Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
GHID DE BUNE PRACTICIpentru proprietarii de cladiri de patrimoniu din localitatea Saschiz-sit rural UNESCO
Calendar 2013          IANUARIE                            FEBRUARIE                              MARTIE                  ...
GHID DE BUNE PRACTICIpentru proprietarii de clădiri de patrimoniu din localitatea Saschiz-sit rural UNESCO                ...
AUTORII:arh. Cristina Neagu, ist. artă IozefinaPostăvaru, arh. Mihai CazanGRAFICA ȘI REDACTAREA:arh. Cristina Neagu, arh. ...
PreambulCuvânt de introducere adresat de primar locuitorilor Saschizului           Dragi consăteni,           Toate constr...
MotivatieJustificarea demersului            Ghidul se dorește a fi un îndrumar de “bune practici “ în domeniul construcții...
Ghid de bune practiciSaschizCuprins   Casele         1.CASELE                     1.1.Exteriorul                        1....
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.1. Acoperișurile    Acoperişurile, formate din învelitoare şişarpantă, sunt atât elemente func...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.1. Acoperișurile    Nu se recomandă:    -expunerea acoperișurilor deteriorate laintemperii (fot...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.1. Acoperișurile     În exemplul alăturat, se poate remarca felul încare se ajunge de la o rui...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.1. Acoperișurile    Acoperișurile săsești specifice au două ape(poza 7) prezentând uneori însp...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.1. Acoperișurile1.1.1.1.Țiglele     Pentru învelitorile caselor săsești serecomandă păstrarea ...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.1. Acoperișurile1.1.1.2.Căpriorii și lații     Structura acoperișului se numește șarpantăși e ...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.1. Acoperișurile1.1.1.3.Ferestrele din acoperiș (lucarnele)    Locuința săsească tipică dispun...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.1. Acoperișurile1.1.1.4.Urloaiele (hornurile)     Coşurile de fum reprezintă atât elementeimpo...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.1. Acoperișurile1.1.1.4.Urloaiele    Chiar funcționale fiind, multe din coșurilealăturate (fot...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.1. Acoperișurile1.1.1.4.Urloaiele    Câteva exemple de hornuri care respectăatât condițiile le...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.1. Acoperișurile / 1.1.1.4.Urloaiele                               1                           ...
Casele1.1 EXTERIORUL                                          țigle    1.1.2. Fațadele / Introducere și generalități      ...
Casele1.1 EXTERIORUL     1.1.2. Fațadele / TipologieTipul 1                         1        Tipul 2            2   Tipul ...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 1     Tipul 1 de fațade se caracterizează prinamplasarea singu...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 2     Tipul 2 de fațade se caracterizează prinamplasarea singu...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 3    Tipul 3 de fațade se caracterizează prinexistența a două ...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 4     Tipul 4 de fațade se caracterizează prinamplasarea singu...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 5    Tipul 5 de fațade se caracterizează prinamplasarea singur...
Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 5 Nu se recomandă: -placarea soclurilor cu piatră și mortare de c...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 6    Tipul 6 de fațade se caracterizează prinamplasarea singur...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 7    Tipul 7 de fațade se caracterizează prinsuprafață mică de...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 8    Tipul 8 de fațade se caracterizează prinexistența a două ...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 9    Tipul 9 de fațade se caracterizează prinamplasarea singur...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.2. Fațadele1.1.2.1.Culorile    Se pot observa exemple tipice arhitecturiisăsești de tencuiei pr...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fațadele1.1.2.1.Culorile    Nu se recomandă:    -folosirea pigmenților chimici    -folosire...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele     Nu se recomandă:     -ornamentații bogate ale capetelorjgh...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele    Nu se recomandă:    -decorarea fațadelor cu ornamentică str...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele    Se recomandă:    -păstrarea în bună stare atât a ornamentici...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele    Se recomandă:    -păstrarea în bună stare atât a ornamentic...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele    Se recomandă:    -păstrarea în bună stare atât a ornamentic...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele    Pinionul fațadelor sau ghibălul poate fi teșitsau ascuțit ș...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele     Ornamentele pinionului de obicei amplasateintre aerisirile ...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele    Zona în care corpul de locuire se îmbină cuzidul porții est...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele    Zona detaliată la pagina 38 lipsită de toateelementele de i...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele    Adevărate opere de artă ale meșterilordulgheri, obloanele s...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele    Nu se recomandă:    -distrugerea ancadramentelor istorice ș...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele    Ornamentică bogată, curat lucrată, apropiatăde cea a arhitec...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele    Golurile porților sunt o altă sursă bogată deornamente pe f...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele    Marea majoritate a porților săsești au canateornamentate la...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele    Mare varietate de porți și portițe, acestea dinurmă putând ...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile     Reprezentând punctul de acces într-o incintăaltfel foarte bine...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile / Tipologie    Frontul continuu la stradă al caselor săsești șireg...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile    Tipul 1 este reprezentat de porțile cu portițăseparată încadrată...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile     Tipul 2 este reprezentat de porțile ce suntîncadrate de goluril...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile    Tipul 3 de porți, cele ce sunt încadrate degoluri cu grindă, pot...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile    Tipurile 4 și 5 definesc mai clar noțiunile decanate fără orname...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile    Tipul 6 de poartă descrie poarta de înălțimemică, specifică gosp...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile    Pentru tipul 6 de porți se recomandăpăstrarea lemnului ca materi...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile    În fotografii se observă o varietate aprincipalelor elemente ce ...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile    Similar paginilor anterioare, în fotografii seobservă varietatea...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile    Similar paginilor anterioare, în fotografii seobservă varietatea...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile    Similar paginilor anterioare, în fotografii seobservă varietatea...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fațadele1.1.2.4. Soclurile    Parte integrantă a fațadei, soclul esteelementul care trebuie...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.2. Fațadele1.1.2.5. Ferestrele    Ferestrele sunt unele dintre elementele celemai importante al...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.2. Fațadele1.1.2.5. Ferestrele     Configurația adaptabilă la condițiile climaticeaduc un plus ...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.2. Fațadele1.1.2.5. Ferestrele    Ferestrele istorice au în general formedreptunghiulare, cu su...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.2. Fațadele / 1.1.2.5. Ferestrele                              1                               ...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.2. Fațadele / 1.1.2.5. Ferestrele                              1                               ...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fațadele1.1.2.5. Ferestrele din zona demisolului înalt șidin zona pivnițelor sunt de obicei...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.2. Fațadele1.1.2.5. Golurile din câmpul pinionulu(ghibălului) au de obicei rolul de control al...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.3. Gardurile (împrejmuirile)    De asemenea importante în definireacaracterului specific al im...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.3. Gardurile     În funcție de scopul și efectul dorit gardurilepot fi înalte, joase și cu grad...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.3. Gardurile / Exemple nerecomandate                             1                             ...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.3. Gardurile / Exemple nerecomandate                             1                             ...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.4. Curțile     Perfect organizate pentru ocupațialocuitorilor satului (agricultură și creștere...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.4. Curțile / Exemple din Saschiz                              1                                ...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.4. Curțile / Exemple din Saschiz                              1                                ...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.5. Șurile    Clădiri impunătoare prin volumetrie, în ciudastatutului lor de anexe agricole, șu...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.5. Șurile     Șurile sunt construcții eminamente agricole,folosite atât la depozitarea fânului ...
Casele1.1 EXTERIORUL   1.1.6. Floasterul (pavaj cu piatră de râu)    Floasterul este un pavaj cu piatră rotundă derâu și s...
Casele1.1 EXTERIORUL    1.1.7. Hudita     Definită de spațiul dintre două case vecine,situată pe limitele laterale ale lot...
Casele1.2 INTERIORUL    1.2.1. Ușile    De o mare diversitate formală, ușile dinarhitectura săsească impresionează princal...
Casele1.2 INTERIORUL    1.2.1. Ușile     Ușile spațiilor de locuit reprezintă un elementimportant al casei săsești. Variat...
Casele1.2 INTERIORUL    1.2.2. Feroneriile     Mânere, broaște, șilduri, chei, balamale, cuieși piroane, toate elementele ...
Casele1.2 INTERIORUL    1.2.3. Sobele   Punct central de interes în camera săsească,soba de cahle avea un rol multiplu fii...
Casele1.2 INTERIORUL    1.2.4. Tavanele (planseele)     Majoritatea planșeelor săsești au structura degrinzi din lemn de s...
Casele1.2 INTERIORUL   1.2.5. Mobilierul si țesăturile    Mobilierul     Rânduiala săsească (SachsischeLebensordnung) se r...
Casele1.2 INTERIORUL    1.2.5. Mobilierul si tesaturile     Țesăturile     Ștergare, peretare cu scrisuri ţesute, brodate,...
Casele1.3. SFATURI PRACTICE    1.3.1.Sfaturi practice pentru întreținere     Anual, în cazul în care se aplică tehnici și ...
Casele1.3. SFATURI PRACTICE    1.3.1.Sfaturi practice pentru întreținere     Doar în caz de necesitate, doar cu sfatul unu...
Casele1.3. SFATURI PRACTICE    1.3.2.Sfaturi practice pentru reparare     Context general     Construcțiile anterioare sec...
