalitate de scriere a relaţiei dintre definiendum şi definiens – punerea între ghilimele a acestora şi intercalarea între ele a expresiilor: „înseamnă“ „are acelaşi înţeles“, „semnifică“, „defineşte“. </li></ul><ul><li>▲ De exemplu: „rol social“ semnifică „ansamblul comportamentelor aşteptate în mod legitim din partea persoanelor care au un status social“. </li></ul><ul><li>◘ În cazul definiţiei nominale se are în vedere relaţia dintre semne, dintre expresiile lingvistice şi nu relaţia dintre semn şi designat (K.D. Opp, 1970, 98). </li></ul>
  16. 17. <ul><li>Chava Nachmias şi David Nachmias (1981, 30): </li></ul><ul><li>Prin “privare relativă“ înţelegem „perceperea de către factorii sociali a discrepanţei dintre expectaţia valorilor şi capacitatea valorică a lor “. </li></ul><ul><li>„ Expectaţia valorilor“ semnifică „bunurile şi condiţiile de viaţă pe care oamenii cred că sunt îndreptăţiţi să le obţină“. </li></ul><ul><li>„ Capacitatea valorică“ desemnează „bunurile şi condiţiile de viaţă pe care oamenii apreciază că sunt capabili să le obţină“. </li></ul>
  17. 18. Carl Gustav Hempel ( 1905 – 1997) <ul><li>Hempel, Carl G. şi Oppenheim, Paul (1948). Studies in the Logic of Explanation. Philosophy of Science , 1948 , 15, </li></ul><ul><li>135- 1 75 . </li></ul><ul><li>Hempel, Carl G. (1965). Aspects of Scientific Explanation . New York: Free Press. </li></ul>
  18. 19. Cafeneaua Centrală din Viena (Str. Herrengasse , nr. 14 , deschisă în 1860) , locul de întâlnire al intelectualităţii (“Cercul de la Viena”)
  19. 20. Este rândul dvs. <ul><li>Definiţi nominal conceptul de “ceremonie de degradare”. </li></ul><ul><li>Conceptul a fost introdus de către Harold Garfinkel (1956). </li></ul><ul><li>“ Ceremonie de degradare” = df. “ Rit de trecere folosit pentru introducerea indivizilor în instituţii totale ”. </li></ul><ul><li>1) “Rit de trecere” = df. “ Ritual practicat pentru a marca şi efectua tranziţia de la un status social la altul”. </li></ul><ul><li>2) “Ritual” = df. “Model comportamental pentru a crea sau întreţine sentimentul de apartenenţă la un sistem social”. </li></ul><ul><li>3) “Status social” = df. “Sistemul de aşteptări legitime din partea altora”. </li></ul><ul><li>4) “Sistem social” = df. “Ansamblu de elemente culturale şi structurale care poate fi gândit ca o unitate” (A.G. Johnson, 2000/2007, 317). </li></ul>
  20. 21. ◙ Definiţia operaţională (Operaţionalizarea conceptelor) <ul><li>◘ Gordon Marshall (1994/2003, 106): “Transformarea unui concept teoretic, abstract în ceva concret, observabil şi măsurabil în cadrul unui proiect de cercetare empirică”. </li></ul><ul><li>◘ Percy W. Bridgman ( The Logic of Modern Physics, 1927): înţelesul unui termen ştiinţific trebuie stabilit prin indicarea operaţiilor de testare, pe baza cărora se decide dacă termenul este sau nu aplicabil cazului dat. </li></ul>
  21. 22. <ul><li>D operaţională – un procedeu eficient de a decide dacă o calitate poate fi atribuită unei unităţi sociale. </li></ul><ul><li>◙ Arthur J. Bachrach (1962): „Definiţia operaţională a unei mâncări este... reţeta sa”. </li></ul><ul><li>▲ Caracteristicile designatului nu reprezintă obligatoriu indicatorii utilizaţi în operaţionalizarea conceptelor. </li></ul>