Saschiz - Ghid practic pentru proprietarii de caldiri
Saschiz - Ghid practic pentru proprietarii de caldiri
Saschiz - Ghid practic pentru proprietarii de caldiri
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Saschiz - Ghid practic pentru proprietarii de caldiri

2,392 views

Published on

Ghidul de bune practici pentru proprietarii de clădiri de patrimoniu din localitatea Saschiz - sit rural UNESCO

Published in: Education
  • Be the first to comment

Saschiz - Ghid practic pentru proprietarii de caldiri

  1. 1. GHID DE BUNE PRACTICIpentru proprietarii de cladiri de patrimoniu din localitatea Saschiz-sit rural UNESCO
  2. 2. Calendar 2013 IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIEL M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D 1 2 3 4 5 6 1 2 3 1 2 3 1 2 3 4 5 6 77 8 9 10 11 12 13 4 5 6 7 8 9 10 4 5 6 7 8 9 10 8 9 10 11 12 13 1414 15 16 17 18 19 20 11 12 13 14 15 16 17 11 12 13 14 15 16 17 15 16 17 18 19 20 2121 22 23 24 25 26 27 18 19 20 21 22 23 24 18 19 20 21 22 23 24 22 23 24 25 26 27 2828 29 30 31 25 26 27 28 29 30 25 26 27 28 29 30 31 29 30 MAI IUNIE IULIE AUGUSTL M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D 1 2 3 4 5 1 2 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 46 7 8 9 10 11 12 3 4 5 6 7 8 9 8 9 10 11 12 13 14 5 6 7 8 9 10 1113 14 15 16 17 18 19 10 11 12 13 14 15 16 15 16 17 18 19 20 21 12 13 14 15 16 17 1820 21 22 23 24 25 26 17 18 19 20 21 22 23 22 23 24 25 26 27 28 19 20 21 22 23 24 2527 28 29 30 31 24 25 26 27 28 29 30 29 30 31 26 27 28 29 30 31 SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIEL M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D 1 1 2 3 4 5 6 1 2 3 14 3 4 5 6 7 8 7 8 9 10 11 12 13 4 5 6 7 8 9 10 4 3 4 5 6 7 89 10 11 12 13 14 15 14 15 16 17 18 19 20 11 12 13 14 15 16 17 9 10 11 12 13 14 1516 17 18 19 20 21 22 21 22 23 24 25 26 27 18 19 20 21 22 23 24 16 17 18 19 20 21 2223 24 25 26 27 28 29 28 29 30 31 25 26 27 28 29 30 23 24 25 26 27 28 2930 30 31
  3. 3. GHID DE BUNE PRACTICIpentru proprietarii de clădiri de patrimoniu din localitatea Saschiz-sit rural UNESCO pag.1
  4. 4. AUTORII:arh. Cristina Neagu, ist. artă IozefinaPostăvaru, arh. Mihai CazanGRAFICA ȘI REDACTAREA:arh. Cristina Neagu, arh. RoșcaGabriel, arh. Mihai CazanIMAGINI, PLANȘE ȘI STUDII DETEREN:ist. artă Iozefina Postăvaru, profesorcoordonator arh. Ioana IrinaIamandescu, stud. arh. Hulea C.Diana, stud. arh. Trifan T. PetreTiberius, stud. arh. Rodeanu M.Bogdan Cătălin, stud. arh. Puia Ed.Daniel, stud. arh. Matyas Ianos l.Hajnalka, stud. arh. Liancă E. OanaCleopatra, stud. arh. Iagăr M.Andreea Melinda, stud. arh. CostescuI. Maria Iuliana, stud. arh. Bobeş C.Mihai, stud. arh. Balint Gy. GyorgySzabolcs, stud. arh. Acomi G. AdrianPARTENERI:Universitatea de arhitectură șiurbanism Ion Mincu din București pag.2
  5. 5. PreambulCuvânt de introducere adresat de primar locuitorilor Saschizului Dragi consăteni, Toate construcțiile din localitatea Saschiz formează un întreg patrimoniu construit cuprins în lista patrimoniului mondial UNESCO, situl ruralSaschiz fiind desemnat de organisme şi instituţii naționale și internaționale. Datorită acestei importante recunoaşteri la scară mondială, Saschizul este căutatde foarte mulți vizitatori din toate colţurile lumii, care știu să aprecieze și au ce să admire înca la noi în localitate. Sudoarea, palmele bătătorite de munca fizică istovitoare, eforturile și sacrificiile incredibile făcute de părinții, bunicii, străbunicii nostri și de toti ceice au locuit aici și au contribuit la edificarea acestor construcții se vor nărui văzând cu ochii dacă nu ne trezim la timp și nu intervenim corect și legal peconstrucțiile noastre fară să le stricăm aspectul arhitectural și valoarea patrimonială pe care ele deja o dețin. Este inadmisibil ca orice cârpaci sauconfecționer de termopane dornic de a câștiga și a vă cheltui repede banii munciți și adunați cu multă greutate în aceste timpuri instabile să vă îndrume și săvă dicteze ce trebuie făcut la casa dumneavoastră, în timp ce ingineri și arhitecți specializați nici măcar nu sunt consultați. Acest ghid are menirea de a vă ajuta să înțelegeți ce aveți de făcut cu casele dumneavoastră și de a vă determina să nu mai interveniți în mod greșitasupra lor modificîndu-le aspectul, pierzându-se astfel valoarea arhitecturală construită nu numai a casei dumneavoastră ci și a întregii localitați Saschiz. Fac un apel la dumneavoastră să ne asumăm împreună ca şi comunitate această frumoasă moştenire pe care o numim “ arhitectura tradiţionalălocală” şi să o respectăm de-acum înainte păstrând-o pe cât posibil nealterată. Ovidiu Şoaita Primarul comunei Saschiz pag.3
  6. 6. MotivatieJustificarea demersului Ghidul se dorește a fi un îndrumar de “bune practici “ în domeniul construcțiilor pentru fiecare locuitor al Saschizului, interesat în primul rând decalitatea locuirii sale și a familei sale, și în al doilea rând de valorificarea patrimoniului excepțional în ideea dezvoltării comunității rurale din care face parte. Ca urmare a transformărilor social economice ce au avut loc dupa 1989, majoritatea caselor nou construite sau renovate nu mai au nimic comun cucele originale. Este normal ca noile imobile sau cele restaurate să corespundă din punct de vedere a confortului cerințelor epocii noastre, ceea ce îngrijoreazăînsa este pierderea peisajului arhitectural unitar, atractiv atat pentru localnici cât și pentru turiști. Asistăm în prezent la negarea tradiției cu consecințe grave,negative pe termen lung, asupra specificului local. Ca urmare a observării acestui fenomen, Primăria Saschiz a considerat oportună realizarea acestui Ghid,venind în sprijinul comunității cu mai multă informație privind locuirea într-un sit istoric UNESCO. Prin conținut și prin structură, ghidul relevă modul în care trebuie abordată orice intervenție asupra casei, șurii, gardurilor, curții aflate înproprietatea locuitorilor sau a altor instituții de pe teritoriul comunei și oferă explicații pentru înțelegerea adecvată a noțiunii de “locuire în sit istoric“. Obiectivele ghidului sunt următoarele:-conștientizarea locuitorilor în sensul aprecierii juste a avantajelor privind situl UNESCO și, ca efect imediat, stoparea oricăror alterări ale substanței originalea satului;-dezvoltarea sentimentului de identitate comunitară și sensibilizarea cetățenilor față de patrimoniul istoric construit;-înțelegerea importanței abordării corecte, atât din punct de vedere legal cât și tehnic a intervențiilor la clădirile din perimetrul zonei protejate. În măsura în care își va atinge obiectivele, apariția acestui ghid va genera și rezultate corespunzătoare:-salvarea unor valori inestimabile ale culturii mondiale;-creșterea economică;-îmbunătățirea calității vieții. Considerăm oportună utilizarea ghidului și în scop educational în învățământ și domenii conexe. Autorii pag.4
  7. 7. Ghid de bune practiciSaschizCuprins Casele 1.CASELE 1.1.Exteriorul 1.1.1.Acoperișurile................................................................................................. pag.6 1.1.1.1.Țiglele.................................. pag.10 1.1.1.2.Căpriorii și lații..................... pag.11 1.1.1.3.Ferestrele din acoperiș........ pag.12 1.1.1.4.Urloaiele...............................pag.13 1.1.2.Fațadele........................................................................................................ pag.17 1.1.2.1.Culorile.................................pag.29 1.1.2.2.Ornamentele........................ pag.31 1.1.2.3.Porțile...................................pag.46 1.1.2.4.Soclurile............................... pag.58 1.1.2.5.Ferestele..............................pag.59 1.1.3.Gardurile....................................................................................................... pag.66 1.1.4.Curțile........................................................................................................... pag.70 1.1.5.Șurile.............................................................................................................pag.73 1.1.6.Floasterul...................................................................................................... pag.75 1.1.7.Hudițele.........................................................................................................pag.76 1.2.Interiorul 1.2.1.Ușile.............................................................................................................. pag.77 1.2.2.Feroneriile..................................................................................................... pag.79 1.2.3.Sobele...........................................................................................................pag.80 1.2.4.Tavanele........................................................................................................pag.81 1.2.5.Mobilierul și țesăturile................................................................................... pag.82 1.3.Sfaturi practice 1.3.1.Sfaturi practice pentru întreținere..................................................................pag.84 1.3.2.Sfaturi practice pentru reparare.................................................................... pag.86 pag.5
  8. 8. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.1. Acoperișurile Acoperişurile, formate din învelitoare şişarpantă, sunt atât elemente funcționale careservesc la protejarea de ploaie şi intemperii aconstrucţiilor, cât și elemente estetico-culturale,care formează o componentă majoră a limbajuluiplastic arhitectural și al evoluţiei tipologice șiurbanistice locale. La clădirile declarate monument istoric saucare se află în cadrul zonei protejate – sit 1 2UNESCO – NU se admite modificarea formeiacoperişului. Acoperişul iniţial, atât suprafaţa învelitoarei,cât şi elementele adăugate ei, timpanele,pinioanele, coșurile de fum, jgheaburile,lucarnele şi tabacherele istorice trebuie păstrate. Peisajul specific al acoperişurilor săsești secaracterizează prin alinierea și ritmul de volume aunor mari suprafeţe de învelitori. Nu se recomandă: -amplasarea de balcoane sau lucarne cu o formă nepotrivită și cu o proporție inedită 3 4 Se recomandă: -păstrarea formelor tipice de acoperiș întâlnite la clădirile istorice, inclusiv materialele din care sunt acestea executate. 5 6 pag.6
  9. 9. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.1. Acoperișurile Nu se recomandă: -expunerea acoperișurilor deteriorate laintemperii (foto2) -schimbarea geometriei acoperișului (foto 6). -transformarea unei case istorice într-o casaspecifică zonei de munte tip “cabană” (foto 7). 1 2 3 4 5 6 7 8 pag.7
  10. 10. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.1. Acoperișurile În exemplul alăturat, se poate remarca felul încare se ajunge de la o ruină la o casă refăcutăexact așa cum a fost construită inițial respectândatât materialele cât și tehnicile de construcțieinițiale. În etapa I se poate observa casa in stadiulinițial, de semiruină, ajunsă în această stareprobabil din cauza ignorării reparațiilor curente.Se poate observa zidul cu structură mixtă de Etapa I 1 2piatră și cărămidă prăbușit în proporție de 50%.De asemenea s-a putut observa că liantul ziduluieste ca in marea majoritate a zidurilor caselorsăsești din pamânt galben (argila, lut). Î netapa a doua de reconstrucție se pot observa:zidul refăcut în forma, cu materialele și tehnicilede construcție inițiale, specifice locului. Se potobserva de asemenea doi zidari care ‘trag’ profilulcornișei cu mortare din var. Șarpanta esteaproape în totalitate terminată, capriorii fiind fixatiîn vederea montării contravântuirilor si laților(șipcilor) suport pentru țiglele solzi. Perechile de Etapa II 3 4căpriori au fost fixate cu clești având chertăriasigurate cu cuie de lemn. În general locuințelesăsești au șarpante simple acesta fiind cel maivechi tip de șarpantă folosit la majoritatea caselorțărănești. Acestea acoperă deschideri aleînvelitorii de până la aproximativ 6 m, avândcăpriorii așezați la 80 – 100 cm distanță caredescarcă pe cosoroabă. În cazul refaceriiintegrale a șarpantei, ea va păstra volumetriainițială, etapa III. Etapa III 5 6 pag.8
  11. 11. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.1. Acoperișurile Acoperișurile săsești specifice au două ape(poza 7) prezentând uneori înspre fațadă o micăteșitură. Acest tip de acoperiș susţine ritmulcontinuu al fronturilor străzii prin volumetria șiculoarea cărămizie caracteristică, uneoriestompată de vechime. La cele mai multe case săsești zidul fațadeicare continuă până în dreptul acoperișului estede obicei de formă triunghiulară și este denumit 1 2pinion, cunoscut în zona săsească și subdenumirea de ghibăl. La baza pinionului, apare ostreașină care protejează zidul camerelor delocuit. Marginile pinionului, laturile acoperișului șistreașina de sub pinion sunt de obiceiornamentate cu o cornișă profilată, pinionulinsuși fiind deseori ornamentat cu medalioane siancadramente ale ferestrelor de aerisire apodului. Nu se recomandă schimbarea acestei forme! 3 4 7 5 6 pag.9
  12. 12. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.1. Acoperișurile1.1.1.1.Țiglele Pentru învelitorile caselor săsești serecomandă păstrarea învelitorilor tradiţionale dețiglă. Chiar și în zilele noastre marea majoritate aacoperișurilor săsești sunt din țiglă locală,fabricată manual într-o varietate de forme, unelepăstrând încă marca meșterului. Acesteacoperișuri contribuie fundamental la specificulregiunii având un efect vizual unic. 1 2 Marea majoritate a vechilor ţigle sunt încăîntr-o stare bună și, după o verificare atentă, îşimai pot îndeplini funcţiunea şi în următoareledecenii, putând fi refolosite fără probleme. Dacărefolosirea nu mai este posibilă, înlocuirea se vaface cu ţigle noi, de preferat manuale, tot dinmaterial ceramic, având acelaşi format ca şi celevechi. Se recomandă ca înlocuirea să se facăîntr-o manieră ‘împestrițată’ astfel încat țiglelerefolosite să alterneze cu cele noi. Când starea generală de degradare impuneînlocuirea în totalitate a acoperișului, se vor 3 4utiliza materiale locale, cât mai apropiate demodelul original. Nu se vor folosi materiale cum arfi ţigla profilată, tabla, azbocimentul, cartonulasfaltat sau materialele plastice, toate fiindatipice pentru zonele istorice. Atunci când nu se poate folosi detaliultradițional de dolie cu țigle, șorţurile din tablătrebuie dimensionate la limitele minime pentru a ficât mai discrete. 5 6 pag.10
  13. 13. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.1. Acoperișurile1.1.1.2.Căpriorii și lații Structura acoperișului se numește șarpantăși e formată din căpriori, șipci suport pentru țigle,contravântuirile căpriorilor, cleștii căpriorilor șiaruncători (numiți în zonă și mâțe sau babe).Aceste elemente (foto3,5,6) sunt de obicei făcutedin lemn de esență moale, de brad și se descarcăpe baza șarpantei formată din grinzi de lemn deesență tare (stejar), simplu-așezate pe pereții 1 2portanți ai caselor, numite cosoroabe și legături,în funcție de rolul îndeplinit (foto4). Aproape toate elementele șarpantei seîmbină cu chertări simple, în coadă de rândunicăcu cuie din lemn de salcâm (la îmbinarea dintrecăpriori sau dintre clești și căpriori-foto1) dar sipiroane sau cuie (la prinderea laților sau babelorde căpriori), făcute de fierar, cunoscute în zonă șisub denumirea de cuie țigănești. De obicei, șarpantele săsești au căpriorirotunzi (bilă) de 12-15cm, cosoroabe de 20-30cm și lați de 3x5 cm, dimensiunile variind în 3 4funcție de dimensiunea acoperișului. La execuțiaacoperișului se va avea grijă la calitatea lucrărilorde dulgherie și la amplasarea corectă a lațilorsuport pentru țigle (foto2), o dispunere incorectăa acestora ar compromite rolul de protecție alînvelitorii. De asemenea montarea țiglelor trebuiesă se realizeze corect, cu dublarea primului șiultimului rând de țigle, cu atenție sporită laîmbinarea cu hornuri (urloaie), ziduri și cornișe. 5 6 pag.11
  14. 14. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.1. Acoperișurile1.1.1.3.Ferestrele din acoperiș (lucarnele) Locuința săsească tipică dispune de obiceide doar câteva camere de locuit, fără bucătăriesau băi. Standardele contemporane de igienă șifuncționalitate impun crearea spațiilor amintite șilărgirea spațiului de locuit prin amenajarea decamere suplimentare. De regulă acest lucru serealizează construind în pod dormitoare cu băi. Iluminarea acestor spații cu lucarne (ferestre 1 2în acoperiș) improprii ca formă zonei pot distrugeforma acoperișului tradițional. Pentru iluminareadormitoarelor sunt suficiente lucarne specificearhitecturii săsești, amplasate corect, similare caformă celor din fotografiile 1,2,3 și 4. Deasemenea ele trebuie amplasate conformproiectului minimalizând riscul de conflict culimbajul arhitectural al Saschizului – sit UNESCO. 3 4 7 5 6 pag.12
  15. 15. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.1. Acoperișurile1.1.1.4.Urloaiele (hornurile) Coşurile de fum reprezintă atât elementeimportante ale imaginii de ansamblu aacoperişurilor contribuind la silueta satului cât șielemente funcționale importante ale sistemuluide încălzire al caselor săsești, funcționarea lordefectuoasă putând duce la incendii cu pierderiatât materiale cât și umane. Din acest motiv estefoarte important ca pe lângă menținerea coșurilor 1 2de fum în stare bună de funcționare, repararea lorregulată să fie făcută respectând forma șimaterialele din care au fost făcute inițial. În mod uzual, hornurile caselor săsești potavea secțiuni generoase, trecerea de lasecțiunea mare, de pornire a hornului care poateajunge și până la 2-3 mp la hornurile cuafumătoare, la cea mai mică făcându-se cu bolțide cărămidă ieșite în consolă (foto4). Hornul setermină cu un acoperiș de țigle ceramice iarorificiile de evacuare a fumului sunt făcute înlateral pentru a împiedica păsările să 3 4cuibărească sau apele din ploi să pătrundă inhorn. La realizarea hornului trebuie avută grijă laîmbinarea cu învelitoarea (țiglele), greșelile deaici putând duce la scurtarea duratei de viață așarpantei acoperișului prin infiltrarea apei șiputrezirea prematură a elementelor de lemn.Hornurile sunt tencuite la exterior cu tencuieli devar și deseori au motive ornamentale pictate saurealizate în relief (foto2). 5 6 pag.13
  16. 16. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.1. Acoperișurile1.1.1.4.Urloaiele Chiar funcționale fiind, multe din coșurilealăturate (foto1,2,3) nu îndeplinesc regulaestetică și de formă dictată de apartenențasatului Saschiz la grupa monumentelorUNESCO. Din acest motiv sunt nerecomandatecoșurile care nu au imaginea specifica zidărieitencuite și a acoperișului de țiglă cu orificiile deevacuare a fumului pe laterale. 1 2 Celelalte hornuri (foto4,5,6) fie au fostalterate funcțional ca în cazul din foto 4 în care aufost astupate orificiile laterale de evacuare afumului, fie sunt prea aproape de branșamentulde curent electric cum e cazul din foto 5, fie aufost construite defectuos ca în foto 6 unde hornuliese prin coamă. Dacă am explicat ulteriorefectele astupării orificiilor laterale și realizareaunui singur orificiu expus intemperiilor, în cazulcelorlalte două situații trebuie menționat că, incazul din foto 5, se întîmplă ca un coș de fumnecurățat să ia foc și să nu se producă un 3 4incendiu dacă hornul este construit și poziționatcorect însă cazul din fotografie ar putea duce laun scurt circuit prin topirea firelor electrice. Incazul din foto 6 trebuie menționat faptul că un coșnu se poziționează niciodată în coamă atât dinconsiderente de structură cât și din considerentede tiraj acesta realizându-se datorită diferențelorde temperatură și nu datorită vitezelor mari alevântului din exteriorul clădirii. 5 6 pag.14