  22. 23. Exemple de operaţionalizare <ul><li>◙ Operaţionalizarea conceptului de “clasă socială” </li></ul><ul><li>◘ Evaluare de către sociologi </li></ul><ul><li>Întrebare deschisă: “Ce ocupaţie aveţi?” </li></ul><ul><li>◘ Autoevaluare </li></ul><ul><li>Întrebare închisă: “Din ce clasă socială consideraţi că faceţi parte? </li></ul><ul><li>Răspuns: </li></ul><ul><li>1) clasa de sus </li></ul><ul><li>2) clasa de mijloc </li></ul><ul><li>3) clasa de jos </li></ul>
  23. 24. <ul><li>◙ Operaţionalizarea conceptului de “personalitate autoritariană” </li></ul><ul><li>◘ “ Autoritarianism” = df. “ sistem sociopolitic bazat pe subjugarea drepturilor individului faţă de stat şi lideri” (Arthur S . Reber, 1985, 70). </li></ul><ul><li>Allan G. Johnson (2000/2007, 44): “Guvernarea este folosită pentru a controla vieţile oamenilor, în loc ca guvernanţii să fie supuşi controlului democratic al cetăţenilor”. </li></ul><ul><li>◘ Totalitarismul – forma extremă a autoritarismului. </li></ul><ul><li>George Orwell, Nineteen Eighty-Four (1949) </li></ul>
  24. 25. George Orwell ( Eric Arthur Blair ) ( 1903 – 1950) <ul><li>Homage to Catalonia (1938) </li></ul><ul><li>Animal Farm (1945) </li></ul><ul><li>Nineteen Eighty-Four (1949) </li></ul>
  25. 26. <ul><li>Theodor W. Adorno şi colab. au studiat ( 1940–1950) diferite aspecte ale „personalităţii autoritariene“. </li></ul><ul><li>Au folosit scalele de atitudine: </li></ul><ul><li>A-S (Scala de antisemitism) </li></ul><ul><li>E (Scala de etnocentrism) </li></ul><ul><li>P-E-C (Scala de conservatorism politico-economic) </li></ul><ul><li>F (Scala de atitudine fascistă, numită apoi Scala de atitudine antidemocratică). </li></ul><ul><li>Scala F (elaborată de psihologul Daniel J. Levinson): nouă dimensiuni: 1) convenţionalism; 2) supunere autoritariană; 3) agresiune autoritariană; 4) antisubiectivitate; 5) superstiţie şi stereotipuri; 6) putere şi încăpăţânare; 7) destructivitate şi cinism; 8) proiectivitate; 9) preocupare exagerată pentru problemele morale referitoare la sex. </li></ul>
  26. 27. <ul><li>Scala F : Pentru fiecare dimensiune, au fost stabiliţi indicatori. </li></ul><ul><li>Persoanele testate îşi exprimă acordul sau dezacordul cu enunţurile (indicatorii) din structura scalei pe un continuum cu 7 trepte (de la –3 la +3). Se calculează scorul total. </li></ul><ul><li>De exemplu: </li></ul><ul><li>● Convenţionalism: „O persoană care are comportamente şi obiceiuri rele şi o educaţie proastă cu greu se poate aştepta să fie acceptată de oamenii decenţi”. </li></ul><ul><li>● Supunere autoritariană: „Supunerea şi respectul faţă de autoritate sunt cele mai importante virtuţi pe care copiii trebuie să şi le însuşească”. </li></ul><ul><li>● Preocupare exagerată pentru problemele morale legate de sex cu severitate: „Homosexualitatea reprezintă o formă gravă de delincvenţă şi trebuie pedepsită”. </li></ul><ul><li>Scala F poate măsura în ansamblu autoritarianismul ca sindrom al atitudinilor care predispun la acceptarea ideologiei fasciste, extremist antidemocratice. </li></ul><ul><li>Personalitatea autoritariană este marcată de prejudecăţi faţă de grupurile minoritare, de antisemitism şi etnocentrism. </li></ul>