  17. 17. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.1. Acoperișurile1.1.1.4.Urloaiele Câteva exemple de hornuri care respectăatât condițiile legate de formă și material impusede statutul Saschizului de sit UNESCO dar șicondițiile funcționale ca element al sistemului deîncălzire cu lemne. 1 2 3 4 5 6 7 8 pag.15
  18. 18. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.1. Acoperișurile / 1.1.1.4.Urloaiele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 pag.16
  19. 19. Casele1.1 EXTERIORUL țigle 1.1.2. Fațadele / Introducere și generalități cornișă Una din caracteristicile definitorii ale satelor oblonsăsești este rezultatul funcțiunii de apărare ornament (medalion)specifice perioadei apariției acestor așezări, și semanifestă prin frontul continuu la stradă al ancadramentcaselor. Zidurile fațadelor au goluri mici, funcționale, ancadramentspecifice structurii constructive de piatră și țiglecărămidă, sunt tencuite cu mortare de var și suntprotejate de zugrăveli cu o paletă coloristică cornișăpastelată și discretă. Marea majoritate a fereastrătencuielilor au accentuate principalele elementeconstructive ale unei fațade, chiar dacă aceaste oblonelemente nu-și găsesc decât un rol decorativ pe ornament (bosaj)fațadele caselor săsești din zona rurală. Astfel sedisting pe fațadele caselor săsești următoareleelemente: soclul, aerisiri ale pivnițelor, ferestre,aerisiri ale podului și golurile acceselor în curte.Brâiele (delimitând linia de demarcație întrenivelurile clădirii), ancadramentele ferestrelor,elementele de colonadă (pilaștri, bosaje cemarchează colțurile clădirilor), cornișele șimedalioane, reprezintă ornamente variate. Sistemul constructiv cu ziduri permeabile,fără hidroizolații orizontale, tencuite cu mortarede var, permit atât apei subterane să se infiltrezeîn masa pereților cât și eliminarea umezelii într-un ritm care nu aduce deteriorări materialelor deconstrucție aflate în operă și care împiedică poartăapariția igrasiei cu toate efectele ei secundarenedorite. portiță aerisire beci (răsuflătoare) pag.17
  20. 20. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele / TipologieTipul 1 1 Tipul 2 2 Tipul 3 3Tipul 4 4 Tipul 5 5 Tipul 6 6Tipul 7 7 Tipul 8 8 Tipul 9 9 pag.18
  21. 21. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 1 Tipul 1 de fațade se caracterizează prinamplasarea singurului corp de casă adiacentliniei străzii, de-a lungul și în frontul acesteia, cutoate geamurile camerelor la stradă și acces încurte prin poarta zidului de incintă. Suprafațalocuibilă este relativ mică. Nu se recomandă: -folosirea altor țigle decât cele solz -schimbarea formei acoperișului 1 2 -schimbarea formei și locului ferestrelor -distrugerea ornamentelor fațadei -introducerea de elemente noi: lucarne -folosirea unor culori stridente -folosirea mortarelor de ciment 3 4 7 5 6 pag.19
  22. 22. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 2 Tipul 2 de fațade se caracterizează prinamplasarea singurului corp de casă adiacentliniei străzii, de-a lungul și în frontul acesteia, cutoate geamurile camerelor la stradă și acces încurte prin poarta zidului de incintă. Suprafațalocuibilă este mare, cu camere generoase șidemisol înalt. Nu se recomandă: -folosirea altor țigle decât cele solz 1 2 -schimbarea formei acoperișului -schimbarea formei și locului ferestrelor -distrugerea ornamentelor fațadei -introducerea de elemente noi: obloane de plastic, porți metalice cu canate de tablă -folosirea unor culori stridente -folosirea mortarelor de ciment -placarea soclurilor cu piatră și mortare de ciment 3 4 7 5 6 pag.20
  23. 23. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 3 Tipul 3 de fațade se caracterizează prinexistența a două corpuri distincte de clădire, înfrontul străzii, dispuse unul perpendicular pe liniastrăzii și adiacent limitei laterale ale lotului, iarcelălalt de-a lungul și în frontul străzii, cu accesulîn curte prin mijlocul fațadei, cu suprafețe mediiale camerelor din față, cu marea majoritate a 1 2geamurilor la stradă. Suprafețele locuibile suntgeneroase iar casele au demisol înalt. Se recomandă repararea cu tehnici șimateriale tradiționale, păstrând toate elementeleoriginale, refăcându-le identic pe celedeteriorate. 3 4 pag.21
  24. 24. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 4 Tipul 4 de fațade se caracterizează prinamplasarea singurului corp de casă adiacentliniei străzii, de-a lungul și în frontul acesteia, cutoate geamurile camerelor la stradă și acces încurte prin poarta zidului de incintă. Suprafațalocuibilă este mare, cu camere generoase șidemisol înalt. Nu se recomandă: -nerealizarea lucrărilor de întreținere la timp 1 2 -distrugerea vechii structuri istorice în vederea înlocuirii ei cu una nouă (în foto7 este starea actuală a clădirii și în foto5 e vizibilă starea inițială bună în care se afla inițial acoperișul) 3 4 7 5 6 pag.22
  25. 25. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 5 Tipul 5 de fațade se caracterizează prinamplasarea singurului corp de casăperpendicular pe linia străzii, în frontul acesteia,suprafața mare a camerei din față, cu 3 geamurila stradă și acces în curte prin poarta zidului deincintă. Nu se recomandă: -folosirea altor țigle decât cele solz -schimbarea formei acoperișului 1 2 -schimbarea formei și locului ferestrelor -schimbarea canatelor porții și portiței -distrugerea ornamentelor fațadei -introducerea de elemente noi: baluștrii -folosirea unor culori stridente 3 4 5 6 pag.23
  26. 26. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 5 Nu se recomandă: -placarea soclurilor cu piatră și mortare de ciment -schimbarea formei acoperișului -schimbarea formei și locului ferestrelor -distrugerea ornamentelor fațadei -introducerea de elemente noi: cărămidă de sticlă -folosirea unor culori stridente 1 2 3 4 5 6 pag.24
  27. 27. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 6 Tipul 6 de fațade se caracterizează prinamplasarea singurului corp al caseiperpendicular pe linia străzii, în frontul acesteia,cu suprafața camerei din față mai mică decât latipul 5, cu 3 geamuri la stradă însă unulreprezentând golul unei terase deschise. Deobicei aceste case au zid de poartă și portiță. Nu se recomandă: -tencuirea cu mortare de ciment 1 2 -schimbarea formei acoperișului -schimbarea formei ferestrelor și obloanelor -distrugerea ornamentelor fațadei -folosirea unor culori stridente 3 4 7 5 6 pag.25
  28. 28. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 7 Tipul 7 de fațade se caracterizează prinsuprafață mică de locuire, amplasarea singuruluicorp al casei perpendicular pe linia străzii,câteodată în front retras de la stradă, cu 1-2geamuri la stradă, de obicei fără zid depoartă. Nu se recomandă: -netencuirea fațadei -folosirea altor învelitori decât cele cu țigle 1 2 solz -schimbarea formei acoperișului și streașinii -schimbarea formei și locului ferestrelor -distrugerea ornamentelor fațadei -introducerea de elemente noi: obloane de plastic -folosirea unor culori stridente 3 4 7 5 6 pag.26
  29. 29. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 8 Tipul 8 de fațade se caracterizează prinexistența a două corpuri distincte de clădire, înfrontul străzii, dispuse perpendicular pe liniastrăzii, adiacent limitelor laterale ale lotului, cuaccesul în curte prin mijlocul fațadei, cu suprafețemedii ale camerelor din față, cu 2-3 geamuri lastradă. Nu se recomandă: -tencuirea fațadelor cu mortare de ciment 1 2 -schimbarea formei acoperișului -schimbarea formei și locului ferestrelor -distrugerea ornamentelor fațadei -introducerea de elemente noi: obloane de plastic -folosirea unor culori străine zonei -folosirea altor învelitori decât cele cu țigle solz 3 4 7 5 6 pag.27
  30. 30. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 9 Tipul 9 de fațade se caracterizează prinamplasarea singurului corp al casei în frontulstrăzii, perpendicular pe linia ei, cu suprafațamică a camerei din față, cu 2 geamuri la stradă șizid de poartă. Nu se recomandă: -placarea soclurilor cu piatră și mortare de ciment -schimbarea formei acoperișului 1 2 -schimbarea formei și locului ferestrelor -distrugerea ornamentelor fațadei -introducerea de elemente noi: balustrade de fier forjat, porți metalice, antene TV -nerealizarea la timp a lucrărilor minime de întreținere 3 4 5 6 pag.28
  31. 31. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele1.1.2.1.Culorile Se pot observa exemple tipice arhitecturiisăsești de tencuiei protejate cu zugrăveli de vardivers colorate cu pimenți minerali ce dau opaletă coloristică pastelată și discretă. Se recomandă: -zugrăvirea anuală a fațadelor cu zugrăvelide var colorate cu pigmenți minerali, păstrândculoarea inițială 1 2 -efectuarea de reparații de întreținere latencuielile cu mortare de var 3 4 5 6 pag.29
  32. 32. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele1.1.2.1.Culorile Nu se recomandă: -folosirea pigmenților chimici -folosirea culorilor stridente -folosirea unei palete coloristice neadecvate 1 2 3 4 5 6 pag.30
  33. 33. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele Nu se recomandă: -ornamentații bogate ale capetelorjgheaburilor mai ales că acestea sunt elementede arhitectură modernă, recent introduse înarhitectura satelor săsești, până la introducerealor apele pluviale de pe acoperiș fiind preluate defloaster- pavajul de piatră rotundă de râu.(foto2) -nu se recomandă amplasarea la vedere a 1 2antenelor TV sau a oricăror elemente modernepe fațadele istorice (foto4) Se recomandă: -păstrarea oricăror plăcuțe sau inscripții cu rolfuncțional sau care ar putea ajuta la datareaclădirii istorice sau care o plasează pe aceastaintr-un context istoric. 3 4 pag.31
  34. 34. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele Nu se recomandă: -decorarea fațadelor cu ornamentică străinăde arhitectura săsească (foto 4,6) -eliminarea ancadramentelor la ferestre. Se recomandă: -folosirea ornamenticii săsești și păstrarea înbună stare a celei existente: pilaștri,ancadramente, cornișe și medalioane cum suntvizibile în foto1,2,3. 1 2 3 4 5 6 pag.32
  35. 35. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele Se recomandă: -păstrarea în bună stare atât a ornamenticiisăsești din mortare de var (ancadramente,cornișe, brâie) cât și a ornamentelor celorlalteelemente ale fațadei- obloanele de lemn, așacum sunt ele vizibile in fotografiile alăturate. 1 2 3 4 5 6 7 8 pag.33
  36. 36. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele Se recomandă: -păstrarea în bună stare atât a ornamenticiisăsești din mortare de var (ancadramente,cornișe, brâie și bosaje ce marchează colțurileclădirilor) cât și a ornamentelor celorlalteelemente ale fațadei- obloanele de lemn șiportițele, așa cum sunt ele vizibile in fotografiilealăturate. 1 2 3 4 5 6 7 8 pag.34
  37. 37. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele Se recomandă: -păstrarea în bună stare atât a ornamenticiisăsești din mortare de var (ancadramente,cornișe, brâie și pilaștri ce sugerează elementeconstructive ale unei arhitecturi mai scumpe, dela oraș) cât și a ornamentelor celorlalte elementeale fațadei- obloanele de lemn și portițele, așacum sunt ele vizibile in fotografiile alăturate. 1 2 3 4 5 6 7 8 pag.35
  38. 38. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele Pinionul fațadelor sau ghibălul poate fi teșitsau ascuțit și de obicei este bogat ornamentat cumedalioane, inscripții, cornișe variat profilate,nișe de diferite forme și ancadramente aleaerisirilor podului. De obicei cromaticaornamentelor e puternică, în contrast cu culorilepastelate ale câmpurilor. Se recomandăîntreținerea in bună stare a pinioanelor. 1 2 3 4 5 6 7 8 pag.36
  39. 39. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele Ornamentele pinionului de obicei amplasateintre aerisirile podului, iau forma monogramelordatate, a medalioanelor, a ornamentelor florale,geometrice sau a simbolurilor creștine: vița-de-vie sau coroana de spice de grâu. Cromaticaornamentelor e puternică, în contrast cu culorilepastelate ale câmpurilor fațadei. Se recomandă întreținerea în bună stare a 1 2medalioanelor. 3 4 5 6 pag.37
  40. 40. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele Zona în care corpul de locuire se îmbină cuzidul porții este bogat ornamentată șipermanentă sursă de probleme în reparațiilecurente. Aici e zona de întâlnire dintre 3 streașiniornamentate cu propriul profil de cornișă,pilastraturi sau bosaje. Se recomandă păstrarea în bune condiții. 1 2 3 4 5 6 pag.38
  41. 41. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele Zona detaliată la pagina 38 lipsită de toateelementele de identificare a arhitecturii săsești. Ozonă care altfel este bogat ornamentată a devenito încîlceală de jgheaburi de scurgere a apelorpluviale care însă nu fac decât să concentrezeTOATĂ apa acoperișului în colțul caseișubrezindu-l. Nu se recomandă realizarea de astfel deornamente străine de arhitectura săsească. 1 2 3 4 5 6 pag.39
  42. 42. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele Adevărate opere de artă ale meșterilordulgheri, obloanele sunt elemente importante alefațadei săsești avand atât rol funcțional deumbrire pe timpul verii cât și ornamental prinritmul pe care-l dau fațadei și detaliilor rafinatestrecurate de meșteri într-un element atât decomplex. Obloanele sunt în cea mai mare parteîncadrate de ancadramente cu profilaturăvariată. Se recomandă păstrarea în bune condiții atât 1 2 3a obloanelor ferestrelor cât și a ornamenticiizidăriilor. 4 5 6 pag.40
  43. 43. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele Nu se recomandă: -distrugerea ancadramentelor istorice șiinventarea unor profilaturi noi în total dezacord cuornamentica săsească (foto 4,5,6) -amplasarea de noi ferestre cu rame dinplastic ce nu respectă proporțiile inițiale date deîmpărțirea șprosurilor.(foto4,5,6) -nu se recomandă pozarea cablurilor decurenți tari sau slabi pe fațadele istorice.(foto5) Se recomandă păstrarea în bune condiții atâta ornamentelor ferestrelor cât și a ornamenticii 1 2 3zidăriilor.(foto1,2,3) 4 5 6 pag.41
  44. 44. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele Ornamentică bogată, curat lucrată, apropiatăde cea a arhitecturii urbane (foto1).Ancadramentele ferestrelor sunt printreornamentele cel mai des întâlnite pe fațadelesăsești. In foto1 și 2 ancadramentele nu suntsimple, doar cu glaf (ca în foto 3 și 4) ci au șipanouri ornamentate cu motive florale șigeometrice) În exemplele 2 și 5 se observă modificareagolurilor fațadei cu grijă deosebită pentrupăstrarea ritmului dat de repetitivitatea 1 2 3ornamentelor fațadei. Astfel deși golurileferestrelor au fost obturate, ornamentica a fostpăstrată. Se recomandă păstrarea în bune condiții atâta ornamentelor ferestrelor cât și a ornamenticiizidăriilor. 4 5 6 pag.42
  45. 45. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele Golurile porților sunt o altă sursă bogată deornamente pe fațadele săsești. Fie că sunt dreptecu grindă de lemn aparentă, ornamentată cupazie sau acoperită de tencuieli de mortare devar aplicate pe stuf, cu sau fără console dinzidărie la încastrări, fie că sunt cu arce în plincintru sau arce baroce din zidărie de cărămidă,golurile porților săsești sunt o bogată sursă de 1 2ornamente valoroase pentru arhitecturasăsească. Se recomandă păstrarea lor în bune condiții. 3 4 5 6 pag.43
  46. 46. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele Marea majoritate a porților săsești au canateornamentate la partea superioară cu traforuricare filtrează lumina in forme decorative de efect.Din păcate acestă zonă traforată este foartedelicată fiind supusă degradării din care cauzămulte din aceste ornamente dispărând deja. Se recomandă păstrarea canatelorornamentate de porți în bune condiții. 1 2 3 4 5 6 pag.44
  47. 47. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fatadele1.1.2.2. Ornamentele Mare varietate de porți și portițe, acestea dinurmă putând fi de la simple uși dulgherești pânăla uși mai complexe cu tăblii, motive solare saugeometrice. Marea majoritate a portițelor auferonerii valoroase din punct de vedereornamental. Se recomandă păstrarea portițelor în bunecondiții. 1 2 3 4 5 6 pag.45
  48. 48. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile Reprezentând punctul de acces într-o incintăaltfel foarte bine delimitată de ziduri înalte, ocaracteristică specifică arhitecturii săsești,poarta caselor săsești își datorează formaactuală caracteristicilor funcționale (dimensiuneaaproximativa care să permită accesul unui car cufân în curte), tehnice (structura solidă din lemn destejar care să confere rezistență, ingenios 1 2asamblată din puține elemente dimensionateastfel încât să permită o manipulare ușoară laînchidere și deschidere), și celor decorative(scândurile din alcătuirea canatului porții avânddeseori modele traforate la partea superioarăatât cu valoare funcțională, pentru a permitevântului să se disperseze, cât și cu valoaredecorativă, existând o varietate mare de modeleîn acest sens). Porțile ocupă o mare suprafață din fațadacaselor săsești, conferindu-le o importanțămajoră in păstrarea specificității casei în sine, cât 3 4și străzii satului săsesc. Se recomandă păstrarea formelor, a structuriiși a culorilor originale pentru toate tipurile de porți,reparații anuale la zidărie și lemn, și ori de câte orieste nevoie, înlocuiri de țigle la acoperișul porții. Nu se recomandă executarea porților dinmetal și schimbarea formei porților (foto2,4,6). 5 6 pag.46
  49. 49. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile / Tipologie Frontul continuu la stradă al caselor săsești șiregulile de compunere stricte ale fațadelorcaselor au dus la crearea de porți de o marediversitate. Gospodăriile mai sărace au porțiscunde simple, din scânduri de lemn (foto6) deobicei urmând modelul gardului ce împrejmuieștelotul casei, și ocazional cu încrustări decorativepe stâlpi. În mare majoritate însă, porțile săsești Tipul 1 1 Tipul 2 2sunt încadrate de goluri în zidul de fațadă, carepermit accesul atelajelor. Astfel, luând înconsiderare prezența la toate tipurile de porți aacoperișului de țiglă al zidului în care e făcut golulporții, după forma golului, deosebim porți ce suntîncadrate de goluri semicirculare cu arc in plincintru (foto2), sau cu arc baroc realizat fie dinzidărie de cărămidă, fie din grinzi din lemn destejar cioplite, sau porți ce închid golurirectangulare, cu grinzi din lemn de stejar, lăsateaparente (foto3), acoperite cu pazii decorative(foto5) sau chiar cu ornamente din mortare de var Tipul 3 3 Tipul 4 4pe stuf. După canatele porților deosebim porți cu uncanat (care de obicei au un gol separat în zidul defațadă pentru accesul oamenilor –foto1) saudouă canate (de obicei inegale, dintre care unulmai mic pentru accesul oamenilor și altul maimare pentru accesul ocazional al atelajeloragricole – foto4) cu sau fără traforuri la parteasuperioară. Tipul 5 5 Tipul 6 6 pag.47
  50. 50. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile Tipul 1 este reprezentat de porțile cu portițăseparată încadrată la rândul ei de goluri cu formădreaptă sau semicirculară la partea superioară.În acest caz porțile pentru accesul atelajelor auun singur canat cu sau fără ornamente la parteasuperioară, canat încadrat de goluri cu grindă saucu arc. Portițele sunt structurate ca orice ușădulgherească simplă având fie scânduri simpluașezate (foto1), fie tăblii (foto2), fie modelegeometrice mai simple sau mai rafinate 1 2 3(foto3,4,5,6). 7 4 5 6 pag.48
  51. 51. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile Tipul 2 este reprezentat de porțile ce suntîncadrate de golurile semicirculare la parteasuperioară. Arcele pot fi in plin cintru, baroce sauturtite, executate din grinzi de stejar fasonate cubarda (foto6) sau din cărămidă. Bogat ornamentate, aceste golurisemicirculare încadrează porți cu unul sau douăcanate (foto3,5,6), cu canate inegale 1 2(foto1,2,7,4), sau cu portiță înglobată în structuracanatului unic (foto5,6). 3 4 7 5 6 pag.49