  27. 28. Theodor W. Adorno (1903 – 1969) <ul><li>Dialektik der Aufklärung (în colab. cu Max Horkheimer , 1944) </li></ul><ul><li>Philosophy of Modern Music (1949) </li></ul><ul><li>The Authoritarian Personality (în colab., 1950) </li></ul><ul><li>Minima Moralia (1973) </li></ul>
  28. 29. Monumentul “ Adorno ” din Frankfurt
  29. 30. Este rândul dvs. Operaţionalizaţi termenul de “frumuseţe femenină” <ul><li>Miss Univeres 2006 : Zuleyka Rivera, 18 ani (Porto Rico) </li></ul><ul><li>Circumferinţa: </li></ul><ul><li>☺ gâtului – 35 cm </li></ul><ul><li>☺ bustului – 92 cm </li></ul><ul><li>☺ taliei – 57 cm </li></ul><ul><li>☺ şoldurilor – 92 cm </li></ul><ul><li>☺ pulpelor – 50 cm </li></ul><ul><li>☺ genunchilor – 38 cm </li></ul><ul><li>Înălţimea: 1,75 cm </li></ul><ul><li>Canonul: 90 – 60 - 90 </li></ul>
  30. 31. ■ Analiza indicatorilor definiţionali <ul><li>◙ Ce sunt indicatorii definiţionali? </li></ul><ul><li>I.d. = semne observabile şi măsurabile cu ajutorul cărora pot fi caracterizate unităţile sociale şi calităţile acestora . </li></ul><ul><li>Exemple de I.d. : </li></ul><ul><li>● un fapt de observaţie (marca automobilului) </li></ul><ul><li>● răspunsul la o întrebare (Care este profesia dv.?) </li></ul><ul><li>● raportul dintre două mărimi (venituri şi numărul membrilor familiei) </li></ul>
  31. 32. ◙ Tipuri de I.d. <ul><li>◘ Indicatori expresivi (legătură cu indicatul mai slabă ) </li></ul><ul><li>Exemplu: „Supunerea şi respectul faţă de autoritate sunt cele mai importante virtuţi pe care copiii trebuie să şi le însuşească“ </li></ul><ul><li>◘ Indicatori predictivi ( legătură cu indicatul mai puternică) </li></ul><ul><li>Exemplu: „Majoritatea oamenilor nu-şi dau seama cât de mult este dirijată viaţa noastră de comploturile urzite de politicieni“. </li></ul><ul><li>(după Paul F. Lazarsfeld, 1965) </li></ul>
  32. 33. <ul><li>◘ Indicatori corelativ intern (corelaţie între I.d. ai aceluiaşi concept) </li></ul><ul><li>Exemplu: </li></ul><ul><li>Corelaţia dintre “leafa peste medie” şi “a avea televizor cu plasmă” </li></ul><ul><li>◘ Indicatori corelativ extern (corelaţie între I.d. ai unor concepte diferite) </li></ul><ul><li>Exemplu: </li></ul><ul><li>Corelaţia dintre “leafa peste medie” şi “a vota partidele de dreapta ” </li></ul>
  33. 34. ◙ Corelaţia internă a indicatorilor Operaţionalizarea conceptului de „status social“ ( după Stuart F. Chapin, 1939) L AM BC M V Indicator Corelaţie Concept AM = Avuţie materială L = Mobila din locuinţă BC = Bunuri culturale V = Venituri M = Membru al unor organizaţii
  34. 35. ◙ Corelaţia externă a indicatorilor <ul><li>◘ Corelaţia între doi I.d. pentru două concepte </li></ul><ul><li>Exemplu: </li></ul><ul><li>Conceptul de “status socio-economic ridicat” </li></ul><ul><li>I.d. = a poseda o casă de vacanţă </li></ul><ul><li>Conceptul de “orientare politică de dreapta” </li></ul><ul><li>I.d. = a vota partidele de dreapta </li></ul>
  35. 36. Este rândul dvs. <ul><li>Operaţionalizaţi conceptul de “sexism subtil” </li></ul>Daţi exemple de indicatori etnici. Operaţionalizaţi conceptul de “român”.