  52. 52. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile Tipul 3 de porți, cele ce sunt încadrate degoluri cu grindă, pot fi într-un singur canat (cuportiță înglobată în canat sau cu portiță separată)sau în două canate inegale, cu sau fără canateornamentate. Grinzile de stejar ale golurilor pot fiaparente (foto2,7,4) cu pazie ornamentală (foto1)sau acoperite de tencuieli în câmp sau cuprofilaturi (foto 3,5,6). 1 2 De asemenea punctele de sprijin ale grinzilorpot avea cărămizi ieșite în consolă, simple sauprofilate, care micșorează deschiderea grinzii șiușurează transmiterea eforturilor rezultate dingreutatea grinzii la zidurile de sprijin. 3 4 7 5 6 pag.50
  53. 53. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile Tipurile 4 și 5 definesc mai clar noțiunile decanate fără ornamente (foto1), cu ornamentesimple (foto 4,7) și cu ornamente traforate lapartea superioară a canatului (foto 2,5,6,8). 1 2 3 4 5 6 7 8 pag.51
  54. 54. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile Tipul 6 de poartă descrie poarta de înălțimemică, specifică gospodăriilor mici, amplasatăîntre stâlpi (câteodată ornamentați), care deobicei continuă stilul împrejmuirii curții. Îngeneral, aceste porți sunt făcute din scânduri dinlemn de brad, cu sau fără decupaje decorative lapartea superioară, cu portiță separată sauînglobată în poarta atelajelor. 1 2 3 4 7 5 6 pag.52
  55. 55. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile Pentru tipul 6 de porți se recomandăpăstrarea lemnului ca material de execuție și oformă cât mai discretă de ornamentare Nu se recomandă: -execuția porților cu structură metalică; -executarea închiderilor structurii canatelorcu tablă; -introducerea de decorații specifice metalului 1 2prelucrat în bare sau foi, decorații străineornamenticii săsești. 3 4 7 5 6 pag.53
  56. 56. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile În fotografii se observă o varietate aprincipalelor elemente ce definesc poartasăsească: -acoperișul cu țiglă solz; -cărămizile ieșite pentru a eficientiza staticaporții; -grinda „buiandrug” a porții cu sau fărăornamentație și pazie; -arcele; -structura canatului porții fără ornamente (cușipci sau cu traforuri). 1 2 3 4 5 6 7 8 pag.54
  57. 57. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile Similar paginilor anterioare, în fotografii seobservă varietatea principalelor elemente cedefinesc poarta săsească: -acoperișul cu țiglă solz; -cărămizile ieșite pentru a eficientiza staticaporții; -grinda „buiandrug” a porții cu sau fărăornamentație și pazie; -arcele; -structura canatului porții fără ornamente (cușipci sau cu traforuri). 1 2 3 4 5 6 7 8 pag.55
  58. 58. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile Similar paginilor anterioare, în fotografii seobservă varietatea principalelor elemente cedefinesc poarta săsească: -acoperișul cu țiglă solz; -cărămizile ieșite pentru a eficientiza staticaporții; -grinda „buiandrug” a porții cu sau fărăornamentație și pazie; -arcele; -structura canatului porții fără ornamente (cușipci sau cu traforuri). 1 2 3 4 5 6 7 8 pag.56
  59. 59. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele1.1.2.3. Porțile Similar paginilor anterioare, în fotografii seobservă varietatea principalelor elemente cedefinesc poarta săsească: -acoperișul cu țiglă solz; -cărămizile ieșite pentru a eficientiza staticaporții; -grinda „buiandrug” a porții cu sau fărăornamentație și pazie; -arcele; -structura canatului porții fără ornamente (cușipci sau cu traforuri). 1 2 3 4 5 6 7 8 pag.57
  60. 60. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele1.1.2.4. Soclurile Parte integrantă a fațadei, soclul esteelementul care trebuie să dea acesteia„greutate”, echilibrând vizual compoziția fațadei. Expus atât umezelii din sol, cât și aceleiaprovenite indirect din stropii de ploaie împroșcațide pavaj, soclul este locul în care tencuielile dinmortare de var se distrug cel mai frecvent șinecesită reparații. În cazul în care soclul nu este 1 2ornamentat, se folosesc tehnici și materialetradiționale, și în cazul în care au mai fostexecutate astfel de reparații la tencuieli cumortare de var sub îndrumarea unui meștertencuitor, lucrările de reparații pe suprafețe micipot fi executate de către proprietar. Se recomandă reparații anuale la socluriletencuite cu mortare de var (foto1), însă ele pot fi șicurățate de tencuială pe o porțiune, expunândpiatra sau cărămida din compoziția zidului -foto3,4 (de menționat că rosturile dintre pietresau cărămizi trebuie umplute cu mortare de var 3 4pentru a preântâmpina spălarea liantului zidului –de obicei pamânt galben). Nu se recomandă aplicarea pe socluri atencuielilor din mortare de ciment (foto2) sau aplacajelor de piatră în mortare de ciment(foto4,6). 5 6 pag.58
  61. 61. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele1.1.2.5. Ferestrele Ferestrele sunt unele dintre elementele celemai importante ale fațadelor atât pentru rolul lorfuncțional cât și pentru ritmul vizual impus prinrepetitivitate fațadelor săsești. Ele au oconformație adaptabilă fiecărui sezon fiindformate din două tocuri, unul pe exteriorul ziduluiși unul pe interiorul lui, pe care se pun douărânduri de geamuri pe timpul iernii sau un rând deobloane la exterior și un rând de geamuri lainterior pe timpul verii. 1 2 3 7 4 5 6 pag.59
  62. 62. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele1.1.2.5. Ferestrele Configurația adaptabilă la condițiile climaticeaduc un plus de importanță ferestrelor ele avândși rolul de a eficientiza termic întreaga casă. Variate ca dimensiuni și ornamente, atâtobloanele cu clapete mobile cât și canatele custiclă și baghete ale ferestrelor impresioneazăprin calitatea meșteșugărească a lucrării,ingeniozitatea soluțiilor de asamblare,durabilitatea și frumusețea obiectului finit. Se recomandă păstrarea în forma originalăatât a canatelor cu sticlă cât și a obloanelor. 1 2 3 7 4 5 6 pag.60
  63. 63. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele1.1.2.5. Ferestrele Ferestrele istorice au în general formedreptunghiulare, cu supralumină, fiind montatevertical pe fațade. În general, tâmplăria ferestreieste în două canate, fiecare canat fiind împărțit indouă de șprosuri. Obloanele ferestrelor trebuie păstrate șimerită a fi refăcute acolo unde s-au pierdut sauau fost alterate. 1 2 Atât obloanele cât și ferestrele au feroneriideosebit de valoroase, executate de meșterifierari. Feroneria originală mai funcţionează decele mai multe ori și trebuie recuperată, reparată,refolosită și refăcută, lucru care poate fi făcutchiar de către proprietari cu minime cheltuieli. Pentru tâmplăria degradată însă esteobligatorie colaborarea cu meșterii despecialitate dulgheri și tâmplari. Repararea ferestrelor istorice estepreferabilă nu numai din punct de vedere alprotecției monumentelor ci este și mai ieftină 3 4decât achiziționarea de ferestre noi. Nu se recomandă (foto2,4,6): -înlocuirea obloanelor rulouri moderne dinmaterial plastic. -modificarea proporțiilor ferestrelor -montarea de ferestre termopan cu rame dinmaterial plastic (PVC) 5 6 pag.61
  64. 64. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele / 1.1.2.5. Ferestrele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 pag.62
  65. 65. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele / 1.1.2.5. Ferestrele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 pag.63
  66. 66. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele1.1.2.5. Ferestrele din zona demisolului înalt șidin zona pivnițelor sunt de obicei ferestre deaerisire și sunt foarte importante pentrueliminarea umidității din beciuri pe timpul veriifiind important ca ele sa fie menținute deschise inacest sezon. Tot în acest registru orizontal pot fi ferestre aleunor spații de locuire, amenajate recent, mult maimari ca dimensiuni decât aerisirile și care trebuie 1 2tratate ca și ferestrele registrului superior: cudouă tocuri care să permită montajul a douărânduri de geamuri pe timpul iernii și montajulobloanelor la exterior pe timpul verii. În general acestor ferestre și goluri li se aplicărecomandările și restricțiile ferestrelor așa cumau fost descrise în paginile anterioare. 3 4 5 6 pag.64
  67. 67. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele1.1.2.5. Golurile din câmpul pinionulu(ghibălului) au de obicei rolul de control altemperaturii aerului asigurând recirculareaaerului în pod. Este important ca ele sa fiemenținute deschise mai ales în sezonul cald șide aceea marea majoritate a acestor goluri nuau canate și tocuri (foto2) fiind tratate doar dinpunct de vedere al decorației cu ancadramente,similar modului în care sunt tratate ferestrele. 1 2 O mică parte din aceste goluri au însăobloane cu clapete mobile, similare celorfolosite la ferestre ca și dulgherie și feronerie. În general acestor obloane și goluri li se aplicărecomandările și restricțiile golurilor ferestrelorașa cum au fost descrise în paginile anterioare. Astfel nu este recomandată: -modificarea dimensiunilor golurilor -montarea de obloane de plastic tip rulou -distrugerea ancadramentelor și a celorlaltedecorațiuni adiacente acestor goluri. 3 4 5 6 pag.65
  68. 68. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.3. Gardurile (împrejmuirile) De asemenea importante în definireacaracterului specific al imaginii satului săsesc,împrejmuirile sunt în mare parte construite dinziduri de cărămidă și piatră, cu acoperiș în douăape și învelitoare de țigle solz.Tehnicile de construcție ale acestor împrejmuirinu sunt diferite de cele ale zidurilor șiacoperișurilor (foto7). O frecvență mare o au și împrejmuirile din 1 2lemn, acestea fiind mai vizibile însă dinspregrădini și mai puțin întâlnite în frontul continuu alstrăzii. Fie că sunt din lemn cu decupaje decorativela partea superioară, fie că sunt din zidărie (depiatră, cărămidă sau au structură mixtă), acesteîmprejmuiri trebuie întreținute și păstrate pentrua nu pierde caracterul locului. Astfel, în foto 1 și2, 3 și 4, 5 și 6 se pot vedea ipostaze inițiale șiipostaze remediate ale unor astfel de împrejmuiri. 3 4 7 5 6 pag.66
  69. 69. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.3. Gardurile În funcție de scopul și efectul dorit gardurilepot fi înalte, joase și cu grade diferite detransparență. În cazul în care se dorește un gard„transparent” (foto1,2), de înălțime mică(foto3,4,5) sau opac și înalt (foto6,7,8), esterecomandată folosirea materialelor și formelorspecifice arhitecturii săsești (foto1,3,4,6,7). 1 2 3 4 5 6 7 8 pag.67
  70. 70. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.3. Gardurile / Exemple nerecomandate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 pag.68
  71. 71. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.3. Gardurile / Exemple nerecomandate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 pag.69
  72. 72. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.4. Curțile Perfect organizate pentru ocupațialocuitorilor satului (agricultură și creștereaanimalelor), curtea săseasca este închisă la„stradă” de corpurile de locuit și de zidul porții, iarîn spatele curții de șură. Această amplasare permite accesul facil cuatelaje la anexa agricolă (șură) pe drumul cel maiscurt, având tot timpul acces direct la anexelegospodărești din lateralele curții. 1 2 Golurile din ziduri reprezentate de accese șiferestre, porțile din lemn ale anexelorgospodărești și agricole, închiderile din lemn șizidărie, lucarnele de aprovizionare cu nutreț afânarelor, hornurile, pavajul de piatră (floasterul),fântâna, acoperișurile (foto7), toate acesteelemente variate ca textură, formă, culoare șimaterial, contribuie la definirea imaginii specificea curții săsești, și o completează fericit șiarmonios pe cea a satului. 3 4 7 5 6 pag.70
  73. 73. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.4. Curțile / Exemple din Saschiz 1 2 3 4 5 6 7 8 9 pag.71
  74. 74. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.4. Curțile / Exemple din Saschiz 1 2 3 4 5 6 7 8 9 pag.72
  75. 75. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.5. Șurile Clădiri impunătoare prin volumetrie, în ciudastatutului lor de anexe agricole, șurile sunt oprezență pregnantă și în satul săsesc,contribuind la caracterul specific al acestuia(foto1,2,5). Datorită acestui fapt, șurile trebuiepăstrate ca element volumetric în compozițiagospodăriei săsești chiar dacă și-au pierdutfuncționalitatea. Eliminarea acestor structuri estenerecomandată și trebuie amendată ca 1 2distrugând imaginea satului, disturbând ritmulvolumetric dat de pantele acoperișurilor. Se recomandă: -întreținerea în bună stare a învelitorii din țiglesolz pentru a împiedica degradarea lemnuluișarpantei; -păstrarea închiderilor laterale din scândurăpentru a evita dislocarea elementelorcomponente la vânt puternic. 3 4 5 pag.73
  76. 76. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.5. Șurile Șurile sunt construcții eminamente agricole,folosite atât la depozitarea fânului și atelajelor,cât și la adăpostirea animalelor. De obicei, șurileau o parte de zidărie (dedicată animalelor) și oparte din lemn de stejar cu închideri de scândurădin lemn de brad (foto2,4,6). Dacă lucrările de zidărie nu prezintă aspecteinedite, lucrările de dulgherie sunt exemple deexcelență a meșterilor, îmbinările dintre stâlpi, 1 2grinzi, contrafise și legături fiind adevărate operede artă (foto1,3,5). Nu se recomandă neglijarea acestor structuriși acceptarea deteriorărilor graduale prinneefectuarea de lucrări elementare de întreținerea acoperișurilor (foto7). 3 4 7 5 6 pag.74
  77. 77. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.6. Floasterul (pavaj cu piatră de râu) Floasterul este un pavaj cu piatră rotundă derâu și se întâlnește în satele săsești, în fațacaselor ca trotuar cu rigolă, și în curți ca pavajcontinuu, deseori cu rigolele de scurgere a apelorpluviale marcate de pietre mai mari (foto1), avândfâșie de aproximativ 1 metru pe lângă casă, peruta cea mai scurtă spre grajduri, marcată cupiatră lată (foto2,3,6) sau așezată diferit față decea din restul curții. 1 2 Acest pavaj este mult mai bun decât turnareaîn câmp continuu de asfalt sau ciment deoarecepavajul de piatră permite repararea ușoară,scurgerea apelor pluviale sau infiltrarea lor înpământ (după caz) și, pe vreme frumoasă,împiedică efectul radiant al cimentului sauasfaltului, contribuind la răcorirea zonei. Se recomandă menținerea floasterului fărăvegetație, prin curățare de câte ori este nevoie. Pe lângă calitățile funcționale, floasterul dăcaracterul specific al imaginii satului, având chiarvalențe estetice prin compoziția rezultată din linia 3 4rigolelor de scurgere. O altă calitate a sa este costul redus, piatrarotundă de râu putând fi procurată direct dinnatură, iar punerea în operă poate fi făcută chiarde proprietar. 5 6 pag.75
  78. 78. Casele1.1 EXTERIORUL 1.1.7. Hudita Definită de spațiul dintre două case vecine,situată pe limitele laterale ale loturilor, avândpantă de scurgere spre stradă, hudița reprezintăzona de colectare și direcționare a apelor pluvialela rigola străzii, și ajută la împiedicarea extinderiirapide a focului de la o șura la alta în caz deincendiu. Se recomandă (foto1): -menținerea hudiței curate, fără vegetație șiresturi de țigle; -menținerea pantei de scurgere spre orificiulde scurgere din zidul fațadei; -menținerea zidului hudiței în stare bună(țigla, tencuiala și orificiul de scurgere al apeineobturat); -întreținerea se face curățând de câte ori estenevoie spațiul de resturi vegetale sau țigle sparte. Nu se recomandă: -alterarea imaginii zidului hudiței astfel încâtsă pară că nu face parte din fațada casei (foto3); -amenajarea de construcții în spațiul hudiței,în dezacord cu arhitectura săsească; -concentrarea în această zonă a jgheaburilorde scurgere, jgheaburi care nu fac altceva decâtsă concentreze apele pluviale de pe totacoperișul în colțurile caselor. 1 2 3 pag.76
  79. 79. Casele1.2 INTERIORUL 1.2.1. Ușile De o mare diversitate formală, ușile dinarhitectura săsească impresionează princalitatea meșteșugărească a lucrării,ingeniozitatea soluțiilor de asamblare,durabilitatea și frumusețea obiectului finit. Ușile pot fi mai simple, numite și dulgherești(foto1,2,3) sau pot avea îmbinări și ornamentemai complicate, care necesita mai mult timp derealizare și care sunt potrivite spațiilor de locuit. Ușile dulgherești pot fi cu scânduri în lambă șiuluc (foto2,3), cu tăblii (foto1) sau motivegeometrice, asamblate cu cepuri și cuie de lemn 1 2 3sau cuie de fierar. Aceste uși se folosesc deobicei la închiderea spațiilor clădirilor anexe(pivnițe, șopruri, grajduri) și au o grosime mediede 4-5 cm. Se recomandă recondiționarea (foto7) șipăstrarea în bună stare a ușilor dulgherești. 7 4 5 6 pag.77
  80. 80. Casele1.2 INTERIORUL 1.2.1. Ușile Ușile spațiilor de locuit reprezintă un elementimportant al casei săsești. Variată ca formă șidimensiuni, pe lângă valoarea funcționalăintrinsecă pe care o are, ușa săsească este bogatdecorată, de la profilaturi discrete ale tăbliilor șifiguri geometrice de efect până la intarsii șimotive florale pictate. Decorațiile acestor uși aufăcut ca valoarea lor de obiect de artă săpreceadă valoarea funcțională, multe dintreaceste uși fiind acum folosite ca obiectedecorative în apartamentele imobilelor urbane. Feroneria atașată de obicei acestor uși nu 1 2 3este mai prejos ca valoare conferind întreguluiansamblu, ușă și feronerie, un aspect unic șicomplex prin funcționalitate și frumusețe. Se recomandă folosirea acestor uși lainteriorul caselor săsești, unde lipsesc serecomandă execuția unora noi după modeleexistente, întregite bineânțeles de feronerie, iaracolo unde ușile au defecțiuni se recomandărepararea, restaurarea și conservarea după caz,și aducerea ușii la o stare cât mai apropiată decea inițială. 4 5 6 pag.78
  81. 81. Casele1.2 INTERIORUL 1.2.2. Feroneriile Mânere, broaște, șilduri, chei, balamale, cuieși piroane, toate elementele de feronerie ce intrăîn componența încuietorilor săsești pot firealizate și asamblate într-un simplu atelier defierărie subliniind încă o dată relația strânsădintre arhitectura și modul de viață dincomunitățile săsești care confereau oindependență totală de ajutorul venit din afară. De tip aparent, încuietorile săsești sunt 1 2variate putând avea mecanismul la exterior,parțial acoperit sau ascuns de elemente metalicerafinat ornamentate și sunt dovada vie atalentului meșterilor fierari sași. Cu o durabilitate,simplitate, funcționalitate și frumusețe de invidiat,este recomandat ca feroneriile ușilor să fieîntreținute în bună stare și daca e cazul să fiereparate, restaurate și conservate după caz,aducându-le la o stare cât mai apropiată de ceainițială. 3 4 7 5 6 pag.79
  82. 82. Casele1.2 INTERIORUL 1.2.3. Sobele Punct central de interes în camera săsească,soba de cahle avea un rol multiplu fiind atât obiectdecorativ cât și funcțional pentru încălzire și gătit. Variate ca și conformație, sobele săseștiautentice sunt rare în zilele noastre și serecomandă păstrarea lor intactă chiar dacă numai sunt funcționale. 1 2 3 4 5 6 7 8 pag.80
  83. 83. Casele1.2 INTERIORUL 1.2.4. Tavanele (planseele) Majoritatea planșeelor săsești au structura degrinzi din lemn de stejar cu scândură de bradsuprapusă alternativ la tavanele camerelor delocuit (foto1,2) și bolțișoare de cărămidă (foto4,5)sau dușumeaua oarbă (știucătură/ foto8) la celeale pivnițelor. Familiile mai înstărite își permiteaupivnițe boltite (foto7). Aceste planșee au stratul de umplutură dinpământ galben și sunt pardosite cu scândură de 1 2brad în camerele de locuit și cu cărămidă inpoduri. Stratul de umplutură este de aprox. 20 cmși oferă o bună protecție termică și fonică. Planșeele de lemn săsești sunt lucrăridulgherești de o frumusețe deosebită, de obiceisemnate pe grinda de meșter cu inscripții dataterafinate, și conferă tavanelor un aspect casetat,uneori decorat cu pictură. Nu se recomandă alterarea aspectuluitradițional al planșeului (foto6). 4 5 6 7 8 pag.81