  36. 37. Sexism subtil
  37. 38. ◙ Relaţia dintre I.d. şi conceptele definite <ul><li>◘ Poate fi: </li></ul><ul><li>● totală (prezenţa indicatorului = prezenţa indicatului) </li></ul><ul><li>● statistică (prezenţa indicatorului ≠ prezenţa indicatului) </li></ul>
  38. 39. ◙ Puterea de discriminare a I.d. <ul><li>Stefan Nowak (1972, 154) - trei genuri distincte de putere de discriminare a I.d. : </li></ul><ul><li>● puterea de respingere (proprietatea unui indicator de a lăsa în afara sferei lui toate unităţile sociale care nu posedă indicatul) ; </li></ul><ul><li>● puterea de conţinere ( capacitatea indicatorului de a reţine în cadrul distins de el toate elementele ce se caracterizează prin posedarea indicatorului); </li></ul><ul><li>● puterea de discriminare (asigură restrângerea spaţiului de nedeterminare ). </li></ul>
  39. 40. ◙ Reguli pentru alegerea I.d. <ul><li>Maximizarea puterii de conţinere şi a puterii de respingere. </li></ul><ul><li>Când utilizăm pentru definiţia operaţională un singur indicator, corelaţia dintre indicator şi indicat tinde spre 1. </li></ul><ul><li>Când utilizăm doi sau mai mulţi indicatori, spaţiul de nedeterminare să fie cât mai redus. </li></ul><ul><li>Să se ţină seama de contextul social concret. </li></ul><ul><li>Să se ia în considerare dificultăţile de utilizare în culegerea datelor. </li></ul>
  40. 41. <ul><li>Eugene J. Webb et al . (1966, 37) – cercetare la Museum of Science and Industry din Chicago: în jurul unor exponate covorul din plastic se înlocuia, datorită uzurii, din şase în şase săptămâni, în timp ce împrejurul altor exponate covorul rămânea neschimbat ani de zile. </li></ul><ul><li>▲ „ Rata schimbării covorului“ constituie un bun indicator, uşor manipulabil şi nederanjant ( unobtrusive ) pentru măsurarea popularităţii exponatelor ( după Russell H. Bernard, 1988/1995, 333). </li></ul>
  41. 42. Museum of Science and Industry din Chicago
  42. 43. ■ Trecerea de la indicatori la indici <ul><li>Indice ( index ) – „O variabilă unidimensională cu r valori pe care sunt ordonate v clase de posibile combinări de caracteristici dintr-un spaţiu de atribute multidimensional” (Renate Mayntz et al ., 1969, 44). </li></ul>
  43. 44. Este rândul dvs. <ul><li>Cum poate fi construit “indicele migraţiei externe”? </li></ul><ul><li>(M.e./P) × 1000 </li></ul>
  44. 45. ◙ Etapele trecerii de la indicatori la indici <ul><li>Paul F. Lazarsfeld (1965) – patru etape: </li></ul><ul><li>1) Reprezentarea figurată a conceptului </li></ul><ul><li>2) Specificarea conceptului (stabilirea dimensiunilor) </li></ul><ul><li>3) Alegerea indicatorilor </li></ul><ul><li>4) Construirea indicilor </li></ul>
  45. 46. Paul Felix Lazarsfeld (1901 – 1976) <ul><li>The People ’ s Chois (în colab., 1944) </li></ul><ul><li>Mathematical Thinking in the Social Sciences (1954) </li></ul><ul><li>Personal Influence (1955) </li></ul><ul><li>Latent structure analysis (1968) </li></ul><ul><li>Qualitative Analysis: Historical and Critical Essays (1971) </li></ul>
  46. 47. Columbia University (înfiinţată în 1754 )
  47. 48. Bibliografie selectivă <ul><li>Bernard, Russell H. [1988] (1995). Research Methods in Anthropology. Qualitative and Quantitative Approaches (ediţia a II-a). Walnut Creek: Altamira Press. </li></ul><ul><li>Johnson, Allan G. [ 2000 ] (2007). Dicţionarul Blackwell de sociologie . Bucureşti: Humanitas. </li></ul><ul><li>Marshall, Gordon (coord.) [ 1994 ] (2003). Dicţionar de sociologie . Bucureşti: Univers Enciclopedic. </li></ul><ul><li>Mayntz, Renate, Holm, K. şi Hübner, P. (1969). Einführung in die Methoden der empirische Soziologie . Köln: Westdeutscher Verlag. </li></ul><ul><li>Lazarsfeld, Paul F. (1965). Des concepte aux indices empirique. În M é thodes de la sociologie (vol. 1). Paris: Mouton et Co. </li></ul>
  48. 49. <ul><li>Nachmias, Chava şi Nachmias, David. (1981). Research Methods in the Social Sciences. New York: St. Martin ’ s Press. </li></ul><ul><li>Popper, Karl. (1959). The Logic of Scientific Discovery . London: Hutchinson. </li></ul><ul><li>Reber, Arthur S. (1985). Dictionary of Psychology . Londra: Penguin Books . </li></ul><ul><li>Webb, Eugene et al. (1966). Unobtrusive Measures: Nonreactive Research in the Social Sciences . Chicago : Rand McNally & Co . </li></ul>

×