  84. 84. Casele1.2 INTERIORUL 1.2.5. Mobilierul si țesăturile Mobilierul Rânduiala săsească (SachsischeLebensordnung) se reflectă și în piesele demobilier. Chiar dacă se găsesc într-o stare proastă,ele pot fi recondiționate și folosite în mod uzual,turiștii fiind încântați de stilul țărănesc dedecorare al caselor. Pictate sau nu, piesele tradiționale de 1 2mobilier, cum sunt Kastenele, lăzile, oglinzile curame de lemn sau de sticlă, blidarele, scaunelesau paturile readuc atmosfera liniștită vieții lațară. 3 4 7 5 6 pag.82
  85. 85. Casele1.2 INTERIORUL 1.2.5. Mobilierul si tesaturile Țesăturile Ștergare, peretare cu scrisuri ţesute, brodate,feţe de perine (perne) cusute, huse pentru bibliesau pentru o carte preţioasă, port ace în formă deinimioară, mileuri, peretare micuţe, toate potdecora interiorul căminului și vor impresiona prinoriginalitate orice vizitator. Cu desene florale sau zoomorfe brodate pepânza de in, cânepș sau bumbac, țesăturile stau 1 2mărturie pentru iscusința și hărnicia gospodinei.Motivele florale sunt cel mai des folosite atât petextilele decorative, cât şi pe ceramică şi mobilierpictat. Amintim laleaua, care reprezintă semnulde mândrie, ospitalitate, putere şi bucurie, rodia(mărul de granată), figurată sub formă de pomulvieţii după tipar Iranian, ca simbol al evoluţieiciclice a universului și al morţii urmate deregenerare, margareta, garofiţa, trandafirul - casimbol al bucuriei şi dragostei, bujorul, bradul - casimbol al vieţii veşnice, al tinereţii şi al vigorii,păunul - ca simbol al fertilităţii, vrabia - ca simbol 3 4al belşugului şi rodniciei, cocoşul - ca simbolsolar, porumbelul - ca simbol al dragostei, lamargine au franj sau cipcă (dantelă) de mână,cusută ori doar pe margini sau mijloc, feţe demasă de pânză, cu ciur (dantelă cu ochiuri mari). Culorile folosite predominant sunt albastrul șinegrul pentru țesăturile săsești. 5 6 pag.83
  86. 86. Casele1.3. SFATURI PRACTICE 1.3.1.Sfaturi practice pentru întreținere Anual, în cazul în care se aplică tehnici și materiale tradiționale pentru efectuarea lucrărilor de întreținere și în cazul în care acestea au mai fost facuteanterior sub îndrumarea unui meșter, atunci următoarele lucrări pot fi executate de către proprietarii caselor: 1. Pentru întreținere, pe suprafețe mici tencuielile deteriorate se completează cu tencuieli din mortare de var numai daca nu sunt afectate elemente deornament sau tencuieli decorative (caz în care se apelează la personal calificat în lucrul pe monumente). 2. Se refac zugrăvelile cu var pastă și pigmenți minerali cu o paletă coloristică pastelată, obligatoriu în aceeași nuanță cu cea existentă, numai dacă nusunt afectate și zugrăveli speciale cu inscripții sau motive decorative (caz în care se apelează la personal calificat în lucrul pe monumente). 3.Se curăță hornurile și li se verifică integritatea structurală și funcțională. În cazul în care hornurile nu corespund se repară păstrând forma și materialeleoriginale. 4.Lemnăria porților și ferestrelor se inspectează și se protejează împotriva umezelii. În cazul în care lemnăria trebuie reparată se apelează la personalcalificat pentru înlocuirea DOAR a părților deteriorate. 5.Obloanele se curăță, repară, protejează împotriva umezelii, depozitează și înlocuiesc pe timp de iarnă cu ferestre pentru a eficientiza termic spațiile delocuit prin efectul de dublare a geamurilor. În cazul în care obloanele trebuie reparate se apelează la personal calificat pentru înlocuirea DOAR a părțilordeteriorate. 6.Aerisirile pivniței vor fi menținute deschise pe timpul verii pentru a ajuta la eliminarea umezelii din pereți (această activitate poate fi făcută de cătreproprietar fără asistența personalului calificat în lucrări pe monumente). Ori de câte ori este posibil și de preferat a fi executate regulat de proprietar enumerăm următoarele activități: 1.Acoperișurile se inspectează și se verifică în vederea identificarii țiglelor lipsă sau sparte (care se înlocuiesc imediat cu țigle identice ca material, formăși culoare), a identificarii urmelor de șiroire a apei pe elementele șarpantei și identificarii căpriorilor sau laților putrezi. În cazul în care se găsesc neregularitățise cere sfatul unui proiectant sau constructor specializat pe monumente și se începe colaborarea cu meșterul de specialitate. 2.Se urmărește ca nivelul fântânii din curte să fie tot timpul cu aproximativ 1 metru sub nivelul de călcare al beciului. În caz contrar se golește fântâna pânăla nivelul indicat. 3.Se urmărește apariția zonelor umede în pardoselile beciului, lucru care indică de obicei apariția unui traseu nou de apă subterană care trebuie captatăși redirecționată cu drenuri, în caz contrar putând duce la deteriorări structurale majore ale zidăriei. În cazul în care se fac doar lucrăi de săpături la distanțăsigură de pereții portanți ai casei, acestea se pot face fără personal autorizat pe monumente. 4.Se repară lemnăria și feroneria porților, obloanelor și ferestrelor în cazul în care nu sunt necesare înlocuiri de elemente sau lucrări de reparațiecomplexe. 5.Pavajul se menține curat și fără iarbă atât în curte și hudiță, cât și în fața casei, acest fapt ajutând la îndepărtarea rapidă a apelor pluviale de lângăzidurile caselor și redirecționarea ei către rigolele de scurgere. pag.84
  87. 87. Casele1.3. SFATURI PRACTICE 1.3.1.Sfaturi practice pentru întreținere Doar în caz de necesitate, doar cu sfatul unui proiectant sau constructor specializat pe monumente si doar cu colaborarea cu meșteri zugravi, tencuitori,fierari, zidari, dulgheri și tâmplari pricepuți. 1.Pentru realizarea zugrăvelilor speciale cu inscripții sau motive decorative se recomandă sfatul unui proiectant sau constructor specializat pemonumente si colaborarea cu meșteri zugravi pricepuți. 2.Pentru repararea zidăriilor cu fisuri mari, însă nu înainte de a afla motivul apariției fisurilor și numai cu avizul inginerului structurist, se recomandă sfatulunui proiectant sau constructor specializat pe monumente și colaborarea cu meșteri zidari pricepuți. 3.Pentru repararea suprafețelor mari de tencuială deteriorată, cu ornamentație sau tencuieli decorative se recomandă sfatul unui proiectant sauconstructor specializat pe monumente și colaborarea cu meșteri tencuitori pricepuți. 4.Pentru reparațiile la lemnăria porților, a obloanelor și ferestrelor se recomandă sfatul unui proiectant sau constructor specializat pe monumente șicolaborarea cu meșteri dulgheri și fierari pricepuți care pot înlocui DOAR părțile deteriorate. pag.85
  88. 88. Casele1.3. SFATURI PRACTICE 1.3.2.Sfaturi practice pentru reparare Context general Construcțiile anterioare sec al XIX lea au fost executate fără izolarea hidrofugă a fundației și au funcționat bine atâta vreme cât finisajele aferente(tencuieli și zugrăveli, pardoseli, pavaje) au permis eliminarea rapidă a umezelii de ascensiune capilară. Introducerea finisajelor impermeabile (tencuieli cu ciment, zugrăveli cu vopsea de ulei sau vinacet, placaje de faianță, pardoseli din ciment, strat suport deciment la pardoseli, trotuare din asfalt sau ciment turnat continuu etc.) provoacă apariția igrasiei cu toate efectele ei nedorite: desprinderea tencuielilor,putrezirea planșeelor din lemn și în final, descompunerea mortarului din masa zidăriei și a elementelor componente ale zidului. Aplicarea de izolații hidrofugeverticale accelerează procesul de degradare! Igrasia poate fi eliminată doar prin restabilirea echilibrului de respirație al zidurilor revenind la sistemele definisaj originale! Una dintre cele mai importante măsuri de asanare este înlaturarea tencuielilor de ciment și revenirea la tencuielile cu mortar de var și nisip.Tencuielile vechi sănătoase vor fi păstrate, înlaturându-se doar porțiunile burdușite, care vor fi completate pe porțiuni, cu tencuieli din mortar de var și nisip,executate cu respectarea grosimii, a modului de finisare și a compoziției tencuielilor originale. Este indicat ca materialele folosite la repararea fațadelor să fie locale, astfel ele vor îndeplini regula de a repara casele valoroase cu materiale și tehnicide construcție locale. Atât materialele locale cât și manopera sunt ieftine în zona rurală, marea majoritate a materialelor putând fi procurate chiar din natură. Astfel varul pastă, care se utilizează conform STAS 146-61 “Var pentru construcții”, poate fi produs în propria curte atâta vreme cât este bine stins, are ovechime de minim 6 luni și nu are impurități (piatră de var nestinsă, corpuri organice sau vegetale, nisip, praf etc.). Marea majoritate a caselor săsești au ogoapă de var in pivniță, folosiți-o! Varul hidratat din comerț nu se recomandă, poate fi folosit la zugrăveli, însă cu rezultate mult inferioare varului pastă. Nisipul natural de râu sau de carieră, care trebuie să corespundă condițiilor prevăzute în STAS 1.667-70 “Agregate naturale pentru mortare și betoaneobișnuite, cu lianți hidraulici”, va trebui să fie corespunzător din punct de vedere al granulației și să nu conțină pulbere fină de argilă, materii organice sauvegetale. Acesta poate fi procurat din pâraiele din zonă cu un cost minim. Adaosurile mortarelor de var (praf de cărămidă, praf de porțelan, praf de piatră, cărbune de lemn, grăsime animală, ulei de in, cenusă, fibre animale sauvegetale, paie etc) conferă acestora proprietăți mecano-fizice extrem de diferite, adaptate diferitelor situații de punere în operă. Astfel au fost dezvoltaterețețe de mortare speciale rezistente la foc (mortare despre care se spune ca au duritatea fierului), mortare de var hidraulic pentru construcții subacvatice sauzone cu umiditate foarte mare (mortare care fac priza în absența aerului atmosferic), mortare impermeabile care își păstrează însa calitatea esențială de apermite respirația pereților etc. În mod curent se utilizează mortare simple de var fără adaosuri, pentru situații speciale se pot realiza însa diferite amestecuricare permit adaptarea la situații particulare. pag.86

×